Parlamentul României Camera Deputaţilor RAPORT asupra activității desfăşurate de Camera Deputaţilor în anul 2017 I. Misiunea Camerei Deputaţilor Camera Deputaţilor este, potrivit Constituţiei României, autoritate legiuitoare şi îşi desfăşoară activitatea în vederea realizării funcţiilor sale fundamentale, respectiv funcţia de legiferare şi cea de control parlamentar. Funcţia de bază, definitorie pentru Camera Deputaţilor, este aceea de legiferare şi este caracteristică democraţiilor reprezentative. Camera Deputaţilor şi Senatul formează împreună Parlamentul României care, potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, reprezintă puterea legislativă. Potrivit prevederilor constituţionale şi regulamentare * , Camera Deputaţilor este Cameră decizională pentru toate proiectele de legi şi propunerile legislative de nivelul legilor ordinare, altele decât cele pentru ratificarea tratatelor internaţionale sau a altor acorduri internaţionale, precum şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestora, cât şi pentru: - proiectele legilor organice prevăzute în Constituţia României la art. 73 alin. (3) literele a), b), d), f), g), h), i), j), m), p), r) şi s) care reglementează sistemul electoral, organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice, organizarea şi desfăşurarea referendumului, regimul stării de mobilizare a forţelor armate, al stării de asediu, de urgenţă şi de război, infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora, acordarea amnistiei sau a graţieriii colective, statutul funcţionarilor publici, regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii, regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială, statutul minorităţilor naţionale, regimul general al cultelor; - proiectele legilor organice prevăzute în Constituţia României la: art. 3 alin. (2) - frontierele ţării; art. 5 alin. (1) - dobândirea şi pierderea cetăţeniei române; art. 12 alin. (4) - stema ţării şi sigiliul statului; art. 16 alin. (4) - dreptul cetăţenilor Uniunii Europene de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile adminsitraţiei publice locale; art. 44 alin. (2) - dreptul de proprietate privată; art. 52 alin. (2) - dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică; art. 123 alin. (3) – atribuţiile prefectului; art. 125 alin. (2) – statutul judecătorilor în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii; art. 128 alin. (2) – folosirea limbii materne în faţa instanţelor de judecată; art. 141 – organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social. Funcţia de control vizează, în principal, Executivul, dar poate privi şi alte domenii de activitate şi se exercită în cadrul general al competenţei constituţionale a Parlamentului, cu respectarea regimului de autonomie a autorităţilor publice. Această funcţie caracterizează relaţia dintre Parlament şi Executiv şi asigură, totodată, unitatea funcţională a organelor de stat în sistemul democratic. * Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 28 iunie 2016, cu modificările și completările ulterioare.
36
Embed
Parlamentul României Camera Deputaţilor - cdep.ro · Pe parcursul anului 2017, comisiile permanente au rezolvat 5182 petiţii, scrisori şi memorii adresate Camerei Deputaţilor
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Parlamentul României
Camera Deputaţilor
RAPORT
asupra activității desfăşurate de Camera Deputaţilor în anul 2017
I. Misiunea Camerei Deputaţilor
Camera Deputaţilor este, potrivit Constituţiei României, autoritate
legiuitoare şi îşi desfăşoară activitatea în vederea realizării funcţiilor sale fundamentale, respectiv funcţia de legiferare şi cea de control parlamentar.
Funcţia de bază, definitorie pentru Camera Deputaţilor, este aceea de legiferare şi este caracteristică democraţiilor reprezentative. Camera
Deputaţilor şi Senatul formează împreună Parlamentul României care, potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, reprezintă puterea
legislativă. Potrivit prevederilor constituţionale şi regulamentare*, Camera
Deputaţilor este Cameră decizională pentru toate proiectele de legi şi propunerile legislative de nivelul legilor ordinare, altele decât cele pentru
ratificarea tratatelor internaţionale sau a altor acorduri internaţionale, precum şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestora, cât şi pentru:
- proiectele legilor organice prevăzute în Constituţia României la art. 73
alin. (3) literele a), b), d), f), g), h), i), j), m), p), r) şi s) care reglementează sistemul electoral, organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice,
organizarea şi desfăşurarea referendumului, regimul stării de mobilizare a forţelor armate, al stării de asediu, de urgenţă şi de război, infracţiunile,
pedepsele şi regimul executării acestora, acordarea amnistiei sau a graţieriii colective, statutul funcţionarilor publici, regimul juridic general al proprietăţii
şi al moştenirii, regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială, statutul minorităţilor naţionale, regimul
general al cultelor; - proiectele legilor organice prevăzute în Constituţia României la: art. 3
dreptul cetăţenilor Uniunii Europene de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile adminsitraţiei publice locale; art. 44 alin. (2) - dreptul de proprietate privată;
art. 52 alin. (2) - dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică; art. 123
alin. (3) – atribuţiile prefectului; art. 125 alin. (2) – statutul judecătorilor în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii; art. 128 alin. (2) – folosirea limbii
materne în faţa instanţelor de judecată; art. 141 – organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social.
Funcţia de control vizează, în principal, Executivul, dar poate privi şi alte domenii de activitate şi se exercită în cadrul general al competenţei
constituţionale a Parlamentului, cu respectarea regimului de autonomie a autorităţilor publice. Această funcţie caracterizează relaţia dintre Parlament şi
Executiv şi asigură, totodată, unitatea funcţională a organelor de stat în sistemul democratic.
* Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 28 iunie 2016, cu modificările și completările ulterioare.
2
II. Activitatea legislativă a Camerei Deputaţilor în anul 2017
Pe parcursul anului 2017, la Camera Deputaţilor au fost dezbătute 649 iniţiative legislative din totalul celor 1398 de proiecte aflate în procedură
legislativă. Camera Deputaţilor a fost Cameră decizională pentru un număr de 555 proiecte. De asemenea, au fost adoptate 100 hotărâri ale Camerei
Deputaţilor şi 99 hotărâri ale Parlamentului.
SITUAŢIA INIŢIATIVELOR LEGISLATIVE AFLATE ÎN PROCEDURĂ
LEGISLATIVĂ LA CAMERA DEPUTAŢILOR, Sesiunile februarie – iunie şi septembrie - decembrie 2017*
(Situaţia cuprinde datele la 30 decembrie 2017)
Totalul iniţiativelor legislative 1398
din care:
– existente la sfârşitul anului 2016 793
– înregistrate în cursul lunii ianuarie 2017 6
– înregistrate în cursul sesiunii februarie-iunie 2017 241
- înregistrate în luna august 2017 1
– înregistrate în cursul sesiunii septembrie-decembrie 2017 357
1) Dezbătute 649
din care: Camera Deputaţilor, Cameră decizională 555
– votate
d
647
din care: - înaintate la Senat 56
- în procedura de promulgare 59
- promulgate** 260
- respinse definitiv 272
- în mediere -
1 - în divergenţă -
1 2) Se află în proces legislativ 761
a) pe ordinea de zi 222
b) la comisii
507
c) cu rapoarte depuse urmând a fi înscrise pe ordinea de zi a şedinţelor comune 16
d) propuneri legislative trimise pentru avize la Consiliul Legislativ şi/sau pentru
puncte de vedere Guvern
16
3) Desesizări 6
* Situaţia include şi iniţiativele legislative adoptate în sesiunea extraordinară din 5 ianuarie 2017. ** În anul 2017 au fost promulgate 278 legi, dintre care: 15 din iniţiativele legislative adoptate în legislatura anterioară, 2 din iniţiativele legislative adoptate în sesiunea extraordinară din 5 ianuarie 2017, 184 din iniţiativele legislative adoptate în sesiunea februarie-iunie 2017 şi 77 din iniţiativele legislative adoptate în sesiunea septembrie – decembrie 2017.
Cele 647 iniţiative legislative votate în anul 2017 privesc 242 proiecte de legi iniţiate de Guvern, din care:
128 proiecte de legi pentru aprobarea Ordonanţelor de Urgenţă ale Guvernului, 32 proiecte de legi pentru aprobarea
Ordonanţelor Guvernului, 82 proiecte de legi și 405 propuneri legislative.
3
1. Activitatea comisiilor parlamentare
1.1 . Comisii permanente
Comisiile Camerei Deputaţilor sunt organisme de lucru înfiinţate cu scopul de a îndeplini atribuţiile prevăzute de lege şi de Regulamentul Camerei
Deputaţilor.
În anul 2017, la Camera Deputaţilor au funcţionat 21 comisii
permanente şi 6 comisii permanente comune cu Senatul. Comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor şi comisiile permanente
comune ale celor două Camere ale Parlamentului s-au întrunit în 2672 şedinţe, activitatea lor concretizându-se în 840 rapoarte şi 1140 avize.
Cu prilejul examinării proiectelor de legi şi a propunerilor legislative la comisiile parlamentare, au fost depuse 8352 amendamente, din care 3090
admise şi 5262 respinse. Pe parcursul anului 2017, comisiile permanente au rezolvat 5182 petiţii,
scrisori şi memorii adresate Camerei Deputaţilor de către reprezentanţi ai
societăţii civile (organizaţii neguvernamentale, asociaţii profesionale, sindicate etc.), persoane fizice sau juridice, cu privire la modul de aplicare a unor legi
sau pentru revendicarea unor drepturi cuvenite şi nesoluţionate de către instituţiile publice competente.
Activitatea unora dintre comisiile permanente nu s-a concretizat doar în rapoarte şi avize cu privire la iniţiative legislative sau cu privire la acţiuni de
control parlamentar, ci şi în alte tipuri de activităţi. În acest sens, sunt de amintit următoarele:
Comisia pentru afaceri europene a examinat pe fond 49 acte normative europene şi 4 propuneri legislative sub aspectul respectării
principiului subsidiarităţii europene, a adoptat 46 proiecte de opinie și a emis 2 avize motivate. Comisia a organizat 2 întrevederi cu ambasadori acreditaţi
la Bucureşti. Au avut loc întrevederi şi discuţii cu: o delegaţie a Parlamentului
Norvegiei, Comisarul european pentru politică regională, prim-
vicepreședintele și vicepreședintele Comisiei Europene, Comisarul european pentru concurență, Comisarul european pentru uniunea de securitate,
Comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, Comisarul european responsabil cu bugetul și resursele umane, Comisarul european
pentru economie digitală și societate digitală, președintele Comisiei pentru afaceri europene din Consiliul Național al Republicii Slovacia, președintele
Parlamentului Georgiei. Au fost efectuate vizite oficiale şi vizite de lucru la: Reuniunea
președinților Conferinței organelor specializate în afaceri comunitare și europene – COSAC /Malta, Conferința interparlamentară privind stabilitatea,
coordonarea și guvernanța economică în Uniunea Europeană/Bruxelles, Reuniunea interparlamentară a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și
afaceri interne/Bruxelles, Centrul de primire a imigranților- Pozzallo/Italia, Conferința internațională privind combaterea traficului de persoane,
Conferința interparlamentară ”Viitorul politicii de coeziune post 2020”.
4
Comisia pentru politică externă a audiat 6 persoane propuse pentru
posturi de ambasadori ai României în străinătate și a avut 18 întrevederi cu ambasadori ai altor state acreditați în România.
Membrii comisiei au avut întâlniri oficiale cu negociatorul șef al Uniunii Europene pentru Brexit, delegația Uniunii Ucrainienilor din România, o
delegație parlamentară irakiană, asistentul secretarului general al NATO pentru Democrație Publică, delegația Comisiei de relații internaționale a
Parlamentului Federației Valonia-Bruxelles, o delegație din Regatul Hașemit al Iordaniei, o delegație a Camerei Reprezentanților din Australia, o delegație a
Comisiei pentru politică externă și apărare din Knesset - Israel, reprezentanți ai Fondului Națiunilor Unite pentru Populație, președintele Congresului
Mondial al Ucrainenilor, Grupul parlamentar de prietenie din Camera Reprezentanților a Republicii Indonezia.
Au fost efectuate vizite de lucru şi vizite oficiale la Forumul European pentru Reducerea Riscului de Dezastre – Istanbul, Conferința
Interparlamentară privind Politica Externă și de Securitate Comună- Malta,
Conferința privind Gestionarea Migrației – Bruxelles, Zagreb (Croația), Belgrad (Serbia), Parlamentul European (Bruxelles), Reuniunea anuală a
Diplomației Române, Conferința internațională privind combaterea traficului de persoane, Conferința „Asia – Pacific Initiative”, Sesiunea anuală a Adunării
Parlamentare NATO.
Comisia pentru regulament a elaborat 9 rapoarte privind modificarea
şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor și 4 puncte de vedere solicitate de Biroul permanent al Camerei Deputaților referitoare la: acordul
dintre prevederile Regulamentului Camerei Deputaților și Deciziile Curții Constituționale nr. 46/1994, nr. 602/2005, nr. 317/2006 și nr. 1231/2006;
cvorumul necesar pentru adoptarea unui raport; repartizarea deputaților neafiliați în comisiile parlamentare și la art. 241 alin. (7) din Regulamentul
Camerei Deputaţilor.
1.2. Comisii speciale și de anchetă
În anul 2017 au funcționat 3 comisii speciale și 3 comisii de anchetă
comune cu Senatul:
Comisia specială de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților
pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial a fost înființată prin Hotărârea
Parlamentului nr. 39, din 11 mai 2017.
Comisia a fost formată din 15 membri titulari și 7 membri supleanți.
Termenul inițial pentru depunerea raportului final - 60 de zile de la data înființării comisiei de anchetă – a fost prelungit, prin Hotărârea Parlamentului
nr. 99 din 22 decembrie 2017, până la 31 ianuarie 2018.
Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului
pentru celebrarea Centenarului Marii Uniri şi a Războiului pentru Întregirea Neamului a fost înființată prin Hotărârea Parlamentului nr. 45
din 28 iunie 2017 și asigură dimensiunea parlamentară a organizării
evenimentelor prilejuite de celebrarea Centenarului Marii Uniri şi a Războiului pentru Întregirea Neamului.
Comisia este formată din 15 membri și va funcționa până la sfârșitul legislaturii 2016-2020.
5
Comisia parlamentară de anchetă a Camerei Deputaţilor şi
Senatului pentru a clarifica aspectele ce țin de desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie a fost înființată prin Hotărârea
Parlamentului nr. 67, din 27 septembrie 2017.
Termenul inițial pentru depunerea raportului final - 60 de zile de la data
înființării comisiei de anchetă – a fost prelungit până la 15 iunie 2018 de Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului.
Comisia parlamentară de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind activitatea Autorităţii Naţionale de Reglementare în
Domeniul Energiei a fost înființată prin Hotărârea Parlamentului nr. 68, din 27 septembrie 2017.
Termenul inițial pentru depunerea raportului final - 60 de zile de la data înființării comisiei de anchetă – a fost prelungit cu 90 zile de Birourile
permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului.
Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului
pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative
în domeniul justiţiei a fost înființată prin Hotărârea Parlamentului nr. 69, din 27 septembrie 2017.
Comisia este formată din 23 membri desemnați de grupurile parlamentare din Camera Deputaților și Senat, potrivit configurației politice
din Parlamentul României. Termenul pentru elaborarea propunerilor legislative din domeniul
justiției a fost stabilit la 150 de zile lucrătoare de la data înființării comisiei speciale.
Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru coordonarea activităţilor parlamentare necesare pregătirii
Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019 a fost înființată prin Hotărârea Parlamentului nr. 76, din 11
octombrie 2017 și este formată din 17 membri desemnați de grupurile parlamentare din Camera Deputaților și Senat, potrivit configurației politice
din Parlamentul României.
Comisia va funcționa până la încheierea mandatului României la conducerea Președinției Consiliului Uniunii Europene și a activităților
prevăzute după încheierea acestuia. De asemenea, este de menționat că prin Hotărârea Parlamentului nr. 2
din 16 ianuarie 2017 s-a încuviințat efectuarea de către Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru buget, finanţe,
activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului a unei anchete parlamentare pentru verificarea condiţiilor în care s-a realizat
rectificarea bugetului de stat, din lunile august şi noiembrie 2016, de către Guvernul României. Raportul comisiilor a fost depus și introdus pe
ordinea de zi a plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului. În urma dezbaterilor din ședința din 22 martie 2017 s-a decis retrimiterea
raportului la comisii și suplimentarea obiectivelor anchetei prevăzute inițial.
6
BILANŢUL
activităţii comisiilor permanente în anul 2017
Nr.
crt. Denumirea comisiei
Număr
şedinţe
Număr
iniţiative
avute în
dezbatere pe
fond
Număr
rapoarte
depuse
Număr
avize
depuse
Scrisori,
memorii
rezolvate
Audieri/
Audiențe
Amendamente
Total,
din care: admise
1 Comisia pentru politică economică 133 21 14 60 19 7 15 11
19 Comisia pentru egalitate de şanse 42 3 2 71 2 0 1 1
20 Comisia pentru comunitățile de români din afara graniţelor ţării
125 3 2 5 93 0 15 5
21 Comisia pentru afaceri europene 127 2 2 17 0 0 0 0
22 Comisia pentru controlul SRI 120 1 1 1 143 27 3 2
23 Comisia pentru control SIE 11 desfăşoară activităţi
specifice 1 1 4 52 26
24 Comisia revoluţionarilor din Decembrie 1989
14 desfăşoară activităţi
specifice 1 2417 5 0 0
25 Comisia comună privind statutul deputaţilor şi al senatorilor
7 11 8 0 0 0 35 16
26 Comisia pentru relaţia cu UNESCO 13 0 0 0 17 2 0 0
27
Comisia pt. integrare europeană dintre
Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova
0 desfăşoară activităţi specifice
TOTAL 2672 1195*) 840 *) 1140 5182 181 8352**) 3090**)
*) La însumare s-a ţinut cont de iniţiativele cu raport comun al mai multor comisii sesizate în fond
**) La însumare au fost incluse și 911 amendamente depuse, din care 609 admise, la Comisia specială pentru legile justiției
7
2. Consultarea publică la Camera Deputaţilor
Prin Hotărârea Biroului permanent al Camerei Deputaților nr. 2/2012 a fost stabilită procedura pentru punerea în dezbatere publică pe pagina de
WEB oficială a Camerei Deputaților (www.cdep.ro) a propunerilor legislative iniţiate de deputaţi şi senatori pentru care Camera Deputaţilor este primă
Cameră sesizată În cursul anului 2017 au fost înregistrate 68 propuneri legislative
pentru care Camera Deputaților a fost primă Cameră sesizată și pentru care s-a realizat consultare publică. În cazul a 23 dintre acestea au fost formulate
93 propuneri/sugestii, din care au fost validate 86. Cele 7 propuneri/sugestii nevalidate cuprindeau aprecieri generale cu privire la oportunitatea unor
inițiative legislative, nu propuneri concrete de modificare sau completare a acestora.
PROPUNERILE LEGISLATIVE
pentru care au fost formulate propuneri/sugestii în cursul anului 2017
Nr.
crt. Titlul propunerii legislative
Număr
înregistrare
Nr.
propuneri/
sugestii
primite
Nr.
propuneri/
sugestii
validate
1
Propunere legislativă referitoare la modificarea şi completarea Legii nr.215
din 23 aprilie 2001 a administraţiei publice locale cu modificările şi
completările ulterioare precum şi a Legii nr.393 din 28 septembrie 2004
privind Statutul aleşilor locali cu modificările şi completările ulterioare
Pl-x 108
13.02.2017 3 3
2 Propunere legislativă privind organizarea şi funcţionarea corpului pompierilor
militari şi a protecţiei civile
Pl-x 131
20.02.2017 2 2
3 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.94/1992
privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi
Pl-x 155
13.03.2017 3 2
4 Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.550 din 29
noiembrie 2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române
Pl-x 176
18.04.2017 1 1
5 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.215/2001 a
administraţiei publice locale
Pl-x 210
29.05.2017 23 23
6
Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.550/2004
privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, a Legii nr.364/2004
privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Judiciare, Legea nr.333/2003
privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor şi a
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.20 din 11 martie 2009 pentru
modificarea art.13 alin.(2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr.30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne
şi pentru reorganizarea unor unităţi din subordinea Ministerului Afacerilor
Interne
Pl-x 211
29.05.2017 2 2
7 Propunere legislativă privind Statutul cadrelor de informaţii Pl-x 237
26.06.2017 1 0
8 Propunere legislativă privind Garda Civilă şi realizarea serviciului militar pe
Potrivit art. 193 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, fiecare deputat poate formula întrebări scrise sau poate adresa întrebări orale Guvernului,
miniştrilor ori altor conducători ai organelor administraţiei publice, la care solicită răspuns oral, răspuns scris sau răspuns scris şi oral.
Regulamentul Camerei Deputaţilor prevede că întrebarea constă într-o simplă cerere de a răspunde dacă un fapt este adevărat, dacă o informaţie
este exactă, dacă Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice înţeleg să comunice Camerei informaţiile şi documentele cerute de Camera
Deputaţilor sau de comisiile permanente ori dacă Guvernul are intenţia de a lua o hotărâre într-o problemă determinată.
În anul 2017, numărul întrebărilor adresate membrilor Executivului a
fost de 2722. Numărul întrebărilor la care s-a primit răspuns este de 2639, reprezentând 97% din totalul întrebărilor adresate.
2. Interpelări formulate de deputaţi în anul 2017.
Potrivit art. 201 din Regulamentul Camerei Deputaţilor interpelările se fac în scris, arătându-se obiectul acestora, fără nici o dezvoltare. Interpelările
formulate de deputaţi sunt depuse la secretarul desemnat al Camerei Deputaţilor de către grupul parlamentar din care fac parte aceştia, precum şi
de către deputaţii neafiliaţi.
Regulamentul Camerei Deputaţilor prevede că interpelarea constă într-
o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulţi deputaţi, prin care se solicită explicaţii asupra politicii Guvernului în probleme
importante ale activităţii sale interne sau externe. Guvernul şi fiecare dintre
membrii săi sunt obligaţi să răspundă la interpelări în cel mult două săptămâni. Pentru motive temeinice, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor
poate acorda un singur termen de 15 zile.
În anul 2017, numărul interpelărilor formulate de deputaţi a fost de
1000. Numărul interpelărilor la care s-a primit răspuns, este de 964, reprezentând 96,4% din totalul interpelărilor adresate.
3. Moţiuni înregistrate la Camera Deputaţilor în anul 2017
3.1 . Moţiuni simple
Moţiunea simplă poate fi iniţiată de cel puţin 50 de deputaţi şi exprimă poziţia acestora într-o anumită problemă de politică internă sau externă ori,
după caz, cu privire la o problemă care a făcut obiectul unei interpelări.
10
Nr. crt.
TITLUL MOŢIUNII SIMPLE Semnatari Data
dezbaterii
Vot deschis Soluţia Pentru Contra Abţineri
1. "Când Sănătatea va fi fost
o prioritate" 51
deputati - - - -
Nu a fost discutată
2. ”PSD-stăpânul justiției!?
Chiar așa ...!?” 92
deputati 12-09-2017 104 162 7
Respinsă
3.
”Infrastructura de
transport a României sub
domnia intereselor PSD:
deziluzie, demagogie și
descurajare”
91 deputati
04-10-2017 104 155 6
Respinsă
4. "PSD dăunează grav
sănătății" 102
deputati 10-10-2017 97 149 19
Respinsă
3.2. Moţiuni de cenzură
Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage
încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii.
Moţiunea de cenzură se prezintă în ședința comună a celor două Camere în cel mult 5 zile de la data depunerii și se dezbate după 3 zile de la
data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.
Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu
excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea potrivit articolului 114 din Constituţia României, republicată.
Nr.
crt.
T I T L U L M O Ţ I U N I I D E C E N Z U R Ă
Semnatari Data
depunerii Data
prezentării Data
dezbaterii
Vot secret
Soluţia
Pen
tru
Co
ntr
a
1. "Guvernul Grindeanu - Guvernul Sfidării Naționale. NU LEGALIZAȚI FURTUL ÎN ROMÂNIA!"
123 parlamentari
(87 deputaţi şi 36 senatori)
01-02-2017 08-02-2017 08-02-2017 161 8 Respinsă
2. "România nu poate fi confiscată! Apărăm democrația și votul românilor!"
4. Exercitarea controlului parlamentar de către comisiile
permanente
În cadrul activităţii de control parlamentar exercitat prin comisiile
permanente se înscrie şi examinarea în comisiile comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului a rapoartelor de activitate depuse de autorităţile şi
instituţiile publice care, potrivit legii, se supun acestui control. În acest sens, în cursul anului 2017 au fost depuse pentru examinare:
Raportul privind activitatea Consiliului Superior al Magistraturii în anul 2016; Raportul de activitate pe anul 2016 al Agenției Naționale Anti-Doping;
Raportul de activitate pentru anul 2016 al Avocatului Poporului; Raportul public pe anul 2015 însoțit de Sinteza acestuia, elaborat de Curtea de
Conturi; Raportul de activitate pentru anul 2016 elaborat de Curtea de Conturi; Raportul privind activitatea desfășurată de Serviciul Român de
Informații în anul 2015; Raportul de activitate pe anul 2015 al Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor; Raportul privind organizarea și
desfășurarea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2016
elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă; Raportul privind activitatea desfășurată de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării în anul 2016;
Raportul de activitate pentru anul 2016 al Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor; Raportul de activitate pe anul 2016 al Agenției Naționale de
Presă AGERPRES; Raportul de activitate al Institutului Român pentru Drepturile Omului pe anul 2016; Raportul de activitate al Consiliului Național
pentru Combaterea Discriminării pe anul 2016; Raportul de activitate al Consiliului Național al Audiovizualului pe anul 2016; Raportul Societății
Române de Radiodifuziune pentru anul 2016; Raportul de activitate al Societății Române de Televiziune pe anul 2016 și contul de execuție bugetară;
Raportul de activitate al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) pentru anul 2016; Raportul anual
privind activitatea Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei pentru anul 2016; Raportul privind starea justiției în anul 2016 elaborat de
către Consiliul Superior al Magistraturii; Raportul privind activitatea Autorității
Electorale Permanente din anul 2016; Raportul de activitate pentru anul 2016 al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității; Raportul anual al
Autorității de Supraveghere Financiară pe anul 2016; Raportul privind starea învățământului superior în România – 2016 elaborat de Ministerul Educației
Naționale; Raportul privind starea învățământului preuniversitar în România – 2016 elaborat de Ministerul Educației Naționale; Raportul anual al Băncii
Naționale a României pentru anul 2016 și Raportul asupra activității desfășurate de Consiliul Legislativ în anul 2016.
De asemenea, în anul 2017, activitatea de control parlamentar la nivelul comisiilor s-a exercitat și prin intermediul audierilor candidaţilor propuşi
pentru Consiliul de Administrație al Societății Române de Televiziune, pentru funcţia de director general interimar al Societății Române de Radiodifuziune,
pentru funcția de președinte al ANCOM, pentru Comitetul de Reglementare ANRE, pentru funcția de viceguvernator BNR, pentru funcțiile de președinte,
prim-vicepreședinte și vicepreședinte ASF, pentru Colegiul Director al CNSAS,
pentru Colegiul Director al CNCD, un post de membru supleant în Consiliul Național al Audiovizualului la propunerea Președintelui României, pentru
Consiliul de Administrație la Societatea Română de Radiodifuziune, pentru funcţia de director general interimar la Societatea Română de Televiziune,
pentru funcția de președinte al Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune, pentru funcția de consilier de conturi la Curtea de
12
Conturi a României, pentru Comitetul finanțelor publice locale, pentru funcțiile
de președinte, vicepreședinte și membri în comitetul de reglementare al ANRE și pentru funcția de președinte al ANCOM.
IV. Activitatea de relaţii externe a Camerei Deputaţilor în anul 2017 – Diplomaţia parlamentară
Diplomaţia parlamentară contribuie la îndeplinirea obligațiilor asumate de România la nivel internațional și la susținerea intereselor țării noastre,
printr-o participare activă la nivel european și global. Pe parcursul anului 2017, un obiectiv prioritar l-a reprezentat creșterea
eforturilor pentru întărirea profilului României în cadrul dialogului interparlamentar la nivelul Uniunii Europene, în perspectiva deținerii
Președinției Consiliului UE în Semestrul I al anului 2019. De asemenea,
diplomația parlamentară și-a propus să aibă un aport important la consolidarea parteneriatelor bilaterale și a formatelor de cooperare
multilaterală ale României, atât pentru creșterea coordonării în context european, cât și pentru creșterea vizibilității României ca partener de
încredere, în plan internațional.
1. Relaţiile externe parlamentare bilaterale
Pe parcursul anului 2017, au fost organizate acţiuni menite să susțină interesele generale ale ţării noastre, în concordanţă cu agenda de politică
externă a României, având în vedere statutul conferit de apartenența la UE și NATO, precum și de poziţionarea sa geostrategică.
Prin activitățile de diplomație parlamentară bilaterală s-a urmărit sprijinirea cooperării și a parteneriatelor dezvoltate de România cu statele
europene și din alte zone de interes, susținerea Parteneriatului strategic cu
SUA, în contextul aniversării, în anul 2017, a 20 de ani de la lansarea acestuia, precum și promovarea de relații speciale cu statele lumii, conform
obiectivelor de politică externă ale țării noastre. În acest sens, au fost perfectate peste 140 de acțiuni, la toate
nivelurile, respectiv, conducerea Camerei Deputaţilor, comisiile permanente, grupurile parlamentare de prietenie sau Secretariatul general al Camerei
Deputaților. Printre obiectivele care au stat la baza organizării acestor acțiuni, s-au
înscris următoarele: - consolidarea profilului european și internațional al statului român, prin
dialogul parlamentar bilateral cu forurile legislative ale statelor membre UE, precum și ale celorlalte state europene – ca momente relevante, pot fi
amintite: întâlnirile de la București ale Președintelui Camerei Deputaților cu Mareșalul Senatului polon, precum și cu Președintele Parlamentului Lituaniei
sau cea la nivel de Vicepreședinte al Camerei Deputaților cu Președintele
Adunării Naționale a Republicii Bulgaria, convorbirile, la nivel de Vicepreședinte al Camerei Deputaților, cu delegația Parlamentului Finlandei
participantă la sesiunea anuală a Adunării Parlamentare NATO de la București, convorbirile, la Ruse, cu reprezentanții Comisiei pentru securitate internă și
ordine publică din Adunarea Națională a Republicii Bulgaria, schimburile de vizite, în România și în Slovacia, la nivelul Comisiei pentru apărare, ordine
13
publică și siguranță națională a Camerei Deputaților și, respectiv, al Comisiei
pentru apărare și securitate a Consiliului Național al Republicii Slovace, vizita în Croația a unei delegații a Comisiei pentru politică externă, convorbirile cu
membri ai Delegației parlamentare norvegiene la SEE și AELS etc.; - diversificarea și intensificarea contactelor și a dialogului cu membrii
Congresului american, pentru sprijinirea Parteneriatului Strategic dintre România și SUA, ca element de bază al politicii externe românești – în acest
sens, s-au remarcat convorbirile Președintelui Camerei Deputaților cu delegația Congresului SUA participantă la sesiunea AP NATO de la București,
condusă de domnul Michael Turner, co-preşedintele Grupului de Prietenie pentru România din Congresul SUA, șeful delegației americane la Adunarea
Parlamentară a NATO; de asemenea, mai pot fi amintite participările reprezentanților Camerei Deputaților la Western Conservative Summit sau la
o acțiune oficială a Grupului Strategic European Aspen etc.; - promovarea și continuarea schimburilor și legăturilor cu Parlamentul
Republicii Moldova și susținerea consolidării durabile a relației speciale cu
Republica Moldova și a parcursului său european – evidenţiate, mai ales prin: convorbirile, de la București, dintre Președinții celor două Camere ale
Parlamentului României și Președintele Parlamentului Republicii Moldova sau dintre reprezentanții Comisiei Comune pentru Integrare Europeană dintre
Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, cu ocazia organizării celei de-a VI reuniuni a CCIE, vizita de lucru la Chișinău a reprezentanților
Comisiei Comune pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, vizita în România a unei delegații a Comisiei
pentru securitate națională, apărare și ordine publică din Parlamentul Republicii Moldova;
- promovarea legăturilor cu Parlamentele statelor din regiunea Balcanilor de Vest, pentru a veni în sprijinul cooperării la nivel regional și a
perspectivei europene a acestora – pe această linie, o semnificaţie aparte au avut-o convorbirile la nivelul Comisiilor pentru politică externă din Camera
Deputaților, Parlamentul Republicii Bulgaria și Parlamentul Republicii Serbia;
- continuarea și aprofundarea contactelor și schimburilor cu Parlamentele statelor din Vecinătatea Estică a Uniunii Europene – zona
extinsă a Mării Negre, Caucaz și Asia Centrală - ca exemple marcante, se pot menționa: vizita în România a Președintelui Parlamentului Georgiei,
participarea, la nivel de Vicepreședinte al Camerei Deputaților, la vizita de la Astana a delegației conduse de Ministrul Afacerilor Externe, pentru a lua parte
la Ziua Națională a României de la Internațional Specialized Exhibition ”Expo-2017”, primirea, la nivel de Vicepreședinte al Camerei Deputaților, a
delegației parlamentare kazahstaneze participante la AP NATO de la București, participarea la cel de-al X-lea Forum de Securitate, de la Kiev,
vizita în Turkmenistan a unei delegații conduse de Președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități etc.;
- dezvoltarea relaţiilor bilaterale cu ţările din Orientul Mijlociu şi Nordul Africii – acţiuni de referinţă, în acest sens, au fost: vizita în Statul Israel a
Președintelui Camerei Deputaților și demararea, cu această ocazie, a
formatului de cooperare Parliament-to-Parliament (P2P) dintre Camera Deputaților și Knesset, vizita în Statul Israel a Președintelui Camerei
Deputaților, în contextul participării la Seminarul Internațional Diasporas 2017, participarea, la nivel de Vicepreședinte al Camerei Deputaților, la vizita
în Statul Israel a Prim-Ministrului României, vizita oficială în România a Președintelui Consiliului Reprezentanților al Republicii Irak, care a prilejuit și
14
semnarea unui Memorandum de Înțelegere între Camera Deputaților a
Parlamentului României și Consiliul Reprezentanților al Republicii Irak, convorbirile Președintelui Camerei Deputaților cu Președintele Senatului
Regatului Hașemit al Iordaniei, vizita la Amman, la nivel de Secretar al Camerei Deputaților etc.;
- susţinerea relațiilor cu ţările emergente din Asia de Sud şi Est și din alte zone – repere, în acest sens, au fost: primirea, la nivel de Secretar al
Camerei Deputaților, a Vicepreședintelui Comisiei Naționale pentru Dezvoltare și Reformă și Director al Administrației Naționale pentru Energie din China,
convorbirile, la nivel de Secretar al Camerei Deputaților și al membrilor Grupului parlamentar de prietenie cu R.P. Chineză, cu delegația Comisiei
pentru afaceri externe a Comisiei Consultative Politice a Poporului Chinez, convorbirile bilaterale ale delegației parlamentare australiene participante la
AP NATO de la București, la nivelul conducerii Comisiei pentru politică externă, a Comisiei pentru muncă și protecție socială, precum și a Grupului
parlamentar de prietenie cu Australia din Parlamentul României etc.;
- sprijinirea legăturilor cu românii din afara graniţelor ţării și a statutului comunităților românești din alte țări – printre acțiunile relevante care au
contribuit la promovarea acestui obiectiv, se înscriu: vizita la Kiev a reprezentanților Delegației Parlamentului României pentru inițierea dialogului
cu instituțiile din Ucraina în vederea asigurării protecției drepturilor cetățenilor aparținând comunității românești autohtone din Ucraina, întâlnirea, la
București, a membrilor acestei Delegații cu Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, vizitele în Italia, Finlanda sau Serbia ale delegațiilor Comisiei pentru
comunitățile de români din afara granițelor țării, participarea Preşedintelui Grupului parlamentar de prietenie cu Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei
de Nord din Parlamentul României la un eveniment adresat comunităţii româneşti din Marea Britanie, pe linia procesului de dezbateri publice pe tema
documentului ”Axe strategice de acţiune a Guvernului României, în contextul procesului de retragere a Marii Britanii din UE”, deplasările în circumscripție
ale deputaților aleși în circumscripţia nr. 43 – Circumscripția electorală pentru
cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării etc. Cu prilejul vizitelor în România ale unor șefi de stat, prim-miniştri,
miniştri de externe, înalţi demnitari sau personalități de marcă, au avut loc și alte contacte cu reprezentanţi ai conducerii Camerei Deputaţilor. Printre
aceștia, s-au numărat: doamna Kolinda Grabar-Kitarović, președintele Republicii Croația, domnul Rumen Radev, președintele Republicii Bulgaria,
domnul Davor Ivo Stier, viceprim-ministru și ministru al afacerilor externe al Republicii Croația, domnul Giorgi Kvirikashvili, prim-ministrul Georgiei,
domnul Michael Roth, ministru de stat pentru afaceri europene în cadrul Ministerului federal al Afacerilor Externe al Republicii Federale Germania,
domnul Peter Szijjártó, ministrul afacerilor externe și comerțului exterior al Ungariei, Monseniorul Paul Richard Gallagher, secretarul pentru Relațiile cu
Statele al Sfântului Scaun, domnul Mussa Maaytah, ministrul pentru afaceri politice și parlamentare al Regatului Hașemit al Iordaniei, domnul Sameh
Hassan Shoukry, ministrul afacerilor externe al Republicii Arabe Egipt, domnul
Pavel Rychetský, președintele Curții Constituționale a Republicii Cehe, domnul Eric Stewart, președintele Consiliului de Afaceri Americano-Român, domnul
Mihaylo Ratushney, președintele Consiliului Mondial de Coordonare al Ucrainenilor.
De asemenea, au avut loc numeroase primiri de ambasadori acreditaţi la Bucureşti. În cadrul acestora a fost manifestată deschiderea față de
15
consolidarea colaborării în multiple domenii, inclusiv prin intermediul
dialogului interparlamentar. La nivelul comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor, printre
acțiunile desfășurate în România, s-au numărat și alte vizite ale delegaţiilor unor comisii parlamentare din foruri legislative cu care partea română a
promovat relaţii, precum: Comisia pentru politică externă și apărare din Knesset, Comisia pentru apărare națională din Seimul Republicii Polone,
Comisia juridică din Parlamentul finlandez, Comisia pentru agricultură din Camera Deputaților a Republicii Cehe, Comisia parlamentară de investigare și
cercetare a activităților ilegale legate de gestionarea deșeurilor și protecția mediului din Parlamentul italian, convorbirile bilaterale ale Președintelui
Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, în contextul sesiunii AP NATO de la București, cu Președintele Comitetului pentru apărare
a Parlamentului eston sau cu delegația parlamentară olandeză la AP NATO etc.
În acelaşi timp, au fost organizate și alte vizite în străinătate ale unor
delegații ale comisiilor permanente, dintre care pot fi menționate: în Slovacia - Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, în Irlanda și Suedia –
Comisia pentru muncă și protecție socială, în Irlanda – Comisia pentru sănătate și familie. La aceste acțiuni se adaugă participarea, la nivel de
Vicepreședinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Camerei Deputaților, la ceremonia religioasă și militară de
reînhumare a militarilor români căzuți în luptă la Stalingrad, în necropola românească de la Rossoșka, regiunea Volgograd – Federația Rusă.
La nivelul grupurilor parlamentare de prietenie, printre cele mai semnificative acțiuni, au fost: vizita oficială la Berna a unei delegații a
Grupului parlamentar de prietenie cu Confederația Elvețiană din Parlamentul României, vizita la Paris a Președintelui Grupului parlamentar de prietenie cu
Franța din Camera Deputaților, vizita în România a unei delegații parlamentare israeliene conduse de Președintele Grupului parlamentar de
prietenie cu România din Knesset, vizita la Camera Deputaților a unei
delegații a Grupului parlamentar de prietenie cu România din Camera Reprezentanților a Republicii Indonezia, participarea reprezentanților Grupului
parlamentar de prietenie cu Republica Azerbaidjan din Parlamentul României la masa rotundă dedicată aniversării a 25 de ani de la stabilirea relațiilor
diplomatice româno-azere, precum și un număr important de întrevederi cu Ambasadori acreditați la București.
În ceea ce priveşte activităţile de relaţii externe organizate la nivelul Secretariatului general al Camerei Deputaţilor, printre cele mai importante, se
înscriu: primirea la Camera Deputaților a unei delegații de funcționari parlamentari din Camera Reprezentanților a Republicii Indonezia și
participarea la ”Staff Exchange Program”, organizat la Ierusalim de către Knesset.
2. Relaţiile externe parlamentare multilaterale
Pe linie multilaterală, în anul 2017, acțiunile de diplomație parlamentară au urmărit atât realizarea obiectivelor ce decurg din apartenența
Parlamentului României la adunări și organisme parlamentare internaționale, cât și susținerea intereselor țării noastre, printr-o participare activă în
formatele consacrate la nivel european și internațional.
16
Fără îndoială că evenimentul de referință l-a constituit organizarea
Sesiunii anuale a Adunării Parlamentare a NATO (AP NATO) la Palatul Parlamentului, în perioada 6-9 octombrie. Un număr de 554 participanți,
dintre care, majoritatea parlamentari din statele membre, cu statut de asociat, de partener regional și mediteranean asociat și de observator,
precum și invitați din România și din străinătate, s-a reunit pentru a dezbate teme de actualitate privind securitatea internaţională. Secretarul general
NATO, pe lângă un discurs susținut în plenul Adunării, a răspuns întrebărilor parlamentarilor reuniți la București, în ultima zi a lucrărilor. Delegația
parlamentară română la AP NATO a contribuit, prin amendamentele susținute, la forma finală a unor rezoluții și recomandări pentru guvernele NATO, printre
care cele referitoare la securitatea Mării Negre. Un alt obiectiv realizat cu succes în anul 2017, pe linia consolidării
poziției Parlamentului României în adunările și organismele parlamentare internaționale, l-a reprezentat dobândirea statutului de membru cu drepturi
depline în cadrul Adunării Parlamentare Mediteraneene (APM), cu ocazia celei
de-a 11-a Sesiuni a APM de la Porto, din luna februarie. Din această poziție, legislativul român poate contribui la dialogul țărilor din Orientul Mijlociu și
Nordul Africii, într-un format consacrat la nivel internațional. Remarcăm și faptul că, în cadrul Sesiunii de la Porto, un fost membru al Delegaţiei române
a fost desemnat prin vot de către Plenul Adunării Ambasador itinerant al APM, pe o perioadă de 5 ani.
În eforturile de implicare și mai activă în cooperarea regională se înscrie organizarea la Palatul Parlamentului, în luna iunie, a Seminarului regional
privind combaterea violenței împotriva femeilor, împreună cu Uniunea Interparlamentară (UIP), și, în luna octombrie, a celei de-a 50-a reuniuni a
Comisiei economice, comerciale, tehnologice și de mediu a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre (APCEMN).
La seminarul organizat de Camera Deputaților împreună cu Uniunea Interparlamentară au participat reprezentanți ai parlamentelor din Europa
Centrală și de Est, ai organizațiilor non-guvernamentale și ai societății civile,
precum și experți internaționali. Alături de Uniunea Interparlamentară și Camera Deputaților, la realizarea seminarului au contribuit Senatul României
și organizațiile neguvernamentale: Drepturi Universale pentru Femei și Voci Vitale.
În ceea ce privește colaborarea cu APCEMN, este de remarcat întărirea reprezentării în cadrul structurilor Adunării prin alegerea ca vicepreședinte
APCEMN a șefului Delegației parlamentare române. Consolidarea poziției parlamentarilor români în cadrul Adunării
Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) s-a bucurat și în anul 2017 de un parcurs ascendent. Președinția Comisiei de monitorizare, una din cele mai
importante structuri ale Adunării, a fost exercitată de un deputat român, iar, în cadrul acesteia, membri ai Camerei Deputaților au fost raportori pentru
Azerbaidjan și Muntenegru. Legislativul nostru a fost reprezentat și în biroul altor două comisii și sub-comisii ale APCE, respectiv cea pentru afaceri politice
şi democrație și cea pentru probleme infracționale şi lupta împotriva
terorismului, subcomisie care funcționează în cadrul Comisiei pentru afaceri juridice şi drepturile omului.
De asemenea, parlamentarii români au fost aleși să îndeplinească funcția de raportori ai APCE pe următoarele teme: „Refugiații și migrații - o
țintă ușoară pentru trafic și exploatare”, „Migrația forței de muncă din Europa de Est și impactul acesteia asupra proceselor socio-demografice din aceste
17
țări”, „Viitorul Libiei: între amenințările de terorism și o perspectivă
democratică”, „Activitățile Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei (BCE)”. În logica eforturilor de promovare a francofoniei în Europa Centrală și
de Est s-a înscris și parteneriatul oferit de Camera Deputaților Ministerului Afacerilor Externe pentru organizarea Conferinţei Femeilor Francofone
Antreprenor, din luna noiembrie. Evenimentul s-a bucurat de implicarea activă a Secretarului general al Organizației Internaționale a Francofoniei
(OIF) și a reunit, la Palatul Parlamentului, peste 500 de participante de pe toate continentele, în scopul promovării egalității de șanse și
antreprenoriatului feminin. În cadrul sesiunii de închidere a Conferinței, a fost adoptat Apelul de la București, prin care se propune statelor membre ale
Francofoniei să elaboreze un plan de acțiune pentru autonomia economică a femeilor. De asemenea, a fost lansată Rețeaua francofonă a femeilor
antreprenor. Parlamentarii români au contribuit atât prin discursuri în deschiderea evenimentului, cât și pe parcursul acestuia și în conferința finală,
aceasta din urmă fiind susținută de Secretara generală a OIF împreună cu un
reprezentant al delegației parlamentare române la Adunarea Parlamentară a Francofoniei.
La nivel administrativ, s-a remarcat și în anul 2017, cooperarea cu Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Francez la București şi Delegaţia
Valonia-Bruxelles la Bucureşti, vizând participarea funcționarilor parlamentari români la cursuri de limbă franceză, stagii și reuniuni tematice în domeniile
juridic și afaceri europene. La nivelul Adunării Parlamentare OSCE, anul 2017 a însemnat o
consolidare a reprezentării românești în structurile Adunării, delegația română având un membru reales ca vicepreşedinte al Adunării, pentru perioada 2017-
2019 și un membru permanent, desemnat de către Preşedintele organizaţiei, membru al Comisiei ad-hoc a AP OSCE pentru combaterea terorismului.
Totodată, la nivel regional, în cadrul Adunării Parlamentarea a Cooperării Parlamentare în Sud-Estul Europei și Inițiativei Central Europene -
Dimensiunea parlamentară, parlamentarii români au continuat demersurile cu
privire la reformarea unor aspecte procedurale și au contribuit la amendarea unor documente ale organizațiilor respective. Se asigură, astfel, o mai bună
funcționare a lucrărilor acestor adunări. Nu în ultimul rând, pe linia promovării dialogului interreligios,
reprezentații Camerei Deputaților la Adunarea Interparlamentară a Ortodoxiei, au avut o participare activă. Astfel, un deputat român a fost ales
în funcția de președinte al Comisiei pentru regulament a Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei, poziție care conferă oportunitatea unei
contribuții importante la realizarea obiectivelor Organizației și, implicit, ale Camerei Deputaților, de a reprezenta un factor de stabilitate și dialog în
regiune. După cum s-a putut remarca, activitatea Camerei Deputaților a fost
orientată și în anul 2017 către consolidarea rolului în cadrul organizațiilor internaționale din care face parte, către consolidarea dialogului la nivel
internațional și promovarea intereselor României în domenii de interes major
în cadrul acestuia și către implicarea în dezbateri pe teme de actualitate pe agenda internațională.
În ceea ce privește cooperarea interparlamentară la nivelul UE, s-a menținut o participare activă, atât la reuniunile și conferințele cu statut
permanent, precum Conferința Organelor Specializate în Afaceri Europene (COSAC), Conferința interparlamentară pentru Politica Externă și de
18
Securitate Comună și Politica de Securitate și Apărare Comună (PESC/PSAC),
Săptămâna Parlamentară Europeană, reuniuni ale Grupului Europol, cât și la reuniuni pe teme de interes deosebit pentru România, cum ar fi viitorul
Europei în contextul BREXIT, apărarea drepturilor cetăţenilor români din Marea Britanie.
O structură de referință pentru viitorul cooperării la nivel interparlamentar o constituie Grupul comun de control parlamentar
specializat al Europol (JPSG), a cărui componență a fost stabilită în anul 2017 și al cărui regulament propus a fost amendat și de delegația României, astfel
încât să reflecte cât mai bine controlul parlamentar național asupra activității Europol.
Calendarul de acțiuni pe tema energiilor regenerabile susținute anual de către Rețeaua parlamentară europeană – EUFORES (Forumul european pentru
energie regenerabilă) a fost parcurs prin participarea activă a parlamentarilor români la cele două reuniuni anuale.
În același timp, s-a înregistrat și o intensificare a dialogului
parlamentarilor români cu reprezentanții Comisiei Europene. Din această perspectivă, amintim vizitele de lucru în România ale negociatorului Comisiei
Europene pentru ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană (17.02), Comisarului European pentru politică regională (15.03), Prim-
vicepreședintelui și Comisarului European pentru o mai bună legiferare, relații interinstituționale, statul de drept și Carta drepturilor fundamentale (20.04),
Vicepreședintelui și Comisarului European pentru piața unică digitală (28.04), Președintelui Comisiei Europene (11.05), Comisarului European pentru
Concurență (18.05), Comisarului European pentru uniunea de securitate (18.09), Comisarului European pentru uniunea energiei (27.09), Comisarului
European pentru sănătate și siguranță alimentară (19.10), Comisarului european pentru buget și resurse umane (26.10), Comisarului European
pentru economie digitală și societate digitală (31.10). Pe linia cooperării la nivel administrativ, se remarcă continuarea
reprezentării active în cadrul IPEX (Platforma pentru schimbul de informaţii
interparlamentare a Uniunii Europene) și ECPRD (Centrul European de Cercetare și Documentare Parlamentară).
Având în vedere că, în perioada ianuarie – iunie 2019, România va deţine mandatul de președinție rotativă a Consiliului UE pentru prima dată, au
fost iniţiate demersuri de organizare a dimensiunii parlamentare, atât a reuniunilor statutare obligatorii, cât și a unor eventuale reuniuni pe teme
propuse de Comisiile de resort ale Camerei Deputaților. Acţiunile organizate în 2017 au contribuit la dezvoltarea relaţiilor țării
noastre, susținând, prin demersurile specifice ale diplomaţiei parlamentare, cooperarea la nivel internațional. Diplomaţia parlamentară a demonstrat și
rolul său activ în ceea ce privește promovarea practicilor şi valorilor democratice, dar şi în ceea ce privește identificarea unor abordări
constructive, care să vină în sprijinul soluționării provocărilor de la nivel regional, european și internațional.
V. Programe desfăşurate de Camera Deputaţilor şi raportarea cheltuielilor defalcate pe programe
În anul 2017 a continuat programul „Modernizarea bazei logistice a
procesului legislativ”. Prin acest program se urmăreşte asigurarea unei mai mari eficiențe a procesului legislativ; creșterea capacității tehnice de stocare,
19
prelucrare și acces la documentele legislative: asigurarea transparenței
actului legislativ; integrarea într-un sistem informatic unitar a procesului legislativ; asigurarea unui mediu informatizat pentru accesul la informaţia
legislativă din interiorul/exteriorul Palatului Parlamentului; simplificarea fluxului informațional prin preluarea și distribuirea documentelor în format
electronic. Suma alocată de la Bugetul de Stat pentru desfăşurarea programului
„Modernizarea bazei logistice a procesului legislativ” a fost în anul 2017 de 283.001 mii lei.
EXECUŢIA BUGETULUI CAMEREI DEPUTAŢILOR PENTRU ACTIVITATEA PROPRIE PE ANUL 2017
- lei
Credite
Nr. Denumirea indicatorilor Codul aprobate Credite Plăţi %
rând iniţial definitve efectuate 3/2
A B C 1 2 3 4
1 CHELTUIELI - TOTAL BUGET DE STAT 5001 245.617.000 315.806.000 304.474.501 96,4
13 Servicii traducere scrisa 35.000,00 CONTERA MEDIA S.R.L.
14 Servicii de interpretariat 10.000,00 CONTERA MEDIA S.R.L.
15 Servicii de monitorizare ale publicațiilor
print și online, precum și ale posturilor de radio și
televiziune 6.720,00
MEDIAFAX GROUP S.A.
16 Servicii de asigurare pentru personae si bagaje 408,87
Asigurarea Românească - ASIROM Vienna
Insurance Group S.A.
CONTRACTE SUBSECVENTE**
1 Energie electrica (ian-mai) 2.775.926,40 TINMAR ENERGY S.R.L.
2 Energie electrica (iun-dec) 3.880.950,57 E.ON ENERGIE ROMANIA S.A.
3
Transport aerian international si
cazare la hoteluri in strainatate
1.063.054,15 S.C.DANCO PRO COMMUNICATION S.R.L.
4 73.727,72 ROUND THE WORLD TRAVEL S.R.L.
5 20.383,08 C.N. TAROM S.A.
6 7.717,00 TRANSILVANIA HOLIDAYS TRAVEL S.R.L.
7 5.030,00 BEST TRAVEL INTERNATIONAL S.R.L.
8 291.038,68 S.C.OLIMPIC INTERNATIONAL TURISM S.R.L.
9 191.356,52 S.C.EXIMTUR S.R.L.
10 226.342,39 S.C.TRAVEL TIME D&R S.R.L.
*Cele 16 prelungiri ale contractelor încheiate în urma unor proceduri derulate în anul
2016, reprezintă acte adiționale pentru perioada ianuarie-aprilie 2017, au fost semnate în luna decembrie 2016, iar valorile consemnate reprezintă angajamente bugetare aferente
anului 2017. **Contractele subsecvente încheiate în anul 2017 sunt aferente unor acorduri-cadru atribuite în perioada 2015-2017.
Numărul de procese de achiziții pe
categorii
- 8 - licitație deschisă
- 33 - procedură simplificată
- 10 - negociere fără publicarea prealabilă a
unui anunț de participare
- 495 – achiziție directă
Numărul de achiziții realizate prin sistemul electronic din totalul
achizițiilor desfășurate în anul precedent
- 41 de proceduri (8 licitații deschise + 33/proceduri simplificate)
- 169 de cumpărări directe
Durata medie a unei proceduri de achiziție publică pe categorii de
achiziții
- 110 zile calendaristice - licitație deschisă (din momentul primirii referatului de
necesitate în cadrul direcției de specialitate și până la încheierea contractului, luând în calcul și termenele legale de evaluare de
către ANAP a documentației de atribuire și a anunțului de participare, anterior publicării în
SEAP)
- 75 zile calendaristice - procedură
simplificată (din momentul primirii referatului de necesitate în cadrul direcției de specialitate și până la încheierea
34
contractului, luând în calcul și termenele
legale de evaluare de către ANAP a documentației de atribuire și a anunțului de participare simplificat, anterior publicării în
SEAP)
- 15 zile calendaristice - negociere fără
publicarea prealabilă a unui anunț de participare
- 16 zile calendaristice - cumpărare directă
Numărul de contestații formulate la
Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor
- 1
Proceduri anulate - 7
VII. Informații despre managementul resurselor umane
Fluctuaţia de personal în anul 2017 10, 92%
Numărul de concursuri organizate în anul 2017 47
Fluctuaţia la nivelul funcţiilor de conducere în anul 2017
16,03%
Numărul de funcţii de conducere exercitate temporar în anul 2017
33
Venitul mediu lunar, inclusiv diferitele sporuri în anul 2017
3.725 lei
VIII. Informații despre litigii în care este implicată Camera
Deputaților – număr de litigii aflate pe rolul instanțelor de judecată pe tipuri și obiectul lor, cu indicarea contextului litigiului.
În anul 2017, numarul litigiilor aflate pe rolul instanţelor de judecată şi în evidenţa Serviciului juridic a fost de 412 cauze, din care :
- 87 cauze - contencios administrativ având ca obiect refuzuri pretins nejustificate ale Camerei Deputaților, alături de alte autorităţi publice,
referitoare la aplicarea unor acte normative, pretenţii/despăgubiri ca urmare a modului de aplicare a Constituţiei şi CEDO, obligare emitere acte normative,
obligare emitere acte administrative, inclusiv de recunoaştere a calităţii de
Luptător al Revoluţiei din Decembrie 1989, contestare examen bacalaureat/metodologie, litigii funcţionari publici, litigii funcţionari publici
parlamentari, solicitare eliberări adeverinţe/anulări ordine ale Secretarului general al Camerei Deputaţilor, proceduri de achiziţie publică, anularea unor
hotărâri adoptate de Parlamentul României şi Camera Deputaţilor, anularea unor hotărâri pronunţate de Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării,
acţiuni formulate de Agenţia Naţională de Integritate prin care aceasta solicită instanţelor de contencios administrativ anularea contractelor
individuale de muncă sau ale contractelor civile, după caz, ca urmare a nerespectării prevederilor legale privind conflictul de interese, solicitare
acordare indemnizaţie pentru limită de vârstă, solicitare instituire ordonanţă preşedinţială suspendare acte administrative, contestare măsuri dispuse de
Curtea de Conturi prin Încheiere/Decizie, solicitare acordare indemnizaţie în cuantum de 7 salarii brute la ieşirea la pensie potrivit art. 73 din Legea nr.
7/2006, în contextul: Constituţiei României, Regulamentului Camerei
Deputaţilor, Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi
35
completările ulterioare, Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarilor publici
parlamentari, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, Legii nr.
221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 – 22.12.1989, Legii
nr. 115/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, ale O.G. nr. 137/2000 privind
prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnitărilor publice,
Legii nr. 188/1999 a funcţionarilor publici, republicată, Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, ale Legii nr. 101/2016 privind remediile şi căile de
atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, Legii nr. 341/2004 a recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la
victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, Legii nr. 544/2001, Legii nr.
134/2010 privind Codul de procedură civilă;
- 271 cauze - în materia litigiilor de muncă şi asigurări sociale având ca obiect, în principal, obligarea instituţiei la eliberarea adeverinţelor nominale
pentru actualizarea pensiilor de serviciu ale foştilor funcţionari publici parlamentari/personal contractual, în temeiul art. 731 din Legea nr. 7/2006,
care să conţină majorările salariale potrivit prevederilor art.III din Legea nr. 293/2015, dar și alte litigii, ca de exemplu: contestare ordine ale secretarului
general, răspundere patrimonială, pretenţii drepturi salariale, eliberare adeverinţe care să conţină/precizeze sporurile/majorările salariale ale
personalului, exercitare căi de atac extraordinare pentru anulare ordine stabilire drepturi, plată contribuţii de asigurări sociale, solicitare modificare
acte normative privind acordarea grupei de muncă, acordare sumă forfetară conform Legii nr. 96/2006, în contextul: Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii, a
Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarilor publici parlamentari, a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, ale art.18 din Legea nr.
53/1991, a Legii nr. 293/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 35/2015, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din
fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 152/1998
privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe;
- 53 cauze - în domeniul civil, având ca obiect obligaţia de a face –
promulgări lege donaţie instituţii publice, strămutări de cauze, solicitare de organizare a unui nou referendum pentru un parlament unicameral, acţiune
pauliană (revocatorie) de anulare a actelor juridice de înstrăinare a bunurilor imobile în frauda creditoarei Camera Deputaţilor, răspundere civilă delictuală
art. 1357 Cod civil, anulări convenţii civile încheiate în temeiul art. 38 din Legea nr. 96/2006, acţiune pretenţii îmbogăţire fără justă cauză -
contravaloare lucrări la corpul B3 Palatul Parlamentului, proceduri specifice privind înregistrare/anulare marcă şi drepturi de autor privind imaginea
imobilului «Palatul Parlamentului» în contextul Legii nr. 84/1998, republicată
şi ale Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor, ale dispoziţiilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, procedura ordonanţei de plată conform art.
1014 Cod procedură civilă, contestare acte specifice procedurilor de executare silită, obligarea în solidar a autorităţilor publice pentru punerea în acord a
unor prevederi din Codul penal cu Decizii CCR, în contextul: Legii nr.
36
134/2010 privind Codul de procedură civilă, răspundere civilă delictuală în
temeiul art. 1357 Cod civil, ale art. 6 şi 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, ale art. 147 din Constituţia României, litigii cu
profesioniştii, ale art. 61 şi art. 62 din Legea nr. 31/1990, art. 1345 Cod civil.
- o cauză - în domeniul penal având ca obiect plângerea formulată de
instituţie împotriva ordonanţelor procurorului în conformitate cu art. 340 din Noul Cod de Procedură Penală.
Situaţia litigiilor soluţionate definitiv în anul 2017 se prezintă, astfel:
- 41 de cauze în favoarea Camerei Deputaţilor;
- 41 de cauze în defavoarea Camerei Deputaţilor, din care 36 de cauze au avut ca obiect obligarea instituţiei la eliberarea adeverinţelor
nominale pentru actualizarea pensiilor de serviciu ale foştilor funcţionari publici parlamentari/personal contractual, în temeiul art. 731 din Legea nr.
7/2006, care să conţină majorările salariale potrivit prevederilor art. III din Legea nr. 293/2015.