Pastrarea si Conditionarea Cerealelor
Universitatea:LUCIAN BLAGASibiu Facultatea de Facultatea de
tiine Agricole, IndustrieAlimentar i Protecia Mediului
Sibiu
Specializarea:Montanologie
Disciplina:Conditionarea si pastrarea produselor agricole
Profesor indrumator:As.Univ.Ing.Ioan Albu
Student: An Studiu:IV-2011-
Importanta graului
Grul este una dintre cele mai importante cereale i planta care
ocup pe glob cele mai mari suprafee.El se bucur de o deosebit
atenie datorit:- coninutului ridicat al boabelor n hidrai de carbon
i substane proteice corespunztor cerinelor organismului uman; -
pinii i variatelor produse care se fabric din fin i care constituie
hrana de baz pentru o mare parte din populaia globului (35-40%); -
faptului c boabele de gru pot fi pstrate timp ndelungat sau
transportate la distane mari fr s se altereze;- posibilitilor de
cultivare i n cele mai diferite climate (subtropical, mediteranean,
oceanic, continental de step etc.), asigurnd producii satisfctoare
pretutindeni unde se cultiv;- posibilitilor nelimitate de a
mecaniza cultura, fapt ce determin obinerea de producii foarte
ieftine comparativ cu alte culturi.Boabele de gru constituie
materie prim pentru diferite industrii (alcool, amidon, dextrin,
glucoz) i important resurs de schimburi comerciale.Trele ce se obin
din mcinatul boabelor de gru reprezint un nutre concentrat din cele
mai importante, ele fiind bogate n proteine, hidrai de carbon i
substane minerale.Boabele de gru se ntrebuineaz i n hrana
animalelor, prezentnd, n comparaie cu boabele de porumb, mai multe
avantaje ntre care se rein: un coninut mai ridicat n substane
proteice;( valoare( nutritiv mai ridicat a proteinelor; producie
competitiv cu a( porumbului (soiuri cu capacitate de producie de
peste 10t/ha); un cost( mult mai sczut;Tulpinile (paiele) rmase dup
recoltat au utilizri multiple: materie prim pentru fabricarea
celulozei, aternut pentru animale, nutre grosier, ngrmnt organic,
ncorporate ca atare n sol, imediat dup recoltare, sau dup ce au
fost supuse unui proces de compostare.Grul are i o deosebit
importan fitotehnic din urmtoarele considerente: constituie( o
plant premergtoare excelent pentru culturile de primvar, rapi i
plante furajere de toamn; elibernd terenul n prima parte a verii,
creeaz( condiii optime pentru administrarea ngrmintelor organice i
minerale i pentru lucrrile solului; n perioada de la recoltare i pn
n toamn,( solul i mbuntete fertilitatea prin procesele de
nitrificare; n( condiiile de irigare , dup recoltare se poate
cultiva porumb, de regul pentru nsilozare, cu producii de peste
10t/ha substan uscat; este o bun( plant protectoare pe terenurile n
pant, avnd un grad de acoperire a solului de 50-75%
1.1Recoltarea cerealelor paioase(GRAUL)Recoltarea directa se
realizeaza cu combine autopropulsate, cand boabele au ajuns la
maturitate deplina, iar umiditatea acestora a scazut la 16%.
Rezultate bune se obtin in culturi cu plante necazute si cu
imburuienare redusa.
Procesul de recoltare cuprinde mai multe lucrri lucrarile de
pregatire a recoltatului si recoltrarea propriuzisa.Lucrri de
pregtire a recoltatului sunt urmatoarele: repararea mainilor de
recoltat si proba acestoea; dezinfecia depozitelor; aprovizionarea
cu carburani; evaluarea recoltei.Daca lanul este cazut intr-o
singura directie, recoltarea se face si ea intr-o singura directie,
dar in contrasensul de cadere a plantelor.Recoltarea se face cu
pierderi minime daca reglarea combinei se corecteaza de doua ori pe
zi, in functie de starea lanului.Loturile semincere se recolteaza
la umiditatea de 14% si separat pe soiuri, luandu-se toate masurile
pentru evitarea impurificarii mecanice.Culturile imburuienate, cele
cu coacere neuniforam si cele cazute se recolteaza in doua etape.
Plantele se taie cu vindroverul la inaltimea de 25 cm fata de sol,
in faza de coacere in parga. Ele raman pe miriste pana ce boabele
ajung la umiditatea de 14% (o saptamana), dupa care se recolteaza
cu combina, echipa cu ridicatori de brazda. Prin recoltarea
divizata continutul de gluten umed creste cu 3-4 %.Eliberarea
terenului de paie se face concomintent cu recoltatul, in care caz
combina este dotata cu dispozitiv de tocare si imprastiere a
paielor pe toata latimea de lucru. In acest caza se face o reducere
insemnata de combustibil fata te alte sisteme de eliberare de
paie.Cantitatea de paie este egala cu recolta de boabe inmultit cu
coeficentul 0,59 - 0,65 in functie daca recolta este mai mare sau
mai mica de 4 tone/ha.Balotarea paielor se face cu diferite tipuri
de prese, dupa care sunt transportate si depozitate in functie de
destinatie (celuloza, furaje, compost, brichete pentru
incalzit).
De mentionat ca aprinderea brazdelor de paie reprezinta o masura
periculoasa de mediu si este interzisa prin Bunele Practici
Agricole. Cei care dau foc la paie vor avea probleme cu primirea
subventiilor/ha.1.2.Masini de recoltat cerealeDestinaie: mainile de
recoltat cereale pioase sunt folosite pentru recoltarea direct din
lan a plantelor i pentru recoltarea divizat. n cazul recoltrii
divizate, plantele sunt iniial secerate cu vindroverele i lsate n
brazde, combina (prevzut cu ridictor de plante) efectund ridicarea
plantelor i treieratul acestora.
Clasificarea mainilor de recoltat cereale:
Dup metodele de recoltat: maini de secerat, batoze i
combine;
a. Dup modul de cuplare la sursa de energie, combinele i mainile
de secerat pot fi: tractate, purtate i autodeplasabile.
b. Dup fluxul tehnologic de lucru, combinele de recoltat cereale
pioase pot fi: cu flux direct i cu flux indirect.
Mainile pentru secerat taie tulpinile i le las n brazd continu
(cu vindroverul), n snopi legai sau n poloage (cu secertoarea). Cu
aceste maini se recolteaz n faza de coacere n prg.
Batozele asigur treieratul cerealelor n puncte fixe numite arii.
Batozele au nevoie de o surs de acionare care poate fi mecanic sau
electric. Ele execut desprinderea boabelor din spice, separarea lor
de paie i pleav i colectarea lor n saci.
Combinele reprezint mainile cele mai perfecionate care execut la
o singur trecere seceratul plantelor, treieratul acestora,
separarea boabelor de prile pioase i colectarea boabelor.
Recoltarea cerealelor pioase cu combina se execut n faza de coacere
deplin.
Prile componente: combina este alctuit din secertoare (heder),
batoz, colector (buncr pentru cereale), platforma de conducere,
motorul, transmisia montate pe un cadru prevzut cu organe de
rulare. Unele combine se pot prevedea cu colector de paie i
pleav.
2.Recepia calitativ i cantitativ a cerealelor
Aprovizionarea morii cu cereale se face de obicei cu vagoane
CFR, autocamioane special amenajate i prin preluare direct din
silozul furnizorului n silozul morii.
Aprovizionarea pe cale maritim este mai rar, ns la noi n ar,
chiar dac cerealele au fost transportate pe ap, se preiau din port
cu vagoane CFR sau autocamioane pentru transportul la
beneficiar.
Recepia cantitativ const n msurarea gravimetric (cntar
pod-bascul) sau volumetric (nerecomandat din cauza erorilor pe care
le introduce) a lotului de cereale sosit la furnizor.
n cazul transportului cu autocamioane, cerealele se cntresc att
la furnizor n prezena unui delegat al beneficiarului ct i la
beneficiar n vederea nlturrii oricror erori i a conferirii unei
sigurane mai mari gestionarilor c produsul introdus n siloz
corespunde cantitativ cu documentele care l-au nsoit.
Pentru evitarea cheltuielilor de transport, n ultimul timp, s-au
construit mori moderne n aceeai incint cu silozurile mari de
cereale ale furnizorului. Preluarea cerealelor de la silozul
furnizorului se face printr-o legtur direct cu ajutorul unor
instalaii de transport intern formate din elevatoare, necuri,
redlere, benzi i conducte.
Cerealele se cntresc automat att n silozul furnizorului, ct i n
silozul morii. n situaii limit (cnd unul din cntare lipsete), se
accept cntrirea numai la un singur cntar prin convenie scris.
Recepia calitativ a cerealelor cuprinde dou faze:
faza de recoltare i pregtire a probelor n care este necesar s se
foloseasc o tehnic special care s includ n proba respectiv toate
componentele masei i n proporia cantitativ i calitativ existent n
lot. Se efectueaz de regul cu ajutorul unor instrumente speciale,
numite sonde. Probele recoltate cu sonda se introduc n cutii
metalice nchise. n laborator, aceste probe brute se omogenizeaz
(probe omogenizate) i, dup prelevarea probei de umiditate, aceast
prob omogenizat se mparte n 2 sau mai multe probe de laborator prin
metoda sferturilor sau metoda divizorului. Pentru analizele care
necesit cantiti mici se constituie proba de analiz prin metoda ah,
recoltnd mici cantiti de produse din fiecare ptrat;
faza de efectuare a analizelor i calculul indicilor de calitate
n care se determin calitile senzoriale (aspect, culoare, miros,
gust) i fizico-chimice (coninut de impuriti, greutate hectolitric,
coninut de umiditate, sticlozitate, coninut de gluten n rot total,
gradul de infestare).
Ancheta calitativ const n determinarea nsusirilor tehnologice
ale grului, n urma unor determinri de laborator, din care
rezult:
1. masa hectolitric
2. continut de corpuri strine
3. umiditate
4. continut de protein
5. continut de gluten umed si uscat
6. indice de deformare a glutenului
7. sticlozitate
8. indice de cdere (Falling Number)
9. continut de substante minerale
10. indice Zeleny
1. Masa hectolitric - reprezint masa n kg a unui hectolitru de
boabe. Dintre factorii care influenteaz valoarea masei hectolitrice
cei mai importanti sunt: umiditatea grului, cantitatea si natura
corpurilor strine, propriettile genetice ale bobului de gru (forma,
mrimea, aspectul suprafeei, grosimea nvelisului bobului), masa
specific a boabelor de gru.
Se consider c grul trebuie s aib masa hectolitric de minim 75
kg/hl pentru a da rezultate bune la mcinat.
2. Corpuri strine - prezenta impurittilor n masa de cereale
favorizeaz degradarea acestora, mai ales n timpul depozitrii. Pe de
alt parte la mcinarea cerealelor mpiedic obtinerea unei fini de bun
calitate si reduc proportia de fin care trebuie s se obtin dintr-o
cantitate dat de gru.
n acest an se remarc prezenta unui numr foarte mare de boabe
ptate (black point) explicabil prin conditiile climaterice speciale
din perioada de recoltare. Sunt prezente boabe tciunate si mlurate,
dar acestea nu depsesc 1%. n acest an procente mari de semine
ncoltite sunt prezente n cteva zone din judeele Bihor, Hunedoara,
Arad.
3. Umiditatea - continutul de ap din masa de boabe este un
criteriu de apreciere a calittii grnelor, foarte important din mai
multe puncte de vedere. Starea de maturitate optim la recoltare
este caracterizat si prin umiditatea grului care trebuie s fie de
maxim 15%. Pstrarea grului depinde n mare msur de umiditatea sa. La
temperatura obisnuit, grul se poate pstra n bune conditii numai dac
umiditatea sa este sub 13%. Dac umiditatea depseste 14% apar o
serie de procese chimice legate de accelerarea respiratiei cu
producere de cldur si ap, urmate de procese fermentative complexe
care duc la alterarea masei de boabe.
4. Continut de protein - continutul de protein si calitatea
acesteia constituie unul din procedeele moderne de apreciere a
calittii cerealelor. Cu ct procentul de protein este mai ridicat cu
att grul respectiv este de calitate mai bun.
Continutul n protein este influentat de o serie de factori:
specia, varietatea, solul, clima, ngrsmintele folosite, etc.
Continutul de proteine al cerealelor este extrem de important
pentru c pe plan international reprezint principalul indice
calitativ care conteaz n tranzactiile comerciale. Grul care are
peste 13% proteine este de calitate bun si are un continut ridicat
de gluten, iar grnele cu un continut total sub 10% sunt de calitate
slab, cu gluten cantitativ putin.
5. Continutul de gluten umed - este un indice calitativ
important, care se determin prin ndeprtarea amidonului si a
particulelor de trte dintr-o cantitate dat de srot de gru. Rezult o
mas compact, elastic. Se consider c grul este foarte bun dac are un
continut de gluten umed de 26% si nesatisfctor la un continut de
gluten mai mic de 22%.
6. Indice de deformare - reprezint gradul de ltire al unei sfere
de gluten ntr-un anumit timp si n anumite conditii. Este o msur a
calittii glutenului.
Astfel:
3 - 13 mm - calitate superioar
< 3 mm - gluten puternic, neelastic
> 18 mm - gluten lipicios, filant.
7. Sticlozitatea - n categoria semintelor de cereale sticloase
intr boabele care privite n sectiune prezint un aspect translucid,
sidefat. La sectionare seminele sticloase opun mare rezistent, iar
la mcinare se transform n prima faz n semifabricate de tipul
grisurilor mari si mijlocii si n procente mici n dunsturi si
fin.
La gru, sticlozitatea mare se datoreste unei repartizri diferite
a substanelor proteice n bob si nu unei cantitti mai mari de
protein, deoarece s-a constatat c att grul sticlos, ct si cel finos
pot avea cantitti foarte apropiate de proteine si gluten.
Sticlozitatea grului este important la fabricarea finii aspre
grisate, utilizat la fabricarea pastelor finoase, aspect foarte
important pentru industria noastr deoarece soiurile romnesti de gru
dur se cultiv pe suprafete foarte mici. Pentru a fi de bun calitate
din punctul de vedere al aspectului sticlos, grnele trebuie s aib
un minimum 30% sticlozitate. n acest an sticlozitatea grului este
frecvent de peste 50%, deci grnele pot fi considerate
sticloase.
8. Indice de cdere (Falling Number) - este o msur a activittii
alfa-amilazice din bobul de gru. Pentru aceast determinare este
nevoie de un aparat special - Falling Number, realizat de firma
Perten din Suedia. Aceast metod este foarte exact si precis pentru
determinarea calitii amidonului din bob.
n general, activitatea amilazic mrit este dat de prezenta
boabelor ncoltite. Astfel, la un procent mai mare de 2% boabe
ncoltite activitatea amilazic se mreste suficient de mult ca
produsele finite s fie de calitate slab, cu aspect specific: miez
umed, nchis la culoare, volum si elasticitate sczute. Valorile
pentru care activitatea enzimatic este optim sunt cuprinse n
intervalul 220 - 260 sec. Pentru o valoare a indicelui de cdere mai
mare de 300 sec. activitatea enzimatic este sczut si calitatea
grului satisfctoare. Pentru remedierea acestui deficit enzimatic se
foloseste fin maltat si preparate enzimatice de alfa-amilaz pe
suport sau n cadrul unui ameliorator. Valori ale indicelui de cdere
sub 160 sec. denot o activitate alfa-amilazic intens si grul este
nesatisfctor din punct de vedere calitativ. Pentru corectare se
folosesc substante cu caracter oxidant ca atare sau n cadrul unui
ameliorator specific. n general, n acest an activitatea
alfa-amilazic se situeaz n limite normale, cu indici de cdere peste
300 sec, cu exceptia unor zone din Cmpia de Vest si Transilvania
(Bihor, Arad, Hunedoara).Conditii minime de calitate pentru graul
de panificatie: umiditate, max. 15,5%;
masa hecolitrica, min 70 kg/hl;
impuritati, max.15%, din care;
boabe sparte, max.7%;
boabe sistave, max 8%;
boabe avariate, max. 1%;
boabe atacate daunatori, max. 2%;
boabe incoltite, max 1%;
alte cereale, max. 3%;
corpuri straine, max. 2%;
gluten umed, min 22%;
indice de deformare a glutenului, max. 15mm.
3. Depozitarea cerealelor
nainte de depozitare cerealele trebuie s fie precurite deoarece
corpurile strine, fiind mai umede dect cerealele, ngreuneaz uscarea
acestora i favorizeaz infeciile cu microorganisme. De multe ori
cerealele au o umiditate mai mare de 14%, ajungnd pn la 20%; n
aceste condiii, datorit faptului c ele nu se pot depozita n
silozuri, se practic pe scar larg uscarea artificial a cerealelor
asigurnd astfel conservabilitatea i realiznd uneori (n cazul
orzului) i o mbuntire a energiei de germinare.
Pentru uscare se folosesc diferite tipuri de usctoare cu aer
cald, cu funcionare continu, prevzute cu zone de prenclzire, uscare
i rcire n care boabele nu trebuie s depeasc temperatura de 55C,
durata uscrii fiind de 60-90 minute.
La depozitarea cerealelor trebuie s se in seama c acestea sunt
organisme vegetale vii, a cror produse de respiraie vaporii de ap i
cldura degajat stimuleaz chiar procesul de respiraie. La o cretere
de umiditate de 2-3% respiraia crete i ea de ~75 ori, iar la o
cretere de temperatur cu 10C respiraia se accelereaz de ~5 ori.
Principalele procese care au loc n timpul pstrrii cerealelor
sunt: respiraia i post maturaia, germinarea, autonclzirea i
ncingerea, putnd fi evitate prin condiionarea cerealelor nainte de
depozitare i prin ndeprtarea cldurii degajate n timpul
depozitrii.
n morile moderne, ca i n fabricile de mal, depozitarea
cerealelor se face n silozuri de beton, care permit stocarea unor
cantiti mari de boabe n straturi groase de 10-40m.
n silozul de cereale se efectueaz urmtoarele operaii tehnologice
pentru realizarea crora se folosesc scheme tehnologice i utilaje
specifice:
evacuarea cerealelor din sorbul silozului, cntrirea, precurirea
i introducerea n celule;
evacuarea cerealelor din celule, dozarea pentru amestec,
cntrirea i trimiterea la curtoria morii;
recirculare i prefirare pentru a mpiedica ncingerea;
evacuarea i trimiterea cerealelor ctre mori mai mici, satelii ai
morii mari;
ventilarea utilajelor, instalaiilor i a cerealelor din
siloz.
Utilajele i instalaiile folosite pentru executarea operaiilor
tehnologice din silozul de cereale, din care fac parte sorbul sau
staia de primire, utilajele de transport intern (elevatoare,
necuri, tubulatur etc.), instalaii de ventilaie (ventilatoare,
cicloane, conducte, ubere), aparate de msur volumetric i
gravimetric, maini de curit cereale, motoare i transmisii de
acionare, diverse accesorii de comand i control, se aseamn cu cele
din silozurile strine.
Dei ntre utilajele romneti i cele strine exist unele diferenieri
constructive, ele funcioneaz pe aceleai principii de baz.
Podeaua de aerare
Silozurile sunt dotate cu o podea plata, perforata. Aceasta
podea este sustinuta de blocuri de beton. Ca urmare, cerealele sunt
protejate impotriva umezelii si a parazitilor.ModelCapacitate in
toneDiametru in mInaltime totala in m
BIN 1500N115014,3212,55
BIN 1500150014,3215,50
Volumul de depozitare al halelor cu o lungime de 30 m. este :
pentru o latime de 12 m. = 800 t; pentru o latime de 15 m. = 1000
t; pentru o latime de 18 m. = 1200 t.
Halele industriale modulare pot fi utilizate ca si hambare
acoperite, garaje, spatii de depozitare si productie. Livrarea se
realizeaza in set, in termen de 20 zile, cu mijoace de transport
auto (un camion cu lungimea caroseriei de 12 metri ofera un spatiu
pentru livrarea unei hale cu dimensiuni de 1530 metri avand cadru
fundatie structuri metalice).
Un set complet include: porti, usi de intrare, elemente de
ventilatie naturala, in functie de optiunile Clientului, in acest
set poate fi inclus si un cadru fundatie structuri metalice,
utilizarea caruia micsoreaza considerabil perioada de montare a
cladirii.
INCLUDEPICTURE "http://www.iucors.ro/images/dp_3.jpg" \*
MERGEFORMATINET
Inaltimea maxima a granelor si cerealelor depozitate(m)
LatimeGrosimeInaltime maxima aproximativaNivel maxim perete
lateralNivel maxim perete frontalVolum maxim(calculat la 1m lungime
din cladire)
L(m)S(mm)A(m)B(m)C(m)m3/mt/m
12,041,003,92,72,334,026,0
14,781,004,42,42,348,037,0
17,981,004,852,12,156,043,0
Utilaje pentru silozuri
Curatitoarele pentru cereale utilizate de noi sunt fabricate de
un mare producator european, specializat in productia de
curatitoare pentru cereale cu traditie in acest domeniu de peste
150 ani.
Cutatitoarele pentru cereale cu tambur rotativ functioneaza
silentios, fara vibratii, cu consum de energie redus si pot fi
reglate cu usurinta.
De obicei utilizam doua curatitoare pentru cereale in paralel,
astfel procesul de curatire a cerealelor este impartit in doua faze
distincte si anume Precuratirea si Curatirea secundara.
PRECURATIREA:
In faza de precuratire, curatitoarele pentru cereale cu tambur
rotativ, elimina din cereale foarte eficient si rapid
impuritatilede dimensiuni mari, respectiv bucatile de pamant sau
pietrele.
Este important ca in uscator sa ajunga cereale precuratite
pentru ca in acest fel putem sa impiedicam infundarea uscatorului,
se poate reduce pericolul incendiu, este mai mic consumul de
energie, creste randamentul procesului de uscare.
Produsele vor ajunge in interiorul tamburului rotativ al
curatitorului pentru cereale si trec peste perforatiile
sitelor.Impuritatile de dimensiuni mai mari vor ramane in
interiorul tamburului si vor fi eliminate la capatul acestui tambur
rotativ.
Dimensiunile perforatiilor sitelor tamburului rotativ depind de
tipul de cereale pe care dorim sa le preselectam si de ce anume
impuritati se doresc a se separa pe o anumita sectiune a acestui
tambur.
Sistemul de curatire a sitelor mentine in permanenta curata
suprafata mare a curatitoruluicu site cilindrice.
La diferite tipuri de curatitoare pentru cereale avand diferite
tipuri de cereale putem atinge productivitati cuprinse intre 23 si
400 t/h.
Se poate realiza si o ventilatie a cerealelor in aceasta faza.
Pentru acest lucru, putem oferi diferite solutii tehnice.
CURATIREA SECUNDARA SAU SELECTAREA:
In faza de selectare, sau curatire secundara, curatitorul pentru
cereale cu site rotative elimina impuritatile usoare , respectiv
separa boabele sparte si impuritatile tari de boabele bune.
Aceasta problema este rezolvata de catre un sistem de ventilatie
cu dubla aspiratie urmat de catre tamburul cu site rotative.
Se realizeaza o perdea uniforma de cereale, prin care este
aspirat aerul.
Cantitatea de aer aspirat poate fi reglata. Acest reglaj
determina ce cantitate de impuritati usoare va fi aspirata de catre
fluxul de aer. Impuritatile putin mai grele, dupa ce ies din fluxul
de aer vor cadea la partea inferioara a camerei de aer. De aici
sunt indeaprtate cu ajutorul unui snec. Ipuritatile mai mici si mai
usoare sunt impinse catre afara de ventilator si ajung in
ciclon.
Dupa ventilatie, cerealele vor ajunge in tamburul rotativ al
curatitorului pentru cereale. Pentru fiecare tip de cereale avem
cate un set de site care pot fi montate foarte usor pe
curatitor.
Prima sita scoate boabele sparte, ramasitele de sol,etc iar in
cea de adoua sita vor ajunge boabele curate. Ipuritatile de
dimensiuni mai mari vor fi adunate in capatul tamburului de unde
vor fi eliminate.
Curatitoarele de cereale cu site rotative dispun de o gama
foarte variata de site cu care pot fi curatate si selectate orice
fel de cereale.
Curatitoarele de cereale utilizate ca si curatitor secundar, pot
avea capacitati de productie cuprinse intre 5 tone si 400 tone.
ELEVATOARE CU CUPE:
Elevatoarele cu cupe sunt fabricate din tabla de otel zincat la
cald. Elevatoarele cu cupe pentru transportul cerealelor sunt
compuse din module avand cadru autoportant, dotate cu platforma la
partea superioara si scara de acces.
In functie de capacitatea de transport, transmisia benzii
elevatoarelor cu cupe pentru transportul cerealelor in plan
vertical poate fi cu lant, curea trapezoidala sau ansamblu motor
electric-grup reductor. Cupele, cureaua si viteza de ridicarea
elevatoarelor pentru cereale sunt alese in functie de capacitatea
productiva necesara si tipul de produs de transportat.
Tevile de descarcare, care fac legatura intre elevatorul pentru
cereale cu cupe si utilajul ce trebuie alimentat sunt confectionate
dintr-un otel cu rezistenta mare la frecare, zincat la cald si
constituie diferite module de descarcare a cerealelor in forme si
marimi variate.
2.2.5TRANSPORTOARELE CU LANT SI RACLETI:
Pentru receptia cerealelor, utilizam transportoare pentru
cereale cu lant si racleti avand capacitati de transport intre 30
si 120 t/h, cu grilaj metalic pentru trecerea autovehiculelor si
capat curbat de transmiterea mai departe a cerealelor.
Transportoarele pentru cereale cu lant si racleti au lungimi
care poate ajunge chiar la 60 m, pe care este montat capatul de
transmitere curbat. Capatul de transmitere curbat al
transportoarelor pentru cereale cu lant si racleti este usor de
intretinut si poate inlocui foarte eficient buncarele de alimentare
pentru elevatoare pentru cereale cu cupe.
Combinatiapieselor transportoarelor pentru cereale, fabricate
dintr-un material plastic special si metal se comporta delicat cu
semintele.
Transportoarele speciale cu lant si racleti se pot utiliza cu
succes la incarcarea sau descarcarea uscatoarelor, a selectoarelor,
a silozurilor turn sau a depozitelor orizontale.
Transportoarele cu lant si racleti pot fi fixe intr-o
diversitate mare de modele sau variate modele mobile si care pot fi
dotate in functie de necesitate cu diverse sisteme de dozare sau
alte sisteme speciale .
Purificatoarele de aer si cicloaneleca piese auxiliare
sistemelor de transport al cerealelor cu capacitati de 30-60-80-100
t/h, simplu de integrat in sistem, sunt fabricate din otel suedez
de cea mai buna calitate.
Pe langa transportoarele cu lant si racleti respectiv elevatoare
cu cupe si snecuri pentru cereale mai sunt si alte materiale
auxiliare:Clapete de inchidere, distribuitoare, tevi de
golire,coliere, coturi, racordari cu etansare precisa cu piese de
racordare si piese de fixare etc, fabricate la aceelasi standarde
de inalta calitate.
SNECURILE PENTRU CEREALE:
Snecurile pentru cereale, fabricate de catre un producator
european la standarde de inalta calitate, dar totusi la un pret
accesibil sunt de mai multe tipuri, in functie de utilizare.
O larga utilizare o au snecurile rotative pentru cereale (
asa-numitele snecuri planetare) pentru golirea silozurilor. Aceste
snecuri pentru cereale sunt fabricate in functie de diametrul
silozului pentru cereale.
Pentru descarcarea silozurilor pentru cereale si transferul mai
departe a cerealelor catre sistemul de transportoare, ca varianta
alternativa la transportoarele cu lant si racleti, putem utiliza
snecurile de descarcare cu carcasa fixa
3.2Legislatie privitoare la depozitare,pastrarea si
conditionarea cerealelorLegislatie comunitara
Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1290/2005
Regulamentul Comisiei (CE) nr. 885/2006
Regulamentul Comisiei (CE) nr. 884/2006
Regulamentul Comisiei (CE) nr. 883/2006
Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1234/2007
Regulamentul (CE) nr. 687/2008
Regulamentul (CE) nr. 485/2008privind finantarea politicii
agricole comune, cu modificarile si completarile ulterioare. de
stabilire a normelor comunitare detaliate pentru aplicarea
Regulamentului Consiliului nr. 1290/2005 privind acreditarea
agentiilor
de plati si a altor organisme si lichidarea conturilor FEGA si
FEADR, cu modificarile si completarile ulterioare. privind normele
detaliate pentru aplicarea
Regulamentului Consiliului nr. 1209/2005 referitor la finantarea
din Fondul European de Garantare in Agricultura (FEGA) a masurilor
de interventie sub forma operatiunilor de depozitare publica si a
operatiunilor de contabilizare a depozitarilor publice de catre
agentiile de plati ale Statelor Membre, cu modificarile si
completarile ulterioare. de stabilire a regulilor detaliate pentru
aplicarea Regulamentului Consiliului nr. 1290/2005 privind tinerea
evidentei conturilor de catre agentiile platitoare, declaratiile de
venituri si cheltuieli si conditiile pentru rambursarea
cheltuielilor din FEGA si FEADR, cu modificarile si completarile
ulterioare. al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a
unei organizari comune a pietelor agricole si privind dispozitii
specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul
unic OCP) cu modificarile sicompletarile ulterioare al Comisiei din
18 iulie 2008 prin care se stabilesc procedurile de preluare a
cerealelor de catre agentiile de plati sau de catre agentiile de
interventie si metodele de analiza pentru determinarea calitatii
cerealelor. al Consiliului privind controalele efectuate de catre
statele membre cu privire la operatiunile care fac parte din
sistemul de finantare prin Fondul european de garantare
agricola.
GISLATIE COMUNITARA SI NATIONALA
Legislatie nationala
OG nr. 45/2005OMAPDR nr. 596/2004
OMAPDR nr. 70/2006
OMAPDR nr. 172/2006
OUG nr. 12/2006
aprobata cu modificari si completari prin Legea 307/2005 privind
organizarea pietelor produselor agricole si alimentare. modificat
si completat prin OMAPDR nr. 1294/2005 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind definirea, modalitatile de desemnare si
stabilirea centrelor de interventie pe piata
cerealelor. rivind aprobarea Normelor metodologice privind
procedurile de aplicare a istemului de interventie pe piata
cerealelor.
pentru aprobarea normelor metodologice privind procedurile de
aplicare a sistemului de interventie pe piata cerealelor,
referitoare la evaluarea si monitorizarea cerealelor detinute
n stocuri publice de interventie. pentru stabilirea unor masuri
de reglementare a pietei pe filiera cerealelor si a produselor
procesate din cereale.
3
4
OMAPDR nr. 222/2006
OG. nr. 4/1995
OANSVSA nr. 121/ 2007
Industrie Alimentara si Dezvoltare Rurala, cu modificarile si
completarile ulterioare
OMAPDR nr.560/30.04.2009
ORDIN nr. 13/2009
pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea spatiilor de
depozitare pentru produse agricole.
, aprobata, modificata si completata prin Legea nr. 85/1995 si
Legea nr. 26/2006, privind fabricarea, comercializarea si
utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor,
daunatorilor si buruienilor n agricultura si silvicultura.
art. 2, privind anumiti contaminanti din alimentele de origine
animala si nonanimala Legea 1/2004 privind nfiintarea, organizarea
si functionarea Agentiei de Plati si Interventie
pentru Agricultura, pentru aprobarea structurii organizatorice a
APIA
pentru modificarea si completarea Normei sanitare veterinare si
pentru siguranta alimentelor privind procedura de inregistrare
sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor a
activitatilorde obtinere si de vanzare directa si/sau cu amanuntul
a produselor alimentare de origine animala sau nonanimala, precum
si a activitatilor de productie, procesare, depozitare, transport
si comercializare a produselor alimentare de origine nonanimala,
aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale
Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr.
111/2008
Dosarul de agreare a depozitului
n conformitate cu art.2 (3) lit c din Reg. 884/2006, APIA poate
depozita
cerealele cumparate la interventie n baza unor contractate de
depozitare ncheiate
cu depozitarii agreati.
Depozitele contractate trebuie sa ndeplineasca conditii tehnice
conform
art.11(1) din Reg. 687/2008 si sanitar-veterinare conform
OANSVSA 13/2009. APIA certifica ndeplirea tuturor acestor conditii
prin emiterea unui document si anume a Certificatul de agreare a
depozitului.
Acest lucru nseamna ca depozitul ntruneste toate conditiile
pentru
depozitarea n conditii bune si de siguranta a cerealelor
preluate la interventie.
n cadrul unui centru de interventie poate exista unul sau mai
multe depozite
de interventie, agreate de catre APIA.
O solicitare de agreare se refera la un singur depozit.
n cazul detinerii mai multor spatii de depozitare se vor depune
mai multe
solicitari, separat pe depozite.
Depunerea solicitarilor privind spatiile de depozitare se face
la centrele
judetene ale APIA. Eliberarea Certificatului de agreare a
depozitului de interventie se face de catre APIA sediul central
prin semnatura DG sau prin delegare de catre APIA CJ prin semnatura
DECJ.Conditiile tehnice pentru ca un depozit sa fie agreat ca
depozit de interventie
se refera la:
starea tehnica a constructiilor, drumurilor si perimetrului
depozitului
capacitatea de depozitare minim (5000 to)
cai de acces pentru efectuarea controalelor si inspectiilor
instalatii de cntarire
laborator propriu dotat cu echipamentele necesare pentru
efectuarea analizelor la
preluarea cerealelor
dotarea cu instalatii tehnologice de transport si manipulare
capacitatea de preluare/livrare
instalatii tehnologice de aerare activa pentru silozuri
aerare activa prin constructie la magaziile de cereale
aparatura necesara pentru masurarea temperaturii/umiditatii
instalatii pentru asigurarea normelor tehnice a securitatii
muncii si prevenirea
incendiilor
sisteme adecvate pentru asigurarea securitatii produselor
agricole n celule si
magazii
dotarea cu mijloace electronice de nregistrare a datelor si
evidentelor contabile.Soiuri de grau
Nr.crt. Soiul de gru Valorile nsuirilor de calitate a soiurilor
de gru
Masa hectolitric Indicele de cdere [FN s] Gluten umed [%] Gluten
index (GI) [%]
1. ALEX 83,6 316 27,8 88
2. ROMULUS 83,2 328 29,4 50
Studiu de caz:
De pe o suprafata de 62 Ha se recolteaza o medie de 4200 kg.
Total=260.4 tone grau panificabil din cele doua soiuri
mentionate mai susPentru depozitarea lor am ales o hala cu o
lungime de 30 m.:cu o latime de 12 m. Avand o capacitate de 800 t;
hala respecta normele cominitare in vigoare si nu aduce nici o
schimbare calitatilor panificabile ale cerealelor Cuprins
Partea I
1.Importanta
graului...................................................................1
1.1. Recoltarea cerealelor
paioase................................................2
1.2. Masini pentru recoltarea
cerealelor.....................................32.Receptia
calitativa si cantitativa a
graului..............................5
Partea a II-a
3.Depozitarea
cerealelor..............................................................103.1.
Legislatie privind pastrarea si conditionarea
cerealelor...18Cuprins..........................................................................................23PAGE
1