După unele mici nesincronizări pe ruta Bucureşti-Munchen, interviul Stroescu Stînişoară, fostul director al Departamentului Românesc de continuă cu răspunsul la o între"are despre ale#erile din $% mai &' *Duminica +r"ului , $% mai a fost ziua de naştere a lui orneliu o mai, se împlinesc &%% de ani de la naşterea sa/( Adevărul: * um a0i a"ordat în calitate de director al Departamentului !i"ere, revenit în 1ară după o a"sen0ă de $ decenii, ale#erile din Nicolae Stroescu Stînişoară: !a începutul lunii mai &''%, nu numai că a3unse concluzie clară, dar eram din ce în ce mai în#ri3orat4 Nu mai vedea să o"0ină un rezultat cît de cît onora"il în România, darmite să cî iz"ăvirii de dictatură făcuse loc unei recunoaşteri din ce demo"ilizatoare/ a urmelor lăsate de comunism şi a acelor înclina0i comportamentale do"îndite între timp, care, fără a modifica datul fundamental al inaderene0ei funciare a românului la comunism, puteau func0i favoarea men0inerii unor structuri sau #rupuri de putere vi trecutul de altfel neiu"it( De pildă, cunoscusem, în contact direct aversiune a 0ăranului fa0ă de ideolo#ia şi practica partidului comu arătau acum adeseori e5emple de ostilitatea cu care puteau fi întîmpina0i la sate reprezentan0i ai partidelor na0ional-0ărănesc sau na0ional-li"eral şi, în schim", unele solidarizări cu e5ponen0i ai vechii mari sau mici "irocra0ii comuni Neaşteptata virulenţă 6ără a mai pune la socoteală neaşteptata virulen0ă şi e5ti democratizare a diferitelor cate#orii care lucraseră mai mult sau m re#im, a#itaseră sau ve#etaseră la um"ra lui, sau îşi descopereau a stările sau spiritul dinainte de decem"rie &'7'( Dar elementul decisiv almicşorării speran0elor unui pas înainte printr-o victorie electorală a partidelor democratice a"i reînfiin0ate îl constituia, ca o rupere de nivel cauzatoare de vîrt instalate după decem"rie &'7', începînd cu refuzul acordării unui t necesar pentru pre#ătirea de ale#eri li"ere după 8 decenii de parti folosirea între#ului arsenal de dezinformare, terorism psiholo#ic, calomniile cele mai #rosolane şi "izare şi recur#eri la violen0e( După ce îşi încălcase ini0ială că nu se va transforma în partid cu veleită0i de #uvernare tranzi0iei către pluralismul politic, #rupul puterii *post-revolu0 şi anume un partid triumfalist, plin de dispre0 "rutal pentru orice onvins că în România nu vor avea loc adevărate ale#eri, #îndeam c nu ar tre"ui în niciun caz să se lase antrenată în acest simulacru( părea a fi sin#ura cale de salvare a speran0ei şi proiectului #enui spri3in la microfon acest act de demnitate şi realism politic în ac #înd şi neră"dător să-l pro"ez în faptă, m-am hotărît să plec la Bu reflec0iei conducătorilor opozi0iei, în primul rînd lui orneliu o de o "ună sus0inere, m-am dus la directorii americani ai uropei !i Ro"ert <illette, şi le-am e5pus punctul meu de vedere şi ar#umentel directori americani au îm"ră0işat imediat ideea şi mi-au urat succe România( )ntâlnirea cu oposu 6ără a mai pierde timp, i-am telefona în două zile voi fi la Bucureşti( Rela0ia mea de neuitat cu acest
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Dup unele mici nesincronizri pe ruta Bucureti-Munchen,
interviul-eveniment cu Nicolae Stroescu Stînioar, fostul director
al Departamentului Românesc de la Radio uropa !i"er, continu cu
rspunsul la o între"are despre ale#erile din $% mai &''%(
)nainte de a fi *Duminica +r"ului, $% mai a fost ziua de natere a
lui orneliu oposu .anul viitor, pe $% mai, se împlinesc &%% de
ani de la naterea sa/(
Adevrul: *um a0i a"ordat în calitate de director al
Departamentului Român al uropei !i"ere, revenit în 1ar dup o a"sen0
de $ decenii, ale#erile din &''%2
Nicolae Stroescu Stînioar: !a începutul lunii mai &''%, nu
numai c a3unsesem de3a la o concluzie clar, dar eram din ce în ce
mai în#ri3orat4 Nu mai vedeam nici o ans ca opozi0ia s o"0in un
rezultat cît de cît onora"il în România, darmite s cîti#e
ale#erile( uforia iz"virii de dictatur fcuse loc unei recunoateri
din ce în ce mai nelinititoare .nu demo"ilizatoare/ a urmelor lsate
de comunism i a acelor înclina0ii de mentalitate i comportamentale
do"îndite între timp, care, fr a modifica datul fundamental al
inaderene0ei funciare a românului la comunism, puteau func0iona la
un moment dat în favoarea men0inerii unor structuri sau #rupuri de
putere vizi"ile sau secrete, le#ate de trecutul de altfel neiu"it(
De pild, cunoscusem, în contact direct i prelun#it, tradi0ionala
aversiune a 0ranului fa0 de ideolo#ia i practica partidului
comunist, dar tirile din 0ar artau acum adeseori e5emple de
ostilitatea cu care puteau fi întîmpina0i la sate reprezentan0i ai
partidelor na0ional-0rnesc sau na0ional-li"eral i, în schim", unele
solidarizri cu e5ponen0i ai vechii mari sau mici "irocra0ii
comuniste(
Neateptata virulen
atîta vreme scos din istorie, s nu se izoleze, într-o perioad
dificil dar, pîn la urm, decisiv, de prietenii tradi0ionali ai
României, care erau americanii( ?ltfel, orneliu oposu nu era omul
concesiilor i nici al mena3rii unor rela0ii pre0ioase, cci era
liderul politic cel mai dezinteresat cu putin0( .?ici cred c se
cuvine un citat din cele relatate de el însui în cartea oposu
onfesiuni Dialo#uri cu Doina ?le5andru, editura ?nastasia,
Bucureti, &''C4 *!a un moment dat într-o discu0ie oarecum
civilizat cu =liescu, înainte de a rupe rela0iile cu el (((((mi-a
spus4 Domnule oposu, dumneavoastr sunte0i un tip intrata"il pentru
c nu vre0i s fi0i nici prim-ministru, nici ministru, nici preedinte
i nici nu vre0i s face0i avere( Deci sunte0i un om periculos i
intrata"il EE( :e de alt parte, cel care începînd din &'FG l-a
înso0it tot timpul pe =uliu Maniu, pîn cînd au fost amîndoi
aresta0i i condamna0i, trise din plin meandrele dac nu chiar
avatarurile politicii marilor puteri, cu discrepan0ele dintre
declara0ii i fapte, pentru a nu ti c, în ultim instan0, nimeni nu
î0i poate #aranta nimic, iar promisiunile se pot dovedi
false, asi#urrile am"ivalente, iar anumite încredin0ri pot sfîri în
tra#edii colective( ra, desi#ur, ceva de necomparat între dilemele
partidului na0ional 0rnesc dinaintea ale#erilor din &''% i cele
dinaintea ale#erilor falsificate #rosolan de comuniti în &'HC,
dar orneliu oposu nu putea i nici nu vroia s nu-i reaminteasc de
felul cum alia0ii an#lo-americani au pilotat atunci acordul cu
Iniunea Sovietic pentru 0inerea de *ale#eri li"ere9 în România i
acceptarea opozi0iei na0ionale româneti de a participa la ele(
?m"asadorul en#lez la Moscova, Sir larJ Kerr i cel american,
Larriman, au venit la Bucureti, împreun cu îinschi, ad3unct al
ministrului de e5terne sovietic i au discutat, fiecare în parte, cu
=uliu Maniu( ot în convor"irile cu Doina ?le5andru, din &''C,
orneliu oposu descrie, pe scurt, pozi0ia lui =uliu Maniu, care i-a
spus atunci lui larJ Kerr, referitor la formula asupra creia cele
trei mari puteri a3unseser la un acord, .ca s se coopteze în
#uvernul de3a constituit al lui :etre <roza cîte un ministru
0rnist i li"eral, ca înc o #aran0ie de ale#eri li"ere/ c el nu
poate accepta solu0ia propus, c tie c nu se #aranteaz în mod real
ale#eri li"ere i c solu0ia preconizat este o capitulare fa0 de nite
*e5i#en0e ruseti catastrofale pentru poporul român9 .pa#(
FG/(
Memoriile lui Kerr
acum, ce m aduce la dumneavoastr2 ?m fost convocat, împreun cu
al0ii la o edin0 central care s-a 0inut pentru pre#tirea
ale#erilor( a s-a desfurat în mai multe încperi( !a plecare,
trecînd printr-una dintre ele, care între timp se #olise, am vzut
pe unul dintre scaunele înirate lîn# masa de edin0 o foaie de
hîrtie czut sau uitat( ?m ridicat-o în mod automat, pro"a"il cu
#îndul s-o arunc( înd mi-am aruncat ochii pe ea am vzut c era un
fel de ta"lou sau plan numeric care m-a fcut s o pstrez( ?vea
le#tur cu tema edin0ei( Dup cum ve0i putea vedea, este vor"a de
rezultatele planificate pentru ale#eri( =deea este c tre"ue fcut
totul, inclusiv E pentru ca rezultatul ale#erilor s fie cel
indicat9( >i i-a întins hîrtia lui orneliu oposu( *)ntr-adevr pe
acea hîrtie9, mi-a spus oposu, *era o list a partidelor
participante la ale#eri cu un procenta3 indicat în fa0a fiecruia(
6SN-ul tre"uia s ai" G%O, iar nou ni se acorda cel mut FO( ?m stat
mult de vor" cu acel domn încrun0it la tîmple i care avea o
e5primare corect i o atitudine demn i ponderat( N-a putea îns s-0i
spun dac venise din proprie ini0iativ sau fusese trimis ca s mi se
aduc la cunotiin0 c nu ni se va permite în nici un caz mai mult
decît un rezultat derizoriu în ale#eri9( Noaptea de la Lotelul
ontinental Nici noaptea mea care a urmat în camera de la Lotelul
ontinental nu a fost cea mai linitit( Dar fiecare diminea0 însemna
cu adevrat un nou început, în oraul din care lipsisem $% de ani(
>i erau atîtea de fcut P ((( :e coridor, m- am întîlnit cu cea
care suprave#hea personalul care fcea ordine prin camere( !a
salutul meu a rspuns, parc privindu-m cu o aten0ie mai aparte4 *um
v sim0i0i în Bucureti29 *Mai mult decît "ine9( ?tunci a scos repede
un carnet, a privit în 3osul i în susul coridorului i a notat ceva
artîndu-mi ce scrisese4 *Sunte0i o"servat( S ti0i c în camera de
alturi de a dumneavoastr se afl cineva în misiune(9 *rea"a lui(
?l0ii sunt cu noi9 i-am spus, i i-am mul0umit, strîn#îndu-i mîna(
)n ziua aceea mi-am transmis editorialul meu sptmînal, direct de la
Bucureti( )ncepea astfel4 *:rimul meu editorial sptmînal transmis
de pe pmîntul românesc( )nc un pas pe calea pltit aici cu sîn#e i,
dup cum se vede, înc deloc uoar, a revenirii la o normalitate a
intercomunicrii, în fond atît de fireasc pentru poporul nostru,
unul dintre cele mai comunicative din uropa( =ar în planul
"io#rafiei personale, unul dintre #esturile ritualului întoarcerii
acolo de unde, în adîncuri, nu am plecat niciodat( 6r a uita îns c
nu numai omul trector, ci i peisa3ul i sufletul românesc au parcurs
în timpul acesta încercri i prime3dii de moarte( =ar vindecarea nu
este uoar( :ercepi la tot pasul urmele luptei dintre metamorfoza
eli"eratoare i iner0iile perpetuate de ma#ia nea#r a spiritului
totalitar9( ?m vor"it desi#ur în acel editorial i despre semnalele
luminoase ale voin0ei de innoire, despre :ia0a Iniversit0ii ca o
continuare *nonviolent dar cu vivacitate lucid9 a revolu0iei(
ditorialul cuta îns în primul rînd s avertizeze împotriva
marilor nea3unsuri pe care i le va creia 0rii noastre,
înnuntru i în afar, o manipulare a ale#erilor( )ncheiam4
*Multora le este team aici c am putea fi pe cale s mai pierdem un
e5amen istoric( Sau, mai "ine zis, al0ii s-l piard înc odat pe
socoteala noastr, a tuturor( Dar, în fond, e5amenul îl va da, pîn
la urm, poporul i în adîncurile lui se afl rspunsul cel "un9(
Condiiile minime ale unui scrutin democratic
superficialit0ii i incapacit0ii de a finaliza un proces istoric(9
.*Din culisele luptei pentru putere &'7'-&''% -, ditura
R?+, $%%C, pa#(8%&/( Din lecturi anterioare am putut re0ine c
?le5 Mihai Stoenescu nu a trecut cu uurin0 peste concluziile
lui D(Dr#hicescu formulate în cartea intitulat *Din psiholo#ia
poporului român9, dar el însui în lucrarea *=storia
loviturilor de stat în România9 conchidea c4 * ((((((
accentele critice mereu citate de D(Dr#hicescu pornesc de la o
premis fals( Noi considerm c poporul român nu este aa cum a fost
înf0iat în opera E, ci aa se comport ca urmare a modului în
care a fost o"li#at s triasc într-un tip de societate modern, care
nu a fost un produs al su natural(9 .*=storia loviturilor de stat
în România9, vol( =, pa#( $H8/( >i totui, urmrind, chiar de
departe, la televizor, funerariile lui orneliu oposu, acestea, atît
prin propor0iile participrii, cît i prin sim"olica întruchipat
atunci cînd mul0imea corte#iului s-a dispus în forma unei uriae
cruci, în acele momente în care în inima Bucuretiului i pe
locurile în care nu demult nu evlavia dominase, ci pîrîitul armelor
i #lasul de tunet al demonstra0iilor, iar dup aceea numai
trepida0ia împrtiat a cotidianului fr memorie, parc se aternuse
dintr-odat nu numai o închinare, ci parc i o ateptare
o"teasc( Nu s-ar putea spune c cel cruia i se anun0ase c nu îi este
permis o alt speran0 decît de FO din voturi, în &''%, recupera,
acum, prin însi moartea lui anse pentru o victorie în
ale#erile din &''C2 :rin iunie &''7 l-am vizitat pe
<heordunescu, în le#tur cu preliminariile romanului meu
auto"io#rafic, *remea )ncercuirii9, cruia dup acea victorie
din &''C i se încredin0ase func0ia de director ad3unct al
SR=-ului( )n "iroul lui avea nu numai portretul lui mil
onstantinescu, ci i pe cel al lui orneliu oposu, despre care mi-a
povestit urmtorea întîmplare din ultima parte a vie0ii4 orneliu
oposu fusese invitat la un con#res la Madrid( <heordunescu urma
s-l înso0easc i s-a în#ri3it de pre#tirea cltoriei( înd totul era
#ata i se "ucura de viitorul voia3 în Spania împreun cu orneliu
oposu, a dat fu#a i l-a anun0at( Rspunsul lui orneliu oposu4
*Dra#ul meu, nu vom mai putea face aceast cltorie, cci nu-mi pot
permite s mor în afara teritoriului României9( Referitor la
înfrîn#erea zdro"itoare a opozi0iei în ale#erile din mai &''% i
strate#ia departamentului român al uropei !i"ere, am fcut o scurt
e5punere la întîlnirea cu mana#ementul american, în termenii
urmtori4 :ierderea ale#erilor nu a fost o surpriz pentru noi,
ci, cel mult, masivitatea victoriei( Nu a fost o surpriz pentru c
eram foarte contien0i de deficien0ele culturii politice, de
spaimele i pre3udec0ile din sînul popula0iei, precum i de felul cum
le va specula 6rontul Salvrii Na0ionale, ademenindu-i pe unii,
terorizîndu-i pe al0ii( Strate#ia noastr nu a plecat de la ideea c
pluralismul democratic autentic va avea succes în prima faz( )n
sensul acesta, datele fundamentale ale strate#iei rmîn aceleai( ?m
spus mai demult, i aceasta rmîne vala"il, c în România tre"uie
cutat o comunitate de interese între opozi0ia democratic, unele
elemente moderate din 6ront i elementele pro#resiste i
pro-occidentale din armat( Bineîn0eles, vom comunica în mod decent
i cu reprezentan0i ai 6rontului( Rmînem, mai departe, cel mai
important canal de comunicare a ideilor i proiectelor opozi0iei
parlamentare i e5traparlamentare, precum i a sindicatelor
independente( ?m inau#urat un dialo# cu #rupurile de preo0i i
intelectuali care vor o înnoire a Bisericii +rtodo5e Române( Inii
ofi0eri i-au e5primat dorin0a ca noi s deschidem un pro#ram
radiofonic pentru militari( red c #estul ar fi prematur i ar putea
da #uvernului român impresia c noi vrem s insti#m armata împotriva
lui( ?le#erile au artat, din nou, c tre"uie s ne concentrm asupra
0ranilor i muncitorilor( )n sensul acesta, am hotrît s desfiin0m
emisiunea *BooJ on the airQ .*artea pe undeQ/ i s o înlocuim cu o
emisiune intitulat *ri"una satelorQ(
Prima vizit la “Radio uropa !i"er#
inima i iluminau în culori neateptate culisele societ0ii i istoriei
româneti dinainte de potopul stalinsit( itraliile trecutului
De0intorul unei ample i lucide cunoateri a istoriei, omul politic
al declara0iilor laconice i al unei precizii realiste care te fcea
s te #îndeti la o ri#urozitate notarial ardeleneasc a fost pentru
mine o încîntare s descopr la el .eu i al0ii/ nu numai mare
disponi"ilitate la inter-comunicare, ci i #ustul, cu aur valah, al
taifasului i al aducerilor-aminte care pot s nu mai 0in seama de
noapte i de zi, iar prezentul s devin o fereastr pe care se
deseneaz la nesfîrit vitraliile trecutului( +m al faptului
neînfrumuse0at i al faptei cumpnite, al fermit0ii i al prieteniei,
al triei i al idealului, privind retrospectiv la itinerarul vie0ii
lui, unii ar putea fi coplei0i de catastrofele istorice i
înfrîn#erile care l-au marcat, inclusiv cur"a a"rupt descendent a
partidului pe care îl adusese la putere nu numai prin
ac0iunea, ci chiar i prin ecoul rsumprtor al mor0ii lui((( înd, în
&'CH, a fost pus în li"ertate, dup &G ani de închisoare i,
co"orît din tren, împreun cu un alt vechi de0inut, pe un peron al
<rii de Nord, se sftuia cu acesta încotro se vor
îndrepta, a aprut un domn, "ine îm"rcat care i s-a adresat4
*Domnule oposu, am venit ca s v conduc la tovarul <heor#hiu De3,
care vrea s v vor"easc(9 ?3uns la <heor#hiu De3, acesta i-a
e5primat re#retul pentru suferin0ele prin care a trecut orneliu
oposu, adu#înd4 *ste vina ruilor care au impus aceste msuri( ?cum
ne vom în#ri3i ca s pute0i primi o func0ie de 3urist,
corespunztoare(9( !a care orneliu oposu a spus c va cuta el
însui s se orienteze ce ar putea face i s-i #seasc un loc de
munc( ?a a i fcut, lucrînd ca func0ionar de antier cred c un timp
la onstan0a - ( )n to0i acei ani, în ciuda sîcîielilor din partea
Securit0ii, orneliu oposu a 0inut le#tura cu un numr de na0ional-
0rniti de nde3de, le#a0i nu numai de trecutul s"uciumat, ci i de
#îndul la viitorul României( )n &'7G, orneliu oposu a reuit s-i
transmit lui ?lois MocJ, frunta de seam al :artidului popular
democrat cretin din ?ustria, strlucit ministru de e5terne i valoros
e5ponent al ideiei europene, o declara0ie de informare asupra
e5isten0ei în România a unui nucleu care îi asum misiunea de
continuitate a :artidului Na0ional-1rnesc( )n "aza acestui demers,
?lois MocJ s-a în#ri3it înc de pe atunci, desi#ur în condi0iile de
discre0ie impuse de ri#orile re#imului totalitar din România, de
înscrierea, la timp, a :N1-ului în #rupul partidelor
cretin-democrate i conservatoare europene( De înalta apreciere a
lui ?lois MocJ pentru orneliu oposu i partidul su am avut prile3ul
s m convin# direct, dup &''%, cînd l-am cunoscut pe ?lois MocJ,
la M@nchen, cu prile3ul sr"toririi ;u"ileului de 8% de ani al
Iniunii retine Sociale din Bavaria(
ontinum interviul-maraton cu fostul director de la Quropa !i"erQ,
început în urm cu aproape un an, cu un rspuns amplu care ne-a
parvenit de la Munchen( Rspunsul este atât de comple5 încât va fi
pu"licat în patru pr0i( )ntre"area va rmâne aceeai(
?devrul4 ?vea *uropa !i"er9 o re0ea de cola"oratori în
România, e5istau oameni de le#tur, cum a3un#eau scrisorile pe
adresa redac0iei se folosea, pur i simplu pota2 Nu era prea
periculos2
cuvintele4 *misiunile noastre vor fi inspirate de dra#ostea de 1ar
i de respect pentru adevr9 a fost sin#urul redactor la uropa !i"er
care a #sit de cuviin0 s-i adreseze lui Nicolae eauescu o scrisoare
deschis pe calea undelor, depind de altfel în mod ma#istral
#rani0ele analistului i comentatorului i comi0înd, în condi0iile de
atunci, un #est de mare anver#ur i "rizan0 politic( ?nii
&'CG-&'C7 pot fi considera0i un timp de vîrf al
permisivit0ii comunicrii unor persoane oficiale, semi-oficiale, fr
a mai vor"i de celelalte cate#orii, din România cu uropa !i"er( )nc
odat, în rspunsurile mele la între"rile dumneavoastr, tre"ue s m
restrîn# la spicuirea sumar a cîtorva e5emple aflate în memoria dac
nu i în modesta mea arhiv flotant, aa cum au fost i vremurile( De
pild, spre sfîritul lui &'C7, redactorul sportiv al uropei
!i"ere, Nicolae Munteanu, a luat contact cu ministrul de e5terne
orneliu Mnescu el însui un practicant re#ulat al tenisului etc( cu
prile3ul 3ocurilor olimpice care se desfurau în oraul Me5ico(
orneliu Mnescu, care îl cunotea din 1ar pe redactorul sportiv al
uropei !i"ere, i-a rspuns de o manier foarte prieteneasc lui
Munteanu, dîndu-i acestuia amnunte asupra vizitei sale în Me5ico i
însrcinîndu-l pe asistentul su, =on +lcescu, s-l informeze în
continuare( ?cesta din urm i- a spus lui Munteanu c emisiunile
uropei !i"ere au fost e5trem de importante pentru români în timpul
evenimentelor din ehoslovacia( ?celai +lcescu a remarcat i faptul
c, dup ce a trecut acea furtun politic, comentariile uropei !i"ere
asupra situa0iei din România însi au criticat re#imul i pe Nicolae
eauescu( !a care Munteanu, zîm"ind pe su" musta0, l-a între"at pe
+lcescu dac el crede c situa0ia intern din România este atît de
înfloritoare încît uropa !i"er s vor"easc laudativ( ?du#înd4
*<îndesc c atunci cînd situa0ia din România s-ar îm"unt0i într-o
asemenea msur, misiunea uropei !i"ere se va fi i terminat9( ?cum
i-a venit lui +lcescu rîndul s zîm"easc, spunînd4 *)ntr-adevr, nu
cred c a i sosit momentul ca dumneavoastr, cei de la uropa !i"er, s
v i înceta0i activitatea ((((9( )n aceai perioad, ?drian
<eor#escu, ministru ad3unct pentru ener#ia electric din România,
în vizit la <eneva i-a mrturisit unui mem"ru al conducerii
Departamentului român c uropa !i"er este ascultat de un numr
considera"il de mem"rii ai #uvernului de la Bucureti i c analizele
i comentariile uropei !i"ere sunt mult discutate( *?cest post de
radio9, a spus el, *este privit ca foarte "ine informat i mai rapid
în redarea tirilor i desfurrilor decît alte posturi de radio
occidentale(9 Ministrul român a adu#at c, *în timpul crizei,
cehoslovace, mem"rii ai #uvernului de la Bucureti au ascultat cu
mult interes uropa !i"er i unii dintre ei priveau uropa !i"er ca
inspiratoare a schim"rilor politice care avuseser loc în luna
ianuarie în ehoslovacia9( omentariile i tirile uropei !i"ere erau,
dup spusele ministrului ?drian <eor#escu, *mult apreciate pentru
o"iectivitatea i promptitudinea lor9( Bineîn0eles c la vremea
aceea, rapoartele asupra acestor afirma0ii purtau tampila *strictl
confidential9( hiar dac era un timp în care stpînirea îi domolise
dulii, nici în 1ar, nici la M@nchen nu se uitase îns cum fusese i
nici nu se putea ti cum va mai fi( 6lorea Romniceanu, ale crui
emisiuni muzicale le-am auzit i eu din 1ar, îi comunica lui Noel
Bernard c =on Dacian, care devenise i directorul eatrului de +peret
din Bucureti, îl chemase acas la telefon, de la Berlin, ca s-l
informeze de activitatea lui acolo i de perspectivele unui turneu
în <ermania 6ederal a operetei din Bucureti( )ntre"at dac
informa0iile i le-a încredin0at numai pentru el personal, Dacian
l-a ru#at s le foloseasc la radio( u pu0in timp înainte de aceasta,
onstantin Bun#eanu, diri3or i directorul +perei din Bucureti îl
solicitase s vor"easc la radio despre activitatea lor, pentru care
i-a i trimis material documentar(
a3utor militar din afar pentru salvarea revolu0iei(9( re"ue s spun
c nu m ateptasem la un acord chiar atît de prompt i cate#oric din
partea celor doi directori, care mi-au rspuns pe loc c, într-adevr,
demersul lui BacJer este mai mult decît o #reeal( ?a c le-am putut
comunica, în total armonie, c voi opri repetarea tirii respective,
i voi e5plica atît propunerea american cît i pe cea francez ca
izvorînd dintr-o mare în#ri3orare, dar din momentul în care *armata
e cu noi9 nu se mai pune pro"lema posi"ilit0ii unui eec( :atimile
printelui alciu Revenid la putem spune tradi0ionala intercomunicare
a uropei !i"ere cu 1ara, nu pot s nu amintesc, cel pu0in, din
întîlnirile mele la M@nchen, pe =on ;ovin, ?u#ustin Buzura i
:rintele Marchi, i, din interlocutorii notrii epistolari din 1ar,
pe :rintele <heor#he alciu i Doina ornea( ?par0ine trectorilor
prin cremenea nea#r a istoriei noastre faptul c printele <hor#he
alciu, dup ce, ca proaspt student la medicin, fusese arestat i a
zcut &8 ani în închisoare, trecînd prin iadul *reeducrii9 de la
:iteti, în care Nicolschi i temnicerii lui îi împinseser pe tineri,
ca rspuns la cutezan0a lor spiritual de a rezista prin credin0 i
ru#ciune continu comun, iar la captul an#rena3ului dia"olic
schin#iui0i-schin#iuitori, cînd a avut loc procesul înscenat de
re#im în urma protestelor de afar, a avut cura3ul, soldat în primul
moment cu condamnarea sa la moarte, s dea în vilea# întrea#a
mîrevie ateist-comunist, iar dup ce a fost eli"erat în &'CH i a
reuit s studieze teolo#ia i lim"a francez i s devin preot, a fost
din nou condamnat, în &'G', la &% ani închisoare( De
data aceasta, datorit predicilor sale li"ere ctre tineret i
înfiin0rii, împreun cu doctorul =onel an i economistul <heor#he
Braoveanu, a Sindicatului !i"er al oamenilor Muncii din România,
S!+MR, anticipînd la scar mic, printr-o în#emînare între spiritul
cretin i ideea sindical, micarea din :olonia, pîn la urm victorioas
împotriva comunismului, a Sindicatului Solidaritatea( !a noi s-a
desfurat altfel( Dup ce con0inutul statutului sindicatului li"er a
fost transmis de ctre uropa !i"er iar în 1ar s-au primit $%%% de
scrisori de adeziune, cei trei întemeietori ai Sindicatului au fost
aresta0i( Dup aceast a doua întemni0are cu condamnare la &% ani
a :rintelui alciu, am deschis o campanie de protest la radio( De
pild, în cadrul emisiunii *!umea retin9, timp de ani de zile, îmi
începeam emisiunea în felul urmtor4 *Dra#i asculttori, astzi
se împlinesc urma numrul de zile de cînd zace în închisoare
printele <heor#he alciu9( Dup care se desfura pro#ramul de C% de
minute( Dar ac0iunea radiofonic defura un evantai de luri de
pozi0ie i apeluri în consonan0 cu alte ini0iative, de pild cea a
or#aniza0iei *hristian Solidarit =nternational9 i a altor
or#aniza0ii interna0ionale de suprave#here a respectrii
drepturilor omului etc(( Scrisoare ctre eauescu !ista
apelurilor pentru eli"erarea :rintelui <heor#he alciu ar
cuprinde zeci de nume de la cancelarul L(Kohl i M(hecher pîn la
preedintele Mitterand i parlamentul "ritanic, dar nu a vrea s dau
uitrii un apel din 1ar, i anume din partea unor maici care nu s-au
sfiit s-l trimit pe adresa directorului uropei !i"ere, Noel
Bernard(
*Bucureti $H au#ust &'7&
D-le :reedinte al R(S(R( N( eauescu
Biserica care este plinirea elui ce plinete toate în to0i-9(
Deci i noi, fcînd parte din aceast Biseric, nu putem rmîne
nepstoare atunci cînd unul din fra0ii notri de credin0 în
Domnul, sufer pentru c a predicat sau predic uvîntul lui Dumnezeu
prin van#helia lui =isus Lristos( !a aceast vestire a uvîntului lui
Dumnezeu i noi am fost chemate, dar acum sîntem reduse la
tcere( +dat cu anul &'HH, aceast misiune no"il i important
pentru via0a spiritual a poporului, ce ne-a fost încredin0at de
)naintaiii tritori cu Dumnezeu, ne-a fost rpit de slu3itorii lui
Satan( ?ceast misiune a rmas doar preo0ilor, dar i pentru
acetia misiunea a devenit o activitate de rit formal, ca la
popoarele p#îne( ?firmm aceasta, deoarece preo0ii care îi fac
datoria în adevrata iu"ire fa0 de Dumnezeu i aproapele sînt
urmri0i, maltrata0i i închii de or#anele reprimrii, - apoi sînt
numi0i i *fasciti9( Noi nu în0ele#em cum se e5plic acest cuvînt
folosit în asemenea situa0ii, cci nu am înv0at mar5ism-dialectic,
nu am fcut i nu facem politic( +are a slu3i reatorului în
?devr i Dreptate pentru to0i oamenii, înseamn a fi *fascist92
Nu putem crede c preotul <heor#he alciu Dumitreasa, un ales al
lui Dumnezeu, care sufer martiriul în închisoare, ar fi avut
ceva comun cu cei ce au slu3it la#relor de e5terminare( Modelul
nostru este Domnul nostru =isus Lristos, care i-a dat via0a pentru
întrea#a omenire( ?cest preot, pentru care v ru#m i noi împreun cu
to0i cretinii, s-l eli"era0i, a propvduit pe =isus Lristos *Domnul
el rsti#nit pentru noi i înviat cu puterea lui Dumnezeu lucrtoare
în noi to0i9P Domnule preedinte, pmîntul Moldovei cît i al +lteniei
unde a0i fost chemat la via0, dintr-o pereche de oameni "uni i
credincioi, oare, nu v spune nimic din cele spirituale ale
înaintailor dvs(2 6ilosofia mar5ist, care a npdit ca
"uruienile dup ploaie în sufletele tineretului nostru dezorientat i
"lazat, este o fals filozofie i distru#toare deoarece afirm c numai
oamenii incul0i, înapoia0i i de nimic mai pot crede astzi în ceva
divin, în crearea omului de ctre Dumnezeu i în multe alte adevruri
supreme( S ti0i domnule preedinte, c în noi cei ce credem în
Dumnezeu lucreaz #îndul lui =isus Domnul, modelul nostru de via0,
de aceea to0i cretinii #îndesc la fel( :reotul <heor#he alciu
Dumitreasa nu putea s ac0ioneze altfel decît dup voia Domnului
nostru, aa cum i-a cerut Dumnezeu( ste o tain pe care cei
necredincioi nu o pot în0ele#e, deoarece credin0a nu-i dat tuturorP
:e Dumnezeu tre"uie s-! cau0i, s-! chemi i s-= respec0i poruncile,
ca apoi l s te copleeasc cu iu"irea Sa divin( ?0i auzit de *ne"unii
pentru Lristos92 iti0i din vie0ile Sfin0ilor i poate atunci ve0i
în0ele#e pe martirul <heor#he alciu Dumitreasa( Noi care
am do"îndit, cu a3utorul lui Dumnezeu, o e5perien0 spiritual îl
în0ele#em pe acest preot pentru care ne ru#m ca Domnul s-i uureze
rucea pe drumul calvarului, - iar pe dvs( domnule preedinte v ru#m
s face0i ca drumul ce-l mai are de parcurs pîn sus pe <ol#ota s
fie mai scurt i mai uorP ?ceasta va sta în puterea ce v-a
fost dat tot de sus de la Domnul :uterilor cereti i pmînteti(
6ace0i ca aceast putere s fie lucrtoare i spre "inele spiritual al
0rii noastre, care are atîta nevoie de a3utorul lui Dumnezeu el
întreit Sfînt( Nu lsa0i s triumfe rul i minciuna pe melea#urile
minunatei noastre patrii( Stîrpi0i racilele ce s-au împmîntenit la
noi i ve0i fi "inecuvîntat ca i Sfîntul )mprat onstantin( )ncheiem
aceste rînduri cu ru#mintea de a dispune eli"erarea din închisoare
a preotului <heor#he alciu Dumitreasa, cruia i se aplic o
nedreptate pe care nu o merita(
In #rup de clu#ri0e din România9
confirmare venit din aproape i dinspre apri#ele condi0ii
atmosferice de atunci( Dialo#ul cu doctorul =on ;ovin umplea
#oluri, ddea su"stan0 ipotezelor i te purtau în timp i spa0iu la
fa0a locului( Irmresc însemnarea mea de la M@nchen, din &G
iunie &'7&, dup ce cu dou zile mai înainte îl invitasem la
mine la mas pe doctorul ;ovin, care se întorcea din 6ran0a spre
România( înd l-am între"at dac poate fi vor"a de or#oliu la Maniu
.aa cum afirmase istoricul lad <eor#escu într-o *causerie
istoricQ a lui4 *Maniu cu or#oliul i iz"ucnirile lui de moralism nu
putea pune stavil lui arol al ==-leaQ/, mi-a rspuns c nu, i anume
în primul rînd pentru c Maniu era un om profund reli#ios(
ontinum interviul-maraton cu fostul director de la Quropa !i"erQ,
început în urm cu aproape un an, cu un rspuns amplu care ne-a
parvenit de la Munchen( Rspunsul este atât de comple5 încât va fi
pu"licat în patrupr0i( )ntre"area va rmâne aceeai(
?devrul4 ?vea *uropa !i"er9 o re0ea de cola"oratori în
România, e5istau oameni de le#tur, cum a3un#eau scrisorile pe
adresa redac0iei se folosea, pur i simplu pota2 Nu era prea
periculos2
colind, desfurat de la Iniversitate pîn în strada ;ules Michelet,
unde au cîntat colinde în fa0a ?m"asadei Britanice( ât ai "ate din
palme, a sosit mili0ia, pentru a pune capt su"versit0ii practicrii
la un înalt #rad de autenticitate i de frumuse0e a acestei strvechi
tradi0ii reli#ioase româneti, tocmai în pra#ul Reprezentan0ei Marei
Britanii( ?u intervenit i apostrofrile i "usculrile de ri#oare, la
care studen0ii colindtori au rspuns scandînd4 *:âine i !i"ertate9,
*Demnitate, Demnitate9P( ?m ru#at-o pe =n#e, ca imediat ce a3un#e
înapoi la M@nchen s-l caute i s-i comunice directorului
uropei !i"ere, Noel Bernard, acel memora"il eveniment, despre care
m mirasem s nu aud nimic la uropa !i"er la vremea aceea
supraestimam posi"ilit0ile uropei !i"ere( !a trei zile dup
întoarcerea lui =n#e la M@nchen, am putut asculta la radio o "un
redare a evenimentului, în editorialul sptmînal rostit de Noel
Bernard, la uropa !i"er( !ipsa unei structuri or#anizate de
preluare de informa0ii, pe viu i la fa0a locului, se încerca a fi
compensat, printre altele, i printr-un studiu foarte amnun0it al
presei i al unui însemnat numr de pu"lica0ii din 1ar, de ctre
cercettorii i analitii Serviciului nostru de cercetare românesc(
Sunt si#ur c nimeni în 1ar nu a citit *Scînteia9 vreodat cu aceeai
aten0ie i cuvînt cu cuvînt, cum au citit-o încontinuu
cercettorii notrii( i întocmeau studii pe teme i pro"leme,
formulate în lim"a en#lez pentru ca, oricînd, alte departamente s
poat cunoate i vor"i cu competen0 despre România( + surs însemnat,
dar, dup cum am precizat neor#aniza"il, rmînea cea care 0inea de
ini0iativa personal a românilor care cltoreau în strintate, a
unor ziariti strini sau chiar diploma0i care nu arareori ne
vizitau înainte de cltorie i dup întoarcera din România( Mai
erau i scrisorile pe care le primeam pe adresa uropei !i"ere,
inclusiv a unei csu0e potale pentru sta0ia noastr de radio, aa cum
indicam în emisiunea noastr sptmînal intitulat *De vor" cu
asculttorii9( )n mod natural, fiecare dintre redactorii notrii îi
avea în 1ar rudele i prietenii si mai vechi sau mai noi pe care i-i
fcuser pe calea undelor( ?cetia din urm, ne#reva0i de aten0ia,
cunoaterea i suprave#herea special rezervat celorlal0i de
Securitate, cutau ei înii ci de comunicare, adeseori nu numai a
simpatiei apro"ative, ci i a strilor repro"a"ile, a nedrept0ilor, a
suferin0elor su" comunism( De aici se nteau nu numai felurite ci de
comunicare, ci i vizite inopinate la sta0ia noastr de radio de la
M@nchen( ?r fi multe de povestit( M voi mul0umi s spicuiesc dintr-o
memorie recunosctoare(
Mrturisitorul Popescu
primeam o scrisoare de la el în care ne mul0umea pentru plcuta
vizit la M@nchen i ane5a o copie dup scrisoarea trimis de el
cancelarului Lelmut Kohl în le#tur cu iminenta vizit la Bonn a lui
Nicolae eauescu, în care îi mul0umea cancelarului pentru spri3inul
personal acordat întru eli"erarea sa i îi e5prima surprinderea c
preedintele român va vizita <ermania 6ederal( )n sensul acesta
vroia s se asi#ure c Lelmut Kohl era informat asupra #ravelor
înclcri ale le#alit0ii i ale drepturilor omului din România(
Reproduc un fra#ment din aceast scrisoare4 *? vrea s m asi#ur c
Dvs( sunte0i informat despre crudele condi0ii i continua înclcare a
drepturilor omului din România( ? tre"uit s suport pe propriul trup
cum autorit0ile române, în special securitatea din România, produc
false acuza0ii împotriva oamenilor i, dup aceea, încearc s-i
convin# prin violen0 de e5isten0a faptelor plsmuite( Mi s-au
aplicat metode "rutale i sadice pentru a se o"0ine informa0ii
asupra profesiei mele anterioare( Rezultatul acestui tratament a
fost c, în martie &'7F i octom"rie acelai an, am a3uns în
spital cu tul"urri ale aparatului circulator( )n &'7F am a3uns
din nou în spital datorit sl"irii inimii în urma unor
lovituri "rutale în re#iunea toracic(((( !a sfîritul lui fe"ruarie
&'7H, în cursul unui intero#atoriu, mi s-a fracturat ma5ilarul
superior9(
$ %avan de la Plei pentru &ernard
pentru pro#ramul Dv( de emisiune(9( + privire asupra or"itei
spirituale a acestui inspirat #înditor i teolo# român, "ine ini0iat
în filozofie i care a "iruit impasurile filozofiei contemporane în
orizontul Revela0iei, depete cadrul acestei e5puneri, dar nu m pot
opri de a men0iona cel pu0in dou e5emple de intens radiere a
luminozit0ii intelectuale i harismatice a printelui ?ndrei Scrima(
Inul dintre e5emple se afl chiar la începutul periplului su prin
lumea frmîntat a secolului trecut( )n calitate de pre0uit consilier
al :atriarhului =ustinian Marina care îi încredin0ase i func0ia de
"i"liotecar al :atriarhiei, a fost prezent la întîlnirea
:atriarhului nostru cu filosoful i omul de stat indian, Sarvepalli
RadhaJrishnan, care a fost preedintele =ndiei între
&'C$-&'CG, atunci cînd acesta a vizitat România(
RadhaJrishnan, autor al unor însemnate lucrri, precum4 *>tiin0 i
)n0elepciune9 .&'C&/V *Reli#ie în st i est9 .&'C&/V
*:ropria-mi cutare a adevrului9 .&'C$/, a fost atît de
impresionat de personalitatea spiritual i "o#0ia cunotiin0elor
clu#rului ortodo5 român încât, la despr0ire, l-a ru#at s-i
dea posi"ilitatea s-i manifeste recunotin0a, fcând ceva pentru el(
:rintele ?ndrei Scrima i-a rspuns c o dorin0 mai veche a sa era de
a putea s mear# în =ndia pentru a putea aprofunda la surs studiul
asupra spiritualit0ii indiene( =ar RadhaJrishnan s-a "ucurat
s-i înlesneasc aceast nzuin0( ?a a început îndelun#ata i fidela
pere#rinare a printelui ?ndrei Scrima( ?l doilea e5emplu vine din
partea unui ierarh de frunte al Bisericii Romano-atolice apusene,
cu lar# orizont teolo#ic i filozofic i sensi"ilitate la provocrile
timpului, cardinalul hristoph SchYn"orn al ienei( Mrturia acestui
înalt ierarh al Bisericii Romano-atolice, a fost reprodus inte#ral,
su" titlul4 *!umina care vine din Rsritul cretin9, în revista
Mitropoliei ortodo5e române pentru uropa entral i de Nord, de la
N@ren"er#, în $%%C( u atît mai important pentru noi este aceast
mrturisire cu cît ea consemneaz, la acest nivel, rolul pe care l-a
putut 3uca un purttor al spiritualit0ii ortodo5e, venit de pe
melea#urile noastre, :rintele ?ndrei Scrima, clu#r ortodo5 român,
în via0a sufleteasc i itinerearul spiritual i ecleziastic al
acestui ierarh al Bisericii atolice, hristoph SchYn"orn, ardinalul
ienei( ?cesta din urm spune c drumul su n-ar fi de #ândit fr
e5perien0a pe care a trit-o întâlnindu-se atunci cu Rsritul cretin(
ardinalul SchYn"orn evoc anul &'CG, pe care îl tria în plin
criz a Bisericii Romnao-atolice i a ordinului clu#resc dominican,
din care fcea parte( *alul secularizrii cuprinsese cu totul ordinul
nostru i o mare parte a Bisericii9, spune cardinalul SchYn"orn(
>i, în continuare, ne relateaz cum în acel timp l-a întâlnit pe
clu#rul ortodo5 român, ?ndrei Scrima( >i mrturisete4 *aceast
întîlnire a fost pentru via0a mea hotrîtoare într-un mod
definitiv9( e5tul inte#ral al acestei convor"iri cu înaltul ierarh
romano-catolic, aprut su" titlul *!umina care vine din rsritul
cretin9, îl avem în revista Mitropoliei din luna aprilie, care l-a
preluat din pu"lica0ia *!umini de #înd din ?l"a =ulia9, nr(&G,
din martie $%%C( Nu voi spicui decît câteva idei i aspecte
esen0iale( :rintele ?ndrei Scrima le-a vor"it în acea sear
memora"il clu#rilor dominicani despre dou teme, anume despre
propriul lui printe duhovnicesc, al crui testament l-a citit în
fa0a lor, apoi le-a vor"it despre Sfântul Ma5im Mrturisitorul(
ardinalul ienei re0ine c prin aceasta el a do"îndit *o privire
adânc în ceea ce înseamn printele duhovnicesc .i/ stare0ul în
tradi0ia ortodo59, iar prin evocarea esen0elor teolo#iei Sfîntului
Ma5im Mrturisitorul *cel mai dificil, pu0in cunoscut, dar, totui,
în mod si#ur, unul dintre cei mai mari :rin0i #reci ai Bisericii9,
s-a produs ceea ce ardinalul numete întorstura decisiv, un moment
crucial în via0a sa4 *am început s studiez :rin0ii Bisericii i s m
îndeletnicesc cu spiritualitatea, cu via0a sfânt i cu tradi0ia
stare0ilor9(
omarnescu afirm c România a trecut printr-o perioad teri"il a
istoriei sale în timpul stadiilor de pîn acum ale re#imului
comunist( ?ceasta apar0ine totui trecutului i nimic în lume nu ar
putea reînvia acea perioad((( ?m"ala3ul este înc comunist, dar
con0inutul începe s devin na0ional EE( Dup prerea lui,
actuala politic nu este o simpl manevr tactic( :e plan intern,
spunea :etru omarnescu, sunt de fcut înc multe schim"ri mai
înainte ca situa0ia s poat fi considerat cu adevrat
îm"unt0it, chiar în raport cu standardele est-europene, dar
controlul poli0ienesc asupra popula0iei a fost puternic redus(
Drept un e5emplu al acestor schim"ri interne, :etru omarnescu a dat
însi cola"orarea lui neinhi"at cu postul de radio uropa !i"er,
cruia îi acordase mai multe interviuri( :etru omarnescu a insistat
de mai multe ori, în timpul convor"irilor noastre private asupra
importan0ei emisiunilor postului noastru de radio i mi-a spus, în
#lum c dac a fost de acord s ne dea interviuri a fost tocmai pentru
c aceasta este calea cea mai "un s se fac cunoscut în RomâniaEE9(
:etru omarnescu era de prere c posturile de radio occidentale în
lim"a român, i în cea mai mare msur uropa !i"er, 3oac un rol
esen0ial în men0inerea le#turilor între poporul român i lumea
li"er i în accelerarea evolu0iei interne a re#imului( *ste foarte
"ine c dumneavoastr critica0i re#imul, cînd aceasta este necesar i
c recunoate0i ini0iativele lui pozitive în caz c acestea au loc9(
:etru omarnescu care concentrase cel pu0in în trei din cr0ile lui
viziunea sa asupra Statelor Inite .*Lomo ?mericanus9 , Bucureti
&'FFV *?merica vzut de un tînr de azi9, Bucureti &'FHV
*hipurile i :rivelitile ?mericii9, Bucureti &'H%/ vor"ind acum
cu codirectorul departamentului român al uropei !i"ere, :reda
Bunescu, da #las sim0mintelor pozitive i adierilor de speran0e
iscate dup cotirea e5ecutat de <hero#hiu De3 în rela0iile cu
Kremlinul, care, oricum, a fost înso0it de edin0e 0inute cu
activele de partid, inclusiv cel al Ministerului de =nterne, în
care s-au adus critici drastice politicii sovietice fa0 de România(
? urmat, în &'CH, eli"erarea prin decrete de #ra0iere nominale
a de0inu0ilor politici i, apoi, su" eauescu, începutul unei rela5ri
în domeniul culturii, ca i în cel al politicii e5terne, culminînd
în neparticiparea i criticarea interven0iei trupelor pactului de la
arovia pentru în"uirea :rimverii de la :ra#a(
ontinum interviul-maraton cu fostul director de la Quropa !i"erQ,
început în urm cu aproape un an, cu un rspuns amplu care ne-a
parvenit de la Munchen( Rspunsul este atât de comple5 încât va fi
pu"licat în patru pr0i( )ntre"area va rmâne aceeai( ?stzi, partea a
===-aP
?devrul4 ?vea *uropa !i"er9 o re0ea de cola"oratori în
România, e5istau oameni de le#tur, cum a3un#eau scrisorile pe
adresa redac0iei se folosea, pur i simplu pota2 Nu era prea
periculos2
ideilor( Radio uropa !i"er a avut ansa de a reînnoda, în vremuri de
impus uitare, firul de aur al tradi0iilor de seam, de în0elepciune
i cura3, care, prin vor" i fapt, au a3utat ca #reu încercatul
neam românesc s devin i s ac0ioneze ca na0iune, atunci când a
transmis pe calea undelor scrisorile deschise trimise de =on .+ni/
Brtianu, fiul lui Dinu i vrul lui <heor#he Brtianu, amîndoi
mor0i în închisorile comuniste( )n &'G7 a3un#eau la noi dou
scrisori, urmate de o scrisoare în ianuarie &'G'( ? urmat o
întrerupere pîn în &'78, an în care =on Brtianu ne-a trimis,
spre difuzare, opt scrisori deschise( ?u urmat, în cursul anului
&'7C, trei i în &'7G, dou( ste anul în care =on Brtianu,
nepotul lui =onel Brtianu, cel care a 3ucat un strlucit rol la
furirea României Mari, a decedat, fiind înmormîntat la reedin0a
strmoeasc a Brtienilor, la 6lorica(
Cine ducea scrisorile lui 'on &rtianu
<eor#escu, în care nu numai tinerii, ci i cei în vîrst pot afla
adevruri asupra 1rii noastre, pe care conducerea le ascunde i
declara4 *)ncura3at de e5emplul pe care îl da0i dumneavoastr, m-am
decis s-mi încetez tcerea( !uînd pozi0ie împotriva celui care
conduce 1ara noastr, împotriva preedintelui nostru, putem s evitm
dezastrul, dac nu cumva este de3a prea tîrziu(9 ?utorul scrisorii
face o e5punere documentat i ar#umentat tiin0ific a politicii
alimentare a re#imului eauescu, în care, nu omite s men0ioneze i
temele de cercetare tiin0ific selectate de *omitetul pentru tiin0 i
tehnolo#ie9 al *doamnei academician doctor in#iner lena eauescu9,
artînd c ele sunt lansate numai cu scopul de a-l înela pe
consumator, înlocuind cele mai naturale dintre produsele alimentare
cu produse falsificate chimic( )n încheiere, profesorul =oan
Rasenescu scria4 *ot ceea ce facem noi în domeniul industriei
alimentare i, în special pentru viitor, va su"mina sntatea na0iunii
tot aa cum a fost minat 1ara prin politica #eneral( onsecin0ele
foarte #rave pentru întrea#a na0iune ale politicii oficiale
din România în domeniul alimenta0iei pu"lice au determinat
atitudinea mea( Sunt contient c voi fi arestat, ostracizat, chinuit
i poate condamnat pentru a fi scris aceast scrisoare( Dar prin
adoptarea acestei ci tiu c îmi slu3esc 1ara i na0iunea(9( !a cîteva
sptmâni, a sosit o alt scrisoare, de data aceasta din partea
doamnei Rasenescu, afirmînd c pretinsa scrisoare anterioar, semnat
de so0ul ei, constitue un fals( uropa !i"er era acuzat c a plzmuit
la M@nchen scrisoarea respectiv( ci profesorul Rasenescu era, la
data acelei false scrisori, de3a decedat( lad <eor#escu a rspuns
prezentându-i doamnei condolean0e i ane5înd o copie a scrisorii
respective, cu cererea ca so0ia s confirme sau s infirme
autenticitatea semnturii în cauz( !a scrisoarea noastr, so0ia
profesorului Rasenescu a rspuns numai prin ac0ionarea noastr în
3usti0ie reclama0ie la procuratura din M@nchen su" acuza0ia de a fi
falsificat scrisoarea i semntura profesorului în scopuri
propa#andistice antiromâneti( Din capul locului tre"ue spus c
scrisoarea respectiv se distin#ea nu numai prin cura3ul adevrului,
ci i prin competen0a i e5actitatea tehnic într-un domeniu care
apar0inea specialit0ii catedrei pe care o de0inuse profesorul
Rasenescu la Iniversitatea din <ala0i( Noi nu puteam emite decât
e5plica0ii ipotetice( ea cu #radul cel mai mare de plauzi"ilitate
era c profesorul Rasenescu, tiind c sufer de o "oal incura"il,
terminal, scrisese acea scrisoare cu cîtva timp în urm, i îi pusese
data de $$ septem"rie cu scopul de a-i feri familia de
repercursiunile care ar fi rezultat de pe urma drasticilor critici
con0inute în scrisoare( Dup aceia, i-a încredin0at-o unui prieten
care s-o e5pedieze din <ermania, dup moartea lui( + alt
e5plica0ie teoretic ar fi fost c scrisoarea a fost pur i
simplu fa"ricat de Securitate, dup decesul profesorului, pentru a
ne întinde o curs compromi0toare( Dar aceasta era o e5plica0ie mult
mai pu0in plauzi"il, având în vedere atacurile #rave i "ine
documentate pe care le con0inea împotriva lui eauescu însui(
? treia ipotez ar fi fost c cineva a falsificat scrisoarea cu
scopul de a-l discredita pe profesorul Rasenescu sau pentru a ataca
re#imul su" numele unui "ine cunoscut specialist( ?c0iunea penal
deschis la procuratura din M@nchen împotriva uropei !i"ere a
fost cu #ri3 cercetat i nu i s-a dat urmare 3udiciar din lips de
pro"e i temeiuri( !a vremea aceea, nu puteam ti c va veni o zi cînd
vom putea citi în dosarele Securit0ii un ordin semnat de #eneralul
=ulian lad, în care la cerea su"ordona0ilor si s ur#enteze
opera0ia în cazul scrisorii profesorului Rasenescu( Nu pot încheia
capitolul acesta al comunicrii i contactelor Departamentului român
al uropei !i"ere cu 1ara fr a evoca episodul la vremea aceea mai
mult decît inedit pe care l-am intitulat în volumul == al cr0ii
mele, aprute la Bucureti, su" titlul *)ntrezriri =tinerarii
=storice i Metaistorice9, 4 *Scurt aventur a administratorului
Sec0iei române de la uropa !i"er, în &'7G, în Satrapia lui
Nicolae eauescu9
de comple5 încât va fi pu"licat în patru pr0i( )ntre"area va rmâne
aceeai( ?stzi, partea a =-aP
?devrul4 ?vea *uropa !i"er9 o re0ea de cola"oratori în
România, e5istau oameni de le#tur, cum a3un#eau scrisorile pe
adresa redac0iei se folosea, pur i simplu pota2 Nu era prea
periculos2
0inut seama, cu discre0ie, de dorin0a so0iei lui :op( Doamna :op
fusese în timpul rz"oiului secretar la am"asada #erman din
Bucureti( :ovestea lor de dra#oste a fost urmarea faptului c
ofi0erul aleriu :op îi adusese vestea mor0ii pe front a "unului lui
camarad, lo#odnicul ei( recuse un timp de atunci, odat cu tinere0ea
lor, dar înc struia un farmec al acestei perechi( Revenind la
nota-raport a colonelului de Securitate, din &G-=-&'7G, în
aceasta se arta c *în noaptea de &% mai &'7G a intrat în
0ar, prin punctul de frontier urtici, numitul :op aleriu, cet0ean
vest-#erman .urma pro"a"il calitatea avut la uropa !i"er, acoperit
acum cu tu/, în prezent pensionar( :rin msurile
informativ-operative con3u#ate întreprinse de Serv(FF% i
&&% .care îl are în aten0ie pe fratele acestuia/ a fost
localizat pe &8 mai a(c( cînd s-a cazat la Bucureti, la Lotelul
Inion, camera nr( .ters cu tu/ de unde a vor"it cu so0ia sa din
M@nchen .telefon numr ters cu tu/ (((((((( ru#înd-o în ultima
convor"ire s-i trimit un ma#netofon cu "enzi i filme KodaJ precum i
valut în dolari i mrci, anun0înd-o totodat despre faptul c Mihail
<or"aciov cu so0ia vor efectua o vizit oficial în R(S(România,
în perioada $F-$' mai a(c( :e data de &G--a a apelat telefon
'7HG7% din M@nchen i i-a acordat un interviu .sic(/ lui Stroescu
Nicolae .alias Stînioar/, director ad3unct al uropei !i"ere, cruia
i-a comunicat4 atmosfera în 3urul uropei !i"ere se situeaz între
foarte "un i e5celent, mul0i oameni, de toate cate#oriile, vor"esc
cu respect de pro#ramele noastre( Sunt deci li"er i încerc aceast
prim-unic contri"u0ie la un pro#ram politic( EE )n continuare,
detaileaz activitatea sa la aceast oficin pîn la &G-==-a
&'78 cînd a ieit la pensie, peripe0iile venirii în 0ar,
amintind c în &'H7 ar fi fost condamnat la moarte ca trdtor(
6ace aprecieri favora"ile despre ospitalitatea românilor, faptul c
se simte "ine plim"îndu-se li"er pe strzile Bucuretiului, inclusiv
pe alea icoriei9( Se arat c *a inten0ionat s-l viziteze i pe
fratele su din Bucureti .numele ters cu tu/, îns prin msurile
luate de Serviciul &&% s-a prevenit realizarea ei, .numele
fratelui ters cu tu/, refuzînd orice contact cu cel venit din
R(6(<(9
Bernard, i pentru scurt vreme, su" cel al lui Mihai ismrescu, erau
cvasi nule cu noul director, lad <eor#escu, care, i aa, nu fcea
parte din *vechiul e5il9, cruia îi apar0inea ca mentalitate i
nostal#ii aleriu :op( )n aceste condi0ii, se creiase fr voie o
anumit distan0 între aleriu :op i cursul activit0ii i vie0ii
de la uropa !i"er, la care nu de mult actualul pensionar
participase din plin( eea ce îl predispunea nu numai la un
sentiment de frustrare melancolic, ci i la tcere( ?ceast tcere a
fost spart fa0 de mine, cînd ne-am întîlnit la slu3"a de )nviere a
comunit0ii române ortodo5e din M@nchen( aleriu :op era un cretin
#reco-catolic practicant, dar fr rezerve fa0 de ortodo5ia
româneasc, la ale crei sr"tori i slu3"e reli#ioase participa în mod
activ( )n urma aventurii lui "ucuretene, se instaurase oarecare
tcere în 3urul lui( )n timpul slu3"ei mi-a adresat un zîm"et
prietenos, la care i-am rspuns "ucuros, cci nu vroiam s se simt
acuzat, izolat sau i#norat( Dup slu3", mi-a oferit s m duc acas cu
maina, prile3 de a-mi povesti raidul lui la Bucureti( )ntrezriri M-
am referit la aceast relatare în cartea mea )n Xodia 5ilului
)ntrezriri .Bucureti, &''7/( Nu tiusem pîn în acea sear c în
surprinztoarea sa e5pedi0ie în 1ara visat, coechipierul nostru
dduse o fu# i pîn la Mânstirea :utna .în raportul Securit0ii nu se
men0ioneaz nimic în aceast privin0/( Mi-a spus c stare0ul, =:S
:imen, i-a recunoscut vocea dup, de altfel, sporadicele lui
participri la pro#ramul !umea retin i a fost foarte ama"il cu el(
S-a oferit chiar s-i dea un interviu, crezînd c are un ma#netofon
asupra lui( =-a istorisit urmtoarele4 *red c prin &'7F cei doi
ceaueti au venit împreun cu vreo opt vizitatori americani la
mânstirea :utna( înd, la sfîritul unei ceremonii, stare0ul a stat
cu Bi"lia în fa0a altarului pentru a fi srutat de credincioi, iar
americanii au intrat în ir i s-au conformat ritualului, Nicolae
eauescu, a3uns în fa0a stare0ului, se aplecase s srute Bi"lia, cînd
lena eauescu l-a tras de mîn spunîndu-i4 E9(
+ricum, din povestirile lui aleriu :op a fi putut în seara aceea,
dincolo de e5altrile lui i necunoscutele mele, s întrevd i un
su"strat deli"erat al aventurii( aleriu :op a sus0inut, pîn la urm,
c R(:ool, eful personalului la uropa !i"er, nu numai c a tiut de
plecarea lui intempestiv în România, ci chiar c îi su#erase, mai
demult, ideea unei asemenea cltorii( aleriu :op sus0inea c la
început a respins ideea, dar, dup un timp, s-a hotrît s o fac dar
numai dup ce va o"0ine cet0enia vest-#erman( R(:ool l-ar fi a3utat
la accelerarea formalit0ilor( Nu sunt prea si#ur de e5actitatea
acestei informa0ii( +ricum, procedura o"0inerii cet0eniei #ermane
implica o anumit durat( ste adevrat c R(:ool era un profesionist
talentat, un om în0elept i ama"il, de a crui sinceritate i
afec0iune m-am convins personal( aleriu :op a mai afirmat i c în
compartimentul vecin din trenul cu care a mers în România se #seau
doi americani care tiau românete i l-ar fi putut a3uta la nevoie(
?"ia mai la urm i parc nepro#ramat, aleriu :op mi-a mrturisit c
unul dintre motivele puternic determinante fusese în#ri3orarea
asupra sor0ii Bisericii Inite din 1ar, cu privire la care #uvernul
fcuse unele promisiuni de îm"unt0ire a situa0iei, pe care îns nu
le-a onorat( Notam atunci în ;urnalul meu c în aceast chestiune .
*- indiferent de #radul de credi"ilitate al acestor afirma0ii9/
mi-a trezit aten0ia remarca lui aleriu :op c ministrul de interne
era Lometean, ardelean i #reco-catolic la ori#ine( *?ceast spus a
lui aleriu :op e cu atît mai semnificativ, cu cît s-a #r"it s
adau#e c despre apartenen0a ini0ial la reli#ia #reco-catolic a lui
Lomotean a aflat a"ia ulterior( ?ceast precizare e mai de#ra" de
natur s 3ustifice "nuiala c aleriu :op a mizat pe rezidurile
#reco-catolice ale lui Lomotean9, scriam eu, la vremea aceea(