Pancreasul • Este o glandă voluminoasă, anexată tubului digestiv,(Duoden) avănd atăt funcţ ie endocrină căt şi funcţ ie exocrină,mixtă. • Este situat în cavitatea abdominală,L1-L2,mulat pe coloană. • Este un organ friabil, rupăndu-se uşor,profund,vecin cu stomacul,RS,splina • I se descriu pancreasului un cap, un col, un corp si o coada,într-o zona La 3cm supraumbilical şi coasta 8,în epi gastru şi coada în hipocondru stăng. Capul e fixat,ca şi corpul,coada mobilă.
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
• Organ retroperitoneal cu o greutate de 70-80 gr.după 50ani-
• Glanda compusă, tubuloacinoasă,aşezată în cadrul duodenal.
• Histologic este format din mai multe tipuri de celule ce vor
elabora atat o secreţie endocrină căt şi exocrină.Glandănumită şi salivară abdominală produce granule acinaresecretorii(serozimogen)cu enzime digestive,descărcate prinexocitoză din apexul celulelor în lumenul ductelor.Ducteleconfluează într-un singur canal,numit Wirsung,care se uneşte
cu ductul biliar comun(coledoc) formănd ampula lui Vater ce sedeschide prin papila duodenală(D2)cu orificiul controlat desfincterul Oddi.Poate exista şi un duct accesor Santorini cu
diverse variante anatomice.Are L-15-20cm,6cmH(cap),2cm gros.
Pancreasul exocrin• Reprezintă masa principală a glandei,97%-99%.
• Stroma este formată din lobi,lobuli şi acini asemănători cu aiglandelor salivare(parotidă)-sferici,ovoizi cu secreţieseroasă,bicarbonatată cu enzime.Capsula periferică econjunctivă,subţ ire.
• De la acini pleaca ducte colectoare interlobulare si apoiinterlobare care, prin confluare, formeaza ductul principal(Wirsung) si accesor (Santorini);
• Ductul principal Wirsung str ăbate
pancreasul de la cap la coadă(14-20cm) sedeschide, împreună cu canalul coledoc,
în ampula hepatopancreatica (Vater),o
mică dilataţie conoidă ce proemină în D2 la nivelul a ilei duodenale mari.3 sfinctere.
Enzimele proteolitice • Principalele proteaze pancreatice sunt: tripsina, chimotripsina şi
carboxipeptidaza. Ele sunt secretate sub formă inactivă de:
tripsinogen, chimotripsinogen şi procarboxi-peptidaza. Tripsinogenuleste activat specific de enteropeptidaza (enterokinaza) secretată demucoasa duodenală. – Tripsina rezultată activează tripsinogenul, chimotripsinogenul şi procarboxi-
peptidaza. Tripsina este o endopeptidază ce acţionează în mod specificrupând legăturile peptidice la nivelul radicalului carboxilic al celor doi aciziaminaţi bazici: arginina şi lizina.
– Chimotripsina este o endopeptidază care hidrolizează legăturile peptidicede la nivelul grupărilor carboxilice ale tirozinei, fenilalaninei, triptofanului,metioninei. Prezintă şi proprietatea de a coagula laptele. Ca urmare aacţiunii tripsinei şi chimotripsinei rezultă polipeptide.
– Carboxipeptidaza este o exopeptidază care scurtează polipeptidele cu unaminoacid. Acţionează asupra polipeptidelor cu grupare carboxilicăterminală.
– Elastaza, produsă sub formă de proelastază şi activată de către tripsina şienterokinază, hidrolizează în special legăturile peptidice ale aminoacizilor:alanina, serina, glicina.
– Ribonucleaza şi deoxiribonucleaza acţionează asupra acizilor ribonucleicşi dezoxiribonucleic, desfăcând legăturile ester -fosfat, rezultând nucleotide
esterificat în colesterol liber şi acid gras. • 4Fosfolipaza A2 descompune fosfolipidele în acizi graşi şilizofosfolipide.Este ca pro-fosfolipaza A2(tripsina+)
deci Lecitina(fosfatidilcolina) in lizolecitina si AG(FA)
5.Lipaza inhibata de sarurile biliare lizeaza esteri decolesterolEnzime glicolitice
• Sucul pancreatic conţine de asemenea o amilază careeste secretată sub formă activă. La fel ca amilaza salivară,hidrolizează moleculele de amidon până la maltoză.(alfa
Funcţ ia celulelor ductului este de a secreta un fluid bogat în HCO3 care alcalini-
zează şi hidratează secreţ ia primar ă acinar ă(slide 36)Pasul iniţ ial 1-FIG 42-6 este
reprezentat de TAS-schimbul Clor in/HCO3 out.Schimbătorul apar ţ ine unei
familii numite:SLC26 care secreta HCO3 în lumen contra Clor.Clorul sereciclează în spre lumen prin alte 2 canale de clor:CFTR si ORCC.(vezi slide-ul 36 )Sursa ductală de Clor este 1)acinar ă şi 2)reciclarea ductală a Clorului.
HCO3-ul intracelular ductal care iese la schimb cu Clorul provine din 2 surse:
1)Cotransport bazolateral HCO3/Na electrogenic cu raport 2/1;
2)Generarea de HCO3 din acidul carbonic (calea A.C din CO2 şi apă- sau OH-)H+-ul ce se acumulează în celulă este eliminat bazo-lateral tot prin 2 mecanisme:
1)Antiportul H+out/Na in(dublu energizat)
2)Pompa de H+ .Pompa se activează la stimularea neuro-humorala(secretina)
Celulele ductului pancreatic realizeaza 75% din secretia pancreatica.Celulele
ductale au receptori pt: 1)Secretina 2)ACH 3)GRP 4)CCK(?) care stimuleazaS.P.şi substanta P, SS care inhibă secreţ ia.Vezi reglarea S.P.
Este precedată de o faza interdigestivă (fasting)=repaos în care nu estealimentaţ ie sau digestie şi secreţ ia pancreatică e ritmată de motilitatea bazală.
Secreţ ia pancreatică e redusă,minimală(ca şi gastrică,biliar ă) mai ales în fazele I(slide 40)In fazele II si III motilitatea creşte ,creşte uşor şi secreţ ia de suc P.şi en-
zime secreţ ia fiind maximală în faza III.(10-20% din nivelul de la stimulare)Faza IVeste ultima de repaos ,de declin.Secretia este reglata de SNPS,CCK ↑ si SNS ↓
Faza cefalică plus gastrică şi intestinală sunt coordonate să maximizeze eficienţ a.
• Ofer ă 25% din SP – reflexă, nervoasă. Are o faza psihică(condiţionată) dată de
miros, văz,auz , gănd ca secreţ ia salivar ă şi gastrică (pranz fictiv),vagală. Alta fază (necondiţionată)prin deglutiţie, masticaţ ie dă stimulare vagala (fibre pancreatice X).Sucul pancreatic este ecbolic, multe enzime (vagotomia aboleste faza),dar cantitativmai redus.(slide 37,42)în faza cefalică.Apare la 2-3 minute de la excitanţi,de apetit.
• Faza cefalică nu depinde de eliberarea gastrinei şi CCK dar este mediată de
stimularea receptorilor muscarinici M3 de la nivel acinar(slide 39 , 42),fiind vagală.
şi de stimularea receptorilor muscarinici M3 ductali(mai puţ ini) –slide 42.Faza cefalică
poate avea o componentă de întreţinere gastrinică,dată tot de nervul vag ,gastrină ce
stimulează acinii pancreatici ecbolic(rec CCK- A)dar şi prin HCl-ul gastric->secretină.
Adică o componentă hidrelatică cu fluid alcalinizant ,apos , dat de fapt de vag.
FAZA GASTRICA Alimentele sunt în stomac (dă10%-20% din SP)5 mecanisme neuroumorale.
1)Distensia peretelui gastric –> reflexe X-X si gastropancreatice –>sestimuleaza celule Antrale – se secretă SP, volum mic, enzime multe.(sucecbolic)
2)Peptide specifice,albumoze primare,secundare + AA –> antru –se stimu-
leaza celulele G(open celule) –> gastrina G17 –> celule Acinare (rec. CCK A –> enzime – SP tot ecbolic).Gastrina este din familie cu CCK structural şi fcţ .
• Chimul este in regiunea proximala a I.S(duoden);Raspuns major prin 3mecanisme neuroumorale stimulatoare1)Secretina 2)CCK 3)reflexe X-X enteropancreatice.Numai în primii 15 cm duodenul e acid sub pH 5.
• HCl (pH < 4,5)acizii biliari,lipide->celule S duod. – > secretina,-> sange – celule duct –> secretie apa si NaHCO3 (efect hidrelatic)->pH duodenal
creste(f.back – de reglaj)Secretina face feedback - ph-ul duodenal.Aşa:• Protejaza Duodenul de HCl(ulcer)şi dă ph pt. enzimele suc P –ph > 7• La stomac stimulează Pepsina şi inhibă HCl şi motilitatea Gastrică.• Scade tonusul S.E.I,şi inhibă eliberarea de Gastrină.• Contractă pilorul,scade evacuarea Gastrică.stimulează mucusul gastric.
• Creşte Fluxul biliar efect coleretic: Flux biliar mare:NaCL,NaHCO3,apă • Inhibă motilitatea intestinului subţ ire dar creşte secreţ ia alcalină a lui.• Scade secreţ ia de glucagon(are 14 aa.comuni din 27 cu Glucagonul)• Stimulează eliberarea de insulină,Potenţ ează efectele CCK.• ;Hcl+NaHCO3=Nacl+H2Co3 .Secretina stimulează redus enzimele SP
FAZA INTESTINALA (2)Mecanismul CCK-PZ(5AA terminali dau efecte)
• CCK-PZ:Celule I din D,J,I şi SNE.Se eliberează la 1)pH>5 şi la
• 2)Aa(met,fen)tripeptide,4pp,polipp,peptone;3)Lipidele: AG cu>10C- 18 C(cu catena lunga-oleic,st,pl)+Monogliceride in D1,2;• Are 33 aa ,este din familia Ga-CCK;CCK-58 si 8 sunt active• CCK stimuleaza celulele acinare sa secrete enzime,adică • creşte secreţ ia ecbolică(tip X) ;dar potenţ ează şi Secretina• CCK are efecte trofice pe pancreas;receptorii :CCKA e >B• creşte motilitatea tractului biliar şi secreţ ia biliar ă,evacuarea ei.• Relaxează sfincterul Oddi şi SEI. Inhibă golirea gastrică. •
Inhibă
secreţ ia acid
ăgastric
ă,cre
şte tonusul piloric;• Stimulează motilitatea Intestinală şi tranzitul intestinal.
• În creier reglează saţ ietatea ,anxietatea,trece în LCR,sănge.• Creşte eliberarea de:INS,SS,GIP,PP,calcitonină.
Sucul pancreatic e inhibat de PYY,SStatina 28,glucagon,PP,NPYadrener ic Pancreostatina un e tid eliberat de ancreas.