-
1812. DISPARITIA A'IARII ARMATE( Cu siplanti ci perm gali
caEpdadin Rusia e*e cea md *ilucile,cea mai Fea, cea Eai glolioasn
diflcitc pomenette jstoda veche $ mo-dcrd ,
NarohoB
Edificiul creat de Napoleon prezirti 9i frsud. Tarul Ale-xaDdru,
veziod ci promisiunile ficutc la Tilsit ti Edut itr le-gdruri cu
Imferiul Oloman nu siDl re\pectal(. r(i modrficearitudinea fali dc
Anglia. La 3i drcembric l8l0 de'chide por-tulile rusesti vaselor
amelicane care vin incarcate cu mirfurieqlezesti.'Iq 1811, larul
ridici tariful vamal pentru pioduselefranceze. Napoleon
protesteazi. Alexandru if,vocn dificultSlieconomice. Chestiuf,ea
polof,i constituic irriii utr motiv dediscordie. NxpoleoD mili.e
ducalul Va$ovici cu provinciiluate Imperiului austriac. Alexatrdru
d fi dorit realizarea utruiregat polotr sub stepinirca lui.
Io anul I8ll 5e incearci reglcmenlarea problemelor liti-gioase
pe calc diplomatici. Nu se ajunge la sici ua rczultat.Sistmul
contiDental era ameninlat. Ca sE-i asigue viabili-tatea, Napoleon
Du are dc(it o rclutie: rizboiul. Sau se re-nunte la sistemul
continetrral, Criza ecooomic; din Fratrfa,cu roare ci Du ia
proportii catasuofaler il derermiDi pe Napo-leon sa recugi Ia
solulionarea problemelor ecotromice pecalea armelor. Rusia incheie
pacea cu Turcia
-
uatatul de laBucure;ti din 28 mai l8l2
-;i ci$tigi de partea ei Suedia.Napolcotr reu;efte sn obtiM
sprijitr in bani ti oametri. Prusia
182
furnizeazd 20.000 de oameni (corpul York), Austria 18.000rub
Schwtrzetrbcrg. Statele Unite declari rizboi Angliei lal8 iunie
1812.
Din atrul l81l Napoleon itrcepe prepdatirele Petrt.u ucventual
cotr6ict cu Ruaia. Pe mdsui c eforturile diplomaticeilc desfatoar,
farj rezultaie, cre:tc $iia lLi pcnlru a-celerileaIrcqilirilor
mililrre. Nu (rede iD r;zboi. SPcr) ci o dali cuiunienrrar.u uoo!
forle impunsloare, Atexandru va cddea la
'So"ania retine 300.000 de oameni de ciit;. Succesele luiSuchit
sinr incuraiaroare. Ca .: alace Rusia ii lrebuic o srmatadubla.
Dace oDeraljilc incep, ta fi un r;zboi olensiv. ConJiliilcdc
aorovLioDire, irarea drumuilor Ia est de Niemeu impuDcresiea unor
coavoaie mobile de aproviziomre a almslei. Ca siorcanirezi asemenea
armald, folmite din elcmeole aduMte ditrh;te colorile Europei,
trcbuie o munca eoorme' paralel cu!ctivitatea djDlomatice si
rezolvarea problemelor de poliricaintcrnr. Tale;iul siu rle
organizator, capaciElea exceplio_nrld de a mutrci iotr-u rim care
pe aldl l-ar fr descuaiat,ti lnqiduie lui Naoolcon ca limp de utr
an de zile sE creezeri ra-orsadzezc o masa imporEnt, de 650000 de
oamed.Cifrl uuica io isrorie pio: la 1812. Dar ou de natui s:
su-Drinda. Ia 1807 ridicaie 600.000 de oamcni, ca sa poat6 avea!c
tcatrul de operalii 200.000, si poat; prezcnta Pe cimpul debAraie
80.000 |
Armata dir I8I2 cste organizati in corpui, unele dilueGlc
imeDse. Davoul, commdaDtul primului corp, uc PesEI0O.OOO de oametri
itr subordine. De altfel lui ii increditrJeaziNrDoleotr aDdrarea
Vistulei iD cazlrl uei ofcD)ive ruse,Ouilinot commda corpul
2,40.000 de oamed, Neycorpul 3, aproape 50.000 de oameoi, priniul
Eugeniu corpula .tc.
Mare$alii Mortjer, Lefebwe ri Bessiires comaodi Gdda.Dltr.ceaita
dmale de 650.000, pcste 150.000 dc oameni erau
-
repatizad iatre Oder qi Elba -
corpul 9, sub coaadda luiVictor
- $i Elba ti RiD, sub commda lui Augereau. FortireFle
erau prevezfie @ gamizoatrej iar coasta nordici a EurolEi oEupe
de rezerve pentu a respinge o eventuala debarcde en-gkze sau
suedezd.
Armata opeBtivi era formatd ditr 270.000 de frecezi,15.000 rrupe
stline ltr solda FraaleiJ 170.000 Eupe fumizatede Codederaia
europeaalL, iar 60.000 coDsrituiau corpuiteaustiac Si prusac.
Jumatate din armala o ctre Napoleotrwoia se auce Rusia era forEard
diD sEaini, cea mi m*e putedispuse sd fugi, se Eedeze, se se
intoarca impoEiva Frmtei.
Alexmclru opuea iD apropierea frontiqei 200.000 deoameDi.
Napoleon spera sE in@apd campaDia la sfi4irul primdverii,aDolimp
poEivit penm a gesi din beltug m ce hiAai caij.In qlai woia se
ajuDgl pe Nimen.
In faga acesror pregetiri se poare spuDe, ca Thiers, cA
aceslrezboi este aesibuit? Judecat priu rezulEte da, dtr. . .
Problemeie de cofiddaEent : Napoleotr $rie cd amatarusi e
divizatd iD douh mase: uu, sub comaDda lui Bdclay deTolly, la VilM,
alu, sub Bagration, ta Miosk. Primul nd s-aafmat Diciodard.
Bagratio! este foafte valoros, dd faphl cenu existe o uitale de
acliue, un coEaDdmot uDic,@trsrituieutr itrdiciu de mue slebiciuDe
penuu amara rusi, lD ciudadeosbitei valod pe cre o manifesd omul de
Eupi.
Din toate puDcele de vedere raporrul de forle esre favo-rabil
lui Napoleon. Rdzboiul poate fi considerar nesabuit djnratiutri
uatre. Riscurjle intimidqze pe cei @re !u iDdreznesc.Cift Du
indriaette, nu ci$rigE. $i daca iese vicorios, ou-isiEt deschise
iovitrgltorului ceile spre India? Asia, eilgeticaAsie despre cde
bereu iqi milteSre, constituirea unui imperiuiEens, lngeDuchtrea
Aagliei ! Dir 1811 cere lucreri daspreRusia. Dt ti iDfordarii
d;spre OrieDrul Miitociu ;i drumuiilespre ladia.
184
La 9 mai) Napoleoo, iDs(tjr de Maria Luizs. DEriseslePeisul..O
hahA h Maienta. SiDr prjmiti de rcgeli ivtrteir_Dcrgulu, apoi prjn
Wiirzburg, Bayreurh, plauin uaverseazdUdmanu ca sI ajuDga, in 16
maj seila. la Drcsda, capjtalarcgatului saxoD. Pe druD, lumea
atetrqtr sdJ vade.'Cuiiozi_lste itrvitrge ua,. La Dresda, un nor dl
priDcjpi vin sI facecurte
-impimrului. ImpdraEl Ausrrjei ioseyte a doua zi.Acolade,
plimtari ia-.bril. NapoleoD cedeaze pasul socrilo,njrt cde-i
too'orI. Militdii siDl ftimisi iD gamj2oani, lnclusivMuat, regele
cumnarj ii Jdrome resele fiale. Receotii oestetacapFi. Cadoui
(apabile sa iDdulieasc, pe marn! sozcra,u erbor geDealogic slabilir
cu obisouira airibie nemteasci.cE cile rezulra ce slramosii lui
NaDoleoD au domnit ii EvuiE.diu la Trevis-_ .Regele lr6iei sosesre
J el Ia Dresda utrde primefle asigu-
ffi iL'.Hi:'""',:",:T,T,:,l'[iL,?.i,f +,ifi l,,1l,TL"*T:;Cont[U.
Problema polotr,, care il jf,comodeui pe NapoleoDPclEu cd
.poarc compromite aliarga franco-iustrial:tr, iirgEc atilfia.
Cuierji djn toare colFrile impoiu]ui, agLio_llDlu msror commdaDti
ai imeDsei mate rcsesc zilnii. Cemfoate rezolva ziuar ciDd uebuie
se apare in roadi majesEreatl lutoper supuse, srudiu e, djoeazi
ordjDe. resDutrde rtrturorl! tibpul- Doptji. La 28 mi pdrise$re
Drsda.'Milja-Luiza,b hcriEi,- esre sGruita si m;dge la praga s,
petreace vu;lc-olo! ti incoDiurata de ai sai,- sa supriite niai
ugor des-D&tirca.
NsDoleoD aDute ci va m.rqe L V,'6wi, n" f.n, -,i-
E"il:1".,'i,",'#',r$"xd1*:"$*JT:i""jl,?:rtl*f 'l:Ep cc NapoleoD
ar dori s-o vad, in tiiutl militar6., Dc la.l iuie, mata euoFeaol
de'sub comanda lui Napo-Fa.!c lndreapte spre Niemen. Arjpa stitrge,
sub comaidaHiii'i,):r'h\.Ti,8,",:; :Iflis:i.:",'&'.ll-: ;'.
p,,,1!*;,i
-
toral 300.000 de omeoi. lnainteaza in direclia Kovao-Vilna,unde
se afla corpul prin(ipal al ilmatei ruse. ID centru. douacorpuri,
sub comaEda Iui Eugetriu, vor merge sPre Augustovaiar aripa stioge,
sub J6rdme, :pre Grodoo. De fapt kf,6metrebuie se a$tepre pina ce
Napolron ajunge pe Niemen. ID cazca rulii se.oricentrcazA la
Grodno, aluoci toate armau fran-cezi s( va abak spre 5tinga )i va
ataca dir flm(. I'lanul (sledeasupm o.icirer critici. Napoleo!,
neintimpinind nici orezistenle, ordoni la 24 iunie trecerea
Niemenului.( Soldali ! Cel de-al doilea razboi al Poloniei a
iaceput. DSi este primit io urale, eotuziasmul este la culde,
recru,iiviseaze lawi, lincierii poloaezi din gatdl bnveee
moartearaversind Wilia ieot.
Trei observatii: l. Napoleon intenliou si aiuaga peNiemen in
mai. Fluviul este Eecut la sfirqitul Iui iunie. OiDtirzierc de doui
lunL pticiruit;, cum sublidazi Ma{ inSlinta fmilie, de speculaliile
muilor negustori francezi.Anul 181 I fusese secetos. Aceqtia
sbcase.a grhele, provocind ocrizi care ameninti sd ia propo4ii.
Pentru a preveai ridicareamuncitorilor iflfodetali, NapoleoD iti
intirzie plecuea dinPilis, studiazd $i remediazi prin ordine severe
situalia deatr.Deci d6ui luni oierdute !
2. De cind a Ltrat in riodurile marilor familii
domitoare,Napoleon, refractu (spte scandalul vechii nobilimi) la
ches-riunilc de ericheLi) iocepe se-i aorde importmd. Le tacepeplac
foyrilor ,, care sint in sfirfil inchtali c;L pot asisla peimpdrat,
incepind de la schimbaul ismeoelor etc.
Eticheta gi sentimetrtul de cle il ddermiod s6 n@eascepe Eugeniu
$i Jerode, uul de 31, ceHlalt de 28 de aBi, iDfrutea unor mai
armate. Eugeniu demoos8ase ctr e u stra-teg $i tacticiaD de miiloc.
J6r6me i$i flcca peoru pri@ datdapuifia pe u veriGbil kam de
operapii. Neaviod geniulfratelui stru mai mde, i se impuea o
indeluogattr uc@iciepentru a deprinde taircle meseriei.
186
3, Iaue Vistula si Niemetr, marea armati lasi in urmlrproximativ
60.000 de bolnavi. Sd aoucipem ti sa il se iDgiduieo comptralie
sugestivA dace nu Si prelioa\i. O armau e.re caun ghem de sfoue; pe
mesur, ce se de:fi)oare, ghemul .cadeti remine firul subtrrc, cile
5e poare rupc oriude. Din 400.000d oaretri, cili trec NieEenul,
240.000 rimin intre aceasti apiti Niprur 160.000 uec de Smolensk;
ditrtre aceqtia, 40.000rllmin intre Smoleak si Moiajsk. O
di\per
-
sau. Lipsa de experjenla, c:ldura ri slarea proaslS a
drumujlorcare iE;remau inaintarea, faptul !a qeful s:u de
slil-maiornu era un strateg de pilmi miDe, toate acestea au
contribuitlB e)erul maEevrei proiectat, de Napolcon.
ID tiBp ce imparalul N restul lrupelor iffepea execulareaunui
martcare sn ingeduie su.prhderea lui Barclay de Tolly5Dre Vitcbrk,
Davoul.i Jir6me, mergiod imre Minsk :i Mohilevputeau incd se alrce
!u succes corpul lui Ba$atioE. Cei doiie inteleq si incep manevra.
Napolcon iosd, ca se_l pcdepseasc;oe ler6me il trece sub comanda
lui Daroul. Dacd o asemeoeain:"ua ar 6 fost luari la inceputul
campaniei ea ar fi fostDarural5, explicabila. In acesr m6mcnt in.5,
ea esle coo'jderat,de Jer6me.a o insulta. In coDseciDla el iti
pfu5'ette armata.se retmge a;teptitrd Doile dispozitii ale
imperatului iE legiuacu nenoana lui. Skeduintele lui Da\oul DuJ
delerdioa'e-!j;i;l;;;;;i. ti"
"ou'-ro.rr, .r. ratatd. Davour .e ho-
rarane siatace spre Mohilev. Dar Bagralion, a\ind Ia di'po-zilia
sa un spariu de manevra foarle ld8, scepal de prc{uncaexercirata d;
irupele francezc, ac(epl4 lupla de avangardaio 2J iulie !i \i
r;trage corpul spre SmoJensk, unde il alleptaBarclay. Io urmr unor
vii disculii, ldul hotarS$te si ud6cetoate rupelc sub coDducerea
lui Barclay. Napoleon incearcEsi maneEeze ditr nou peatru a-l
detcrmila pe acesta se pd_meascE luDta,
La 26'iulic, la Osrovoo, au loc luple violetrte. Va
priBigcDeralul rus lupu? In 27 Napoleon sosegte,
eMmiDeazlpoziliile, iar jn 28, (ind spera se dea lupta decj:ivd,
Vitebskulesre in flicid. iar amara rusi niciiqi.
lncb o daii inamicul !eu9e9te s! evite o lupte hoteritoare'pe
care Napoleon o dorea (u toald ardoarea, peDlru cI o ase-menea
lunre ar 6 decis soafia camDuiei.
Concepe uo nou plaD, (are avaa drepl scop surPrindereaiotregii
aimate ruse Ia Smolensk. Davout, prinlr-un mil$de flanc trebuia si
cadi id spatele iDamicului.
La 14 august, la Knstroie, Neverovski opregte avangardafrancezi,
mult supeioara forielor sale. Pierde o treiee di,cfectiv, dar
salveari Smolenskul. FiIi rezistetrla lui disperati,oraiul ar 6
cazut in mina lui Ncy;i -\lu.at. l5 auBu.t, ziualmperatului, zi de
odihnr, de raliere a forlelor. BagrxlionocuDd Sdoleo
-
Opcmliile au loc pe spalii vasre, fala de campadile prece-dente.
Sint manevrc cre 5eefe(iuea7;la:urede kilmeuidaloculunde se afla
NapoleoD. El du poate fi prezeDt peste tot peDtrua executa feri
reprol mi;cirile dc trupej hoteritc Ia ca;rierulgeneral- Ca
sireuleasci,e rrebuisiinving6 distangele. Ii lipsescitrsi
mijloacele. Campania dinRusia anuntirizboaiele moderne.Acestea,
datoriti tehnicii, permit coEatrdantului s, aibl Ie-gatura imediata
cu toate udritile sale. Napoleoa nu maimanerreazS numai cu corpuri
de armatx, ci cu atmare careopereazi independent una dc alta la msi
distarle. Este depesitdeci de ampioarea dzboaielor prcvocate de el
insugi. Acistiacer o_noua organrzare) iar Napoleon Du va mai crca
reSazul
Dar cu toxte pierderile suferjre, in ciulla greuratilor pccare
le intimprni, pina lc Smolen\k, NapoJeon nu a coniisgre$eli. E
adevirar ce ar fi putut reface PoloDia. Lituania cuce-rite putea fi
atasate Polodeir se reconstituia tcchiul regaapolono-lituadatrJ
care ar fi constituit o baricri ideali irireRusia gi imperiul
napoleodaD.
.
Njci faplul ci a dat dmare pe minr unor oaDeDi trumai
pecriteriul rudeniei nu siDt gre$eli de neieftat. Pot 6
consideralteaqa, judecindu-se campania i. ansamblul ei. Dace ar 6
fostciitigati de Napoleon, njmeni tr-ar fi remarcat nimic sau
foartcpuliD. Pierzind campada, fiecare gregeat5 capitd a
poileioriproporlir nemasurare. Si nu trebu;e neeliiar iDce un
asDed:2J\er.arii iui NapoleoD itrvira(re lccri. Intele.esera
,jma-dera napoleoriand , ;i evjtau manevra preferati a
mareh:igeneral: atacui dc flmc. Arhiducele Carol, in 1809 9i
Barclayde Tolly in l8l2 au cvirar consrinr angajdea fo4eior in
a.ilcl iDcir .l nu poala 6 5urprinrc in (impul organizirii ;i
ata.-eiedin flanc. Deocamdal;. aJvcr.rrii Iui Napolcon evitau
efecreleunei Eanewe p care vor jDcerca s-o aplice ei iDfili
jmpotrilalui in I8l3-
190
Napoleon comit o greseala abia dupa SmoleDsk. Subor-doft azd
principiile rizboiului politicii.
Berthier se opuoe inaitrtirii. E de pirere ci sint necesaredoui
campanii peltru a infrirge Rusia. .Mouron, aghiotantulimperetului,
care in 1804 ordom liniitc regimcntului siu, intimp ce amata il
aclama pe Napoleon ca impirat, devedtconte dc Lobau, cu curajul $i
flanchelea-i obilDuiti ii cerelui Napoleon sI nu depaqcasca
Smolcnskul. Acelagi lucru i-ispune in forme politicoase dar hotirit
$ CaulaiDcourt. I)aru,insdrcinat cu aprovjzionarea armatei, ii
arati lui NapoleoDcl nu are resursele Decesarej ditr puf,ca dc
vederc matedaloamedr Jrelaic ca sa r.igure hrJos armarei.
Conaele de Narbonnc il implord si nu duci in adinculRusiei o
armati de care depinde soarta Franlei. Se streduie sd-idemonstreze
lui Napoleo! cd relBgerea ruiilor este gitrditi)fsce parte din
arscnalul lor strategic. SI rcinvie Poloda $ipolonezii se vor bate
in locul sru in condiii climaleilce cu carecrau obilnurli, intr-un
spaliu geografic pe care strimoqii lorsc luptaseri de secole.
Napoleon mai are aproape 160.000 de oamcni. $!ie ciBarclay dc
Tolly nu are mai mult. Se gindefte ]a distatrlelecnorme, la
anotimpul inaintat, la situalia polidce euopeafi.La SmoleNk aBA cA
Oudinot, dnit in luptr Cc la Polotsk,17 eugust, este inlocuir dc
Gouvion-Sa1nt-Cyr care reug$teslJ infringi pc WitlgeNtein.
SchwarzeDbcrg obline ;i elsuccese. Saint-Cyr primeite bastonul de
mare;Al. Napoleonare siguranfa flaocurilcr sale.
Vrea sI inccrce, si forleze norocul. O birllie cigtigatl
l-ardetemina pe Alexandru sa Irareze. De aLeea Du ia niLi omisura
in privinF Poloniei. Vrca sI impresjonez Europapritrtr-o victorie
de prestigiu. Soarta i-a suris mereu. De ce nu0i de data aceasta
?
Ori.ir de hourit estc larul sa rczi(te..e fa! pregaliri
pentN.vacuarea arhivei in Arglia I Situatia, deci, Du e chiar
alade
-
V"dispsatd petrtu Napoleoo. O victorie sau odp&ea Moscoveiar
forla pe Alexmdru sa accepte o pace a$ cu o doretteNapoleon.
Muat gi Davout primesc ordio sji-l um6reasce pe Barclav.Ney va
porni dupe aceea. EI rdmhe cireva zile la
_smoleosi
-
Napoleon, cu diviziile Frimt, Clapdede qi gtrda, rdmineitr
rezerve.
Dar primul care aEci este EugeEu. Borodino este cuctritdinu-u
priE asa.lt. Davout atace h ritrdul s6u, Dar inu-usfert de ore
gensalul Coopms cde cotrduce ataol esteritrit) Desaix care ii ia
locul la fel, Rapp tiEis de NapoleonpenEu a-l iDlocui pe Desaix
estc li el .IBit, ier Davout, alc6rui cal este triEtit de utr obuz
cade, i9i pierde peDtru mo-metrt mno$tiDta. Ataol egueaze. Ney
itrtervirc ltr acest mo-Bentr ora 7 dimileata, reocupa reduta ditr
alreapta, atace ceade a doua redute. Prima acpue reu)este, cea de a
doua ou,Citrtaatacuile fuioase ale ,u$ilor resping infmteria
fiancezi.Muat viae in sprijia o cavaleria. $triele mereu reimoite
aleacesteia ingeduie idatrtedei lui Davout $i Ney se dcereascela
baioDete cele uei forturi. Atacuile $ codraaEarile siDtde o
violeDt, ftitrtildte. Utritei idtegi sht decimate. Nmirulofiterilor
care cad cste eDorm. Napoleon, de;i bolDav, uDe-rele desfiguarea
biteliei, intervhe )i orgaBizeaze 6 baleriifomate din 108 tuui,
care siDt timise dincolo de forturipenru a impiedica prin focul lor
coDtraalacuite ruse;ti. Ora 9:forrurrle sini cucujte ! Alacul lui
Podatowski pe tripa dreaplase desfdparE mult prea itrcet petrtu a
ptovoca ueuD efectasupra fldcului sting rusesc.
Marea redut5, aperarl de corpul de armatd al lui Dooorov5i
divizia Pascbievici, este alacala de divizia Mormd. PeDuuputiD timp
marea redud este oceriti de frmcezi. Kutuzovi$i dd sema de
gravitatea siMtiei, coltaatace ti rerueietleredura. DupI acest
succes ili aduce rezervcle. garda imperialati iEcearca sa suepuDgi
ceDtrul frontului francez. Sub pro-tectia lui Friut, 80 de tuui se
adaoge bateriilor franceze creaclioDeaze pe ceDuu.300 de tunuri
btreua ataol rusesc.Timo de doua ore rusii suDorta cu stoicism
acest bombarda-meni. N, pot ataca il iefuzi sd se retraga.
Pierderile silt foarteserioase. Neyr Muat laDseeE impotiva ceomlui
dmatei
ruse neDMtuare ltrje. TuDuile ruse$ri fac la riDdul lor ravasiih
nDoute eBarci liaDceze. Lupla este cupliG. O ioclest[eosbrr a_rarui
brulale, la bajotretar di!tr-o paire f alu. Nici omarevra,
fDretrgeDra raflice Du-$i Eai gaserte dci u loc.
DagrauoD rDcedca resceflrea lirrtuilor sale. dar.
eroulcere.aplaudase uimir de adEirafie cuaiul 9i
tenacirarea'adversrrdui, Du mai are suEciente forge penrru a
respinge pe fran_wl. rl m\u$r este rtutt moflal iD Limpul uuj atac
disperaroar asupra uul lort. ID ceDh Friml avanseaze cue-uriletulc
$sinute deflileria lui Orouot. f*emea prinirtt.Egccui.$i relirea
lui BagraLion, clipe de coufuzie in cenrrulllTll:1. -..
qeeazS-mEentuI propice penru dezt:rDpireaunul ulumatac cde ar f
lbst deza$ruos petrtru armara rusi. Nevr Muat sesDeei, ac-easu
clipa $i cer rrupe proaspete. Napo:rcoD msult coDstdera cd e timpul
se_li truDce iezervele ia1P!,. lo39 gard^e priEelte ordjtr si se
formeze in spateleorvrzrel lriaDt. Dtr, iE aceste clipe, stiDga
frmezE estemcDElata de torle c(e nu por fi esdDare. Napoleon
oprelterrnora garda, Fmrre rrupe in spriiinul lui Eueeniu. el
insusimcrSe sd vadE ce se iDrifipl6. Un alac de caialuii, formaieh
opecial.diD cazaci, fusese pddu acestui incjdeDr..
Acest mcrdetrr a avul darul si salveze trmala rusi, Kutuzovlf i
rcorgmizeazi cetrtrul.
Orele 2 dupe mas,. NapoleoD ordoDenrrci red.ure. Esre cucerir;
r' .a. ai, *H,t'riiM,lfllvdcrie, dtima, se atrgajeaza dincolo de
redutd. pin'a h umellancczil rmD stepini De rerenul cucerir
.
DiE fronrul "'j"ririr ai-(wi""-nu mai ramirea decirrcdula
coEsrruir, tor pe malul Calocei, iD dreDtul localidLtiiOorli, La
ora 4 NapoleoD recuDoasle aceaste Doiirie si dec;ae
Cucarirca ei, ADtuajul sau se opune. Trupeld sini ilcapabiletl
mri lace vreun eforr. Marsurile, calduia, luDrele itriliriited.ll
timp.de ore io :jr, au vlagxit iofaDteria. Rrilii, ma,ati ioaDatclc
r.dutei, nu mai pol schjta Djci ei ueo miqcare ofeniive.
-
Nemlsn ordoBa ca toala utileria sE bombedeze maLarusi. O beterie
de ,lOO de lutrui *ameDd Eofftq io riaduilea@stei mate cde tre
teMciEtea 9i rezisteDF sora*i sd truse clintesci phd ls ciderea
strii.
Kuruzov, bitrzind cele Eai importdte pozilii fomifcate,comidere
o adeldrati sinucidere sa contiaue lupta e doua zi,itr ctmp
deschis, cu utr hmic superior. La adipostul ltrtutre-ricului ircepe
rcEagerea spre Moscova.
Bdt5lia dh ? sepiembrie a fost nmitd de frarcezi bStdliaMo$ovei,
iar de il$i, bltllia de la Borodim. Tactic, este ovictorie
francezd. Sfiategic, de asemeoea, IEfiro ce deschidedrmul sore
Moscova. Dil nu esle o bEtelie decisivd. Uo mi(lmolit iirs6: 85 de
senerali si 80.OOO de oameEi sint h afdalupt6i. S-au rras l2o.ooo
de iovituri de ruD, trei miliome desiruse- Franceii Dierd 47 de
senerali si 3? de colonei. ( DiD50 de betilii date ae el,
spmea-Napole6n la Sf. Elma, bltlliade la Moscova cre acea iu tiEpul
cireia s-a desf!5uat celmai mult mtrir si s-au obtiDut cele mai
mici rezulute. nArmm rusi e sa.lvitii $i are to;te mijloacele ti
cotrdiliile Penuua fi [email protected] 9 sptmbrie. Napoleon aiuDge la
Moiai*. E bolaav.In ziua d'e I t i$i revin;. curierii p;ane
spre'toste pihleleEuoei vestea victoriei.
Ii i4 eptembrie, Mosova apare la orizont. lo 16,impiEtul doalEe
la KremliD.
Guve!@torul Mosovei diidu* dispoztie ca toate pompelede apl str
dispari dit orag. La 17 sptembrie, in Mqsovqizbuoe incmdii
violeate. Ongul este Eistuit de flac-Ariaproape ln lfiregime.
Kre6tioul lnsuti este ati6 de fEcili'\lapolton uebuia sA
pirtrsea$tr petrtru srt tidp Mosova.
Un idcidert pe cale Napolon lo calculele $le au-l Pre_vizus.
Arderea Mo*ovei a @Ndrir o gaea loviErd ptrfrplaDuile sale. Mai
htii Napoleotr spera ctr h urma oeriliiiesrui ora$, AlesEdru va
ede. Tratativele uEau str aibe
196
lG la Mo$ova fi Peterebug. Ooparea Momvei uu Drodueu a@enea dec
poliric. Arderea ei il priveuii pe Nlooleoa& u enm de operalii.
Inn-un orag ua-nsformt literaimentel[ ffi !u poate fi iarelitruta o
armatii de aDroaDe lO0 m0dc oaagoi. gi toru5i, Nipoleou aqteapti @'
Aliundru siedse. IDrre riEp, e de obiei, ia ciuiia dismtelor
eaorme-Napoleotr reolva ti diriieue roate trebuile financiarc,
ecoreEi@ ti poliri@ ale imperiului. La Mosco@ Napoleoo rellmo-tcetr
pdnte altele, plia deset, staruul Cohediei Fiuee.
La u momeDr da!, lui Napol@a i-a suris ideea unei ras-@!lc
I;rfuetti la Rwia. A cmt do@enre despre rescoalalui Pugaciov, s
glnd@ la reitrvierea Ucrainei. Ii riserheatltuilor ditr Kazatr.
D& roare acestea au fos! simple giDduri.gEu! tr!ryi are oroare
de revolufii. Nu se hotlrigte-sd abo-lalci trici Eecar tsbia, fapt
pe careJ fetuse pioi atuoci,dchri, itr Fdle ocrite. -Dh Spania, lo
tor rimpul cmpadeiJ i-au vmir vegti tre-Eulruitode. MumoDt Du
reugette sd ci$rige o vict6rie laSrlume. Imperuos, in loc sri
primeascl atacuile luiVclliagton pe u plarou bine iDdiir, coboard
diviziite iDclEpie, expuoitrdu-le focului liniilor engleze. E
ratrit grav.loEct, diviziond de mre releDt, il inlocu-iste. Este
iasi -si eltbit, Clausel preia coomda qi orrsz6 rirragerea la
riord& Duro.
Soult, c5ruia i se ceruseri ajuroare, tru prea Eea se
pfue-alaactr Atrdaluzia, demonstrcazi imooiunta' oozitiei dednuutlo
cl d nu rrimite nimic. IoseDh se h;teras; iI-I ioriiindel oeMtrcnt,
rcglijeazi sd-[ minle din tinip. In domentul iuaatc p&5sea
Madridul,expedia ruierul cu vestea ajutorului.IfGEont, ffu6 se 6
fost iofrint, fusese nevoit s6 s; reEaql.rt, tatd si fi fost
infrlnt, fusese nevoit si se rcEagE-
oD, mediocru, itr loc sI profrte de faprul ce marete_-liierau
debioa1i, du mii ales cu iupe dispersie,
sil s itrdrepte spre Madrid. Joseph e fo4it sa-qi:! diD Dou
capirala. Se iodreaple spre Valeniia, pro-
-
vincie pacificati ti bitre adDiEisEartr de @e$alul
Sucher,sitrguul dinte Metalii aflali in pmirsuu 6e gi-a fdatdaroda.
( N-aB pe Dioeni, spuea Nalrc@tr; IEste tot utrde!u 6itrt eur siDt
beftt.,
A$tepdtrd ltr Moscova realtatele deEssuilor feotepetrtru ducerea
uo! taEtive fl Alilatrdru, situalia luiNapoleon se ltreudlelte itr
chip al@Dt. Scade discipliM,* iDEultesc deMorii. Provizii peDm
oammi il mi fi,dar furejele lip*sc N desAvirtire. Caii mor cu
zecile de mii.KuMv $i-a ales abira itr flmcul e@rci fratrceze. Cu
cava-lsia poate interepta dt@ul sIEe SEoleask. CoDviEs ltr celeditr
lm6 cA AlesBdru este hotfuit si cotrtitrue lupta, Napoleonoldoni
pdrdsirea Moscovei, La 19 octoDbrie, d@ta frecezdfa itralreapti
spre SEoleask. Berthis uioisese orditre, itrretimp, ca toate
rezewele i! matsiale Si oameni se 6e faDspor-ute spre SmoleDsk.
IEtetrtia lEp6{etului m aceea de a uaE-foma ecsstE lo@LiEte ln
@ltrul siu de operatii. Judecate hlmitra acesor misui de precaurie,
tetrtatiE lui NapoleoDde a realva sodla campanjei priaE{ beralie
data liDgeMoscova, sau prin cucerirea Moscovei, Du mai apare
ba-zrdati.
Dmul ales de Napoleoo se tndrepta spre Kaluga. OrdoDiexeiltdea
Edluluj iD Fabd. E tfuziu. Vio ploi, drmuile vordeveni
impraciebile. Ia cel mult dourz(i de zile trebuie sefe in
otrtonamente de i[n!.
lu seara zilei de 19 cotrvoiul, cee se formase, ou reugiss6
pfueseasci Moscova.
La 24 octoEbrie, Ia Maloidoslave!, Ku@v atac?i dEatsfratrced.
LupE dureaza toat6 ziua, Maloitroslavepl treciDdde sse ori dio
mtinile amatei frilceze h miilile trmateiruse. In cele diD urmd
francezii rnEin sripini pe $iMlie.Pierderile erau grele d de o
pafre !i de alta de pentu ilmitafrancezi cue Du rui ere posibilitat
6{-ti reimprosptrtsecadrele pot deveoi fatale.
A dou zi,-dupE^lupd, Napoleon, ia riDpul uei rcu-troaq(qi, era
s2l 6e fecur priania de cazaci._Muai. RaDo.Bc$iqes, oflerii din
uoiaj fac zid itr jml tu;. Uaciirlipolonei dia gtrdtr iDtsvitr 9i-i
imprigtie pe cazaci. FuseuE EoEor de Eile eDotie. Napolrcn, elu,
suidea. I-acmt too$i doctorului siu o fioltr de o@v5. peum
oriceavenMliEte.__
Un lum develea liapede. Cu roate aiuroarele priEire,Kuozov nu
putea s-l idrfuge deocmdati pe Niooleon.IDpEratul se horfutr$te se
evire o mare lupt6 o ruqii,_@mc! s 6 fost inudH $i milita pi
politic.'Ordooa schiibueadtecFej de mers: se reyile la d,@ul
pustjit pe cee {maEfruceztr inaintase sDre Moscom.
La 30 crombrii se aiutrce llLs 30 crombrie se aiunge la Giarsk.
IoceD serui su-priEetor de repezi. La Moitisk erau -4".Napleon
coouluse la lneputul ceDmiei sreree temDe-!.rurii itr aceste regimi
pe uitimii 20 de mi , RealuLirt :larurii h aceste regimi pe ultimii
20 de mi , Realgcruile iDcepeau in decembrie, se coDthuau in
iuutrie.
Natra li 6te de data a@ase u dusMD de teEut. ONaua ii 6te de
dara aeasB u dustuE de teEut. Ordotrdtdsea begaielor. Ctrlde, iE
EesuA, pe ios, in oijlocuJ G5rzii,N.polsD i$i indemi omenii.La 3
miembrie cade nr;n^ ain di C.ii m6r in 6r
'.*ieLa 3 troiembrie cade prima zhDade. Caii mor in
Dromftiecrt.rrofaltr. Uniu$le se disumd. Numirul bolmviloi;
aiceiorOtc s dresc in lma aEalei creste ametrinGlor.
6 noimbrie, la Dorogobui. Nu mai are decir 5O.OOO deaEdi apti
pilm luD6. Nilorocirea cea mi ffie o coDs-
-
dluuile, str orietrteze Irc commduol tei FirI @valtrie,reractrea
iuceDe sai se iferuezc la intimplarc. Or, ,mtarue -te cai si.
_in sprcial, cdzaciB@ obitDuiti o rigorile uo-
rimoului rEri. Ca rin roi, aceasti caleliEe * in!'ilte to
iuulammtei. dis@ee deus@entele mici razleBire, impiedici
apro'viziomie ln ftiaie si ilimehte. Bolmvii, cdnvoaiele cue
remitrln umii sitrt suorinse si caDuate.
Fiecue se giidegte im'se se bcalzescd, ce sd manitrce,Ne! is
commda arielEtuzii.
'DiE Peis, vegti al-mante. Gseralul Mallet a itrcetat seoroclme
reoublie. Savdv dte erstat, EinisEu.l de rizboiil;t. uattet eute
moaits Iui Napoleon lo Rusia. Estear*tit si imousqt o alfi 12 insi.
o Imbecilii se lmeDteazlNapohdn, dipi ce s-au tisat suiprhli, acu
hce{c6 si-micistise incredirea ioDuscind omeli. ,
'iin sud Cicircoi,'ditr Dord WiftgeDsteh, d aproape80,000 de
ometri se a;lopie de lioia de iomuiefie e @ateifreca. DaceL se
uiescl dmul spre F@ta este lochis.ln ariugarda, Ney se bate e u
leu. CoEite Pu
-si simpluEinud. Cu Dus@ itr mitre, fl u p@o de omenr
reusetEsa-i opreasctr'pi ruli.-La gemetele huibunzilor rtrspude
dmotrtea este aesena lur sr a lor.
Schwzmberg, Reloier, Gouviotr-saiDt-Cyr $i victormimesc
dismzitii ca sa resDioq, aceste d@te. sa he cm_i,et"ti ZS.OOb d;
cai diu Pisia, str 6e aduate proviziile laMinsk.- l*i*t.i..
Seolemk. Ilrani Peouu ?-8 zile. lotiriri?Nici vorbe. CiEva zile de
odihni. Te-mperarua cobot:ala-20' .
A@ata ou Bd trmerd decit 37.0b0 de oaEeoi ti t27 detunui-
Cevaleristii etrrzii siDt Emsformli lo doun divizii deDedsEasi a
cir; 3.010 de omeB, sub co@da lui Latou-i[aubouis. La t4 loiembrie
Smoienskul este ptuisit. Ney ti@etrii l-ui, frbfi de oboseald, de
ftig, de fo@e s iuchiditr citadeH gi do!E.
200
_
Dispozigiile lui Napoleon nu fusesu?i erefrrate. La Sdo-lEsk,
ude lmp6rarul spsa se gEsasd hrad $i itrhiri,ude.tr 6 puu ramiDe
mai mufte Ee6e penuu refacereatupelor sale, tru gAseste
oioic.-.
Viftg$reitr gtgpe- -Witebskul. Trebuie s6 se grEb6cd.Ulclacov se
apropia de MiBk. Retraserea ftste Bereiina outa
!tr 6e diare. Voci din aDMaiul lui-Kuruiov ii cq s6-l iuce.Ace6u
ii spue prinFJui de Wurtemberg: {inuicul cue sercEage e mgi reribil
d(ir credeli; dacl ieug*c sr-l impiqcu- u&ata disrrusi pini la
Berezina, sucini mea va 6'laipliEi$ ,.^
G*ul f1e ravagii. ArmaE * ropette. Siagur stoicullrorot, ,E
cdoag, cu mirccile suflecate, iti rade bilba afard !L! 16
troiembrie, la Krasmie, umiti fraacez6 este ata-qttr de
Miloradovici. Geda cu Nepoleotr treilse. MortisEugEu Si Davour iti
qoiesc dru id ziua de I7, in uma unorllpjc gjspe.ate Hslnd 5.000 de
mo4i 9i rtrnigi, -uui, bagaietl pc Ney, s triergtrda.-"
Miukul, prost ptrzit de polomzi, este surpria de rusi cee,-
rvlJs^ur, prosr pMr oe potomzl, este suq)rra de rusi
c&e,$:9!c provizi.ile pe cee le ordome Nipoleoo.
Oudinoi,IYifiornuse_inFleg, sererre& aplopiiad qi mai mult
prinsapecrutea Ior trmeE ruse de druul pe cue rebuiaal 8c stecoare
NaDol6n...
La.Orga, Napolion il afteaprd pe Ney, pe care toate Iumeall
crcde pierdur. Muegalut, ddpa ce iicacase sd-qi facrillu-spre vest,
o data o cederea ioptii, ordomse iotoucseal98c SEolmsk. Omenii
Du-$i revei6au. SE se hrodca ie
-
navilor, femeilor, a celor @e se debmdaserd il itr sfirlit
reiD-rilnirea emotioMti @ oamedi lui EugeDu lile plecasera
ldiatimoirrta' oamenilot lui Ney o Aq 6 dat orice ca se tru
v5ol*J",;i me.t*i".qt. Napolein )ui Ney, pe care [email protected]
eroul eroilor, in impreiuiri io cde tolr ffielalu,itrclusiv
EugcDiu, se depalisera pe ei insiti iD I'apte de
erojsm'--_Nr"of.o_" totata*" td, rhidd o zi Ia Or$a penuu
odihl'Victor'se asigue flinol drept al atmatei rtspingitrdu_l
peWi(eeDsteitr. OudiDot se-l sPriiiEe Pe SchwtrzeDberg.rDii-.ii,
s*i".u. Ciciacov uebiie oprit-acolo. Demonsus$i io".easie
airecl;e peotru a-i face pe ruli si creadd ci Napoleon",
o".. s.riziri" De la Bori\ov. Oudioot Pierde iDsd podulde la
Borisov. Coibincau il iDformcaza pe Napoleoa ci IaSrudianca, la
Dotd de Borisov, exisll un vad.-' i" ,tira ordjDelor imparaiului,
la 2J Doiembrie, Oudinotbate avanearda lui Ciciacoi, o resplnge in
Borisov Ciciacov este-,'
ru-;isn *ea oe malul oous' si arlepre venirea lu i Wingen-steiri
si imoreuni sa uie reuagerea francezilor' Kuruzov se,n, .,i so.ooo
de oameni pe Nipru, la pesre I00 de km.
Ebl6, cu pontonierii gaizii, sd depla'iazi ;D secret la
Stu-diatrca si. itr;Da pliM di sloiuj, oa;edi lui reulesc sE
cons-truiasca ioui iod'ui ta 100 m, unul de altul.
i6 noimbiie. o..tc I dupa-masi: resruile corpului 2 trecBerezina
sub oihii Iui Naioleon. Trec poloaii lui Dom-brcwski si cuirasierii
lui Doumerc. 10.000 de oameni, care satat ilre stlnga, utungiod
elementele de avaDgard:r trimise deCiciacov.
Traversarea Berezinei se face $i a doua zi. Podurile cde
aucedaiin mi multe rindui, au fost refdcute datoriti
ablegalieioamenilor lui Ebl6.
Pe matul stiog al Berezjnei, Vicbr -acoperea fi.prokia
becerea riului. Pe malul drept, lrupcle de exla care-l tma-*iia
iui N"pot.o" respinge?li cu desol5 u;uridld atacuilelui
Ciciacov.
Divizia Parloueux rezisd ore iD ilr uDei d@1e de aproalE40.000
de oameni. Redustr ca efectiv de ]a 4.000 h a00 aeoomcni, divizia
PtrtouDeux se prede. Eb1, dupe ce ulrimeleunildri alc corpului lui
Vlcror au uecut Buezina, aruDce podulln ocr pentru a nu ingidui
rufilor si treaci riul. Urieazdrccnc lnspiimiDtltoee. Cei care se
tiriseri itr urma armateiic aruncd in ape) iDcearcar sa rreaca pe{e
poduille cuprjEse denlcdri. Cavaleria ru5a masacreazi o
parte,iapueaze aha. PoD-lonicrii lui Ebld se retrag iD ordjDe;
aiuDg a-r;ergtrda lui Ney.
'l rer armate ruse au maoevrar in a5a lel iDcjt ai jmpresiactr
au cxecural ordiDe uansmise de Napo:eon. La Beriziu,Nspoleon a
facut 6.000 de prizonieri. Li KOnigsberg, Bulin,l,uir este anunlara
victorji de Ia Berezina I dregifrenre dilnfantcrie Si unul de
oirasieri au inscrise pe stin;edele lorBcrczila. Victorie
sualepica, impusS poar; de prezeEts luiNrpoleoo.
_
Dar pi de epuizarea ffipelor ruse. Luj Napoleon nu-i mairlnlnclu
din cei pesre 400.000 de oameni ?u care trecuseNlcmcnul decit
11.800 in srarc de lupr;. Restul, deri foarleIumcroli, (jtrlr-o
stare de debandare'. Ku(uzov. care-sirldlcesc srmara Ia aprorimariv
100.000 de ou*eit dup'XEorodino, ajunge la Vilu Dumai a 2?.500.
D0c! BercziDa a uebuir sa 6e trccurepe podurj. de la Bere-rln!
la VilDa, ger (udplit.
.3 dccemtrie. NapoleoD dideaza buleriDul priE care des-Calo . ln
stil epjc , traqcdia marii armarc.5 dcccmbrii. Smorg'oni. Napoleon
Iasd comanda arftarelor[lc rcgclui Murat. IDsorit de Caulaitrcoufl.
Duroc, MouroD,
Lrfcbvic-Desnoertes li Fain - io toral uei sanii -.
escoruidt l-00 d. lelcieri polonezi, Napoleon pleace spre
Pilis.. .
Drunul plDe iD FraDts este parcurs'iocogaiio. Luj Cau-lalDcour!,
tovar4ul seu de drum, i se deslaiDuie. SiDr de faDtdlpt dc
rclaxare. Mareie scurier ri duce de Viceua asculiEaEollonrt. Abia
acum il moalre pe Napoleon, omul.
-
La Tuileries, surprirs, ofiterul de gardd carel cledea
peNapoleotr la SmolenskJ ii deschide impiratuiui porlile
paia-tului, in troaptea de 18 decembrie. < De la sublim la
ridicolnu este decit utr Pas. ,
Se impun citeva observalii itr legituri cu campaDia din1812.
Planurilc strategice $i tactice cotrcepute de Napoleonsint
perfe.re. Dar pe hn8a problemele de comandament pecarc le pune
dezvollarea razboiului. problemcle politjce handi-capeazi pe
militar. Ele alirDi greu in balanp decizirlor, Cam-pania din Ru.ia
cunoalte acFuni irdrezncle, tcmerare chiar,marsul a.upra Mo'covei
fuod esemplul cel mai strdlucil-Dff ti prudenle, dic.ate de ratiuai
politice: problema polod,treexecutalea acliunii de iDccrcuirc
propusi de DavoutJ ledereapreJqngitd la l{oscova,
In Ilalia, Napoleon risca totul penlru rot. Problemele mili-ure
nu erau iD-fluenlate de Dimic. O daii cu con.liruirea impe-riului
:i a sislemului coDrineDlal) care sintopera lui persoDale. acdror
soarri depinde de soafta lui, grija peDrru intarirea;i sal-vdea lor
apasi greu asupm umerilor sei, nu-l lasi indiferentpe gercral. A9a
se explici prudenla lui Napoleoo id campmiadin 1812, de ce a fost
trevoit sI faci utrele codcesii dh punctde vederc militsr. Dace
adiugem accstora Qi ceilall factoric*e au contribuit la esuarea
campaniei dio Rusia, avemEbloul coeplet al cauzelor cae au dus la
cederea lu.
COALI|IA a VI-a(Cift n-a *et insuccese?... Eseadev&at d
nimdi n-a inctrcat cevaascddror, dar aesnsete mele autebuit 31 6e
propo4ionale rcloculd
Naraleoil
Organizdea uoei troi armate ti problemele politice ilchc&md
in primul riEd pe Napoleoo la Paris. Afacerea Malletdcmonstrase ce
dhastia pe care NalDleotr crezuse cio lntcmeiase exista tr@d prio
puterea lui. Trebuie luatemlsuri pe$ru cotrsolidilea ei. La Paris,
prezmla lui esteab,olut lecesari penru a asigua calmul fi
devotamenirltupuqilor sri.
Siruelie mjlitari io Eomenrul in care iti p5.iisea armalatru cra
aatastrofaH. Marca armal5 di
-
se su(liDs o troui cadpaDie. A pjerdut o armatd, va ridjcaalra
troual de 300.000 de oameil. E suEcicnt ca lo.otcDclliisii sA
pesueze o pozitie avaNate itr esrl etropeatr, peDtrua impuoe
aliaFlor 9i a men!ft coalilia ti, in primivili, elva veni u o trouI
arBate. De data aceasta Alexandru tru vamai fi salvat de
nature.
Calmul lui uimelte pe cei ditr jur. ln dmp ce toli au
fostiopresioeli de dezasrlul ditr Rusia, cl crede DezdruDciDatitr
destinul seu.
Problemele care s-au acumulat ti iti a$teapti rezolvareasiot l$d
mult prea nu&eroase. Este depi$it de complexi-tatea lor. Ar fi
uebuit si fle pe Nieeetr ca si salveze ar-mata fraDcezd ti in
acelafi timp ar fi trebuit si fie in Fradlapenuu a organiza alta.
NeputiDd fi peste tot, cu toate cdplanuile, direclivele lui sint
iDpccabile, inlocuitorii siigre;esc. In primul rind pe plan
milirzr. Vilna, uDde Neyresphge utr Dou atac dat de cazaci este
pedsit5. Niemenuleste traversat de resturile armatei fraDceze la 30
decembrie.(Sd ne aducem aminte: NapoleoD proiectase inceputul
cam-paniei cu doui lud dai dcueme. Oricit dc timpuriu ar fivenit
iarna;i chiar dacn Napoleon il 6 trebuit sa se-ieLragadin Rusia, ar
fi ajuD. la NiemeE iD j0 oclombrje. IEziDleageruilor ! Cu o
condilie inse: asentimcntul marii bugheziiftmceze.)
Ney, liudat de NapoleoD la Paris, acuzd cu voce tile pecel careJ
B,opcrisc cu tjrlui ij grarificari ce a dus armrtaframcze la pieLc
din iDprudctrIi. Murat rrdicd ti cl capul ddla obseffaliile lui
Davout coDtiDui utr timp sx-ti faci datoria.
La 30 decembrie are loc prima defecliune. Gercmlulprusac York
seftDeazi la Tauroggen cu rutii un act pritrcare tupele sale devin
Deuhe. Gestul siu este aplaudat detoat{ Germania. York devine
simbolul pauiotismului. Regeles{u il dezaweazl oficial. Napoleotr
este lncl de temut, Eaiales ci fortiretele sale au garDizoate
fraDceze.
206
Muat se retrage la iDceputul lui februarie din KdDigs-bcrg,
Asiguindu-l pe Napoleon de devoramenrul seu-)iNlpoleon crede in
el
-
Murat tddeaz!. AjuDs la Poseq lasicomonrlamcDrul vice-regelui
Eugeoiu, parasestc trmara) selnuclinc cu Mellernich ti iD cca flai
mare grab: se depla-Ftztr la Napoli. Il htcresea* coroana lui, nu
)i .outr cum-n{tului cqre i-a dlruit-o. Eugeniu dovedise croism in
timpulrlmJtlniei dif, Rusia, atit la BorodiDo cit ti in rimpu]
rcua-{cril. Nu era iD\e un straleF. $j mai ale', in imprejur*iledc
la inccpurul anului l8lJ jn Iruotca rcsrurilor armarcilllncczc era
Eevoie de un suatcB care si dovedeasca abili-lltcr indrdzncali
uneori, se maDeweze permanent petr1rut-Il lorla adversarul sA
6eprudenr. Djtr p6(ak, comaDdamen-Itl 0rmatei fraDceze nu se mai
obliDe in futrcrie de raletrtulmllltor; cl se mo)reoesle iD familii
lui Napolcon. rinindu-seront dc titlul celui care-l obtine.
Plecarea lui Napoleon gialol 0 lui Murat compromit isihologic soata
sm;tei fra;-cazc qi a alia[ilor. Schsarzenberg rcmarca jronic cd
uDuilmriret i-a umar uD rege, unui rcge un vice-rege ti c pro-hrbll
r! nu se mai aa\easca amarori Dentru o miliune alitd! IngutA, ccca
ce iiiDdeamni .a{ i;ile pe York. Iocheiecu Kutuzov un acr de
neurralitare la Zeyi, in 30 ianuarie.
Strivit de importanla misiutrii sale, iiugcniu lasi garni-to.nc
ls Thorn, DaDzig, Sle(in, Kii"rriD; Spand"u ii, inftlntca e 40.000
de oameni. evacueazd PN.A, PoloDia. giohhr Bcrlinul. De la Paris,
Napoleon. care nu $ ailepra ialrcmanca gafer ii db lecrii despre
arra razboiului: " DJCA aill ocunst o pozilie jD fala (BclliDului)
inamicul ar fi (rczurC vr.i rtr te bali. Atunci el n-ar fi rrccur
Oderul deJir dupd celI ll rlrtns 60.000.80.0OO de omeni. Ai 6
Durutcistipa douizecidl rllc d aceasta ar fi fost loarre avanraios
ooliiic-si miliur.h cllpr'ln care 1i-ai plasat carrieru) gencial
d'incolo de Bulin,ll[nncazd ctr Du vrei se pd.rrezi acesl oral. Ai
pierdut oD0llio lt cqre arta razb6iului cere sa ;rii s-o
'pi"trezi,.
-
Dispozitii .evcrc: .; DU se relragr la rest de Elba.
Magde-bur;ulia li .enrrul seu dc operatii. l'a 6an(uri jl \or
sP!ijiniib Dre.da:L Hxmburg, Rcynrlr )t Davout.
Efectul politic al rerragerii lui Eugeniu: incropirea celeidc-a
sasea ccalitii.
Frlderic-Wilhelm mcrgc la Breslau undc incep sa secotrcenrreze
fuoc srrio.e din DrJ\inciric de rr\arit al( fru-sici pc care le
eia"uat EugeniLi. ln curin.l. s0.u00 de oameil,sub comanda
generalilor Scharnhors[r GneiscDau, Clause-wirz .i Bliichcr, care
nu .er\iserd sub Ncpoleon, formcaz,nuclcul armrrci pru.ace. Sc iau
masuri pcnrru organizrreaarmatei, sc crccazi corpuri noi,
ordine
-
la l0 martic, ad-versarea zilei dc nagtere a reginei, este
creati Crucea deFier, burghezia se inroleaza volmtarr femeilc i9i
vind biju-reriile Denrrtr rrzboiul dc elibcrarc. R.:uoa noi imurt
mili-r:rc .z're indeamoa
" poporul , sa luple impotriva omuiui
carc a di\uus libeililea )i drcptul (rrebuie sa inl.lcgcm
liber-tatea fi dreptul fcudal). Burghezul gcrman va lupta
petrtruinfloriica iniu.rriei engleTe, itr Iaranul pentru ca
motieriiprusaci s,-gi pisueze domeniile. Fichte, in rplauzele
furtu-n..,\c ile ,,i\renrci. isi incheie lecria Jc ,a 19
februarie:. Cur.ul va n
"iAp.oaat pini la sfiryiLul camfaniei. Ilvom rclua in patrir'
Doa.lra libcra) tnde vom 6 morli pcn-tru recucerirea libcrtilii .
Cire fele poate 5i siba :ilibertalca I
Au loc tutative intre Jil $i rege petrtru tontierele dc
cst,pentru Polonia, petruu frontierele de vest. La 27 februariese
ircheie alianla ofensivi-defensivi de la Brcslau.
lI martiL'. Ruri; i.i fac inlrarca trimfau in Berlio. Tn
17,Pru\ir de,lara razboi Frantei. In apelul lui
Hardenberg,brardeDburghezilor, prusacilor, sileziedlor,
pomclanicnilor$i lituadenilor le sint amintite virtuile strdmolilor
ti sintchemati si hvingi ( daca tru dodm si incetim de a fi
pru-saci ti germani D !
. Auilrin, fn fala noilor evenimeDte. caurd \i-si
-
.6res. ( Midstrii ou trebuie se-i vorbeasca imP:iritesi
desprelucrui care il purea-o neJinigti sau supara ', ii scie
Napo-leotr athicaDcelarului
Petrtru a mlia pe catolici, du gi pentru a rezolva o pro-bleme
de Dolitice r;liaioasi foarte spinoasa, NapoleoD semDeazlcu papa
i'lu. al VII-lea concordttul de la Fonujneblcau (25ianuarie
l8l3).
Iorefimi: ; fune ordine io afacerile talej nu cheltui maimuti de
1.50o.ooo de francj li punc de-o parte in fie.areatr tot atitl iB
zece ani vei avea o rezervi de cincisprezece-itioro" oiouo neporii
tij r. Josef$ este iDsa o risjpiloareincorieibiia. Napoieoi se
supata. Mollies, iDsilciiat sdi."o.riiu nemuiumitea fostului so!, o
facc lediplomat:oNu Eebuia s-o faci sa Pliogar, ii renro$eaza
NaPoleotr.
ln timo ce ateotia lui iste coocenrati asupre trebuilormilirrre
si Dolitice. NsDoleoD dideaze decretul diD 26 Mil8t3- Dril;are se
orqailza sis(emul de retribule al miEie-rjlor'd]s regiuea Meinhe.
Muncitorii 1i futr(lioffiji puteauface Dane diDu-o societater i-am
spuoe de aslgur&l soclale.Vedirl se realiza din subvenlii de
slzt,2y" ditr salaiulsocietitilor, contibulii ale proprjetarilor de
mint repiezen-ii"a o.soy^ din montanrul ialaiiilor constante.
Acesle veni-ru.; n".-ireau aiutoare DeDtu boala, accidentc. pensii
penuuhrhi;ere. Socialilm de-blat atumi unii. In mod sigur,
sint*:i*i'."r" exDlicd atitudinea ostil5 a milii burghezii faldde
recimul lui NapoteoD. Penrru unij, cEderea Impetiului avenit-ln
moaentui itr care abia iDcepea organizarea.
i Dor... oac.", dar nu DE tem de razboi t, declara laI0 ianuarie
i813 Naooleon miniluilor care tecomandau sese faci Dace. Unii
intercau sI schiteze uE tablou smbru:Franu e'ste eoujzad dupa
eforui miljtare neinEerupte tiDPae niste doui decenii. '
irlaooleon veriEcii slatistjcjle. Ce spuo cifrele: tFru!aeste
cei mai bogatd lari a unive$ului. Are mai mult numsar
210
da(lt rcfftul lumii la utr loc r. Are cea mai numeioasi
popu-hll!! 42.000.000. Fatb de vechiul regim se inregisueizi
o!'trllrrc dc l/10. Francerij pUlesc cele mai mici impozireriln
lhrlrpu. Cu toare acesrea_, in ciriva ani o fosr folo;it uomlllukl
pcnku podui, caDaler diumuri, porturi, peouuIttllumusclarea
Parjsului) penuu imboga;irea muieelor,nrtulrctr l.uvrului,
rcpararea palarului de la Versaillcs, penruorltliiltlc (tc. Rcsurse
sint-
OIx zilin ? Ne insemDala. Cjliva maresa.li care murouA.Au
oborit; marea bughezie, regali;tii ;i eilhilrii. In resr,ln lhlr
c$cului djo I812, orAoljul Earional ratiazi in iuuilnllrrtuhri
iDuegul popor. Zi !i Doapie Napoteon munie5reatrorm pcnlru
reorganiTarea trmatci. Grelelile comise del!trcr[lii sAi crceaza
complicalii fo]ili(e. Se duc uatarive.In lmprcjurerile exceplioDale
diD anul l8l3 i-u rrebuir IaItlarnc, un om pc misura eveDidcnrelor,
NuJ are. Tallev-trnd cnrc itrutilizabil, pentru cE ar sluii Euooa
imootrii,alui, Austria ar dori se ibace un rol interinediu,
Propuirailorfttr(crc ln legatura o Europa ceDuale ti se resp;ude
fltltllc formulare de MerrcrDich cile consideri ct este
itrlntcraaul FraDtei se reounle la uele st:DiDiri in Eurooa.
Sd-i ccri uoui militar si renunre la idealul sIu noliiic-llrl cr
sccastil reDunTxre se 6e coDsfiElite de o infringoe,atl. lbturd. $i
mai alis atunci ciDd esre'vorba de Napoii:on.Crlrullnd, rcce,
gansele unei confruDrui armare, Nipoleon[u rc lndojetre de
vicrorie. Dar chiar dace s-ar 6 iodoit,n'[ fl rcnunlit ]a cucedrile
sale. Pe plan ideal, u fi consideraiCl ailc dezonoraDt. Iersonrl,
il inreresa mai mull soatraarcrllal Gnlc decit propria-i soarri.
Srirbit sau deziluzioEatdt ccl djn iur, a deciilar tru o dara ce
esle'D stare sE uAias(ejlttlaar c6_ utr simplu retrtier, fird nici
u regret. DiD momeni0l couiderd c, Dumai el este itr stare st
organizeze si silalvfrc Europa, atit? vreDe cir are miiloa(ele"cu
care ;a-9ihlluntc advErsrii, .re mult prea indrazneg cr si
rcnunie
-
la toate realizfuile sale de dragul uaor sfatui cumi4i, goptiEin
antumiul sau, trmsmise pe utr ton defereat de cite fo$tiiatiati si
viiiorii adversili.
Supu:ii sri sint chemali sub trme, sa apere gloria Fraolei.In
luaile ianurie-martie spilih]l de ordjne, muo'a meto-dice a
im"em$lui, cde mueDeazi toala FraDla iatr-o acti-viure infirxurarS,
reure:te sd ridice o armala dc 410000oameni. Ofiterii tineri aiot
repanizali uoor vechi uitdli.Noii venid aiEt io)uuili )i comaDdali
de vechi cadre, weau supravietuit cmpadilor napoleoniene de-a
lungul EuopeiRecnitii. deouiti Mtria-Luiza, formeaze iumSlale din
efec-riv. La incepurul Iui aprilie, o armata de 235.000 e'te gaEsE
apard pe'cimpul de luptd. Rezultatul e.te speeacuios $iunuf din
rirluile de glorie ale lui NapoleoD.
UD avatrtai eoor6 pe ctre il ate aceasti armatd este acelade a
fi omandati de uul dinue cei mai ma.i conduditoride olti din
istorie, Trupa are acest seotimeBt. Utr alt avatrtaipe dre il are
armata fratrce, fata de dmak coajiliei e.teicela cd ea este
comandat, de uo siDru om. Piod iD l8l3iEdile puteri ale Euopei
fuseseli infritrte succesiv de Napo-leon. De data aceasu, ele
inlelegeau s6_$i uneascii eforturileimDouiva Frmlei, dar tru aiuog
phe la uoificarea commda_menrului. Abia iD a doua imetate a
primului rizboi moE-dial se va realiza u asemeoea dcziderat.
Armata fraoc@6 prezintd doui Btri sl5biciui. Dispa-rifia
cavaleiiei in tidpul cmpaDiei dio Rusia creeazi imeNeDieiudicii.
Ded iofantoisrul poate 6 ismi! io citeva luoi,bmm a avea o
cavalerie buoi Eebuie mult mai Eult tiEpii Naooleon tru-l are.
Aceasta este o slrbiciutre. Cea de_aioua'prive.te cadrele
superioare. Rdzboiul ditr Spada ab_sotrbc o p;rte diq ele ci :i dio
armatd. Abia in condiliileanului I8i3 devine evideDtd greleala lui
Napoleon de a cuceriSoania. Mai ales daci oe sitrdim c: spaniolii,
alialii luiNipoleou, uu doreau de la-el drcir schimbuea regelui
9i
212
l.rr 6 foet nu numi aliali. dar $ recunoscatoril
NapoleonCotrttattr ctr t les hommes de gurre n, oameu oe
Eeseflcrcrb.blll 6a-si cutroa5(A mellelugul' 0evro
rart'-"'l;-;.;;tit privinE se consulia cu aghiotanlji sai,
-Drouot.l Mouloo, osired valoroli d aElali Pe'soaDei sale'
Llpsescft;;;"ii d; divizle il de bridada. Cei care au Pisit io
b'ri-llllc rntcrioqre 5i in timpul campatriei dia Rusia siDt de
DerD-iii.i,ri.-Uiit-* G.*i"eir1i, unii'au o condilie 6-zictr.'i
eoml5ilrc-i 6cot in afara serviciului. Un gcneral de dlv'le (ue
Duil;i;;i;;lrt; e bun de reformat:La 10 apri)ie NapoleoDIi.oi'fui
Droro, ii Mourotr sa-i prezinte o Iisla de $aseii"ii"ii'il Ti*i*ii
carc s5 meriri s. 6e fricuil sematiil6 dlvizic ri 12 colonci sau
loloteDeDli-colotrer care sa nei".f"iiii-il it.au de seneral de
brigada, ' 9i utrii $i allii itrnutatca vl$tei D.'-_
-
Wi[geo$eiq (Ku@v Eoue Ia 28 aprilie) ,i Bliicher,coeandantii
amjei aliare, au inceput sa'avan'"eie. Daruieste.tflmrs ta Hambug.
Trebuie si pAstreze Eordul G.,r_mao-rel, sd iopiedice debarcarea
unei arEate engleze sausuedeze sub co@nda lui Bemadotte.
.
La 15 apdlie Napoleo! pdrise$te parisul. ( Ce vari 6ist2ivor
peEece ", ce plinCe Mlria-Luiza btalui seu. in rimDe soFil ei
strebare aproapc 600 dc km. io 40 de ore) inclusi;
Taauul de operarii: aproape acela;i ca in 1g06. NuEaiq 0e daB
aceasra et va ved de la nord si. sDriiinitrdu_$ neforrere.Ta
MaBdeburgului, va auca din h;"; i;;i;;;[:ceDuat in iuul
l-eipzigului. Daca obliDe vicroria, ru;ii vorI arucati diDcolo de
Oder, pru\ia supusij lrupele de vete_rani inchise itr forrarelele
din oordul G*maniei vor fi rec;_perate.
La 28 aprilie e la Erfurt.Disciplim e ca $i inexisrenr;, dar la
aDariria lui recruriiiti pun cu{mele iE vlrful baionerei $i-l
acla;d f;eneric. Mori-lul este foane hrtn I
-Iu apropierea hmiclui, ioaiDEea esre leDri. Neaviodsutrcrctrl{
cavalerie, cde s6. acopere si sa ghideze millul,daotqE mfrge in
fomalii bioe rticulare-peotru a nu fisuprime de cavaleria
ioaDice.-
Cu.mulli aEi itr umjr Napoleon afuma ca succesul sreb
-pjcioarele soldafilor. adicd itr eireza de deplasare I Derelout:
peouu 29 aprilicJ dii ordib s6 6e rrvErsatd Saala.Ncy, ctre nu
primise dispozigiile impnranrtui, daduse toare
ortuete peotru Ear:. La orele 9, citrd priDea
iostructiuilemp.4aturu, puGa_sd raportse ci se afla deia in mdt.-
.h ac@:i zi, la orele 2 dlpe-Miaze, la Weissenfels.beote de
LiiizeoJ tre loc prima ciomire. Sub comatrdituectd a lui Ney,
recrulii resping corpul de cavalerie al luiLeskoi, sprjiiair de
iofanterie si ar1ilerie. r N_am v,zur
nlulodttl un ctrtuziasm mri general-li.mri viu'
scrie.Neyiiii'iiii[r... A** prim succei este de buq a-ugu.r.
Asigurinj Nloolcon cr, au acelti 1itrsi scldali, deveilF
Darrrillnu-o il, tc poate merge cu indrdzneala impourva
ltramrcuu'
Lc I'msi_are loc ioBctiua@ Iui EugeDiu cu grosul amaEl'Dln
Dricino uDor proasle dispJzirii) vice-regele, ro loc oeli,O00 dc
oameni pe care trebuie si-i aduca pe clmpul celubtl. vin. numai o
50.000.''''fr''iiliiri-i"
"vangardd aduce Erartea mtre$alului
lt*;ii*;: il--;;; oieidE pe "nul dinue
cei Eai talentali;tii;ii';ftii. i;;;i ,i; prietitr devout'
Armata francezi truiiiiui. nia iro
-"i" *misdant de cas-alerie' Exact itr momea';;fi;-.;;; avea cea
mai mare revoie de ei''-' ii i *iii" t"i iwta de Ia Liitzen.locul
pe-ca-re-Gusuv-Artolf clttiqr cu Drctul vielii ultima sa bitilre
(tojz)'
Nsoolc;tr ieaginase un plan de luptI care avea ca
scoprnuiii[iiiiu drufrului spre'Berlia 9i in acelati timp
ame-lintrrci oiosurei legdlui care-i maj teEiaea
adversaruuliii'liiiri'i?ii b;iiJa. bace pluul s'u se realiza,
victoriaii.Tiil'd"i'ia.i"a. tarul nu ciede cd Napoleon va
indrazai'llrl cavalcrie. si iMiiteze iD clmp desctus De ace4'
lEcre_lil,i tfi;;ri;tilG lor oumerica, alialii vor 6 aceia careliu
ofcnrivs, cu inLenlia de a teia retragerea umtter lrancezeiii"
iiii.6*e. Napoleon este surPritrl Eu pensu ci Du;['-
d'il;;G"i"-;;i*"o"" e,oti'"lit"t' El d:duse iD-ItLii'ii'i,IiN* ,a
r""aiecunoa:teri exact io dieqia dimpreiiii'i,"',ii,i- *"ii,t
inamic. Ney rcgliiqz! acsL ametrut,iil--triiffi J"-ll"oot"oo ca pd
froiul lui ou se. intimpldIfii;1'ffi i siir[d"i", i. I mri,
Napoleon-insolit de NevilI;ol;i;; ipie l-eip,ig peouu a umiri felul
ia cile 8eii -a:i"'iii-"Liitr Iui LaJ'iiton aquPra @halalelor
acestuiotiilifl""1i;igl"t"ttii','"'i,i.,l"ii:J:i,:i'iJf,*b Frol
crect la timp peDuu a-fi @oduce Eupele ra aLar'
-
Platrul. iEiljal conceput de Napoleotr Du oai tre dci o
valoare.!l tebuie.si improvizeze Ia fata locului uD Dou plan.
Mtr-3":t _.. Ty" in sprjjiDul lui. Ny. Eugedu primeqte misi_uea sa
atace drn ffanc pe aliali. se le amenjnte reuasereaspre Dresda.
Berrrand trebuia sa cad6 cu corDui sau in-qD,_tele iumicului.
Liniite de comulicarie
"1" "fi;rei-f;;;!;.smt scmbaE din_ NauEbur& mulr spre Dordr
incir Naoojreon oore+te ca- atlalii s6 execute iDcercuea de
ilvaliireaslpra ilffater trancezer peDtru cE, in felul acesta ar fi
cotr-Erout-er rnlr$r ta hcerojrea lor. Greul luprei il duce
Nev.^lacurle
alialilor sinr djrijare ia cea mai maie oarte in di""l_Fa
trupetor sale. Ti6p de cireva ore, cele d6un armar" ir;dsputa o
iodLjire sarele Kais, Klein_Gitrscheo si Rahn'ac&e se alau in
ceDtrul cimpului de bdraie.Ney le.pierd-e. Sosirea lui Napoleou
provoacE eDMi6_-_l-l::.r-!!o., Moutotr ia co-mda uoei divizii li
opre$reoreDsrva tuFElor prusace. Ney esre peste tot. NaDbIe;nBugr
tncaaieazer opre$re udrrlle respinse, ie refoimeaztrU re aruDca
& loc. WiltgeDsteiDr ilformat cri aDar hriririlraDceze, arunce
itr Iupte alte doui corDui Drilsace- Nevsuporg_$ocul, Batalioatre
se debmdeazi, Niooteon. orjis.mpla lui preanll, reuselte sa le
opreascd. .ii,tamort.'*giapur.a$reaptn.ip^tdriri, degi nu re nivoie
de ele. Napoircnr rc retuze, atregiDdu-i ateDIa c, lupla este
la'Raia,nu ude se afla el.,
La_5 dupe-miea, MacdoDald sose$re r cimDul de luDtiSr prcIutrg@d
fioDrul fmcez pe sdDqi meninte flatr;uiiffiHl;"fi
'",',pi-Lt,.llX*#"h:'i;",r:'J; o&X',,,#.'o#i
..ele.d.n puftt realEa leri dificultate aceasra maaivri, care
aiu oeos nu D@ai soarra bedliei de la Li.iEeD dar- soaru,Dtegii
c-a_mpanii. Eugedu uirrisese doi ofileri de le;;ru;,o ooua rlDdur q
sr-i oEunice lui Lauiston sE oirdieasclkrpzu ti si yiDi iD flmcul
mpelor aliare, Cei ioi ofiIeri216
aU foit p_ain$i gi Laurisron a rAEas pe loc) cu toare ci
datoriatut ola.ri Bc-apropie de cimpul de fupre itr momeDtul iD
carenu Intllnca ltr calea sa o rezistcntA ierioasi. Dar
Lauristonl\lcrc plntr ls Liitzctr diolomar IAtrcul lui Macdould a
awr totu)i rezulrare. AmedDtari
Jr! Ioncr..nxalil au sltrbit prDtru moment atacuile
lor'perrnlru, tsliicher, dispuDind de suficiente rezerve,
incearti:llo.-gl:1" 6 uD akc disperar penru a srrdpunge
cenrulttmrtcr lianceze. Ney pjerde lerin. Succesul lui Macdonaldr
utctoc pc NapoteoD si deslen$ie atacul deci
-
E trevoie de lnci o bltelie pentu a de.ide atifidheaAustriei dar
si souh campaoiei.
tnaniicul "6
poale rekag_e in doui direcfii: spre Dreldasi sore Bcrlio.
Naooleon is--i imparte armala rn doui. Masairiniioala e,rc diriiaLa
spri Dr6'da, ir cca secuDdardi subioman'da lui Ney, spre Bcrlin.
MJnewa lui Ney d putcasdalraqa asupra lii aimata pruracd, pcouu
a-ti rpira capi-tala. La 15 maj, Napolcotr esre irformat ci ilfiata
prusacdsi rus, se afli dincolo de Drcsda, Ia Bautzen, uode fac
lu_creri de itrtdrire a poziliilor. Adversarii lui NapoleoD,
itrcre-zitod la Liitzeq incarcased sI manevreze lnsuccesul
iiindeama la prudenla 9i se hotlrasc si dea lupte itrt!-o
poziriedinaiotc aleasi ti fortificat:.
Io 18 eai, ordin lui Ncy sn diriisze pc Lauistotr io sPa-(ele
armatej atiatc. De aldcl, Ney cxe re Ia dispozilie oarmad dc 6J.000
de oam,'ni, primclte hstrucliuDi-la l9mai sA ioaiorcze decis ti se
uie reuagerea iamicului. Infrinlila Bautzetr, a.qtia nu au decit u
siDgu drm pe care seDot reuape. Nev se va afla De acest drum.' Iq
ziui ac zo mai, oudhor, Macdould, MarDcnt ti Ber-uand primesc
ordif, se alace poziliile iDaillce lmportaDte ca aiiversarul sd fie
atrgaial pe toat6 liila, Io felul acesla,marrul lui Ney nu va putca
fi oprit. Bertrand este inlocuitin rimoul tuDtei Detrtru
itrcaDacitale.
in iiu Oi Zt,'carc ucbuie sI fie deciliva, se cootinuape lot
frotrtul o lunt, de uzurd, cu iDleDlia de a aDgaia toateiortele
advssarului, de a nu-i ingedui s5 rrimit{i su6cieoteuu'pe care s,
bareze marlul de ioveluire executat de Ney.
_Faprul c;r Oudinot piarde tereD, DuJ impresioDeaze pe
Napolion. Cererilor de ajulor le raspunde cd be(iLlia se
vadccide ir akd ptrre. Ficcarc si rezi
-
impircrului, Ccl mai bun prieten. omul iniljar in^(oatc taFrc]c
Dalarolui... Napolcon nu poatc suporra: ure rn \irou prii-crte pe
Dimctrlr nu mai de Dici un ordin Dore;te
'iremiaa siDsur.
La 29 i'ai' alirlii, t.mindu-'e se nu Ii rc iaie rctragereala
est dc Oder, trimit comisari la avanposturi, incep convor-birile
cu.3r1ea franl(/a si lz 4 iutric {e semDar armisli-tiul de
la'-Pleswjlz. cale lrebuia si duezc piDa la 28 iulje.h fost
prelungit pini la l0 augu'r. Rigaz lolosil de ambclctabere Denuu a
aducc itrtdriri
La )6 iutric are loc faimoasr intrevederc inrre Mctternichsi
NaooieoD. CaDceiarul ausujac reiEnoja propunerilc fi(ulcinai
iriainLc. Napoleon le respioge 5i, Ia obie(fiile lui Mel-trnich- ii
arate cd . Suveranii dumneavor5tar nesculi peuoD. n; Dot jDle,eqc
setrlimcntele carc ma slapinesc pe mine.Ei si inr6rc bituli-iD
capiralele lor fi le cse indifereot Dareu sint un soldai, mie imi
lrebuic onoarc 1i g)oric; eu nuDor se me iniorc iriosil iD miilocul
poporului meu. . u'
,{'telternich Eu cedcar. " Ah, Mellartrich, cu cir te-a
plalitAnslia ca sd'mi devii dusman? ,
i,laoolcon aducc la Dresda lrupe dc leatru. orgaoizcaza".,',i.
r-, inceourul lui iulie ii sirie Mariei-Luiza
sa \iDriIa Ma.ieDra.
"Plic la Maienla, saie Maria-Luiza. ca sd_lintilnesc ie iDDerat.
Nu e nevoie sa vorbesc dcspre buluriamea. vd iati sicma cu
u:uin!a.r Le 26 julie, cei doi soliimnuiali se inliloesc.
Caulaincourt esre uimit de tinerelealui' NaDoleoD si linjstea
tui.
La i2 iulic.;leniD;rcnliarii phrlilor bcligerante )i mcJia-rorii
austrieci s;.esi la traga_pcDtru a discula coEdiliileDncii. Nu se
aiunse la dci un rezultat.' ADglia varsi R:usici 13 milioBDe, ixr
Iru\ici l7 pentrua cootinua rizboiul.
Berudone debatca uD corp putcrnic in nordul Germa_niei. Io
Spania, uEde fusese uimis Soult, Vellin8toD obline
vlatorfu dc la Vittoria. Francezii sint respin$i pe
Piritrei,rllrl dc Catsloda, unde se afli Suchet.
l,n 7 lugust, prime$te ultimatumul Ausuiei pria cue ir. ltrin
liunlci fronlierele nrruale )i Italia. La l0 augusrMcttcrnrrh punc
capar comediei diplomatice de Ia Praga;(r{Urcsul csrc dizolvarJ
rnzboiul va lraD)a soafla poljriceI lhrrr[ci. Dc data acea"ta
intregul (unlinent estc coalizathtrs0rnvn lui Naoolcon-
'ln nor.l, Bcr'oadone cu I00.000 de suedezi ;i pru.aci;ln
Sllczir, Bltchcr cu 100.000 de rugi qi prusaci; in
Boemia,lirhwurzcnberg cu 250.000 de ausrrieci. Napoleon ii opunetri
llcrnrLlotrc pe Oudioot (70.000), lu; Bliicher J'e Ney(120.(100)
iar Iui SchwarzeDbcrg pc Gouvioo-SaintrCyr(l(r{),000). Coalifia
dispune yi de sfatuile lui Moreau, rerpS-rill fc cimpul de lupld ti
ale Iui Jomini, onler dc ralcnr)trlirl Jc stat-maior at lui Ncy
carc fuci.e Ia inrmic de cirevatila. 'l'rupclc aliate se vor retage
dil fata rupelor francezeaom0nd0tc de Napoleon, le vor ataca pe
ccle comandate denldrcfilii stri. Ney dovedise ci tru poate comanda
o armati,rl{r Nlooleon n-are cu ciDe-l itrlocui. Sitrt iDcercati
Oudinorll (;,ruiion-SaiDtrCyr. MarmoDt pr,fcrizeard: o Prin
crearea(!lur trci armate distiDcre, Majcsrdlea sa a reDuntal la
,van-lrlclc pc care le asiruA prezen(a sa pe cimpul dc lupri tim!
tcm ci id ziua in care ca va obtitre o victorie. va afla(! r
licrdut doua '.12 ougust. Bliicher ataci prin surprindere ccle
pauu@rnurl de sub comandr lui Ncy, obrinc uo succcc ner.Nipolaoa
aledgi cu Gardar restabileste situaiia, iar Bliicher,lonvlns de
prezeola imp&atului, se re0agc.
23 Augusr. Schwilzetrberg ameornla Drc'.ia. I arur,llrrcl.v de
Tollv si resele Prusiei vh cu aiuroare. Iomid;l Moicau iau pmie
la-conducerea opcraliilo;. In fai uncimraG importaEte de pe\tc
200.000 de oameDi, Gouvion-SaiDr-Cyr ccri ajutoare. 'Edificar
asupra inrenliilor immicu:ui.
-
Napoleon jmaBineazA una diDte (ele mai iDdrAzDe!e maDevre.Va
cSdea in sparele iDamj.ului cu majoriutea forlelot sale.SaiDt-Cyr
exagereazi pericolul) Napoleotr se giDdegte laefectul psihologic pc
care l-ar produce ciderea Dresdei, dilsi Ia faptul ca d pierde
aliania regelui Saxoniej, De accea,Macdonald, Ney )i Oudinor
trcbuie s;i meDrinl pozi!iile.La 26 augusr, Ja-10 dimjneola,
Napoleoo ajungc Ii Dresdainaitrtea Cirzri. Il urmeaTe Viclor,
Latour-Mauboug, Mar-motrtr Mumt care venise, sp;qit, itr tabira
jmperialE. Esreaclamar freDe(ic Jc soldalii sai, de saxotri cbiar.
DupA mrse,porlile Drcsdci se deslbid !i cele doud diviTji ala
TjEcrciGirzi conduse de Ney la arac, susljnute de Napoleon,
ilaruDci pe adversar Ia o mare distanla de ora). Se siEle
minaJrulul. Reprezentantii (oaliliei discuta. Voi sd se
relragr.Sint prea atrgajali, Sa rezi5te iDca o zi li se ia misurj
peDkuretragere.
NapoleoD carc dispune de Eproape jumeralc din efec-liwl
coaliliei iDspecleazi, djtr lunul cetelii, terenul. Valeaabrupli a
unui piriia$ imparte in chip Datural armata coali-Iiej iD douE.
Aripa sliDge, formari de corpul lui Schstrzen-berg, este izolari,
mai ales ce dmni Du ia rdsuri si umplegolul. Seam, Napoleon
radiind) promite regelui SaxoDiei ci adoua zi va obtjDe o mare
vicrorie. Cum ? Njmcni nu aBI o vorbi.
ID zori, 27 aueusl l8l3r Vi(tor ii Mural, la adepo:rulcetii, al
terenului, ies iD,itriste din Dresda ri avanraza peflatrcul sriDg
al ausuiecilcr. In momentul ili care poziriilcprescrjse de Napoleon
siDt ocufale, umeazl utr Blac brusc)brutelj ctre dezorganizcaza
aripa stingi a armatei aliate.Mii de prizoderi, tunui, succesul
este complet. Ru$ii Siprusacii, atacali cu aceeali vjgoare, dupd ce
schileazd o incer-care de apirarer siDt fo4ati si se reuagi.
Se spune (i la uo momenr dar, Napoleotr insuqi a djri-jat
ba(eriile din centrul liEici franccze, iar priErre victi-mele
focului cotrdus de el a fosl Moreau insuti.
22
0 vlctoric ri dour inlrinqrri ! Oudioo( a fost b,irut iDll
rugurt, Macdooald in 26: BcrliDul n-a purur fi ocupar.()tdontr
urmilrirea alialilor spre -Boemia, iar cl reviDe
ntllltrr 0 cumpini din trou sjrua1ia. In loc sa se aruDce cuk[lc
lirrlclc pc urmele armarci batul, Ia Dresda! Murat,Mottlcr gi
Mcrmonr Du suslin cum trebuje pe VaDdasme)unill dinkc cci mai
valoroli geoerali si acesta, coplcljt deIUmIIul 0dvcrsarului, esre
inccrluit ti sc preda Ia Kulm.Nry c(c birut Ia DennewiD in
6-seprrmbrie. ISrisltrh lniorr dc saxoni, este nevoit se sc
reiragd. Davout seIttrhhlc ln'ILmburg. in 8 otrombrie,
Bavaria"aderd la coa-lltlc,
'l l(lictr 0doprala de aliali i]i de roadelc. Ccrcul sc
stringelr(It0t rn jurul lui Napleon al cerui ceDuu de operalii
enel.tlnzis,Ll 7 ocrombric. Napoleotr pririselte Dresda. Vrca
se-illtcc Fc Bliicher $i BerDadotte care au fdcut jonc.tiuea.(lcl
rloi rc rerrag. MaDrwe, preqaliri. PeDrru I5- 16 oclom-hric,
Napolcon prevede o Daie belelie iD jurul Lcipzigului.lnl.lttilc lui
NaFoleou: se bare arData Boemiei itraitrle deI rc uni cu Bliicher
li Bernadortc.
1.0 15 o.tombrie, insolit dc Murat, rccuDoatte
poziliilc.l'ltcnul, la sud de ieipzig, perm;te efecruarea
maievrilcr,Vr billc dcci a(ea\te armatS! ii ra raia liniile de
comudcalii.Ncy li Marmont vot apira Leipzigul de atacuri
eventuale,ur! not v(ni diD pailes lui Bltcher sau Bernsdolle.
Torullnhuic subordooar luplei prjncipale care se va desf)|ualr rud
dc Leipzig. Alialii, nearitrd unde sa se apro\izioneTe,tlu ac
gindcsc decir la virlorje. I a l6 oLlombrie, orele 9J aus-lrilcll
srecl: 200 dc ruDuri sprijiDe cojoatrclc carc iau ofcn-dvt. 300 dc
tunuri sprijini trupele lui Poniatowski, care sinttalDlnic.
Augereau intrrvine ti resabjlefre sirua!ia. Vicror,,r gcntru,
pierde ti recucerc:tc dc (inci orj V'achau. Lauisronifillngc pe
stin8a arecurile ruselli. MecdotraldJ angajat iE
-
ciocniri mfuute, du reusegte si execute agcul de flaDc.Napoloq
amenilIat el hsu$i, uimite corpul lui Moftierca si spriiine ti sd
prelungeasci dipa stisge.
La orele 4, Napoleon forleazi victoria. Drouot fomeazdo baterie
imeEsi $i sprijini ofensiva Tiftrei Girzi. Dar sitrtprea puline
forte ca si poaae streputrge ti dezorgaaiza froa-tul iuEic,
Ney Qi Mdmotrt tru Qi-au iDfeles misiuea. Ultimul te-buia se 6e
pe cimpul dc lupti. Cei 20.000 de oameili ai siiputeau si decide
soarta betiliei. Macdonald, aclioEeaze letrr.Pierderile sitrt
etrorme: 20.000 de frmcezl 30.000 aliafi.
17 octombrie, zi de pauI. Alialii primesc hteriri: Ber-nadofte
60.000, Bemidgsen 50.000. NapoloE 7-8.000 !
Tinfua GudI inlocuiegtc corpul lui Beruand care pri-megte ordin
si asigure druul $i si ocupe uecerile pesteSaa1a. Lui Muat ii
spure: ( Nu trebuie sA De iatelem; Ee-buie sd ne gindim la
retragere). Remine imi pe loc.h 18 octombrie, 300.000 de o@ed ataci
125.000. Luptaeste iospiimirtitode. Napoleon maDereazl rezervele,
leEimite cind ir sudul oragului, cind itr trordul lui pentua
respitrge pe adve6arul care s-a avedtulat prea mult, peotrua-$i
p;stra poziliile. La orcle 3, doul biglzi rutembu-gheze qi una
saxotre trec la ioamic cu 40 de tunui. Ney,cu hainele itr zdretrleJ
se bate ca un tubat. Trupa este mag-nifici. Noaptea surprinde umata
fraocezi pe poziliile pecare le awsese dimineala. Au fost uase
200.000 de obuze.Au mai rimas 16,000-
In zorii zilei de 19 octombrie iocepe reEagerea. TiriiaGardI
pizeite podurile. Totu] s3 desfdtod, cu birc pltr,la orele 9,30
cind un caporal, care-gi pierduse capuL arumipodu.ile de pe Elsts
io aer. Panicd, debandadd. Vecheagardl ii orgaf,iz@5 pe cei caie se
debedaserS, sint tiditispre corpuile lor, li se dau gefi.
Poniatowski, ritrit, se eudilo Elster $i oode ltrecat. Macdo&ld
reuqe$te sE Eeac6.224
IrF'11,000 dc ommi il 250 de uui au lams in mloa du9-lmulul.
NrDoloo a sucombat ln fata imaicului, dar ti a hoia-drll
rdvcrsuul"i de a iavinge. Trei vioorii mariJ'o iDfritr-la[r cu
toate ci dutmaoul Du-i cucerise iDce dci o pozitie,ll conatrlng str
se retragd, Silgur, impobiva EMor, !u pureaal m botA la idnil.
rAccaste memorabiH campatrie, va spurc NapoleoD lalf, tslcna, m
fi triumful cuafului imisoi: al rinsimii fran-ola. t
-
I8I4. TRIiDAREA MARESALILOR
{ Mi-m reglsit dmele dia lali!. tNagoleor
Mul[i su iEcer@t str explice iDfriDgerile lui Napoleon dio1812
$i l8l3 datorita uor momente de slabiciue fizice $imorald de care
el deduse dovad5. Este adevdrat cd,iD Rusia, Napoleotr s fost la s
mometrt dat ricit; ctr iDcmpaoia di! l8l3 a awt dtreri acute de
stomac. Da,aDleaiDdu-ft cu ateDge asupra planwilor de camPmie
cotr-cipute Se Napoleon, iudeciDd adiviutea desfaqurat6 de el{iD
aceste Eeme, coDcluia we se impuDe este ru totul alta.Planuile,
manevrele giDdite de Napoleon in acest tIstimpslDr socotite de
oameoii de meserie de la Clausewiu piDditr zilele Doastre ca sodele
Dedecte.
In cmpania din l8l3 nuai prezeola 6zice a lui Napo-Ieon a asipai
viflorii sBalucite impouiw celor mai bmigderali pe cde Euopa putea
si-i sEi[gl la u loc, plusMoreau, Jonini qi Bemadotte, prioul
creset de Revolufie,eilald doi serviDd ad indelugali 6ub Napoleon)
drci aviEdtoatd weEea sd culeagi uEele inveleturi din leqiile
prac-tice, geoiale, ale $efului lor. Activitarea lui NapoleoD
iEaceasti cmpaoie, priD complexiEtea probleEelor politiceti
.miUgre cerora te-a ficut faF, se rjdi(5 deasupm
altor&.D5
dc cde disDuDea? Thiers fecea o obsNatie cdcampaEie Napoleotr a
dat dovade de mai hul!5
Itr probleEele politice decit ln cele Eilifte.oarc dreptate
Thie$?til i-au fosr devoteli, ii admird el isuri. TrebuiacIE h6A ca
geleralii Du tui siDt cei din lalia. Inlcolo iaercau sa se
deD:is@sc, mereu mmeuind-iolo iaercau se se dep:i$@sc6 oereu
mmeEind,
pssonal la ata@i, de daE aceasta sitrt obosiri.o!, deseraiarea
este proporlioDalii @ e|eruile.dupA 19 decembrie 1813, cind incepe
rctager@
&mata frmcezd se indreapti spre Maietrla,m am ln min5. La
Heau, in 30 odom-
b$tii aliaf de ioi, incerci si-i bdeze dru-rrczii, fo$tii alial
de iqi, iacetrci si-i bdeze dru-rli de ausaieci. Napoleoq insolit
de Drouot, red-'zilis immici. O ploaie de obuze cad in apropiereDt
sc plaseaz, inlre impirat Si locul in care cad$cful suide, face
ciliva pafi $i se rerage. Ausro-
- bavtreziiau 50.000 oameai,Napoleotr 16.000, Si a$tepte intlriri
?Si ia alt drum? Drouot c dc pircrc sa atace. Doua bataliodDedis
gudd $i doui regimetrte de cavalerie asigud irstalueape pozilii-a
unei bilerii de 56 de murj pe care o comandiDrouor. Ink-uD sf
-
itrlervetrlia Angliei ii decid si ia ofeDsiva. Itrffe 20
decembde$i 2 ian@ie Rioul est traversat !
$aNele de a olganiza o troui armati dispar, Napolcotrva rrebui:a
facl fard cu ceea ce are la indemina: rrimisirelegma.lci grjn lulj,
un loral de 7).000 inptrali de ta AitueaNordului Ja graDila
Elveliei, a cerei neuriatiiale a fosr vio-late de iluoele
eli,re
Coalilii se prezinra la horarele Eraorei cu rrei armaLe:tumta
Norduluir de 150.000 de oameoi, sub romanda IuiBernadoile; tumara
Sileziei,80.000, rub cmanda tui Bliicher;Armata Boemiei, 185.000,
lub comanda lui Schs.arzrnberp.-
Mare)alii care comanJd corpurile fanromt alc armatEitraoceze_ ou
Dumai (i siDr obo,i1i, dar, a.a cum remarcaMe(erdch: ralelti oamcDi
\roisu \i se bucure dc avereaIor tj nu iDlelegeau sa ritte itr
fic.dre zi bunurile ji yiara loritr oiilodl vicisiftdinilor
rizboiului r. Le lipsea zeiul. rbacilmpiratul, \punea A4.arbor, ar
6 vrur si-i piJco.ea,.a oe ruiaceia care nu dddeu Llovadd dc zel,
rr flLre6uit,i rinuoleaproape Ia serviciile tuluror mareralilor.
,
Nu s-e inleleg inrrc ei :i, iq loc'si facj demon\rralii pen-bu a
iDtirzia iDahrarca dutmdouluj, ala cM le ccruse N;Do-lcoD,
abaDdooeazd o mJre pilre din Lcriroriul Fraorei iarasd
^tragi un foc, Localiralile se predau la primele somalii,lD rara
uou FmD de o@etri sau iD fala mui singur cdl;rel(cazul localiritii
Chaumont)--
Prezcn[a lui estc absolLir nece:ari io frunrca
rdmlsirelorarmatei sale. La 2l iaouarie Napoleoo numesre pe
A.{iria-Luiza regemd; priD decrelul din-28, Jo.eph e trrimir
loco-lencoleneml at Imperiului,;a! itr 25, la orcls 3
dimiDeataNapolcon parisqre Parj.ul.
_
Beflhie! il precedc'c peDrru a opri reragerea dezasrruoasda lui
Victor.
-
ln 26 este la Chiloo,, cere inlormarii in legelur, cu uu-lElc
salej cu ale inmicului. Se afld in flaDcul a;marelor Sile-
230
t*"
lhl ll llocmici. SchwarzeDberg ltrai!teazd prudeot'.
Bliicler'Fh.'xl-ll,{'**:lr,l,1.ix*f ,,f [Tl']",i1i1"]fl
:K:]lir{!'l}oilttil, Victor pe stioga li, la Imrna f,acarllor'
Daul-i',ii .,i*tri-i'"trl. ia fugi. Pierderjle sint
-grele-lll0chir sc rerrage spre Bil-sur-Aube $I
Iacc-)otrclLutrca
!u Sehwurzcnberg. Cei doi au peste 100000 dc
oameu't["i:'ilil;;;;;:i.;junul luptei de la Brieone 30000
siiiiiiiii"
" tiierii-l' p;iportia ik r conua 4? se se retrasd?
I;i;i;""iliJ;;;j"ie i'cruli, ac'epu lupla la Rothi're'it rl
ilrcoql' cu loata superiorilatea omerr(a' dulmatru;1,;;i;';..:..:
ii".r' orouiL, cu tunuile
'ale, sustirc arier-
IrIJr, [coFcrtr rctrrgcrea.' Afhtil.'cu fortelc reunile, ceea-ce
in'eamnn pe:te 200 000'uu i* iiiti.i ooi;ri' nici btirugi ln afde
de cazul io ctre diil"lrc ;r,;;;li.-3;ffi*reobcrgi e lenr'
metodic,-jil.Bliicherlmmru*, it;ar imprudeDr. Num'i imnreisanle
deoseblreii'li"i ir"'.
".iti. adici tema dc Napoleoo Acea!6 dferenld
rir'icrin.rnm"'n_, poak fi exploatald Napolso dspare de;:
"ii#;;i,i;'ir",;. Bliicher,'nemaiirtilnird
io lala lui fo(efi[ili:-,"-;;;;;i";" de -u..,r' lui schwuzenbsg
$i'ii;;il;; ;i, io,il g',t" spre Paris Greieala
4tepta.elii--iiipotcon s-a pr-od's Intui1ie EeDialS' sursa uDor
Bort*lTol""*
timD se deschidc ti coEgresul de Ia Chitillon'O ml comcdii
diploEalicn, pedbil6 peEuu uaularDcourrir,iiiiiut-,ti
"r"tod 9i reprcze-ntanLul Franlei. la^accsr jon-
ciu. Rcorczcntanlii alialilor n-au iostrucusr'
Lasxereago'Ilrrrronilotul Angliei, afum6 rispicat ca " ctuu daca
Napo_liln-ii-n o.".puito"ie condiliile, englczii nu puteau
seroafiiil.'i"irni.i. sedinte metrite sir fi-xeze alte sedinle, se1
ffi;]ii i'iil;6; .i aciepre vechiJ-e.granige alc Franlei ,
Marotalii 8ltrt penhu ftaratlve Napoleoo ese-ue acors'lctrttc
tnrl condtii acceptabilc, jar alialil tru olera Imlc'
-
..
E adevarar ca druDuiie sitrt impracricabile. ca [nseranmenrelc)
ca esre greu sA oblii vicrorji cu o mind de oa.menim Btre pd-c
Deusrrulr, pe ctre bebuie sa_.i poni zi de zill, Tdtul lo-rfa_kl Au
dreprare mare$lii, pe;uu ci sufle:lur,lgr 1 r,mballDlt, penku ce
Dici unul tru esle mioar depasNAea oe a itrvlnge...
lnce o vesre uisle. Muat uadeaze. A refrr de n,rre.alralrror $r
cu, r-mae lui il mednle pe fugeUu, ui6ii-,al,p"-. lh],1-S9
N-ord..Deci vice_regete nu poarc trimire inalurorut ralaru s,u
vtrreg Eici o intdrire._.$riam, spuniNapoteon, ci nu-i mare lucru
ae caoul tui, aaiita{e-aiinidejde ca
_fid iubefre ! Fcmeia lui .*"'.ruru "..*"i ,.r.Jfr,Ctrolina !
Sora mea !,
.Acesrea Du sinr siDsucle griji. parisul, oaDenji lisatjrcoto.
De !d_i sc reme. Tor lui"ii;evin; i*it* *_i'rriir"r"jji% pe allii.
gi a;a cum campaoia dio trafia poate-O u-mei;i;pas cu pa-s dD
corespoodcDla lui Napoleot_ cu los.6na. taier poak h urmirjti cea
djn t814, a;n cor.spooOinla-iu-icri_^
La 6 februaje-ii scrie si 6e lidtriti !i veseH. . Sdnerarer!,(a
c5rc exccteDla, ucbutrc mele. crr roale cd sint dificile,,DY mers
rdu; dc.8 zile s-au ifibhilatit qi spcr cu ajurorui,^1,-3:y..r:r."a
Ie rezolv cu.biD.e. D Sinsouea era necesara,pcnrru ca, rn a(eeasr
zi) CaDbacrCs il mupse despte sluiiii{!,.f
i!:!3*uili",$,,.:,'.:J:"rH*":*':i.".,xru:i+:! *tT ituil'::fl " ;:
#,f T,:ffiilT.,*-,iJ,Hapdririi.Parisului, cetor de la paris Ie
raiae rueaEt;l]--,
La /. IebruarieJ piDe Ia miezul Dopfjij exped;aza
;p6_releser"alle trei_ scrisori. Sa Du_i fi. tiinia:. Sper "a_i
6itm cuiDd
.pe dufmu (Btiicher ""
a""or;o.".i.j" S.triil:::.l.iq}_1",,.j:, mai multc divizii
frulmooe. 1r vo,t, l.uoua o)nzri orn SpaDra car vor forma corpul
lui oudilor _
i-_l-1,000 dc
.oameni). Saoararea mea este foarle bune... Olltlltlrc micului
rese ,-l.u] Joscph ii icrie si grabcascn formeea trDalei
delrr.rvtrr 8tr inarmeze girzile mliolale, si plaseze ruui
Ialfttrrctc cupiralei.. AD drcprul s6 fiu ajurar de oamedi care ma
inconioari-
lnl[ lr|ltul cI eu iD\Mi i-m ajutar., lmparareasa si;eeci;totn(t
^f, n-u cadtr itr miiEjlc duqmaoului. Iotuielri cn_vorn rhrll l[
Vicna.
" ID ce ma privefre, spunc Napoleon. as
Irilrrr c[ hul mcu sd fie slrios de gil decir sd_i vid creruiIt
vtcnt c3 prtnf austriac.,_
litl NsFoleon: 6N-am vezur trjciodara Andromaca fariil lllnr8
dotrrta lui Astianaxr.'lin ln 7 februarie: iD fara lu.i
SchwarzeDbere. 13.000 de
umrnl, rub Victor; Macdonild, ., 2.000 da;#;rl;;;;rr:;rl llr!
futl la l?.000 pe Marra-\oy, Marmont ti Monier, sub comaDda lui
Napoleotr,til 20.0$0 infailtrjlri, tO.OO0 cavalcri)ri
(recrurii,'numiri
_.<-lr-_l.uizr, ebia se litr iD $!) ii ,20 titrui: --.
Ill fcbruarie: Victoi uebuie s;i 'pe.uezc Doduile Deqeltlr c{
rtr-l poate araca pe Schwaizenberg.'In ziua ie 9Phtutrlc nu loc
maluri foilate penru al a'iara pe Bliicher..ln lrabt lui, mreqalul
prusac a iotjral corDurila. De drum-illualh idcal, prtrrru
Napoleon. A doua zi, dimineata. laUnaml)tubcilr Napoleon cade
asupra corpului Iui Oliu-ficvll ll dlrlrlgc. fumsra Sileziei e
ruptn io'doud..
Mtrmont rdmine si-l attepte pe'Bliicher caie se iotoarcelI mrru
Xrtbtr. Intercepras6 uln oidin al lui Napoleoo si abialrum lfi dI
scama de situaria luj De)ocoriri.._
II rlur dc ll februarie, ia Monmirail, SackeD e biruuU- 12
fcbrutric, la Ch2teau-Thierry, esrc'barur corpu) luiJ_oIl ll
rciturilc corpului lui SackeD. La 13 februarie, Napo_|.Cn ltlcurgc
trcclsti drum in seDs invers. sc unesre cu Mar-lcrl ll, h
Vauchamps, bate cele doua'corpuri cire-j mai
-
raf,asesere lui Bliichq. Armala Silezie-i este
dezotguiardcomplet, a pierdut 20.000 de omeni. Iacd weo citeva
zilede umfuire $i e putverizata.
':-Da Victor $i oudioot tru stiu, sltrt incapabili sa
iDtirzieMgul lui Schwtrzenberg asupra Peisului. Raliui poUdeil fac
pe Napoleou si-l sacrifice pe general. MamoDt tiMortier remitr si-l
umSreasci pe Bliichd. Napoleon o res-flrl, tn cdrule
rechiziliotrate, cilare, pe ios se itrdreapti vq-tiginos spre sud.
Victor, Quditrot ti Macdomld siDt reuiiisub comtrda imptuaftlui. In
zi@ de 17, la Mommt, Vidordisperseazd tot ce lotilne$te ln cale.
Ordiaul iopdtaftlui elimpede: poduile de la Montereau si fie
cucsite. viftoriqi prelungeste odihtra inE-utrul ditr ssrelele
indlnite lqdr@, etace abia itr ziu d!: 18. Tradare,
iDcriEi&aztr Napo-leotr, Victor se fie dmis. ID locul lui e
trmit Grtrd. Vidorse piezindi iEpdratului, ti cu lacimi itr ochi,
ere sE fie ldstsA-ti faca me*ria de $ldat. Nu cere decit o putce si
ps-miaiunea sA lupte. Napoleou ii dI comeda Titrtrei Garzi,doud
divizii, 10.000 de baionete. La Monteru, ausEieciisiat respioqi.
Pajol qaieazd cu evaleritti cde ou sint in staresI exeete nici o
Eaoevr6, diotr-u elatr @eregte podul,taverseazl localitafta ca o
avala!95, ptitrlul de Vw@-bog e pe pucol de a fi flcut prizonier,
debmdada cupriadeinfanteria inamici-
La orele 6 @ra Napoleon saie imperiteseii dB@ meaLuiza, sitrt
obosit. A fost o zi superbd r, dup5 cile umeeilqarul advilseilor
iDfriDti, facuu prianieri,: ' Schwdzenberg se retrage peste tot, in
Me grabl. Ceresuspendarea ostilitiflor p6Eu cd la Chatilbtr s-a aim
lao inlelegae
-
minciuoi pe cde Napolstr n-o trede.-
Spre RiD, t00.000 de austro-ruti fug dio fap a 40.000de .rmenr
.rre nu-! trmaresc-
d De ce nu poate 6 impdrarul pste tot !r exclma Bel-lidd-
234
tlc 8c oEpond mgoifc. SuportA cu sroicisB md-ldclugate pe o wme
de iuei rctrorociti, se amctrcu clatrul uor mpe anueMte ii odihdte.
Tinsiibl fac mitruoi. Mrmont oovesreste nlin de rdmi-lbl fac
mitruoi. Mirmoat povesr'egte plin de adEi-
a AE vezut u rmt ctre, indiferenr la guimrull|lalor, N Eegea
Eici el cu pulca lui. I-m spus: ),De!U tragi?" Mi-a rlspuDs cu
mivikre: ,,Ag rrage Ia felllm cr orictre altul dac5 tr fr ciqeva
caie ia-mi incuce
rmdca: ( Dio @Epasia din Rusia, Napoleond lEpoEivirea soutei.
Rdbda Iiri si se aesru-P-IltrlDd toatd femitaea, gdsind mereu iu
itrepui-alu. geiu strategic loi combi@rii pouu a le iilo-lcaLs pe
cde soua le faflse sd ;!u% ,,E vlcrclii ln 8 zile, obiitute pe
doutr teatre de lupti,00 dc oueEi imporiv'a a 2Oi).000. Victorii
ale iir+il rcinlei asupE trmerului D
-
cometrteel La-tt rdvdssild I fr fost dezasmoasl dacl Augereu,ul
+u, u 6 mers d repeziciutre qi fird qovniie spriG 0 crzut itr
sparele ru-pelor aliate care si reudgeiu.l, li eati cit de
impoftanf,e este misiuea lui.
ndeu Augereau de la Castislione. DIstreazircl cci 60 de di te
apase, pedse;re-o., Augereau@ul cupmiei dia IBlia, dd dci tru
piristEt! ttie Gi poate aduce viirorul. La el sd giudesc
I ljlno_1"9,, e getrerali se depige)re. ( Mi-@ regisitlc.dia
Italia r, spue celor din ju. r Prim sa cmp-anieldla !i ultiEa, dio
Frmla, sint cele oai frumoas cam-,, I$.Dne&A Chateaubiled.
3rro$ getreral france in umu rusi 9i adversu pedc luptd, obsepe:
rNapoleotr e reribil; se ceilelFltc tot, Ee teaea mereu de
itrdr5zreala adiuEilorlapidihtea Eu$uilor, de @EbiMliile sale
savaDte ,.
-
I--toti muesalii. Cc se vor face dace iDvirg alialii? I9i vor
pas-ti riduiie. vor 6 ele recunoscute? Adversarul ii
litriilefleatumind. o;oclamind. (a tru luprd impokiva Frmlei, ci
alui Naoole;n. * In rimp ce soldalii ti ofiIerii !e luPle,
peDlruvictorii. oenuu a se razbuna, sriteie-malorc Du luptau
decit"."r" "i.. ,. souDc Houssaye.' Naoileon il'urmarese ie
Schwuzcnberg. Acesta setekace'. Blijcher. care se unise cu
geDeralul ausuiaci se des-oarte-jarasi de ei, .u doue inltujri
(WiDlzinSerode .u 25 000ii Btilow .u l?.OOO de oameni), sc
iEdreapt6 jarlli sPre Paris.' In loc sil urmareasci pe
SchwarzeDber8, NaPolcon por_nesre imoouiva lui BliiLber, la 27
fcbruarie. ID Doaptcade 2 mariie. betriEul Earesal a6a ce NapoleoD
e pe uDeleIui. Trece Marna. aruncind'poduile in aer ti fuge io
inlim-DiDarea lui WintziDqerode. Urmarit de Napoleon, ara.ar
dinilancuri de Mrmon-t ti Mortier, Bliicher sc afle itru-o
silu_
Ncv. Victor ri Grouchy cu cavaleria p;truDd pe
Platou,Itrouoi'ovan"eazi o balcrie dc 72 de Iutruri
ii^ruso-pru5a(trrtil rErDinsi de De'te tot. Bliicher se relrage. ln
zrlele de v.i to .i nii ue ioc lupta de la Laon, unde Bliicher se
hute-iiri .n-i ot,"p,. pe Napoleon. Efonuile dcpu'e de
soldali,vllrll{ Iui Ncy, Morlier, Vechca Gard, :1'lioara uarda
Dutrn;ciu hdJ sc'oatd pc inamic io prima zi de luptc.Mllmout ili
per.iiette corpul-formar ditr tineri neexperi-noultl ca s, ioarmi
intt-,in Laiel din veciDetale Bltcherii rir.h p.lo suprize ti
corpul 6 ie debandeaza Cu toateiii.ico, i{rpot.ori acceptd in
conriruue lupta. Bliicher, ricit,Itrnrmitc comoda lui GDeisenau
care) defl ar tr vrut 5a selalral!, c coosEios sd accepte lupta.
Eforrurile dePuse dcNrrolcon ca se cucereascd halpmile pe care era
posut oul-mlirul nu rdmas infrucuoase. Aliatil dcri Eult mei
Drme-toal dccit srmata lui Napol@n, D-au Putut crftrga Ercr eIb;6n-
NoaDtea. Naooleoo se reuage la Soissons' i,c Cminn,i 9i Laoo,
Napolcon a pierdut 13.000 de oa-mnl. Cnrpurile 'de oasie cooduse de
mdetali Du Duirifrrl mult de 2-3.000 de oameni; r.'gimentele,zuu'
b5leitiio. itun.i ciod in Paris se anunla viarorii oblinure de
unnumn dc o6meni impotriva uor umatc loarte nueroaseJ oodil lnrutl
anula"c ie avea 100.000 ! N-o face decit resprc-ilhrl uri orincipiu
de rezboi: 5d-!i exagerezi forfele, (Darlun rll lrci pa poe(i sd
inleleage, citrd ei ceuti si m5 flarezeii ii flor.r" oi'ot'ut
p'opriu naliirol ? a Marmont 5i Mortieriini lirrtt tn fap liri
Bliicbei, cte acum era deprtc detiit.. C,i Ncv si Garda, in total
24.000 de omeni, Napo-lmn hl lnccaici nororui impouiva lui
schwarzcnberg''_ ln'momcntul in cue Nadoleon se apropie,
Schwarzeobergard;na rcusscrea, Itr zileG dc 20 ti 2t mdtie,
NaPoleoDilunrr rrmrta Bomiei $i de lupta de la tucis-su-Aube
lEde-ilii,X.poi.ono" po"t. infringi o armata imeose,iar
ad-verstrolluirufiqtc te cgtige nici o ptlme de pemint armaiei
fraDceze'
arie disDerate.' Dar.' eencraiul Morcau, care zpird Soj'sons-ul,
dus de nas
dc cerrc"oametrii Iui Wicuingelode, capituleazJ, priDindonoruile
ad\cr:3rului in momen-ru] in carehnurilc lui Napo-leon se aud itr
Soissons. SA fi rezistat citevs ore, sau se fiaruncat Dodurile in
aer: Nici ua, Eic; aha Bliicher lre(edincolo te Aisne. Arc acm
t00.000 de oamcni Se insta-leazl De Dlatoul de Ia Craomc. Cu toati
pozilia domiDaDtioe cari o'ocuoe Blijcher. la 7 martie, Napolcon il
atac:' defiinferior numciic. Palrunderea pe platou se face dificil.
Patlubarerii- uimise de NaDoleon sd sustini o divizie din
TinuaGardri. nu dau randamcnt. Drouoi aleargi se tadi ce
5einrimoii. lmbcrbii rMaria-Luiza, DU !liauj sau incdrlaurdu
tirnurile, suporrind eroic focul jnanic fari si poale ris-' rEste
un nou masacru al iDocenlilor", strigx Drouot,cffe descalei 9i-i
iDvald cu calmul lui obi$Duit cw simitruiasci tunurile.
-
La 25 mtie, Mmoat $i Morder siEr betuti. Lui Nano-IeoD ii
rlEineau Eei posibilidri: sa mqrei li paris si'seorgmizea aptuarea
luj, str-i mfueasce $i s6--i auce oe aiiati-su sE s itrdepfuteze,
se hainteze spre esr, 6E te raie tiniltJde_ comuooFe, str le
duorgmjzeze aproviziotrdea. Ukimastube eB cea Eai itrdrdzneali $i
putea se dea cele mi mariredbte-
Manewa lui Napoleoo il nelidsreite pe aliati. gi, itr rimDce
acesla delberau asupra misurilor cde rebuiau lur;-sint ilfomali ca
h Pdis si4 alreputi lTalleyrand ie cerea siDu mailoloseasca
c,rlete, sa meergA cu propriile Ior Dici@e).-
lhrul Alexmdru, Bliicber ii Schmzen-berg cad de acorilsd Eeargi
asupra Parisului...La 27 maflie, Napoleon_ aflj de iDrdliile
aljafilor, esteel hsuil rdormat asupra trddtuii care se uzelre,
Nu_i rdmine
decit o solulie: se incerce o bautje linga paris. De-u
rezistacapltdat tntr-uD oraS iEeDs, alialii tr pulea fi bdtuli $i
ire_meoaDu pterdutr..
Pome5te ,spre Paris. Pred6 commda e@rei luj Benhier
ts, .m rrasua oe posra, goDe$le spre capitalA. Repede. Clt
mai repede. Prezenla Iui ar euuiaim pi omeni.'m pen;"iti
capacirarea lui de muDcd u putea orginiza aparirea bre-lui
oras.
29 manie. Imptu,iteasa ptu5se$re Puisul. Cluke si To-seph
iau.mesui de.apirre. Abii acum ! Cind duyilaiuJe Ia po$ile orasului
!^
30 mdrie. NapoleoE accelereue- goam spre epible,Urele rrec greu)
drumul pde fere s["rrit., La Paris, beuioul Moocey ii eeriile
trarjoMlc aDfuhbariqa_de Ia Clichy. La 9 seara imp5rarul e la
Fxsonies,ude afl5 cd se dau lupre Ia Psis. La It seu afltr c6
parisja capitulat._ ,
Ce-au ficut omeDii Iui ? Joseph e o Duliule. Cldke tafa]. Mii de
putli zac it depozjre,_MuD(itorii au cerur sd se*a
llilrilc au lsceput abia la 29 Eiltie?l- B dc aord o CaulaiDcout
sa accepre u raut de paceaara .tr-i asigue FratrIei hotarele de
iinainte de l?92: Se
volutar. De o luni de zile nu s-a ficut Dimic. Pr+
cl ar fi obrilut Dmai viftoriiintr-un grup de mre$di $i generali
spune destulca sI fe auzit: ( Nmai abdicarea tre-ar salva !D
aara .tr-i asirue Fratrtei horarele de dinainte de l?92:
Sedldclte totuii str-5i coocenueze otrile la Fonrainebl@u, Itr,
rDrilie s avea 70.000 de omeii sub ordiDete lui. Chiildml l-ar
reuEi sa-i baG pe aliali i! Puis, se poate ituageb rud de Loua, si
chemd popoiul sub ame gi'cm Spmial.t lnfrlnt pe el, ap sa-i
infiiiga Frmga pe acii cde inardz-llsrl 8d-i calce pimitrrul. In
ziua de 4 aprilie uece in revis!5iuDclc. EtrMiasoul acestora este
ror atit de mare ca ii
,foauaFt cadsea lui. Napoleon ii risputrde ctr SenaElarc o
osEetre purere. Pe aliari ii poale zdrobi iE Peis.,r lnplacabil,
cere abdicarea. MacdoDald ti OudjDor, care
iltDolaon 6e preface ce tru-l aude. ReiDuat itr aptrra-E[c 6ale,
Lefebwe, Motrcey !i Ney il umeazi de apioape.ll lDu.abe daca are
veiti de la Ptris. La rlspusut neia-rl lEptuatului, Ney' il
itrcudottiinteazi^cd Seaaiul'Oauatat cadsea lui. Naooleon ii
risDutrde ctr Senani
cabil, cere abdicarea. MacdoDald qi Ouditrot, care: 1imp, ce!
acela$i lucu. Le explici planuile lui,fuMla il va llma. o Sire, ii
rdspude Ney, ar-:tr pe geoeralii ei. , Ar putea sa-i tresreze pe
to!i.:otr Du e6re capabil nici in acesre @Ddilii elceptio-l dovadd
de ieverirate fatE de oamenii cue'l'-au
Scc, le ordoni sA plece. Cu 'Caulaircoffi, Napoleonftl
crpitulsea cotrditioMte, pritr care se asigud coroaMlu aub resesta
imDidte6ei. Cu Caulaincoffi vor merserb regesla impidte6ei. Cu
Caulaincouri vor metge
y ti Mecdonald, ca reprezilkDli ai sa pe li!g4 aliaF.!I 6e rimis
Mtrmont, omul in cue il av& toati
-
IYcu corpul lui. Ducele de Ragusa avea si decidi dac6-i
insolea
MarmotrL, iDsd, indemar de Tallelrand si alli Eediirori,ldudat
ca cl cste salvalorul Franlci, iti ia in serios rolul 9ise hoted$te
si trideze pe Napoleotr ti sI treaci iD tabir;inamici cu corpul siu
de armat5.
Delegalia timistr de Napoleon este pdmitS de laul
Rusiei.Alcxaod.u I ela iD prircipiu de scord cu condiliile cerurcde
Napoleon. In timpul dlsculiilor i se aduce la cuoostint.itrddarea
lui Mrmont. Tuul schimbe looul si.i atruni,pe cei rrei cd refua si
ua(eze cu NapoleoD sau cu orice;ealt membru al familiei sale.
Ncy ii scrie lui Tallelrand ce siDEWa solulie e si seralieze
cauzei
"fo?rilor rctui regi'. II asigu,, in acelasitimp, ci a doua zi
dimiaeala va smulge $i-i va aduce abdi-carca lui NaDoleotr.
Inci o dard Napoleon iDcetrci s5-i convitrgi pe Etre-iali s6
coarinue lupta. Toti :int de gheaF. 0VreJj liniire',ii intreabe
Napoleon, aMci avei-o r ii, stezhdu-se pe usciuDel scrie actul de
abdicare fere cotrdilii.
Ney, trlacdoDald )i Caulaincourr pleac: la Paris se duceacNl de
abdicare (6 aprilie) $i sa disdre coDdiTiile pecii,sA apere
iateresele Fraolei, ale ilmtei. Ncy, spre stupe-faclia colegilor
\ii $i a diplomarilor srreid, se buculi sadescrie starca mizerabile
a uupelor, oboseala generali.
AlStui de Marmotrr, Ney i-a fecur cel mai mare riului NapoleonJ
dar $i FraDlei. Alialii au impus Frblei cotrdjliiiD(piale, iD
ptrre, de spusele Eare;alului..
( Eu li iert, spurc Napoleotr iD testmeot; fie ca poste-iltatca
fiaDcezd sd-i ierte. D
Lui Napoleon i se rerunosc rirlurile, i se dfuuie insutaEIba, al
ctuei suveraD va fi, Si o subveDlie aDuali de douimilioane de
fraDci. Meia-Luiza ti 6ul Ior vor primi uprincipat itr ftalia.
ln noaptea de 1l spre 12 aprilie, valetul de cmerd
allmFtrratului spuDe ce NapoleoD a vrut sa se olreveasce. La8f.
lll.na, Napoleotr, care considertr sinuciderea ca o lagi-tttc, 0
tregat acest fapt. Dace a feot-o totuii, un sif,gur lucrul.!r li
lmpiDs spre uD asemeoea gest: hgratituditrea celo! diDlurul slu.
Nimic tru l-a impresioDrt m3i mult decit lipsarla rccuno)tinl:L r
uor omcDi ctrc s-au ridicat pc treplelelorrthici sociale Dmai
datoriti lui. Or, din mofrentul in(rro 0 obdicat, a fost piresit de
toF, de familia lui, chir Sirlo vulctul s5u de camerd.
Sau aproape de to!i. De fapt ^u:da@rii au fost pulid,(kl mulli
ii rdmlseserd devotaii. ID Paris, mucitorii fier-
ltalu dc mioie. La Footainebleau, soldalii )i, in special
Ctrda,nu dorcau decit se meargi impouiva rredilorilor.I.! 20
aFilie, data Ia cse bebuie sA se indrepte spre&lbl, lqi ia adio
de Ia Vcchea Gddd.
. Soldali I De doutrzeci de ad v-m gesit coosknl perltumul
glorjei ii al onoarei,,. Adjo copiji mei, ai fr ruttl vl tElnS pe
toli la piept. SI serut cel pulio drapelul vosEu. ,
Gcncr.lul Petit if,clhd dEpelulj Napoleotr ii