Nazdravaniile lui Nastratin Hogea - cdn4.libris.ro lui Nastratin Hogea - Anton Pann.pdf · ANTON PANN N[zdr[vlniile lui Nastratin Hogea a Fabule qi istorioare o O qez[toare la !ar[sau

ANTON PANN

N[zdr[vlniile luiNastratin Hogea

a

Fabule qi istorioareo

O qez[toare la !ar[sau

Cllltoria lui Mo$ Albu

BUCURE$TI,zor7

1

CUPRINS

Nizdr[vlniile lui Nastratin Hogea I B

inv[lltura datl rIu se sparge in capul t5u / 5Copilul sI-nvatl cAnd nu se rlsfatl /6Pdine, la foame udatl e cea mai dulce bucatl 17

Orice il numeqti avere siJ plstrezi tot in vederc f 7CAnd se glteqte in laturi, numai din miros te saturi / 8Grijile-s la creditori mai mult decAt la datori / 8CAnd ceri qi nu !i se trece te-ntorci cu inima rece / 8DacI n-ai s[ mergi cilare, nu umb]a la-mprumutare I 9Casc[ ochii la tocmeal[ iar nu dupl ce te-nqal5 / 9Un nebun f[gdduieqte qi-nleleptul s-amlgeqte / rrNu vedea-n chip pocitura, ci vezi ce-i vorbeqte gura / rrCa s[ ascullibine este qi sfatul unei neveste I rz$i eu minciuna neEtine poate tr[i-ntr-o zibine I t3Haina mai mult e privit[ decAt persoana cinstiti / 15

Omul nu poate si facl un lucru la toti s[ placl / 16

SX fii altfel nu se poate, ci ca omul intru toate I 17

Multe sunt astlzi vorbite, dar mAine ies osebite / 18

La unul parte q-altui pirticic[ / 19

Cine fur[ azi o ceapi mAine furi qi o iapI,dar or in temnill plAnge, or picioarele iqi frdnge / zo

Te plzeqte s[ nu superi p-altul intre proqti s5-l numeri / zrLalucrul qtiut delume ca s[-i dea d-aflItor n:ume f zz

L57

Multi sunt proqti care le place p-al1ii-n sobor

sd impace / z4

Citeodat[ in lume sunt primite qi glume / z6

Cui ii place liniqtire sI-Ei facX imprejmuire I z7

Multe minciuni negAndite sunt cam cu folos btodite I z7

Dintr-o credin!5 deqart[ cade omu Ei intr-alt[ / z8

Omul cAnd are culege iar cAnd n-are nu alege / 3o

intr-aceastl lume orice d-unde vine se intoarce / 3r

Cine mar{a igi scumpeEte ca Nastratin plgubeqte / 3z

Marf[ unde e, fireqte, qi paguba il soseqte / 33

Cine numdr[ parale, el joac[ cu ceampatale I 33

PAn[ la anul, or migarul, or samarul / 35

Nu cluta-nlelepciune, dac[ n-ai unde o ptne / 4z

Din tocmeall nenleleas[ bani dAnd rlmAi fhr[ cas[ / 45

Osebite anegdote / 49

Trei mincinoEi / 5tUn armean injurltor de gurl / 54

Slujitorul nenaintat E-imbogitit de cei ce sI tem

de muieri / 55

Fabule qi istorioare l6t

Copaciul Ei dovleacul I 6S

Lupul, pocilit I 64

Tlcerea e ca mierea / 66

Norocul qi mintea / 7oLupul, lapul gi varua f 85

158

Ciobanul qi m[garul / 87

Toporul qi vlcqoara / 89

Critica oamenilor / 9zCucul qi privighetoarca I 94Cine qtie carte are patru ochi I 99Cllltorul qi stejarul / rorDe unde qtii c[-s hagiu? / roz

Nu e nimic {hr[ cusur / ro3

CAntlretul Ei baba / ro5

VAnltorul / ro7

CAinele / ruCerEetorii cdlitori / rr4Nepotul imprumutat / rr5imprumutul / rr7$oarecile / rzzGrldinarul plgubaq / rz6

Cezicoamenii de mine / rz8Feciorul moqtenitor / rz9

Planul simigiului / r3r

Scumpul / r33

Mortul inecat / r34

O Sezd.toare la !arflsauCeletoria lui Moq Alb:u I rBT

159

twvelArune oerA nAusE SPARGB lu cepul rAu

Nastratin era un hogea (dascll sau inv[1[tor)Care a r[mas de basmu pf;n[ astlzi tuturor,Pentru c[ era din fire cam p-o ureche, nlzdr[van,NuJ g[seqti ins[ in fapt[ s[ fi fost weun viclean;El EezAnd odat5-n qcoal5, ce ii dete-n simplul gf,nd:

- Ascultali, copii - le zise (cu-ntimplare strlnutAnd) -S[ qtili d-astdzi inainte cX eu cind voi strlnuta,Toli bltind indat[-n palme sI-mi zice{i hair-ola,!

Cu-ntAmplare dar odat[ gileata in pu! clzAnd

$i cu ce si scoat[ ap[ pentru qcoall neavind,Hogea porunci indat[ ca din toli ai sli EcolariS[ se lase-n pu! s-o scoat[ weunui din cei mai mari;Merg Ecolarii toli in grab[, pe lAng[ put se adun,Dar privind E-adAnc vXzAndu-I, n-a wut s[ intre niciun.

Deci v[zAnd c[ coraj n-are niciunul din cAli era;

Hot[ri-n cele din urml el intr-insul a intra;

$-aqa dezbrdcat de toate, cu capul gol qi descul1,

Legat cu un Etreang de mijloc, Ecolarii-l llsar[-n puf;Dup[ ce glsi glleata Ei dup[ ce o leg[,Cltre qcolari dete gurd Ei s5-l trag[ le strig5;Ei pornind cu toli dodat[ s[-l trag[ in sus de jos

Hair-ola! = Sh fie de bine! (n. aut.)

5

$i tocma cam pe la gura putului cAnd fu el scos,

Razele luminii-ndat5 il gAdilari in nas

$i incepu si strdnute una-ntr-alt[-n acel ceas;

Ei cum aud cd strlnuti aminte-n grab E-au adus

De porunca lui cea datd (dupI cum am spus mai sus)

$i cu tolii deodatl funia din mAini lIsAnd,incepur-a bate-n palme Ei ,,hair-ola!" strigAnd.Bietul Hogea cade-n dat[ ca un dovleac jos trAntitPAnS-n fund iqi sparse capul, de pereli fiind lovit.DupI ce ieqi in urmd d-acei nerozi copii tras,Jupuit ca vai de dAnsul, la picioare, mAini qi nas,

Zise: - Nu e vina voastr5, ci a mea, cI n-am judecat,

$-astfel de cinste neroad[ ca s[-mi dati v-am inv51at,

Care-n cele dup[ urmi din pricina-i ajunseiCu picioare, mdini belite qi cu cap spart m-alesei.

coprLUL sA-wvaTA cANo NU sE nAsreTA

Nastratin Hogea la apl wun copil cAnd trimeteaMai intAi d-a-i ulciorul, el s-apuca q-il b[tea.Un prietin intrebAndu-l de ee bate pe bliatCAnd ii dd ulciorul-n m6n5, flr[ a fi vinovat,

- 1l bat, da, - el rlspunse - ca s[ ia seama, mergAnd,

SI nu sparg5-n drum ulciorul, niscai nebunii fhcAnd,

C[ dup[ ce il va sparge, pedeapsa e de prisos,

CAt de mult de il voi bate, nu mai am niciun folos.

6

pAINE, t/. FoAME UDATAE cEA MAr DULCB sucerA

Nastratin Hogea odatd pe fiul slu l-a-ntrebatNiscaiva zaharicale vreodat[ d-a mdncat.

Copilul slu ii r[spunse c[ n-a mAncat nicidecum'

Hogea il intreab[ iarlqi: - Dar ce mlnAnci tu acum?

- PAine uscatl cu ap5. Hogea zise: - Aqadar,

Socoteqti tu c-ar fi-n lume wun alt mai dulce zahar

Ca ast[ pAine uscatl ce o uzi Ei o imbuci,

Cu atAta gust qi foame cAt g-altui poft[ aduci?

ORICE it NUnAngTI AVERE

sA-r pAsTREZI Tor tN vnonnB

MestecAnd odinioar[ Nastratin Hogea mastic

(Care romAnii de obEte sac6z bun sau dulce-i zic),

CAnd wu s[ {az5la mas[, el in palm[ il scuipi

$-in vArful nasului tocma potrivindu-lil lipi.Un prietin intrebAndu-lc[ de ce face astfel,

Hogea ii dete rlspunsul, in scurt zicAnd c[tre el:

- Totdauna dator este omul lucrul a-qi plzi

$i s[ aib[ in vedere in fieqcare zi.

cANo sn cArngrn iN LATURT,

NUMAI DIN MIROS TE SATURI

Nastratin Hogea-ntr-o sear[ la fereastrl cum gedea

tEi lungea nasul aiurea, p-allii fXrI a-i vedea;

TrecAnd unul din prieteni:- Ce miroqi? l-a intrebat.

- Vecinul meu - el rlspunse - gdteEte scumpe mAnclri,

$i de-al lor miros mI satur, trlgAndu-l cu gust pe nXri.

GRIJILE-S I-A. CREDITORIMAI MULT DECAT LA DATORI

Unul, intAlnind pe Hogea, s-a oprit al intrebaDe s-a plltit datoria. Iar el ii r[spunse: -Ba!- Dar ce umbli fhr[ grij5, cAnd te qtii c[ eqti dator?

- Grija - zise el - s-o poarte cel ce este creditor.

CAND CERI $I NU TI SE, TRECE,TE-NTORCI CU INIMA RECE

intr-o zi viind la Hogea un prieten i-a cerutS5-i dea frAnghia de rufe, numai pentru un minut;

- De n-aE avea, Hogeazise, weo trebuin!5 de ea,

8