Navigatie

1) You are on watch at night and you stop the main engines. What changes would you make to your navigational lights?

Switch the steaming lights off

Switch on three vertical red lights

Switch on two vertical red lights and switch off all other navigational lights.

Switch on two vertical red lights and switch off steaming lights.

2) What charts are used for coasting, pilotage waters and plotting waypoints?

Large scale

Small scale

Routeing

Instructional

3) What charts are used for plotting Great Circle courses?

Gnomonic

Instructional

Routeing

Passage planning

4) In what direction does the axis of the gyro-compass wheel point?

True North

Magnetic North

North Relative

Compass North

5) What is the vertical distance on a given day between the water surface at high and low water called?

Range of tides

Height of tide

Highest astronomical tide

Lowest astronomical tide.

6) How often is a chart catalogue published?

Annually

Monthly

Twice a year

Weekly

7) How often are chart corrections published?

Weekly

Monthly

Yearly

Annually

8) Distance on a chart is measured using ......

latitude scale.

longitude scale.

any uniform scale.

none of the given options.

9) Where can you find the symbols and abbreviations used on the Admiralty charts?

Chart 5011

Chart 5022

Chart catalogue

Notices to mariners

10) What is the line roughly following the 180th meridian called?

The date line

The Greenwich meridian

The Equator

A rhumb line

11) What is the east - west distance between two points called?

Departure

D'long

D'lat

DMP

12) When using great circle sailing the saving in distance is the most when......

the course is E-W ,nearer to the poles.

at the equator.

the course is N-S.

the course is one of the inter-cardinal headings.

13) The correct order to follow when planning a passage is ......

appraise, plan, monitor, execute

plan, appraise, monitor, execute

plan, monitor, appraise, execute

plan, monitor, execute, appraise.

14) What is a routeing measure aimed at the separation of opposing streams of traffic by establishing traffic lanes called?

Traffic separation scheme

Traffic Lane

Separation Zone

Recommended route

15) In which publication can information on ship reporting be found?

ALRS

Ship Routeing

IAMSAR

SOPEP Manual

16) In which publication can information on VTS be found?

ALRS

Tide Tables

Routeing Charts

Chart Catalogues

17) Who publishes the chart catalogue?

Hydrographer to the Navy

IMO

ICS

HMSO

18) The best position fix is obtained when the bearings of two objects are......

90 degrees apart.

45 degrees apart.

180 degrees apart.

135 degrees apart.

19) When selecting the maximum distance at which a landfall light would be visible, which of the following should be selected?

lesser of the two (geographical & nominal range)

geographical range

nominal range

greater of the two (geographical & nominal range)

20) The direction towards which a tidal stream runs is called ......

set

drift

current

leeway

21) The vertical distance between the sea bed and the deepest part of the keel is known as the ......

underkeel clearance.

draft.

depth.

sounding.

22) Where is the title of the navigation chart printed?

In some convenient, conspicuous place, where it does not hinder navigation or the use of it.

Always at the center of the chart.

Where the sea areas are located.

Always at the bottom left hand margin.

23) The relationship between the distance on the earth and the length by which that distance is shown on the navigation chart is called the ......

natural scale.

actual scale.

calculated scale.

variable scale.

24) Where will you find a comprehensive list of navigation charts with the title and number for various parts of the world?

Chart catalogue

Chart 5011

Chart folio

Sailing directions

25) What are sailing directions also known as?

Pilot books

Guide to port entry

Routeing charts

Passage planning charts

26) A navigational position line is a part of a ......

position circle.

small circle.

segment.

All of the other options.

27) What does this figure indicate on a navigation chart?

West cardinal buoy

East cardinal buoy

North cardinal buoy

South cardinal buoy

28) On a navigational chart, what does this figure indicate?

Windmill

Wind-motor

Chimney

Pillar

29) On a navigational chart, how is the probable direction of the predominant direction of sea surface current indicated?

Letter a

Letter b

Letter c

Letter d

30) On which side of this buoy should you pass?

South

North

East

West

31) Under soundings marked on the chart, the nature of the sea bottom is also indicated. What does Sh indicate?

Shells

Corals

Soft mud

Shingle

32) On a navigational chart, what does this figure indicate?

Sector lights

Heading lights

Direction lights

All of the other options

33) What is the meaning of the symbol Cl on a navigational chart?

Clay

Coral

Cloud

Cill

34) Which error in the echo sounder is illustrated in the diagram?

Pythagoras

Multiple error

Velocity error

False bottom echoes

35) You see a two flag signal on a ship close-by. What publication would you consult to discover its meaning?

Admiralty List of Radio Signals.

Mariner's Handbook.

International Code of Signals.

Nautical Almanac

36) Why should the largest scale chart available be used for navigational purposes?

Because it uses larger symbols.

Because it uses better colour.

Because it shows more accurate information.

Because the brightest lights are shown.

37) Which is the more accurate means of position fixing?

A radar range and bearing.

Two radar bearings.

Two visual bearings.

A visual bearing and a radar range.

38) You expect to sight land at 2100. By 2120 no land has been sighted, the visibility is good. What action would you take?

Keep looking out.

Call the master.

Stop engines.

Alter course.

39) A vessel is under pilotage approaching a European port. Who is responsible for the safe navigation of the vessel?

The pilot.

The master and duty officers.

The traffic controller.

The pilot and the master together.

40) Where would you find information about a vessel reporting system for a port which you are about to enter?

Mariner's Handbook.

International Code of Signals.

Admiralty List of Radio Signals.

Ocean Passages for the World.

41) Your vessel is carrying a full cargo of scrap steel. Which item of bridge equipment is likely to be unreliable?

The satellite navigator.

The echo sounder..

The gyro compass.

The magnetic compass.

42) What time is used for the ship's course recorder?

Local time

Ship's time

GMT

Company head office time

43) Which of the following options would be considered 'good seamanship'?

Using radar when proceeding at full speed in fog.

Sounding a fog signal when in clear weather, but approaching a fog bank.

Using deck and accommodation lights to indicate the presence of your ship in poor visibility.

Proceeding on the port side of a narrow channel to take advantage of a favourable current.

44) What should a passage plan include?

The plan should include the first 72 hours of the sea voyage.

The plan should include the entire voyage from berth to berth.

The plan should cover the first half of the sea voyage.

The OOW decides what to include in the passage plan.

45) When must a passage plan be prepared?

Gradually during a sea voyage

Before the voyage commences

Whenever requested by a pilot

Any of the other options

46) What does this chart symbol mean?

Direction of Prevailing Wind

Direction of Traffic Lane

Direction of Tidal Stream

Direction of Buoyage

47) The angle between the magnetic north and the true north is ......

variation.

deviation.

compass error.

magnetic compass error.

48) The point at which the helm must be applied to achieve a required course alteration is called the ......

wheel-over position.

way-point.

abort-point.

drift-point.

49) If the true transit bearing of two leading lights is read off the chart and the compass bearing of the two lights, when in transit, is taken, then the difference between the two bearings so

obtained is the ......

compass error.

deviation.

variation.

magnetic bearing.

50) If Var= 8W and Dev =4W, What is the compass error?

12 W

4W

4E

12E

51) Magnetic Compass - If var =6E ; dev =3W, What is the compass error?

3 E

3W

9E

9W

52) Magnetic compass - Var = 7W ; Dev = 12E ; What is the compass error?

5E

5W

19E

19W

53) To convert a compass course to a magnetic course, it is necessary to apply.....

deviation.

variation.

compass error.

none of the other answers.

54) To convert a magnetic course to a true course, it is necessary to apply ....

variation.

deviation.

compass error.

none of the other options.

55) If ship's head by compass was 045 ( C ), What is the true course if the variation is 5W and the deviation is 9.5 W?

030.5 ( T )

054.5 ( T )

059.5 ( T )

050 ( T )

56) How often should the auto pilot be tested in manual mode?

At least once a watch

At least once a day

At least once in a passage

Prior to arrival and departure only

57) How often should the magnetic compass error be checked ?

Once a day.

Once a watch and after a major course alteration.

Twice a day.

After each major alteration of course.

58) What is water content of the atmosphere (usually expressed as a percentage) known as?

Humidity

Dew

Fog

Mist

59) What is the instrument used for measuring humidity of the atmosphere called?

Psychrometer

Humidifier

Hydrometer

Barometer

60) If an observer is facing the wind in the northern hemisphere, where does the low pressure lie?

To the right

To the left

Ahead

Behind

61) What instrument is used for measuring the velocity of the wind?

Anemometer

Barometer

Tachometer

Hydrometer

62) A sudden rising strong wind, or sudden increase of wind usually followed immediately by a shower of rain or snow is called a ......

squall

cyclone

storm

tropical cyclone

63) A squall line of sharp changes of wind, is very often associated with ......

cold front.

warm front.

occluded front.

warn front.

64) In which area will the isobars be spaced closest, given the wind speeds indicated?

40kts

20kts

30kts

10kts

65) In what direction does the wind blow around a cyclonic storm in the northern hemisphere?

Anti-clockwise

Clockwise

Towards the pole

Towards the equator

66) What weather conditions are likely to result from the movement of warm air mass over a relatively colder sea surface?

Fog

Rain

Squalls

Trough

67) Which of these atmospheric layers is closest to the earth?

Troposphere

Stratosphere

Mesosphere

Ionosphere

68) What is the quantity of water vapour present in the atmosphere called?

Humidity

Relative humidity

Absolute humidity

Dew point

69) What is rain accompanied by snow called?

Sleet.

Snow flakes.

Ice pellets.

Hail.

70) When visibility is 1km or less, it is known as ......

fog.

haze.

mist.

none of the other options.

71) On this weather routeing chart, what does the upper figure indicate?

The number of observations.

The percentage frequency of variables winds.

The number of observed calms.

None of the other options.

72) On this weather routeing chart, what is the wind speed indicated by the arrow?

4 kts

3 kts

5 kts

7 kts

73) On this weather routeing chart, what is indicated?

Radio calling in point, way or reporting point showing direction of vessels movement.

Ramark.

Aeronautical radio beacon.

Coast radio station providing range and bearing from stations on request.

74) On this weather routeing chart, what does this figure indicate?

Pipeline

Telegraph line

Power transmission line

Overhead transporter

75) On weather routeing charts how are iceberg limits presented?

letter a

letter b

letter c

letter d

76) On this weather routeing chart, what does this figure indicate?

Single Occulting

Single flashing

Group quick

Composite group flashing

77) Assuming a forecast wind of say, 30 kts, with the maximum wind duration and maximum fetch, what would be the value of the significant wave height?

4.9

4

3

3.9

78) On this weather routeing chart, what does this figure indicate?

Overfalls and tide-rips

Eddies

Breakers

Kelp

79) Meteorology - what does the figure indicate?

Warm occlusion

Cold occlusion

Warm front

Cold front

80) If the distance between two consecutive isobars (drawn at intervals of 4mb) is found to be 100 n.m. and the latitude is 50 deg, what is the geostrophic wind speed?

30 kts

15 kts

60 kts

120 kts

81) On this weather routeing chart, what does the lower figure represent?

The percentage frequency of currents having a rate of less than ? knot

The number. of observations

The mean resultant

The strongest current experienced

82) What does this indicate on a wether map?

Cold front

Warm front

Occluded front

Stationary front

83) The cause of ice accumulation on a ship is due to freezing of sea spray at a temperature below ......

0 degrees C.

+2 degrees C.

- 2 degrees C.

-5 degrees C.

84) An occluded depression tends to move ....

slowly and irregularly.

fast and irregularly.

fast.

slowly.

85) On the Beaufort scale, storm force corresponds to wind ......

force 10 and above.

force 8 and above.

force 12 and above.

force 6 and above.

86) On the Beaufort scale, hurricane force corresponds to wind ......

force 8.

force 10.

force 12.

force 14.

87) Frontal depressions move in families, each depression following its predecessor but in ......

a slightly higher latitude.

the same latitude.

a slightly lower latitude.

a much higher latitude.

88) Which of these is the correct weather sequence associated with a 'warm front'?

In advance - continuous rain; during the passage - rain almost or completely stops; in the rear - mainly cloudy and slight rain.

In advance - no rain; during the passage - continuous rain; in the rear - drizzle.

In advance - drizzle; during the passage - no rain; in the rear - continuous rain.

In advance - showers; during the passage - thunderstorms / in the rear - clear skies.

89) Tropical revolving storms are accompanied by ......

heavy rain sometimes with thunder and lightning.

dense fog.

slight wind and heavy rain.

very cold air and sometimes hail.

90) In what latitude do tropical revolving storms generally originate?

0 to 25 degrees.

25 to 35 degrees.

35 to 50 degrees.

50 to 65 degrees.

91) Which of these is the correct pressure sequence associated with a weather ' cold front '?

In advance - steady ; during the passage - sudden rise ; in the rear - fall.

None of these are correct.

In advance - fall ; during the passage - sudden rise ; in the rear - rise continues more slowly.

In advance - sudden fall; during the passage - sudden rise; in the rear - steady.

92) Wind force 10 correspond to wind speed of ......

48 - 55 knots.

56 - 63 knots.

34 - 40 knots.

28 - 33 knots.

93) In meteorology, isobars are lines joining places having the same ......

pressure.

temperature.

humidity

iceberg density.

94) What weather phenomenon can cause a reduction of radar range due to attenuation?

Rough seas.

Fog.

Mist.

Rain & snow.

95) Which of these are 'low clouds'?

Nimbostratus, stratus, stratocumulus.

Altocumulus, altostratus.

Cirrus, cirrocumulus, cirrostratus.

Megastratus.

96) You are 10 to 60 nautical miles away from the centre of a tropical revolving storm. What barometric changes would you expect?

No change.

Slight Increase.

Rapid fall.

Rapid Increase.

97) In meteorology, isotherms are lines joining places having the same ....

pressure.

humidity.

temperature.

iceberg density.

98) The direction of the centre of a storm may be found by Buys Ballot's law, namely face the wind and ....

the centre of the storm is to your left if you are in Northern hemisphere and to your right if you are in Southern hemisphere.

in the Northern hemisphere the centre of the storm will bear 8 to 12 points to the right.

the center of the storm will be ahead about a point to the right.

the center of the storm will be right behind you about a point on your left.

99) Which of these are 'high clouds'?

Altocumulus, altostratus.

Nimbostratus, stratus, stratocumulus.

Cirrus, cirrocumulus, cirrostratus.

Cumulonimbus.

100) What is the common name for hurricanes, typhoons or cyclones?

Tropical depressions.

Inter tropical convergence zones.

Monsoons.

Tropical revolving storms.

101) Which of these is the correct sequence of weather associated with a 'cold front'?

In advance - heavy rain ; during the passage - no rain ; in the rear - no rain.

In advance - no rain ; during the passage - moderate rain ; in the rear - heavy rain.

In advance - clear skies ; during the passage - thunderstorms, often with hail ; in the rear - steady drizzle with cloudy skies.

In advance - usually some rain and perhaps thunder ; during the passage - rain, often heavy ; in the rear - heavy rain for a short period than fair .

102) If a meteorological depression has a large warm sector, it has a tendency to ......

weaken.

remain unchanged.

deepen.

move fast.

103) Which of these is the correct sequence of visibility associated with a weather 'cold front'?

In advance - very good ; during the passage - moderate in showers ; at the rear - usually poor.

In advance - usually poor ; during the passage - first bad than good ; in the rear - usually very good except in showers.

In advance - very poor ; during the passage - bad ; in the rear - moderate.

In advance - very good ; during the passage - very poor ; in the rear - moderate.

104) Which of these is the correct pressure sequence associated with a weather 'warm front'?

In advance - steady ; during the passage - steady fall ; in the rear - increase.

In advance - steady fall ; during the passage - fall ceases ; in the rear - little change or slow fall.

In advance - increase ; during the passage - steady ; in the rear - decrease.

In advance - sharply falling ; during the passage - rise and fall ; in the rear - slowly rising.

105) In a tropical revolving storm, 'the eye' is a small central region of......

comparatively strong winds and heavy clouds.

very strong winds and no clouds.

no winds and heavy rain.

comparatively light winds and little clouds.

106) The eye of a tropical revolving storm is an area with light wind but with seas that are....

very high from the North or South.

very high and confused.

moderate and confused.

very high from the East or West.

107) Wind force 5 corresponds to a wind speed of ....

10 - 14 knots.

17 - 21 knots.

30 - 34 knots.

25 - 29 knots.

108) South Westerlies are the general surface wind in which of the following latitudes?

0 - 30 degrees.

30 - 40 degrees.

40 - 60 degrees.

60 - 90 degrees.

109) Fast moving high clouds are an indication of ....

bad weather to come.

good weather to come.

rainy weather to come.

unchanged weather.

110) A falling barometer is an indication of ....

good weather to come.

bad weather to come.

no change in weather.

rainy weather to come.

111) What type of clouds are shown in the picture?

Stratocumulus

Cumulus

Stratus

Cirrus

112) When may positions marked on the navigation chart be erased?

At the end of the voyage

Once the vessel is on the next chart

After the day has elapsed

Once the vessel is on the next course

113) Which of the following should not used for collision avoidance?

VHF Radio

Manual Radar potting

ARPA

Sound/Light Signalling

114) When watchkeepers are inadequately rested, it calls for changes to routine watchkeeping periods. Who is responsible for making

such changes?

The master

The watch keeper involved

All the watchkeepers

The navigating officer

115) Who is responsible for the safety of the vessel when the pilot is on board?

The master

The pilot

The OOW

The port authorities

116) If the OOW is in doubt as to the Pilot's actions or intentions, what must he do?

Seek clarification from the Pilot , notify the master and take corrective action

Avoid taking any action

Ask the Pilot to leave the bridge

Call the master and wait for him to take action

117) Which of the following would not be included as part of control testing by the deck OOW, prior to departure?

Testing of ship's cranes

Testing of engine telegraph and it's auto recorder

Synchronising clocks

Checking communication between Bridge and Engine control room

118) If a helmsman is given an order 'starboard 10' , what must he do?

He must repeat the order before putting the wheel on stbd 10

He must put the wheel on stbd 10 and then report

He must repeat the order , wait for a reconfirmation from the OOW and then put the wheel on stbd 10

All of the other options are appropriate

119) Which of these factors must be taken into account when deciding the composition of a navigational watch?

All of the other options.

Whether the ship is fitted with automatic steering.

The weather conditions, visibility and whether there is daylight or darkness.

The proximity of navigational hazards, which may make it necessary for the officer in charge to carry out additional navigational duties.

120) When may the OOW on the bridge manoeuvre the engines?

Whenever he needs to

Only on orders from the master

Only after informing the master

When approaching port

121) When using a buoy as an aid to navigation, which of the following should always be considered?

The buoy may not be in its charted position.

If the light is showing its correct characteristic it is in its right position.

If no radio navigation warning has been issued concerning the buoy, it can be assumed to be in its correct position.

The buoy is nearly always well anchored and can be considered to be in its charted position.

122) What is the meaning of the light signal being shown?

A vessel may only proceed when given a specific order, except those navigating outside the main channel.

A vessel may proceed. One way traffic.

A vessel may proceed. Two way traffic.

A vessel may only proceed when given a specific order.

123) What is the meaning of the light signal being shown?

A vessel may only proceed when given a specific order.

A vessel may proceed. TWO WAY TRAFFIC.

EMERGENCY - All vessels to stop or divert according to instructions.

Vessel may proceed. ONE WAY TRAFFIC.

124) What is the meaning of the light signal being shown?

Vessel shall NOT proceed.

EMERGENCY - All vessels to stop or divert according to instructions.

A vessel may only proceed when given a specific order, except if navigating outside the main channel.

A vessel may only proceed when given a specific order.

125) What is the meaning of the light signal being shown?

Vessel shall NOT proceed.

Vessel may proceed. TWO WAY TRAFFIC.

EMERGENCY - All vessels to stop or divert according to instructions.

A vessel may only proceed when given a specific order, except if navigating outside the main channel.

126) What is the meaning of the light signal being shown?

Vessels shall NOT proceed.

Vessels shall NOT proceed except if navigating outside the main channel.

A vessel may only proceed when given a specific order.

Vessels may proceed. TWO WAY TRAFFIC.

127) What is the meaning of the light signal being shown?

Vessel may proceed. TWO WAY TRAFFIC.

Vessel may proceed. ONE WAY TRAFFIC.

Vessel shall NOT proceed.

Vessel shall NOT proceed except if navigating outside the main channel.

128) What is the meaning of the light signal being shown?

Vessel shall NOT proceed.

Vessel shall NOT proceed except if navigating outside the main channel.

Vessel may proceed. ONE WAY TRAFFIC.

A vessel may only proceed when given a specific order, except those navigating outside the main channel.

129) What is the duty of a pilot?

To be responsible for the vessel's navigation as long as he is on board

To assist in planning the sea voyage

To direct the navigation of the ship in a certain area

To relieve the OOW of his duty to monitor the navigation of the ship

130) At the commencement of a sea voyage the Master, a Pilot, the OOW and 2 ratings are present on the bridge. Who is in charge?

The Master can designate either the Pilot or the OOW to be in charge

Always the Master

Always the Pilot whenever he is on board

Either the Pilot or the Master in accordance with the owner's instructions

131) The captain of a vessel has 2 years of experience as a captain and the pilot directing the navigation has 20 years of experience. Who is in charge ?

Always the officer with the longest sea experience

The Pilot

The master

Depends on Port Authority's decision

132) The pilot gives the helmsman an order which the OOW believe to be incorrect. What should he do?

Record it in the log book

The pilot is in control of the vessel so he cannot question the action of the pilot

Ask the pilot to clarify the reason for the order. If still in doubt he should consult the master and take action if the master is not present

Keep quiet in order not to disturb the pilot

133) What is a pilot boarding card?

A card certifying that the pilot is licensed

A card that the pilot should sign to record his presence onboard

A list of the vessel's essential particulars which is given to the pilot

A card given by the Port Authorities to the pilot

134) Should the OOW, who is escorting the pilot to the pilot ladder, be equipped with a walkie-talkie for communication with the bridge?

It's not necessary

Yes, but only if visibility is restricted

It's up to the pilot to decide

Always

135) Who has the responsibility for the watch during a sea voyage if the master comes on to the bridge?

The master automatically assumes the responsibility for the watch

The master can only take over the watch responsibility if he tells the OOW that he is taking over

The master and the OOW will share the responsibility whenever the master is on the bridge

The two persons shall consult each other as required

136) How often should a position fix be taken during a sea voyage if the ship is in open coastal waters?

Just before the change of watch

Twice a watch

At least every 30 minutes

Only when the visibility drops

137) What chart should be used when navigating?

The largest scale chart onboard for the area which is properly corrected

Any chart which shows the area which the vessel is passing through

The largest scale chart on board for the concerned area

The chart which covers the largest part of the passage

138) What is a safe interval between position fixes?

Before the vessel is due to alter course

When the weather changes

So that the vessel cannot be set into danger if the last two fixes were incorrect

So that the vessel cannot be set appreciably off course, or into danger by the effects of wind, tide or current

139) When two ships are on reciprocal courses, what is meant by the 'approaching vessel's relative speed'?

The sum of the speed of the two vessels

The speed of the faster vessel

The difference in speed between the two vessels

The speed of the slower vessel

140) Which of the listed tasks have priority over the other?

Maintaining the track comes before collision avoidance

Navigating comes before controlling the vessel's track

Collision avoidance comes before maintaining course and track

The master decides which task has preference

141) Two ships approach each other on reciprocal courses, one with a speed of 22 knots, the other with 15 knots. What is their relative speed?

22 knots

15 knots

7 knots

37 knots

142) An OOW, on duty in coastal waters, notices that he becomes too busy to be able to take a fix. What should he do?

Slow down the vessel

Leave the fix until later

Ask the lookout to check for other vessels while he takes a fix

Call the master to assist him

143) If two vessels approach each other on a collision course, what is meant by 'the critical period'?

The period when action to prevent a collision has to be taken

The period before collision takes place

The period after which it is too late to avoid a collision

The period when neither vessel has noticed the other

144) When out of sight of land, what is the principal threat to the ship?

To have an engine breakdown which requires assistance

To have a collision with another ship

To end up on the wrong course and, as a result, consuming to much fuel

To be late due to bad weather

145) Why is it important for the OOW to move around the bridge?

To be able to view all the instruments on the bridge

To be able to see what the lookout is doing

To be able to check the fire alarm system frequently

To be able to obtain a clear view of the surrounding area

146) How should the anchor be positioned when a ship is due to anchor in a river with a strong current?

It should be properly secured to prevent damage..

It should be lowered to just below the water level.

It should be lowered to just above the water level.

It should be ready to drop at any time from it's normal secured position.

147) Apart from ensuring navigational safety at anchorage, what should the OOW do?

Have all bridge equipment cleaned.

Check that the engineer on watch is in the engine room.

Monitor the VHF for orders for the vessel.

Direct the lookout to do maintenance work.

148) What is the best way to monitor the risk of collision in poor visibility?

Post an extra lookout.

Monitor the radar display and post a lookout.

Take more satellite fixes..

Arrange for hand steering.

149) Will snow fall reduce the ability of the radar to detect targets?

No.

Yes, but only with 'S' band radars.

Yes, but only with old radars which do not have a visibility compensator.

Yes.

150) The International Regulations for Prevention of Collision at Sea includes......

instructions for the use of the radio in fog.

instructions for keeping the radar log.

instructions on action to take while plotting a ship by radar.

rules for the proper use of navigational aids.

151) When at anchor, what should the OOW do if the vessel appears to be dragging her anchor?

Ask the chief engineer to start the engine

Ask the bosun to check the anchor

Call the master at once

Any of the other options

152) The OOW has, during the pre-departure check of the bridge equipment, found an error in the weather facsimile. What should he do?

Record the error in the log book

Advise the master after the vessel has departed

Call the attention of the 2nd Engineer on the fault

Advise the master as soon as possible before the vessel's departure

153) Which of following items should be checked before a ship sails?

That cargo is stowed safely

That all moveable objects are secured

All bridge equipment, main engine, auxiliary systems and the steering system

All of the other options

154) When told to rig a pilot ladder, which side do you choose?

The weather side

Close to the stern

The lee side

Either side

155) You need to anchor a ship in 80 meters of open water. How much chain should you use?

6 shackles.

11 shackles.

8 shackles.

5 shackles.

156) If you have a main engine failure, what shapes would you exhibit?

Two black balls in a vertical line

A cylinder

Ball- diamond- ball

Single diamond

157) To which one of these actions would you give priority if you have a main engine failure?

Prepare for anchoring if in shallow waters.

Inform head office.

Inform charterers.

Inform agents that the vessel will possibly be delayed.

158) What type of radio messages contain important navigational or meteorological warnings?

Safety

Urgency

Distress

All of the other options

159) In the case of permanent loss of power, what type of radio message would you send?

Urgency

Distress

Securite

All of the the other options

160) When an emergency is clearly over, how should a Mayday message be cancelled?

By broadcasting to all stations.

By broadcasting to those involved.

By broadcasting to the nearest coast station.

There is no need to take any action.

161) How often should emergency steering drills be carried out?

At least every 3 months

At least every 6 months

At least every 9 months

At least every 12 months

162) What type of radio message would you transmit if your ship has a collision and there is grave and imminent danger?

Distress alert and message

Urgency message

Safety message

Distress relay

163) In the event of a man overboard, what flag would you hoist?

Flag 'O'

Flag 'U'

Flag ' S'

Flag ' R'

164) When should one abandon a ship?

On verbal orders from the master.

On hearing the general emergency alarm signal..

When one feels there is a threat to the ship.

On orders from the owners.

165) What can be done when a vessel experiences synchronous rolling during rough weather?

Alter course

Alter speed

Maintain course and speed

Lower the GM of the vessel

166) Which of these are distress signals?

All of the other options.

A gun or explosive signal fired at intervals of about one minute.

Flames on a vessel.

A continuous sounding with any fog- signaling apparatus.

167) In the event of a fire, what would be your first action?

Raise the alarm before carrying out subsequent actions

Attempt to fight the fire independently

Get help from nearby and proceed to fight the fire

Seal off the area before calling for help

168) Which of these would be the correct order to fight a fire?

Find, inform, restrict, extinguish

Find, restrict, inform, extinguish

Find, restrict, extinguish, inform

Find, extinguish, inform, restrict

169) What type of extinguishing agent would you use if you have an electrical fire?

CO2

Foam

Soda acid

Steam

170) In which of these cases would you transmit a Distress message?

Flooding

Steering failure

Main engine failure

Electrical failure

171) After a collision on the high seas, the Master of a ship sailing under its flag has several legal duties? Which answer does NOT belong in the list?

To render assistance to the other ship, her crew and her passengers.

To inform the other ship of the name of his own ship.

To inform the other ship of the name of port of registry and the nearest port at which the ship will call.

To inform the other ship of the name of the ship's agents at the next port of call.

172) What is an EPIRB?

An electronic positioning instrument and receiving device.

A- smoke generator used to indicate the position of a ship or boat in distress.

An electronic emergency position-indicating radio beacon.

An emergency receiving beacon.

173) At what intervals should an EPIRB be tested, inspected and, if necessary have the source of energy replaced?

At intervals not exceeding twelve months

At intervals not exceeding six months

At intervals not exceeding three months

At the weekly mustering and boat drills

174) What do the letters GMDSS refer to?

The 'General Muster list Directions & vessel Safety Services' manual onboard ship.

Search and rescue services to large passenger vessels.

The 'Global Maritime Distress and Safety System.'

The mandatory International Safety Management system.

175) What action should the watch officer take on being notified of man overboard?

Alter course 180 degrees and sound the alarm.

Release the bridge wing buoy, notify the master and start slowing down to manoeuvering speed.

Alter course hard over on the side the man fell in and inform the engine room.

Call for a lookout.

176) If you were at the entrance to an enclosed space and you lost communication with a crewmember inside, what should you do?

Wait for a few minutes in case the crewmember is busy.

Put on a BA set and enter the enclosed space.

Holding your breath, enter the enclosed space to see if you can spot the crewman.

Raise the alarm with the bridge or other officers in the area.

177) What is the closest point of approach of target A ?

Between 2 - 2.2 miles

Less than 0.9 miles

Between 3 - 3.9 miles

Between 1 - 2 miles

178) What is the closest point of approach of target A ?

Less than 0.9 mile

Between 4-5 miles

Between 1-2 miles

Between 3-3.9 miles

179) What is the time of closest point of approach of target A ?

Between 11-20 minutes

Between 46-60 minutes

Between 21-30 minutes

Now or passed

180) What is the closest point of approach of target A ?

Between 1-2 miles

Between 2-2.9 miles

Between 3-3.9 miles

Less than 0.9 miles

181) Caracterizati zona calmurilor ecuatoriale :

Vinturi de directii variabile si intensitati reduse; Perioada de calm intr-un an = cca. 1/4; Grenuri insotite de ploi torentiale si descarcari electrice.

Perioada de calm intr-un an = cca. 2/3; Vinturi slabe variabile; Ploi torentiale si greenuri in perioada echinoctiilor.

Ploi torentiale si descarcari electrice mai ales in perioada solstitiilor; Vinturi slabe variabile; Perioada de calm intr-un an = cca. 3/4.

182) Ce sint alizeele ?

Vinturi periodice caracterizate printr-o directie foarte stabila ce bat in cele 2 emisfere in perioadele de vara si iarna respective dinspre NE in emisfera nordica si SE in cea sudica, fiind inlocuite de contraalizee, in perioadele de primavara si iarna,

Vinturi permanente caracterizate printr-o directie foarte stabila ce bat intr-o centura continua de cca. 1200 Mm in fiecare emisfera dinspre NE in emisfera nordica si SE in emisfera sudica.

Vinturi permanente de directie aproximativ stabila, functie de influenta centrilor de inalta si joasa presiune din zona ce bat intr-o centura de cca. 1200 Mm in fiecare emisfera spre NE in emisfera nordica si SE in cea sudica.

183) Ce sint contraalizeele ?

Sint vinturi de inaltime care inlocuiesc masele de aer deplasate de alizee si au directia SW in emisfera nordica respectiv NW in cea sudica.

Sint vinturi periodice de directie foarte stabila ce bat in cele 2 emisfere, in centuri de cca. 1200 Mm, in perioadele de primavara si toamna respective, avind directia SW in emisfera nordica si NW in cea sudica pentru ca sa fie inlocuite de alizee in per

Sint vinturi in continuarea alizeelor spre N in emisfera nordica respectiv spre S in cea sudica batind spre NW in emisfera nordica si SW in cea sudica.

184) Ce sint vinturile de vest ?

Sint vinturi intilnite intre paralele de 40 grd. si 50 - 55 grd. N respectiv S batind, in 74% dintr-un an, spre W, avind forta 6B/S in timpul iernii si forta 4B/S in timpul verii, aceste vinturi fiind folosite in traversadele ocenice spre W.

Sint vinturi permanente situate in partea polara a alizeelor din cele 2 emisfere, avind sensul de la W spre E si, din cauza duratei mai lungi a unui voiaj spre America in timpul caruia caii transportati mureau din cauza terminarii furajelor si apei, acest

Sint vinturi generate de centrele de inalta presiune din centura 30 - 40 grd lat. nordica respectiv sudica si care, in 74% dintr-un an, sint dintr-o directie cuprinsa intre SW si NW, avind functia si forta mai mari in timpul iernii decit vara.

185) Ce sint musonii ?

Sint vinturi periodice, intilnite in Oceanul Indian de N si de S, Marea Chinei de Sud, Marea Arafura si Marea Timor, generate de centrele de joasa si inalta presiune ce se inlocuiesc reciproc functie de anotimp, vinturi orientate spre SW vara si spre NE i

Sint vinturi periodice care, in Oceanul Indian si Pacific, au luat locul alizeelor de vara respectiv iarna si se deplaseaza spre SW vara si NE iarna

Sint vinturi periodice, care iau nastere datorita alternanantei sezoniere in repartitia presiunii atmosferice intre uscat si mare avind directia SW in perioada de vara si NE in timpul iernii cu unele variatii functie de zona.

186) Ce sint grenurile ?

Sint lovituri bruste de vint de durata scurta avind viteze de 40 - 60 Nd producind o crestere a presiunii de aproximativ 4 mb, o scadere a temperaturii de pina la 10 grade C si o crestere a umezelii relative; vintul se roteste brusc in sens retrograd in e

Sint vinturi locale de scurta durata ce pornesc brusc, cu viteze de 40 - 60 Nd si apar in perioadele de schimbare a anotimpurilor (echinoctii si

solstitii); din cauza vitezei si, mai ales , a rotirii bruste, continui produc mari pagube.

Sint vinturi neregulate producindu-se in zone si anotimpuri imprevizibile, dar odata formate se vor deplasa paralel cu izotermele din zona respectiva lasind spre dreapta temperaturile joase si respectiv in stinga cele inalte.

187) Care sint elementele unei depresiuni ?

o zona cu izobare inchise avind presiunea mica in centru; un front cald in fata, un front rece in spate si, evetual, un front oclus in zona centrala; sectorul cald din partea opusa a depresiunii.

o zona cu izobare inchise avind presiunea mica in centru; un front rece in fata, un front cald in spate si, eventual, un front oclus in zona centrala; un sector cald in partea ecuatoriala a depresiunii.

o zona cu izobare inchise avind presiunea mica in centru; un front cald in fata, un front rece in spate si, eventual, un front oclus in zona centrala; un sector cald in partea ecuatoriala a depresiunilor din emisfera nordica si in partea polara a depresiu

188) Pe unde va trece nava in raport cu o depresiune din emisfera nordica, daca elementele meteo inregistreaza urmatoarele evolutii : vintul ia directia S sau SW girind spre W si forta lui creste

in timp, norii apar la orizont in W si plafonul lor coboara trep

Pe la nord in raport cu depresiunea.

Prin centrul depresiunii.

Pe la sud in raport cu depresiunea.

189) Care sint regiunile din emisfera nordica de la latitudini medii si inalte caracterizate printr-o frecventa mare a depresiunilor ?

Oceanele Atlantic si Pacific.

Oceanele Inghetat de Nord, Atlantic si Pacific.

Oceanele Atlantic, Indian si Pacific.

190) Ce este ciclonul tropical ?

Este o formatiune depresionara mobila ce s-a format in zonele extratropicale in jumatatea estica a oceanelor, s-a deplasat spre ecuator unde, alimentata de aerul cald s-a adincit, gradientul baric orizontal a crescut, urmind apoi un traseu specific si avi

Este o formatiune depresionara mobila, cu izobarele foarte apropiate, lipsita de fronturi, avind efect devastator si zone de formare si regiuni de actiune specifice.

Este una din cca. 40% din depresiunile formate in apropierea axei tolvegului ecuatorial care, datorita alimentarii cu aer cald se adinceste formind cicloane.

191) Indicati traiectoria ciclonului tropical :

Este o parabola avind inainte de curbare, orientare WSW in emisfera nordica, respectiv ESE in cea sudica, iar dupa curbare orientindu-se pe directia NE in emisfera nordica si SW in cea sudica.

Este o parabola avind, inainte de curbare, orientare WNW in emisfera nordica, respectiv WSW in cea sudica, iar dupa curbare orientindu-se pe directia NE in emisfera nordica si SE in cea sudica.

Este o parabola avind concavitatea orientata spre W atit in emisfera nordica cit si in cea sudica (traiectoriile in cele 2 emisfere sint apro simetrice fata de ecuator).

192) Prin ce se caracterizeaza un ciclon tropical ?

Izobarele sunt apropiate intre ele, deci gradientii barici orizontali sunt mari; Zona de minima presiune a ciclonului are, spre deosebire de depresiune, un sector cald mult mai mare care alimenteaza depresiunea adincind-o si un sector rece mic; Centrul de

Izobarele sint apropiate intre ele, deci gradientii barici orizontali sint mici; Zona de minima presiune este in mare parte calda; Centrul de presiune minima are un diametru de 5 - 30 Mm; Zona exterioara centrului ciclonului, in care vintul atinge viteza

Izobarele sint apropiate intre ele, deci gradientii barici orizontali sint mari; Zona de minima presiune este in intregime calda. Centrul de presiune minima are un diametru de 5 - 30 Mm; Zona exterioara centrului ciclonului, in care vintul atinge viteza m

193) Ce intelegeti prin 'directia vintului” ?

Directia dinspre care bate vintul.

Spre deosebire de curent directia vintului este cea spre care se deplaseaza aerul.

Unghiul exprimat in grade sau carturi pe care-l face girueta sau mineca de vint cu axul longitudinal al navei.

194) Ce este vintul aparent ?

Vintul pe care l-ar inregistra nava, daca ar sta pe loc.

Vintul pe care-l inregistreaza nava in mars.

Miscarea aerului in sens opus deplasarii navei, miscare care da aparenta unui vint.

195) Cum se determina viteza vintului aparent la bord ?

Este egala si de sens contr cu viteza navei.

Prin calculul vectorial intre vintul real si indicatiile anemometrului.

Raportind indicatiile anemometrului la timpul inregistrarii rotatiilor.

196) Cum se clasifica vinturile in functie de frecventa ?

Vinturi permanente - bat in tot cursul anului; Vinturi periodice - bat intr-o anumita perioada a anului; Vinturi dominante - cele care au frecventa cea mai mare intr-o regiune.

Vinturi permanente - bat in tot cursul anului; Vinturi periodice - bat intr-o anumita perioada a anului; Vinturi neregulate - survin accidental intr-o anumita zona si au directie si viteza imprevizibile.

Vinturi permanente - bat tot timpul anului; Vinturi periodice neregulate bat intr-o anumita perioada a anului fara a avea directia si viteza constante; Vinturi neregulate - survin accidental intr-o zona si au directie si viteza imprevizibile;

197) Ce reprezinta cifrele din centrul rozei vinturilor reprezentata in hartile 'routeing', ex. (pe verticala de sus in jos) : 356, 8,12 ?

Intr-un an in zona respectiva s-a inregistrat picla in 8% din zile, iar ceata in 12%.

S-au facut 356 observatii in cadrul carora vinturile variabile au reprezentat 8%, iar calmurile 12%.

Intr-un an zilele fara vint au reprezentat 8%, iar cele cu vint variabil 12%.

198) Indicati posibilitatile de determinare a centrului ciclonului tropical la bord:

Directia din care se apropie de o nava in larg valurile de hula caracterizate prin h si L mari; Directia din care presiunea atmosferica scade cel mai repede; Directia la punctul de pe orizont de aparenta convergenta a benzilor subtiri, semitransparente de

Directia din care se apropie de nava sau coasta(nava la ancora)valurile de hula caracterizate prin h si L mari; Directia la punctul de pe orizont de aparenta convergenta a benzilor subtiri, semitransparente de nori Ci care au ramificatii curbate spre drea

Directia din care se apropie de o nava in larg valurile de hula caracterizata prin h si L mari; Directia la punctul de pe orizont de aparenta convergenta a benzilor subtiri, semitransparente de nori Ci.

199) Traiectoria posibila a unui ciclon poate fi estimata prin :

Masurarea a 2 relevmente succesive la centrul ciclonului la interval de 2 - 3 h; Introducerea corectiei ce ia in consideratie deplasarea navei si studiul traiectoriilor caracteristice ale cicloanelor in zona.Cu ajutorul radarului in cazul distantelor mici

Masurarea a 2 relev(?) succesive la centrul ciclonului la interval 2-3 h fara a fi necesara vreo corectie avind in vedere faptul ca nava se afla in interiorul zonei de manifestare a ciclonului si studiul traiectoriilor caracteristice ale cicloanelor in zo

Masurarea a 2 relev(?) succesive la centrul ciclonului la interval de cca. o ora pentru ca nava sa aiba timp sa-l evite si studiul traiectoriilor caracteristce ale cicloanelor in zona; Cu ajutor radarului, in cazul distantelor mici.

200) Descrieti trombele marine :

Sint virtejuri ciclonice de dimensiuni reduse in care aerul, in miscare ascendenta, descrie spirale spre dreapta in emisfera N si spre stinga in cea S. Au traiectorii neregulate si se pot forma si la latitudini inalte, in orice anotimp cu exceptia iernii.

Sint virtejuri ciclonice de dimensiuni reduse in care aerul, in miscare ascendenta, descrie spirale spre dreapta in emisfera N si spre stinga in cea S. Au traiectorii neregulate si se pot forma si la latitudini inalte, in orice anotimp cu exceptia iernii.

Sint virtejuri ciclonice de dimensiuni reduse in care aerul, in miscare ascendenta, descrie spirale in sens direct in emisfera nordica si in sens retrograd in cea sudica. Au traiectorii neregulate si se pot forma si la latitudini inalte in perioada de var

201) Care este semicercul periculos al unui ciclon tropical ?

Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea stinga a traiectoriei cu emisfera nordica si in partea dreapta a acesteia in emisfera sudica.

Se situeaza in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea dreapta a traiectoriei in emisfera nordica si in partea stinga a acesteia in emisfera sudica.

Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea ecuatoriala a traiectoriei variabile si in partea polara a traiectoriei caracteristice in emisfera nordica si invers in cea sudica.

202) Care este semicercul manevrabil al unui ciclon tropical ?

Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea dreapta a traiectoriei in emisfera nordica si in partea stinga a acesteia in cea sudica.v

Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea polara a traiectoriei variabile si in partea ecuatoriala a traiectoriei caracteristice in emisfera nordica si invers in emisfera sudica.

Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea stinga a traiectoriei in emisfera nordica si in partea dreapta a acesteia in emisfera sudica.

203) In emisfera nordica, daca nava, in semicercul periculos, se indreapta spre periferia ciclonului, in drum constant vintul :

Gireaza in sens invers acelor de ceasornic.

Se mentine constant.

Gireaza in sens retrograd.

204) In emisfera nordica, daca nava, in semicercul manevrabil, se indreapta spre periferia ciclonului in drum constant, vintul :

Gireaza in sens direct.

Gireaza in sensul acelor de ceasornic.

Gireaza spre pupa.

205) In emisfera sudica, daca nava, in semicercul periculos, se indreapta spre periferia ciclonului in drum constant, vintul :

Gireaza in sens retrograd.

Gireaza in sens invers acelor de ceasornic.

Gireaza spre prova.

206) In emisfera sudica, daca nava, in semicercul manevrabil, se indreapta spre periferia ciclonului in drum constant, vintul :

Gireaza in sensdirect.

Gireaza in sens direct.

Se mentine constant.

207) Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica, in semicercul periculos :

Se ia alura cu vintul din prova tribord intre 10 - 45 grade si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.

Se ia alura cu vintul din prova babord intre 10 - 45 grade si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.

Se ia alura cu vintul din pupa tribord intre 10 - 45 grade si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.

208) Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica, in semicercul manevrabil :

Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.

Se ia alura cu vintul din pupa babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.

Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.

209) Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul periculos :

Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.

Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.

Se ia alura cu vintul din prova tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.

210) Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul manevrabil :

Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.

Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.

Se ia alura cu vintul din pupa babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.

211) Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica,in semicercul periculos aproape de traiectoria centrului ciconului :

Se ia o alura cu vintul din pupa tribord 20 - 25 grade si se va naviga cu viteza maxima permisa de starea marii, iar dupa ce a intrat bine in semicercul manevrabil se va manevra ca atare.

Se ia o alura cu vintul din pupa babord 20 - 25 grade si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii, iar dupa ce a intrat bine in semicercul manevrabil va manevra ca atare.

Se ia o alura cu vintul din prova babord 20 - 25 grade si se naviga cu viteza maxima permisa, iar dupa ce intra bine in semicercul manevrabil, va manevra ca atare.

212) Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul periculos aproape de traiectoria centrului ciclonului :

Se ia alura cu vintul din pupa babord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde bine in semicercul manevrabil, va manevra ca atare.

Se ia alura cu vintul din prova tribord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde bine in semicercul manevrabil, va manevra ca atare.

Se ia alura cu vintul din pupa tribord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde bine in semicercul manevrabil, va manevra ca atare.

213) Care este ordinea aparitiei semnelor prevestitoare de vreme rea la latitudini extratropicale ?

Norii cirrus care pot precede cu 24 - 48 ore modificarile de presiune; Scaderea presiunii atmosferice; Hula, in cazul apropierii de nava a unei ocluziuni; Comportamentul pasarilor si animalelor marine.

Scaderea presiunii atmosferice care se produce cu mult inainte de intrarea navei in zona de furtuna; Norii cirrus; Comportamentul pasarilor si animalelor marine; Hula.

Comportamentul pasarilor si animalelor marine; Hula, care se propaga pina la 1000 Mm inaintea furtunii; Scaderea presiunii; Norii cirrus.

214) Care sint factorii care influenteaza caracteristicile valului ?

Suprafata de contact; Coeficientul de frecare si abatere Corolis; Forta vintului; Durata de actiune a vintului; Adincimea apei.

Forta vintului; Durata de actiune a vintului; Suprafata de contact; Adincimea apei.

Forta vintului; Suprafata de contact; Durata de actiune a vintului; Latitudinea locului.

215) Ce este hula ?

Prima faza a valului de vint, de unde si numele de precursor al furtunii.

Valul ramas dupa ce vintul, care l-a generat, a incetat sa mai bata.

O forma specifica de ondulare a suprafetei marii ce apare cind sint intrunite anumite conditii, incomplet elucidate, de presiune si vint.

216) Secventa norilor Cirrus, Cirrostratus, Altostratus si Nimbostratus, dupa care urmeaza ploaie cu caracter general, indica apropierea unui:

Front oclus

Front stationar

Front cald

Front rece

217) In general suprafetele circulare de joasa presiune se numesc:

Anticicloni

Cicloni tropicali

Sa barica

Talveg depresionar

218) Liniile de pe harta meteorologica care unesc puncte cu aceeasi valoare a presiunii atmosferice se numesc:

Izoterme

Izohipse

Izobare

Izotabate

219) Vantul local care bate in timpul zilei cauzat de diferentele de temperatura si presiune dintre uscat si mare se numeste:

Muson

Alizeu de NE

Fohn

Briza de mare

220) Conform legii Buys-Ballot, daca in emisfera sudica se observa ca vantul este din NW, centrul de joasa presiune va fi localizat in:

ENE

SSW

ESE

WSW

221) Dupa trecerea frontului rece, presiunea atmosferica in mod normal:

Scade ca si temperatura aerului

Scade in timp ce temperatura aerului creste

Creste ca si temperatura aerului

Creste in timp ce temperatura aerului scade

222) Care din urmatoarele expresii nu are legatura cu norii Cumulonimbus:

Furtuna cu grindina

Precipitatii cu caracter general

Precipitatii insotite de descarcari electrice

Precipitatii sub forma de averse sau tornade

223) Conform legii Buys-Ballot, cand in emisfera nordica, se observa ca vantul este din NW, centrul de joasa presiune va fi localizat in:

NE

WSW

NW

SSE

224) Frontul oclus este cauzat de obicei de:

Frontul rece care devine stationar

Frontul cald care se destrama

Frontul rece care ajunge din urma frontul cald

Frontul cald care devine stationar

225) Anticiclonii sunt caracterizati de obicei prin:

Vreme frumoasa si uscata

Cer innorat si vanturi puternice

Precipitatii continue si rafale de vant

Cer complet acoperit si vant slab

226) Cand temperatura unei mase de aer scade:

Temperatura punctului de roua variaza

Umiditatea absoluta scade

Umiditatea relativa creste

Umiditatea relativa scade

227) Aversele puternice de ploaie frecvent insotite de descarcari electrice sunt asociate cu:

Trecerea unui front cald

Trecerea unui front rece

Sistem de inalta presiune

Vanturi ce se rotesc in sensul acelor de ceas in emisfera nordica

228) Vanturile catabatice bat:

Dinspre uscat spre mare

In sens direct in emisfera nordica

In josul pantei datorita curgerii aerului rece

Ascendent, de-a lungul pantei

229) Curentul rece care curge dinspre stramtoarea Bering, de-a lungul coastelor Asiei de NE, se numeste:

Curentul Alaska

Curentul Oya Shivo

Curentul Californiei

Curentul Kuro Shivo

230) Intr-un ciclon tropical, in vortex, vantul se deplaseaza:

Perpendicular pe izobare

Paralel cu linia frontului rece

Nu bate vantul, este calm

Perpendicular pe linia frontului cald

231) Vremea buna este in mod obisnuit asociata cu:

Presiune atmosferica joasa

Presiune atmosferica stationara

Presiune atmosferica inalta

Presiune atmosferica in scadere

232) Daca in emisfera nordica observatorul sta cu fata in vant, zona de presiune joasa va fi:

Drept in fata sa

Spre dreapta, usor in spatele sau

Spre stanga, usor in spatele sau

Spre stanga usor in fata sa

233) Daca este imposibil sa se evite un uragan din emisfera nordica, cel mai indicat loc pentru a trece de furtuna va fi:

Prin ochiul furtunii

Prin jumatatea din dreapta a traiectoriei furtunii

Prin semicercul periculos

Prin jumatatea stanga a traiectoriei furtunii

234) La citirea unei harti, intervalele dese de linii de gradient baric vor indica:

Vanturi puternice

Calm sau vanturi slabe

Nebulozitate 8/8

Ploi continui

235) In emisfera nordica, principalele sisteme de curenti oceanici tind sa curga:

In sens direct, cu exceptia curentului Golfului

In sens retrograd, in Atlanticul de nord si Pacificul de nord

In sens direct daca curent cald, sau retrograd daca este curent rece

In sens direct in Atlanticul de Nord si Pacificul de Nord

236) In emisfera nordica, zona in care vanturile se deplaseaza in sens direct este:

Zona de joasa presiune

Front rece

Zone de inalta presiune

Front cald

237) In emisfera sudica, zona in care vanturile se deplaseaza in sens direct este:

Front oclus

Zona de presiune inalta

Front stationar

Zona de presiune joasa

238) Intr-o zona de relativ calm, aproape de centrul uraganului, marea este:

Calma

Moderata, dar navigabila

Montata si confuza

Montata, dar cu valuri regulate ce-si pastreaza directia

239) In emisfera nordica, schimbarea brusca a directiei vantului spre W sau NW odata cu cresterea vitezei lui indica faptul ca:

Este in trecere un front rece

In apropiere este un centru de inalta presiune

In apropiere exista un front stationar

Se apropie un front oclus

240) Mareea inalta medie are inaltimea medie a:

Celor mai inalte ape

Celor mai joase ape

Celor mai joase ape din ultimele 2 zile

Tuturor apelor inalte

241) Mareea joasa medie are inaltimea media a:

Suprafetei marii

Tuturor apelor joase

Apelor inalte si apelor joase

Celor mai joase ape din ultimele 24 de ore

242) Musonii sunt caracterizati ca:

Vanturi usoare, variabile, cu umiditate redusa

Vantur tari, in rafale, cu aceeasi directie in tot timpul anului

Vanturi constante care isi schimba directia de 2 ori pe an

Vanturi moderate care isi schimba directia de doua ori in timpul zilei

243) Mareele de cuadratura se produc:

La inceputul primaverii, cand Soarele este in apropierea punctului vernal

Cand Soarele, Pamantul si Luna formeaza un unghi de 90 grd

Cand Soarele, Pamantul si Luna sunt pe aceasi directie

La intervale de 28 de zile

244) Mareele de cuadratura se produc cand:

Luna este la fazele de primul si al doilea patrar

La Luna noua si Luna plina

Soarele si Luna sunt la conjunctie

Soarele si Luna sunt in opozitie

245) La un voiaj de la Capetown la Londra, care este cel mai puternic curent intalnit pe langa coastele Africii?

Curentul Ecuatorial de nord

Curentul Benguelei

Curentul Acelor

Curentul Atlanticului-de Sud

246) Vanturile dominante care bat intre 40 grd-60 grd latitudine nordica sunt:

Alizeele de NE

Vanturile de West

Musonii

Vanturile de Est

247) Ciclonii tropicali puternici (uragane, taifunuri) se produc in toate apele calde oceanice, cu exceptia:

Oceanului Indian

Oceanului Pacific de Nord

Oceanului Pacific de Sud

Oceanului Atlantic de Sud

248) Mareele de sizigii au loc cand:

Luna este la primul sau la al doilea patrar

Este Luna noua sau Luna plina

Soarele si Luna sunt pe directii diferite

Soarele si Luna au declinatii de aceeasi valoare

249) Mareele de sizigii se produc cand:

Declinatia Lunii este maxima si este in opozitie cu Soarele

Numai cand Soarele si Luna sunt la aproximativ 90 grd fata de Pamant

Cand Soarele, Luna si Pamantul sunt pe aceeasi directie, indiferent de ordine

O singura data in decurs de 28 de zile

250) Precipitatiile continue, cu caracter general, sunt tipice pentru:

Conditiile de inalta presiune

Conditiile de vreme caracteristice frontului cald

Disparitia norilor Cirrus

Conditiile de vreme caracteristice frontului rece

251) Acea parte a uraganului care este situata in dreapta traiectoriei sale in sensul in care se deplaseaza furtuna, in emisfera nordica, este numita:

Zona adapostita de vant

Semicercul periculos

Ochiul furtunii

Semicercul manevrabil

252) Curentul Braziliei curge in directia generala:

NW

SSW

S

NE

253) Circulatia aerului in jurul centrului de joasa presiune in emisfera nordica este:

In sens direct

Variabila

In sens retrograd

Rectilinie

254) Semicercul manevrabil al ciclonilor tropicali in emisfera nordica este zona situata in:

Partea din fata a navei

Stanga traiectoriei furtunii

Partea din spate a navei

Dreapta traicetoriei furtunii

255) Norii negrii, densi, Cumulonimbus, care inconjoara „ochiul” ciclonilor tropicali, sunt numiti:

Benzi de ploaie spiralate

Ziduri sau pereti de nori

Nori palnie

Spirale ciclonice

256) Inegalitatea diurna a mareelor este cauzata de:

Schimbarea conditiilor de vreme

Varitia declinatiei Lunii

Luna aflata la apogeu

Soarele aflat la periheliu

257) Expresia 'aerul este saturat' inseamna:

Umiditatea relativa este de 100%

Presiunea atmosferica este maxima, la temperatura data

Presiunea atmosferica este maxima, la temperatura data

Norii acopera total bolta cereasca

258) Semnele care indica apropierea unui front cald, sunt:

Norii Cumulonimbus, cu dezvoltare mare pe verticala

Nori negri, ce dau precipitatii sub forma de averse

Ceata, formata la deplasarea aerului cald peste suprafata apei mai reci

Nori superiori de tip Cirrus, urmati de nori mijlocii si apoi inferiori, densi

259) Deplasarea aerului intr-un anticiclon, in emisfera sudica va fi:

In sens retrograd spre interior

In sens direct spre exterior

In sens retrograd spre exterior

In sens direct spre interior

260) Ceata produsa de trecerea unei mase de aer cald peste o suprafata rece, se numeste:

Ceata de radiatie

Ceata de conductie

Ceata frontala

Ceata de advectie

261) In ce directie curge curentul Humboldt (Perului)?

Spre S-W

Spre N

Spre E-S-E

Spre W

262) Semicercul navigabil al unui ciclon tropical, in emisfera sudica este localizat fata de traiectoria furtunii:

Frontal

In dreapta traiectoriei

In spatele furtunii

In stanga traiectoriei

263) Curentului Ecuatorial Contrar are directia generala spre:

Nord

Est

Sud-West

Nord-Est

264) Vanturile alizee de SE bat de fapt spre:

NW

SE

S

NE

265) Presiunea atmosferica standard, exprimata in mb, este:

760 mb

938,9 mb

1000 mb

1013,2 mb

266) Curentul oceanic stabil continuu aflat la aproximativ 60 grd S este:

Curentul vanturilor polare

Curentul Perului

Curentul de deriva al vanturilor de W

Curentul Falkland

267) Temperatura la care aerul este saturat cu vapori de apa si la care incepe condensarea acestora se refera la:

Umiditatea absoluta

Punct de roua

Punct de precipitatii

Deficit de saturatie

268) Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical in emisfera nordica este:

SW, S si SE

NE, E si S

W, NW si N

NW, N si NE

269) Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical in emisfera sudica este:

NW, W si S

SW, S si SE

N, NW si E

W, NW si N

270) Viteza vantului este mai mare in semicercul periculos al unui ciclon tropical din cauza ca:

Este prezent efectul de recurbare

La viteza vantului se adauga si si viteza de deplasare a furtunii

Se produce extensia spre margine a zonei de joasa presiune

Gradientul de presiune este mare

271) Sistemele barice la latitudini medii se deplaseaza in general:

De E la W

De W la E

De N la S

In orice directie

272) Care este indicatia de baza a apropierii unui ciclon tropical de o nava in urmatoarele 48 de ore?

Schimbarea brusca a directiei vantului si scaderea vitezei

Valuri lungi ce-si pastreaza directia

Scaderea zilnica a presiunii atmosferice cu peste 6mb

Un cer acoperit cu ploi continui

273) Care este viteza medie de deplasare a ciclonilor tropicali pe traiectoria variabila?

10 la 12 Nd

4 la 6 Nd

15 la 20 Nd

40 Nd

274) Care este viteza medie de deplasare ciclonilor tropicali pe traiectoria caracteristica?

10 la 15 Nd

20 la 30 Nd

5 la 10 Nd

70 Nd

275) Care este unul din semnele de existenta a unui ciclon tropical, la inceputul dezvoltarii sale?

Forta de furtuna a vantului dinspre Nord

O hula neobisnuit de lunga

Valuri abrupte cu perioada scurta si vant usor

Furtuna cu descarcari electrice si umiditate normala

276) Cum se manifesta un tsunami in ocean deschis?

Mare violenta cu valuri din toate directiile

Nu sunt schimbari notabile in starea marii

Hula moderata cu directie nedefinita

Valuri mari cu lungimi si inaltimi extreme

277) Care sunt tipurile principale de nori asociate unui front rece?

Altostratus si Fractostratus

Altocumulus si Cirrus

Cirrostratus si Cumulus

Cumulonimbus si Cumulus

278) Ce vanturi isi schimba periodic directia?

Alizeele

Musonii

Sirocco

Vanturile de West

279) Care vanturi bat spre ecuator, in emisfera nordica, din zona de aproximativ de 30 grd N?

Vanturi predominant vestice

Musoni

Brize

Alizeele de NE

280) Cand sunt traversate de un front, izobarele tind:

Sa treaca de-a curmezisul frontului fara sa se schimbe

Sa se schimbe de la curbe line in interiorul masei de aer spre benzi ascutite la front

Sa se schimbe in linii drepte

Sa se schimbe de la benzi ascutite in interiorul masei de aer la curbe line de front

281) Cand exista o diferenta nesemnificativa intre inaltimile a doua ape inalte succesive sau a doua ape joase succesive intr-o zi mareica, mareea se numeste:

Maree diurna

Mare semidiurna regulata

Maree mixta

Mare semmidiurna neregulata

282) Ce schimbare a starii marii va indica formarea unei furtuni tropicale la mai mult de 100 Mm de pozitia navei?

O hula lunga din directii diferite

O aclamie de lunga durata a vantului si a marii

Mare agitata cu valuri din NE

Valuri cu lungimi si perioade mici

283) Ce conditii exista in ochiul unui ciclon tropical?

O temperatura a aerului mai scazuta decat cea din exteriorul ochiului

Vant ce-si schimba rapid directia

Nori Altocumulus dominanti

Presiune atmosferica extrem de joasa si calm

284) Ce curent produce deplasarea aisbergurilor spre rutele maritime din NW oceanului Atlantic?

Curentul Atlantic de Nord

Curentul Canarelor

Curentul Labrador

Curentul Baffin

285) Ce curent se intalneste pe ruta directa dintre Vancouver si Los Angeles?

Curentul Perului

Curentul Oya Shivo

Curentul Californiei

Curentul Norvegiei

286) Ce curent vei intalni pe ruta S Africa spre Str. Magellan?

Curentul de deriva al vanturilor de W

Curentul Acelor

Curentul Benguela

Curentul Perului

287) Care din afirmatiile de mai jos privind viteza de deplasare a fronturilor este ADEVARATA?

Frontul rece si cel cald se deplaseaza cu aceeasi viteza

Frontul rece se deplaseaza mai rapid decat frontul cald

Frontul rece se deplaseaza mai incet spre partea de Nord

Frontul cald se deplaseaza mai repede decat frontul rece

288) Care din afirmatiile de mai jos privind mareele de apogeu este ADEVARATA?

Au loc numai la cuadratura

Determina maree diurne

Au o valoare mai scazuta decat in mod normal

Au loc la sizigii

289) Care din afirmatiile de mai jos privitoare la efectul fortei Coriolis asupra curentilor oceanici din emisfera nordica este ADEVARATA?

Forta Coriolis abate spre dreapta de la directia intiala orice corp in miscare,deci si curentii

Depinde de declinatia Lunii

Forta Coriolis este mai mare la latitudini mici

Forta Coriolis abate spre stanga orice corp in miscare de la directia initiala

290) Ce vant se formeaza intre masele de uscat si suprafata marii in timpul noptii?

Mistralul

Briza de uscat

Bora

Briza de mare

291) Ce materiale documentare trebuie sa se consulte pentru informarea de amanunt asupra curentilor din oceanul Atlantic de Nord?

Tablele de maree

Cartile pilot ale zonei

Navtexul

Atlasul geografic

292) Hartile de prognoza de la facsimilul navei indica faptul ca veti traversa in urmatoarele ore un front rece al unui sistem de joasa presiune. Ce masuri veti lua?

Veti astepta la ancora inseninarea vremii si trecerea frontului

Veti asptepta sa vedeti norii Cirrus si Altostratus si apoi veti schimba de drum

Veti schimba de drum la distanta de zona ce va fi afectata de frontul rece

Va veti continua drumul si veti fi pregatiti pentru rafale de vant, averse si descarcari electrice

293) Observatiile meteo indica faptul ca temperatura aerului este in continua scadere si foarte aproapiata de punctul de roua. Ce tip de vreme poate fi prognozat?

Averse de ploaie

Ceata

Lapovita

Vreme secetoasa

294) Axa lumii intersecteaza sfera cereasca in doua puncte numite:

Punct cardinal Nord, punct cardinal Sud

Pol Nord, pol Sud

Zenit, Nadir

Punct cardinal Est, punct cardinal Vest

295) Emisfera care contine polul ridicat se numeste:

Emisfera boreala

Emisfera estica

Emisfera vizibila

Emisfera sudica

296) Arcul de cerc vertical masurat de la orizontul adevarat astronomic pana la paralelul de inaltime al astrului se numeste:

Distanta zenitala

Declinatie

Distanta polara

Inaltime

297) Declinatia unui astru se masoara pe ...... de la ......:

Cercul vertical……..ecuator

Cercul orar……..orizontul adevarat astronomic

Primul vertical……..ecuator

Cercul orar……….ecuator

298) Punctul vernal reprezinta originea pentru coordonatele:

Inaltime, distanta polara

Unghi orar, unghi la pol

Declinatie, unghi orar

Unghi sideral, ascensiune dreapta

299) Complementele laturilor unui triunghi sferic de pozitie sunt:

Inaltimea, declinatia, latitudinea

Azimutul, declinatia, unghiul orar

Unghiul la pol, declinatia, unghiul sideral

Inaltimea, declinatia, unghiul la zenit semicircular

300) Pozitia unui astru in sistemul de coordonate ecuatoriale este definita la intersectia:

Paralelului de inaltime cu cercul orar

Paralelului de declinatie cu cercul vertical

Paralelului de declinatie cu cercul orar

Paralelului de inaltime cu cercul vertical

301) Care din afirmatiile privitoare la miscarea diurna a sferei ceresti este FALSA:

Este uniforma

Este izocrona

Este aparenta

Este directa

302) Un astru la culminatie intersecteaza:

Meridianul superior,meridianul inferior

Primul vertical estic,primul vertical vestic

Orizontul adevarat astronomic

Ecuatorul ceresc

303) Astrii avand declinatia in valoare absoluta mai mica decat colatitudinea intersecteaza orizontul adevarat astronomic in doua puncte corespunzatoare:

Culminatiei superioare, culminatiei inferioare

Trecerii prin primul vertical vestic, respectiv estic

Rasaritului, apusului

Trecerii din emisfera estica in cea vestica si invers

304) Pentru un observator situat pe o latitudine oarecare, astrii avand declinatia de semn contrar si valoarea mai mare decat colatitudinea sunt :

Astrii circumpolari vizibili

Astrii cu rasarit si apus

Astrii care intersecteaza primul vertical

Astrii circumpolari invizibili

305) Pentru un observator situat pe o latitudine sudica oarecare, un astru avand declinatia de semn contrar cu latitudinea, in miscarea diurna aparenta parcurge:

Numai cadranele de orizont SE, SW

Numai cadranele de orizont NE, NW

Toate cadranele de orizont

Este invizibil

306) Pentru un observator situat in Polul Sud terestru:

Toti astrii emisferei sudice sunt circumpolari vizibili

Toti astrii au rasarit si apus

Numai astrii emisferei nordice au rasarit si apus

Numai astrii emisferei sudice au rasarit si apus

307) Un observator se deplaseaza cu nava pe un paralel de latitudine la o data cand declinatia soarelui are aceiasi valoare si semn cu latitudinea observatorului.Ce valori

poate lua azimutul Soarelui in acest caz?

090 grd -270 grd

0 grd -360grd

0 grd -180 grd

180 grd -360 grd

308) Valoarea maxima a azimutului unui astru care nu intersecteaza primul vertical in emisfera vizibila se numeste:

Digresiune minima

Digresiune

Elongatie minima

Elongatie

309) Denumiti corect momentul cand Soarele are declinatia S23°27’

Solstitiu de iarna

Echinoctiu de primavara

Solstitiu de vara

Echinoctiu de toamna

310) La ce data se afla Soarele in miscarea sa anuala aparenta in punctele de intersectie dintre ecliptica si ecuatorul ceresc:

20 martie, 22 iunie

21 martie, 23 septembrie

22 iunie, 23 septembrie

22 iunie, 22 decembrie

311) Pe o latitudine oarecare diferita de zero, ziua este egala cu noaptea la urmatoarele date:

22 decembrie, 21 martie

21 martie, 22 iunie

21 martie, 23 septembrie

22 iunie, 22 decembrie

312) Planetele sistemului solar ce pot fi utilizate pentru observatii in navigatia astronomica sunt:

Mercur, Venus Marte, Jupiter

Venus, Marte, Jupiter, Saturn

Venus, Marte, Jupiter, Uranus

Marte, Jupiter, Saturn, Neptun

313) In functie de dispunerea orbitei, in raport de orbita terestra planetele inferioare sunt:

Mercur, Venus

Venus, Marte

Mercur, Jupiter

Jupiter, Saturn

314) Timpul civil se defineste astfel:

Unghiul orar al Soarelui adevarat masurat de la meridianul inferior al observatorului

Unghiul orar al Soarelui mediu masurat de la meridianul inferior al observatorului

Unghiul orar al punctului vernal

Unghiul orar al unui astru oarecare

315) Intre timpul locului t si timpul la Greenwich T al unui astru exista urmatoarea relatie:

t=T+

t=T-

t=T+τ

t=T-α

316) Intervalul de timp necesar Soarelui pentru a trece de doua ori consecutiv prin punctul vernal se numeste:

An sideral

An tropic

An calendaristic

An solar mediu

317) Ziua solara este intervalul de timp intre doua culminatii succesive la meridianul superior al observatorului a....

Soarelui mediu

Punctului vernal

Soarelui adevarat

Unui punct fictiv pe sfera cereasca

318) O nava in deplasare spre est traverseaza meridianul de 180 grd la ora 21.00 din data de 30.06. Ce data se inscrie in jurnalul de bord la ora 24.00?

1.07

30.06

29.06

2.07

319) O nava in deplasare spre vest traverseaza meridianul limita dintre fusul 3W si 4W la ora bordului 17.30. Cand se modifica in jurnalul de bord, ora bordului pentru a o aduce in

concordanta cu noul fus orar:

La miezul noptii

In momentul traversarii meridianului limita

Indiferent la ce ora a bordului

Nu se modifica

320) Pentru calculul unghiului orar al Soarelui cu ajutorul Efemeridei nautice se utilizeaza relatia:

ta=Ta+α

ta=Ta+λ

ta=Ta-α

ta=Ta-λ

321) Notatia „d” din tabla de interpolare si corectii cuprinsa in Efemerida nautica are urmatoarea semnificatie:

Declinatie magnetica

Semidimetrul Soarelui

Variatia orara a declinatiei

Variatia orara a unghiului orar

322) Valoarea semidiametrului Soarelui, data in tablele zilnice din Efemerida nautica este necesara pentru:

Corectarea inaltimilor mai mari de 30° masurate la Soare

Controlul corectiei compasului cu Soarele la inaltime oarecare

Verifcarea preciziei determinarii corectiei sextantului

Verificarea preciziei inaltimilor masurata la Soare

323) Cea mai stralucitoare stea de pe sfera cereasca este:

αCanis Majoris

αVirginis

αTauri

αOrionis

324) In functie de magnitudine se recomada sa se utilizeze pentru observatii in vederea determinarii punctului navei:

Astrii indiferent de magnitudine care asigura conditia optima de intersectie

Astrii indiferent de magnitudine care asigura conditia de intersectie la limita

Astrii de magnitudine minima care asigura conditia optima de intersectie

Astrii cu magnitudinea cea mai mare care asigura conditii favorabile de intersectie

325) Metoda recomandata pentru identficarea unui astru necunoscut este:

Cu ajutorul efemeridei nautice

Prin calcul

Cu ajutorul hartilor ceresti

Cu ajutorul navisferei

326) Orientarea navisferei pentru momentul observatiei se face in functie de:

Colatitudine si inaltime

Latitudine si timpul sideral al locului

Longitudine si timpul sideral al locului

Longitudine si declinatie

327) Masurarea unghiurilor cu sextantul se bazeaza pe principiul:

Reflexiei

Dublei reflexii

Refractiei

Dublei refractii

328) Metoda recomandata pentru determinarea corectiei sextantului care permite verificarea preciziei valorii obtinute este:

Cu orizontul

Cu o stea de magnitudine mica

Cu Soarele

Cu o stea de magnitudine mare

329) Valoarea limita admisa pentru corectia sextantului este:

2’.5

1’.5

0’.5

3’.0

330) Limita admisa pentru comparatia rezultatului calculului de control al preciziei corectiei sextantului cu semidiametrul soarelui este:

1’.0

0’.2

0’.5

1’.5

331) Cand in urma determinarii corectiei sextantului rezulta o valoare mai mare decat limita admisa, iar valoarea corectiei obtinuta este ≤±2’.5 se:

Reface calculul de control

Reface controlul si reglajul sextantului

Verifica si regleaza numai paralelismul oglinzilor

Determina din nou corectia sextantului

332) La un sextant foarte bine reglat eroarea de masurare a unghiurilor este determinata de:

Eroarea reziduala de neparalelism a oglinzilor

Eroare de gradare a limbului sextantului

Eroare de gradare a tamburului sextantului

Eroarea de neparalelism a axului lunetei cu planul sextantului

333) Care este succesiunea logica in care se aplica factorii de corectie pentru determinarea inaltimii adevarate din inaltimea instrumentala masurata la Soare?:

ha=hi+ε-ρ-DEPRS.D.+π

ha=hi+εS.D.-ρ+π–DEPR

ha=hi+ε-DEPR-ρ+πS.D.

ha=hi+ε-DEPR+π-ρS.D.

334) Corectia totala a inaltimii masurate la stele este suma algebrica dintre:

Corectie de depresiune si refractie

Corectia de depresiune si paralaxa

Corectie de refractie si semidiametru

Corectie de semidiametru si paralaxa

335) Limitele recomandate pentru valoarea inaltimii masurate la astrii sunt:

30>h<70

30<h<70

30<h>70

30>h>70

336) Formula corecta pentru calculul latitudinii din inaltimea Stelei Polare cu Efemerida Brown este:

a=ha-1+a1-a2-a3

a=ha+1+a1+a2+a3

a=ha-1+a0+a1+a2

a=ha-a0-a1-a2

337) Pentru determinarea precisa a elementelor dreptei de inaltime se recomanda utilizarea urmatoarei metode:

Repetarea observatiilor

Observatii simultane efectuate de mai multi observatori

Reducerea inaltimilor la acelasi zenit

Serie de observatii

338) Metoda cea mai accesibila de determinare a corectiei compasului cu observatii la astri indiferent de latitudinea locului observatorului este :

Cu Soarele la rasarit sau apus

Cu un astru la inaltime oarecare

Cu azimutul stelei polare

Cu o planeta inferioara

339) Pe sfera terestra linia de pozitie obtinuta din observatia efectuata la un astru se numeste:

Cerc de egala distanta

Dreapta de inaltime

Izoazimutala

Cerc de inaltime

340) Pe sfera terestra centrul cercului de inaltime se afla in:

Punctul determinativ

Punctul subastral

Polul ridicat

Punctul estimat al navei

341) Pentru determinarea punctului navei cu doua observatii simultane la astri diferenta de azimut optima este:

Orice valoare

342) Pentru determinarea punctului navei cu observatii simultane la astri diferenta de azimut limita este:

30ΔAz150

30ΔAz150

30ΔAz150

30ΔAz150

343) Pentru determinarea punctului navei cu trei observatii simultane la astri diferenta de azimut recomandata este:

ΔAz30 sau ΔAz150

Orice valoare

ΔAz60 sau ΔAz120

ΔAz30 sau ΔAz70

344) Diferenta minima de azimut la determinarea punctului navei cu doua observatii succesive la Soare trebuie sa fie:

ΔAz60

ΔAz30

ΔAz150

ΔAz90

345) Pentru determinarea punctului navei cu observatii succesive la Soare, observatiile se efectueaza intotdeauna in aceeiasi succesiune.Stabiliti care din variantele de mai jos este FALSA:

Prima observatie a.m. a doua p.m.

Prima observatie meridiana, a doua p.m.

Prima observatie a.m., a doua meridiana

Prima observatie meridiana, a doua a.m.

346) Procedeul reducerii inaltimilor la acelasi zenit se aplica in scopul:

Diminuarii erorii in punct determinata de deplasarea navei in timpul efectuarii observatiilor

Asigurarea cvasisimultaneitatii observatiilor

Diminuarea erorilor accidentale de masurare a inaltimilor

Eliminarii erorii sistematice de masurare a inaltimilor

347) Care este modalitatea cea mai precisa de determinare a azimutului unui astru?

Cu tablele A.B.C.

Cu formula ctg Z

Prin masurare cu alidada

Cu formula sin Z

348) Tablele A.B.C. nu pot fi utilizate pentru determinarea corectiei compasului prin metoda cu Soarele la rasarit (apus) deoarece:

Nu ofera suficienta precizie

Sunt necesare mai multe inerpolari la scoaterea valorilor din table

Dau valoarea azimutul Soarelui cand acesta se afla cu centrul in orizontul adevarat astronomic

Nu pot fi utilizate pentru calculul azimutului Soarelui

349) Crepusculul nautic are loc in intervalul de timp cat Soarele se afla sub orizont la o inaltime negativa cuprinsa intre:

0-18grd

6-12 grd

12-18 grd

0-6 grd

350) Timpul mediu al locului tm se transforma in tipul fusului tf cu relatia:

tf=tm-(f-)

tf=tm+(f-)

tf=tm+f

tf=tm-

351) Pozitia unui astru in sistemul de coordonate orizontale se defineste la intersectia:

Almucantaratului cu cercul orar al astrului

Paralelului de declinatie cu cercul vertical

Paralelului de inaltime cu cercul orar

Paralelului de inaltime cu cercul vertical

352) Axa lumii si verticala locului observatorului determina planul:

Primului vertical

Meridianul ceresc al locului observatorului

Orizontului adevarat astronomic al observatorului

Ecuatorului ceresc

353) Ecuatia medie a timpului exprima:

Relatia intre unghiul orar si unghiul la pol al Soarelui adevarat

Diferenta intre pozitia Soarelui adevarat si a Soarelui mediu

Diferenta intre declinatia Soarelui la solstitiu si echinoctiu

Relatia intre unghiul sideral si ascensiunea dreapta a Soarelui

354) Succesiunea fazelor Lunii este urmatorea:

Luna noua, prim patrar,luna plina, ultim patrar

Luna plina, prim patrar, luna noua, ultim patrar

Luna noua, luna plina, ultim patrar, prim patrar

Luna noua, ultim patrar, prim patrar, luna plina

355) Unghiurile intr-un triunghi sferic de pozitie sunt:

La zenit, paralactic, la pol

La pol, sideral, distanta polara

La zenit, declinatia, distanta zenitala

La pol, colatitudinea, inaltimea

356) Precizia punctului determinat cu observatii succesive la Soare depinde in primul rand de:

Eroarea in estima

Eroarea in corectia sextantului

Eroare de masurare a timpului

Eroarea in dreapta de inaltime la cea de a doua observatie

357) Care din factorii enumerati mai jos nu influenteaza precizia dreptei de inaltime?

Inlocuirea cercului de inaltime cu dreapta de inaltime

Eroarea accidentala de masurare a inaltimii

Eroarea in citirea cronometrului

Eroarea in punctul estimat

358) In marginea alaturata este reprezentata proiectia sferei ceresti in planul orizontului astronomic, cu zenitul (Zen) in centru. Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

Almucantarat;

Verticalul;

Meridianul ceresc al observatorului.

359) Ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

orizontul astronomic al observatorului;

ecuatorul ceresc;

meridianul astronomic al observatorului.

360) Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

orizontul astronomic al observatorului;

ecuatorul ceresc;

meridianul astronomic al observatorului.

361) Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

orizontul astronomic al observatorului;

ecuatorul ceresc;

meridianul astronomic al observatorului.

362) Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

orizontul astronomic al observatorului;

ecuatorul ceresc;

meridianul astronomic al observatorului.

363) Indicati ce este punctul marcat cu semnul intrebarii:

punctul vernal;

zenitul;

punctul cardinal nord.

364) Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

cercul vertical al astrului;

cercul orar al astrului;

meridianul observatorului.

365) Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

linia est vest;

linia nord sud;

dreapta de inaltime.

366) Indicati ce este punctul marcat cu semnul intrebarii:

punctul cardinal nord;

punctul cardinal sud;

nadir.

367) Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

punctul cardinal est;

punctul cardinal vest;

punctul cardinal vest.

368) Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

punctul cardinal est;

punctul cardinal vest;

punctul cardinal sud.

369) Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

cerc vertical;

meridianul superior;

meridianul inferior.

370) Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

cerc vertical;

meridianul superior;

meridianul inferior.

371) Indicati ce este cercul mare marcat cu semnul intrebarii:

orizontul astronomic al observatorului;

ecuatorul ceresc;

meridianul astronomic al observatorului.

372) Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

cercul vertical;

meridianul ceresc;

cercul orar.

373) Elementul care este trasat cu o culoare mai deschisa si este marcat cu semnul intrebarii reprezinta urmatoarea coordonata a astrului:

unghiul orar:

unghiul la pol;

azimutul.

374) Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

dreapta de inaltime;

meridianul inferior;

meridianul superior.

375) Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

dreapta de inaltime;

meridianul inferior;

meridianul superior.

376) Indicati ce coordonata a astrului este marcata cu semnul intrebarii:

unghiul orar;

unghiul sideral;

azimutul.

377) Indicati ce coordonata a astrului este marcata cu semnul intrebarii:

inaltimea;

declinatia;

ascensia dreapta.

378) Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

cercul de inaltime;

almucantaratul;

paralelul de declinatie.

379) Indicati ce coordonata a astrului este marcata cu semnul intrebarii:

inaltimea;

declinatia;

unghiul sideral.

380) Indicati ce coordonata a astrului este marcata cu semnul intrebarii:

azimutul;

unghiul orar;

unghiul sideral.

381) In figura alaturata, unghiul la pol este:

la est;

la vest;

la sud.

382) Care din afirmatiile de mai jos este adevarata?

drumul adevarat este in cadranul I, relevmentul adevarat este in cadranul IV iar relevmentul prova este la tribord;

drumul adevarat este in cadranul III, relevmentul adevarat este in cadranul II iar relevmentul prova este la tribord;

drumul adevarat este in cadranul I, relevmentul adevarat este in cadranul IV iar relevmentul prova este la babord.

383) Care din afirmatiile de mai jos este adevarata?

drumul adevarat este in cadranul I, relevmentul adevarat este in cadranul IV iar relevmentul prova este la tribord;

drumul adevarat este in cadrul II, relevmentul adevarat este in cadranul IV iar relevmentul prova este la tribord;

drumul adevarat este in cadranul II, relevmentul adevarat este in cadranul IV iar relevmentul prova este la babord.

384) Unghiul din imaginea alaturata este:

deviatia compas;

corectia totala compas;

declinatia magnetica.

385) Unghiul din imaginea alaturata este:

deviatia compas;

corectia totala compas;

declinatia magnetica.

386) Unghiul din imaginea alaturata este:

deviatia compas;

corectia totala compas;

declinatia magnetica.

387) Unghiul din imaginea alaturata este:

corectia totala compas;

drumul compas;

deviatia compas.

388) O navăse deplaseazăîntre douăpuncte M 1 (φ1, λ1) şi M 2 (φ2,λ2) într-un drum reprezentat în figura alăturată.Care din următoarele afirmaţii este advărată:

389) O navăse deplaseazăîntre douăpuncte M 1 (φ1, λ1) şi M 2 (φ2,λ2) într-un drum reprezentat în figura alăturată.Care din următoarele afirmaţii este adevărată?

390) O navăse deplaseazăîntre douăpuncte M 1 (φ1, λ1) şi M 2 (φ2, λ2) într-un drum reprezentat în figura alăturată. Care din următoarele afirmaţii este adevărată?

391) Relevmentul adevarat din imaginea alaturata este cuprins in cadranul:

IV;

III;

II.

392) Relevmentul adevarat din imaginea alaturata este cuprins in cadranul:

III;

I;

II.

393) Relevmentul adevarat din imaginea alaturata este cuprins in cadranul:

IV:

III;

II.

394) Elementul sferei ceresti din imaginea alaturata este:

meridianul superior al observatorului;

meridianul inferior al observatorului;

cercul orar al astrului.

395) Coordonarea cereasca din imaginea alaturata este:

meridianul superior al observatorului;

meridianul inferior al observatorului;

cercul orar al astrului.

396) Coordonarea cereasca din imaginea alaturata este:

declinatia astrului;

unghiul sideral al astrului;

unghiul orar al astrului.

397) Coordonarea cereasca din imaginea alaturata este:

declinatia astrului;

unghiul sideral al astrului;

inaltimea astrului.

398) Elementul sferei ceresti din imaginea alaturata este:

meridianul superior al observatorului;

meridianul inferior al observatorului;

cercul orar al astrului.

399) Coordonata cereasca din imaginea alaturata este:

unghiul la pol al astrului;

azimutul astrului;

unghiul orar al astrului.

400) Coordonata cereasca din imaginea alaturata este:

inaltimea astrului;

declinatia astrului;

distanta zenitala a astrului.

401) Elementul sferei ceresti din imaginea alaturata este:

cercul vertical al astrului;

meridianul inferior al observatorului;

meridianul superior al observatorului.

402) Elementul sferei ceresti din imaginea alaturata este:

meridianul superior al observatorului;

primul vertical estic;

primul vertical vestic.

403) În imaginea alăturatăeste reprezentatăorbita Pământului în jurul Soarelui (S), iar P1, P2, P3 şi P4 reprezintăcele patru puncte care marcheazăînceputul anotimpurilor astronomice. Ţinând

cont de orientarea Pământului, precum şi de valoarea şi semnul declinaţiei Soarelui (δN sau δS ), precizaţi ce reprezintăpunctul P1 ?

începutul verii astronomice în emisfera nordică;

începutul iernii astronomice în emisfera nordică;

începutul verii astronomice în emisfera sudică.

404) În imaginea alăturatăeste reprezentatăorbita Pământului în jurul Soarelui (S), iar P1, P2, P3 şi P4 reprezintăcele patru puncte care marcheazăînceputul anotimpurilor astronomice. Ţinând

cont de orientarea Pâmântului, precum şi de valoarea şi semnul declinaţiei Soarelui (δN sau δS ), precizaţi ce reprezintăpunctul P2 ?

începutul iernii astronomice în emisfera sudică;

începutul primăverii astronomice în emisfera nordică;

începutul toamnei astronomice în emisfera nordică.

405) În imaginea alăturatăeste reprezentatăorbita Pământului în jurul Soarelui (S), iar P1, P2, P3 şi P4 reprezintăcele patru puncte care marchează începutul anotimpurilor astronomice. Ţinând

cont de orientarea Pământului, precum şi de valoarea şi semnul declinaţiei Soarelui (δN sau δS ), precizaţi ce reprezintăpunctul P3 ?

Începutul verii astronomice în emisfera nordică.

începutul primăverii astronomice în emisfera sudică;

începutul iernii astronomice în emisfera nordică.

406) În imaginea alăturatăeste reprezentatăorbita Pământului în jurul Soarelui (S) iar P 1, P2, P3 şi P4 reprezintăcele patru puncte care marcheazăînceputul anotimpurilor astronomice. Ţinând

cont de orientarea Pământului, precum şi de valoarea şi semnul declinaţiei Soarelui (δN sau δS ), precizaţi ce reprezintăpunctul P4 ?

începutul primăverii astronomice în emisfera sudică;

începutul primăverii astronomice în emisfera nordică;

începutul toamnei astronomice în emisfera nordică.

407) În imaginea alăturatăeste reprezentatăorbita Pământului în jurul Soarelui (S) iar P 1, P2, P3 şi P4 reprezintăcele patru puncte care marcheazăînceputul anotimpurilor astronomice. Ţinând

cont de orientarea Pământului, precum şi de valoarea şi semnul declinaţiei Soarelui (δN sau δS ), precizaţi ce reprezintăpunctul P1 ?

începutul verii astronomice în emisfera sudică;

începutul iernii astronomice în emisfera sudică;

începutul toamnei astronomice în emisfera nordică.

408) În imaginea alăturatăeste reprezentatăorbita Pământului în jurul Soarelui (S) iar P 1, P2, P3 şi P4 reprezintăcele patru puncte care marcheazăînceputul anotimpurilor astronomice. Ţinând

cont de orientarea Pământului, precum şi de valoarea şi semnul declinaţiei Soarelui (δN sau δS ), precizaţi ce reprezintăpunctul P2 ?

începutul toamnei astronomice în emisfera sudică;

începutul primăverii astronomice în emisfera sudică;

începutul primăverii astronomice în emisfera nordică.

409) În imaginea alăturatăeste reprezentatăorbita Pământului în jurul Soarelui (S) iar P1, P2, P3 şi P4 reprezintăcele patru puncte care marcheazăînceputul anotimpurilor astronomice. Ţinând cont

de orientarea Pământului, precum şi de valoarea şi semnul declinaţiei Soarelui (δN sau δS ), precizaţi ce reprezintăpunctul P3 ?

începutul verii astronomice în emisfera sudică;

începutul iernii astronomice în emisfera sudică;

începutul verii astronomice în emisfera nordică.

410) În imaginea alăturatăeste reprezentatăorbita Pământului în jurul Soarelui (S) iar P1, P2, P3 şi P4 reprezintăcele patru puncte care marcheazăînceputul anotimpurilor astronomice. Ţinând cont

de orientarea Pământului, precum şi de valoarea şi semnul declinaţiei Soarelui (δN sau δS ), precizaţi ce reprezintăpunctul P4 ?

începutul toamnei astronomice în emisfera sudică;

începutul primăverii astronomice în emisfera sudică;

începutul toamnei astronomice în emisfera sudică.

411) Fie un observator M pe sfera terestra din imaginea alaturata. Elementul marcat cu semnul intrebarii reprezinta:

un paralel de latitudine;

latitudinea geografica a observatorului;

longitudinea geografica a observatorului.

412) Fie un observator M pe sfera terestra din imaginea alaturata.

Elementul marcat cu semnul intrebarii reprezinta:

un paralel de latitudine;

latitudinea geografica a observatorului;

longitudinea geografica a observatorului.

413) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la reprezentarea sferei

terestre din imaginea alaturata este adevarata ?

latitudinea geografica a observatorului M este nordica, deci negativa;

latitudinea geografica a observatorului M este sudica;

latitudinea geografica a observatorului M este nordica, deci pozitiva.

414) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la reprezentarea sferei

terestre din imaginea alaturata este adevarata ?

longitudinea geografica a observatorului M este estica, deci negativa;

longitudinea geografica a observatorului M este estica, deci pozitiva;

longitudinea geografica a observatorului M este vestica.

415) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la reprezentarea sferei

terestre din imaginea alaturata este adevarata ?

observatorul M se gaseste in emisfera nordica;

observatorul M se gaseste in emisfera sudica;

observatorul M se gaseste in emisfera vestica.

416) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la reprezentarea sferei

terestre din imaginea alaturata este adevarata ?

observatorul M se gaseste in emisfera estica;

observatorul M se gaseste in emisfera sudica;

observatorul M se gaseste in emisfera vestica.

417) Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza in punctul M 2. Diferenta

de latitudine are semnul:

plus;

minus;

nu are importanta.

418) Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza in punctul M 2. Diferenta

de longitudine are semnul:

plus;

minus;

nu are importanta.

419) Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza in punctul M 2. Diferenta

de longitudine are semnul:

minus;

plus;

nu are importanta.

420) Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza in punctul M 2. Diferenta

de latitudine are semnul:

plus;

nu are importanta;

minus.

421) Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

meridianul astronomic;

cercul de inaltime;

orizontul astronomic.

422) Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

cercul de inaltime;

orizontul astronomic;

meridianul astronomic.

423) Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

cercul de inaltime;

meridianul astronomic;

orizontul astronomic.

424) Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

ecliptica;

ecuatorul ceresc;

orizontul astronomic.

425) Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

ecliptica;

paralel de declinatie;

ecuatorul ceresc.

426) Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

meridian ceresc;

paralel de declinatie;

ecuatorul ceresc.

427) Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

punctul vernal;

polul ceresc;

zenitul.

428) Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

polul ceresc;

zenitul;

punctul vernal.

429) Un cerc mare pe sfera terestra care intersecteaza ecuatorul la longitudinea

de 141grd E il va intersecta din nou la longitudinea de:

180 grade E

41 grade E

141 grade W

039 grade W

430) Un far cu inaltimea de 37 metri si o bataie nominala de 18 Mm,cand

vizibilitatea este de 11Mm, pentru o inaltime a ochiului observatorului de 13 metri, incepe sa se vada de la distanta aproximativa de:

12.5 Mm

16.0 Mm

20.0 Mm

23.5 Mm

431) Daca nava se deplaseaza spre Est:

diferenta de longitudine este pozitiva

diferenta de latitudine este pozitiva

diferenta de latitudine este negativa

diferenta de longitudine este negativa

432) In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord:

longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire

latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire

latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire

longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire

433) Deviatia compas este produsa de:

masele amagnetice ale corpului navei

curentii de inalta frecventa indusi in corpul navei

magnetul compensator de banda

masele magnetice ale corpului navei

434) Daca drumul magnetic este mai mic decat drumul compas deviatia compas este:

nordica

estica

sudica

vestica

435) Drumul magnetic difera de drumul compas cu valoarea:

declinatiei magnetice

deviatiei compas

corectiei compas

corectiei giro

436) Pe hartile la scara foarte mica informatiile privind declinatia magnetica sunt date sub forma de:

izodiname

izocline

izogone

izostadii

437) Daca pentru o anumita valoare a capului compas deviatia compas este zero, corectia compas este:

zero

egala cu declinatia magnetica

constanta

nu depinde de declinatia magnetica

438) Corectia compas pentru o anumita valoare a drumului navei este zero cand:

valoarea declinatiei magnetice si a deviatiei compas sunt egale si de semn contrar

valoarea declinatiei magnetice actualizata pentru anul in curs este zero

valoarea deviatiei compas este zero

valoarea declinatiei magnetice si a deviatiei compas sunt egale si de acelasi semn

439) Compensarea compasului magnetic are drept consecinta:

diminuarea influentei magnetismului terestru

diminuarea influentei magnetismului navei

anularea influentei comune a magnetismului navei si a magnetismului terestru

anularea influentei magnetismului navei

440) Viteza deasupra fundului se determina cu:

lochul electromagnetic

lochul hidrodinamic

lochul mecanic

lochul Doppler

441) Daca distanta la loch este mai mare decat distanta reala parcursa de nava, factorul

de corectie al lochului este:

negativ

supraunitar

subunitar

pozitiv

442) Pe harta Mercator deformarile reprezentarii suprafetei terestre sunt proportionale cu:

Cosec j

Sec j

Cos j

Cotg j

443) Nivelul de referinta al inaltimii reperelor din harta este de regula:

nivelul mediu al apei joase la cuadratura

nivelul mediu al apei joase la sizigii

nivelul mediu al apei inalte la cuadratura

nivelul mediu al apei inalte la sizigii

444) Tipul de proiectie cartografica utilizat pentru harta Mercator este:

stereografica

conica

cilindrica

policonica

445) O harta avind scara de 1:160.000 este :

harta costiera

harta generala

plan

harta oceanica

446) Proiectia gnomonica este:

centrala plana tangenta

centrala cilindrica transversala

conica dreapta

centrala cilindrica dreapta

447) Harta Mercator este realizata in proiectie:

centrala cilindrica dreapta

centrala cilindrica dreapta conforma

centrala cilindrica transversala

centrala cilindrica transversala conforma

448) Ortodroma se poate reprezenta ca linie dreapta pe o harta in proiectie:

conica

stereografica

policonica

gnomonica

449) In zonele cu maree nivelul de referinta al adancimilor (nivelul zero al hartii) este de

regula:

nivelul mediu al celei mai inalte ape la cuadratura

nivelul mediu al celei mai joase ape la sizigii

nivelul mediu al celei mai inalte ape la sizigii

nivelul mediu al celei mai joase ape la cuadratura

450) Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand:

hartile rutiere

avizele pentru navigatori

hartile meteorologice in facsimil

avizele meteorologice

451) Loxodroma trece prin polii terestrii daca intersecteaza paralelele de latitudine sub un unghi de:

30 grd

60 grd

90 grd

120 grd

452) Care din afirmatiile de mai jos cu privire la proiectia Mercator este FALSA?

este centrala

este echivalenta

este cilindrica

este dreapta

453) Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce:

cresterea vitezei si deriva de vant

numai micsorarea vitezei

numai cresterea vitezei

micsorarea vitezei si deriva de vant

454) Care din urmatoarele caracteristici ale unui far nu sunt specificate pe harta:

perioada luminii

bataia

inaltimea constructiei farului

culoarea luminii

455) Pozitia determinata in functie de drumul si viteza reala a navei este un punct:

estimat-observat

observat

estimat

determinativ

456) Pozitia navei rezultata pe baza de observatii succesive este un punct:

estimat-observat

observat

estimat

determinativ

457) Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un reper costier de inaltime cunoscuta este:

dreapta de relevment

cerc de egala distanta

aliniament

izoazimutala

458) Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa fie trecute precis pe harta

sa fie vizibile din orice directie

sa fie usor de identificat

sa fie trecute pe harta si vizibile

459) Plecand dintr-un punct precis determinat in drum adevarat 090 grd, dupa trei ore de mars punctul determinat printr-o metoda independenta de

compas rezulta la o distanta de 1.5 Mm Est de punctul estimat. Forta vantului in zona este zero. Care din afirmatiile de mai jos este adevarata?

in zona actioneaza un curent de West

directia curentului este perpendiculara pe drumul navei

viteza curentului este constanta

in zona actioneza un curent de Est

460) Care este numarul minim de repere costiere necesar pentru determinarea punctului navei cu observatii simultane:

trei

unu

doua

patru

471) Stabiliti varianta corespunzatoare ordinii crescande in precizia urmatoarelor procedee de

determinare a punctului navei cu observatii costiere: 1. Relevment-distanta; 2. doua unghiuri orizontale simultane; 3. trei relevmente simultane; 4. punct estimat; 5. doua distante simultane

2,4,3,5,1

4,1,5,3,2

1,2,3,4,5

5,2,4,3,1

472) Un aliniament are sensibilitate maxima cand:

distanta nava-reper anterior este mica, distanta dintre repere este mare

distanta nava-reper anterior este mare, distanta dintre repere este mare

distanta nava-reper anterior este mare, distanta dintre repere este mica

distanta nava-reper anterior este mare, reperele sunt dispuse la inaltimi diferite

473) Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment are urmatoarea proprietate:

depinde de valoarea corectiei compas

depinde de valoarea drumului navei

este dependent de unghiul de intersectie dintre relevmente

este independent ca pozitie pe harta de valoarea corectiei compas

474) Care din urmatoarele notiuni nu este o linie de pozitie?

cerc de egala distanta

dreapta de relevment

ortodroma

aliniament

475) Corpul balizei marcajului cardinal de Nord este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos

astfel:

negru-galben-negru

galben-negru

galben-negru-galben

negru-galben

476) Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontal dispuse de sus in jos

astfel:

galben-negru-galben

negru-galben-negru

negru-galben

galben-negru

477) Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in regiunea B, marcajele

laterale au urmatoarele lumini:

tribord-verde, babord-rosu

tribord-alba fixa, babord-alba cu sclipiri

tribord-rosu, babord-verde

tribord-alba izofaza, babord-alba ocultatii

478) Corpul balizei marcajului cardinal de Est este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos

astfel:

negru-galben-negru

galben-negru-galben

negru-galben

galben-negru

479) Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de balizaj maritim se refera la:

marcajul de pericol izolat

marcajul lateral

marcajul cardinal

marcajul special

480) Marcajul cardinal de Est are ca semn de varf:

doua conuri negre cu varful in sus

doua conuri negre unite la varf

doua conuri negre unite la baza

doua conuri negre cu virful in jos

481) Marcajul cardinal de Vest are ca semn de varf:

doua conuri negre cu varful in sus

doua conuri negre unite la varf

doua conuri negre cu varful in jos

doua conuri negre unite la baza

482) Marcajul lateral de babord din regiunea A are ca semn de varf:

un con rosu cu varful in sus

o sfera neagra

un cilindru rosu

un cilindru verde

483) Valoarea declinatiei magnetice pentru anul 2004 este:

7 grd. 51' W;

2 grd. 01' W;

1 grd. 59'.

484) Semnul din imagine simbolizeaza:

un marcaj lateral de babord;

un marcaj lateral de tribord;

un marcaj lateral de canal preferabil la babord.

485) Semnul din imagine simbolizeaza:

un marcaj lateral de babord;

un marcaj lateral de tribord;

un marcaj lateral de canal preferabil la babord.

486) Semnul din imagine simbolizeaza:

un marcaj cardinal de est;

un marcaj cardinal de sud;

un marcaj cardinal de nord.

487) Semnul din imagine simbolizeaza:

un marcaj cardinal de est;

un marcaj cardinal de vest;

un marcaj cardinal de sud.

488) Semnul din imagine simbolizeaza:

un marcaj cardinal de est;

un marcaj cardinal de vest;

un marcaj cardinal de sud.

489) Semnul din imagine simbolizeaza:

un marcaj cardinal de est;

un marcaj cardinal de vest;

un marcaj cardinal de sud.

490) Semnul din imagine simbolizeaza:

un marcaj de ape sigure;

un marcaj special;

un marcaj de pericol izolat.

491) Semnul din imagine simbolizeaza:

un marcaj de ape sigure;

un marcaj special;

un marcaj de tribord.

492) Semnul din imagine simbolizeaza:

sensul curentului;

sensul conventional de balizaj;

sensul de trafic pe o pasa.

493) Ce linie de pozitie costiera este indicata de sageata din imaginea alaturata?

arcul de cerc capabil de un unghi orizontal;

cercul de inaltime;

cercul de distanta.

494) Declinaţia magneticăse simbolizeazăcu:

d

δ;

Δ.

495) Deviaţia compas se simbolizeazăcu:

d

δ;

Δ.

496) Corecţia magneticăse simbolizeazăcu:

d

δ;

Δ.

497) Simbolul “δg” desemnează:

dcorecţia totalăgiro;

corecţia pentru eroarea de viteză;

corecţia pentru eroarea de balans.

498) Radarul este setat pe Miscarea Relativa, imaginea stabilizata N-UP, viteza navei proprii este

diferita de zero. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?

O tinta mobila se deplaseaza intotdeauna pe imaginea radar

Spotul care marcheaza pozitia navei proprii ramane intotdeauna fix

O schimbare de drum a navei proprii modifica directia miscarii relative a tintelor mobile aflate pe ecran

Spotul unui reper fix ramane fix pe imaginea radar

499) Radarul este setat pe Miscare Reala, imaginea stabilizata N-UP, viteza navei proprii este diferita

de zero. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?

O tinta mobila se deplaseaza intotdeauna pe imaginea radar

Spotul care marcheaza pozitia navei proprii ramane intotdeauna fix

O schimbare de drum a navei proprii nu modifica directia de deplasare a tintelor mobile aflate pe ecran

Spotul unui reper fix ramane fix pe imaginea radar

500) Radarul este setat in Miscare Reala. Care din urmatoarele tipuri de tinte nu se va deplasa pe

imaginea radar?

Un reper fix

Spotul care reprezinta pozitia navei proprii

O nava care merge in acelasi drum si cu aceeasi viteza ca nava proprie

O nava ajunsa din urma

501) Cea mai precisa informatie pe care un radar o poate oferi se refera la:

Relevmentul la o tinta

Marimea unei tinte

Viteza unei tinte

Distanta la o tinta

502) Cea mai precisa informatie pe care un radar o poate oferi se refera la:

Relevmentul la o tinta

Marimea unei tinte

Viteza unei tinte

Distanta la o tinta

503) Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care este cea mai rapida metoda pentru determinarea punctului

navei?

Masurarea unei distante si a unui relevment la un reper

Masurarea a doua distante

Masurarea a doua relevmente

In sistemul H-UP nu este indicata determinarea pozitiei navei

504) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la radar este FALSA?

Inaltimea la care se afla antena radarului influenteaza bataia radarului

Detectia radar nu este influentata de conditiile hidrometeorologice

Radarul trebuie verificat periodic in conditii de vizibilitate buna, pentru a se vedea daca functioneaza corect

Relevmentele sunt mai precise decat distantele masurate cu radarul

505) Care din urmatoarele afirmatii, referitoare la operarea radarului pe timp de ceata este ADEVARATA?

Ambarcatiunile de mici dimensiuni pot scapa uneori detectiei radar

Balizele vor aparea intotdeauna pe ecranul radarului

Distantele radar sunt mai putin precise decat relevmentele radar

O coasta cu dune de nisip „se vede” mai bine pe radar decat o coasta stancoasa

506) Radarul este setat in Miscare Relativa H-UP. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA?

Linia coastei care apare pe imaginea radar are de regula aceeasi orientare cu harta de navigatie

Pe cercul azimutal al radarului se masoara relevmente adevarate

Imaginea radar corespunde cu imaginea care se poate observa vizual de pe puntea de comanda

La o schimbare de drum, imaginea radar se roteste in sensul giratiei navei

507) Radarul este setat in Miscare Relativa, in H-UP. Ce influenta are directia si viteza curentului asupra vectorului miscarii relative al unei

tinte?

Nu are nici o infuenta

Poate genera erori atunci cand se determina viteza relativa a tintei respective

Poate genera erori atunci cand se calculeaza Aspectul la tinta respectiva

Poate produce erori in calcularea CPA-ului

508) Radarul este setat in Miscare Reala N-UP. Influenteaza directia si viteza curentului valoarea afisata de radarul ARPA pentru CPA/TCPA-

ul unei tinte?

Da

Nu

Numai daca se lucreaza cu vectori reali de miscare pentru tinta plotata

Numai daca se lucreaza cu vectori relativi de miscare pentru tinta plotata

509) In terminologia radar “Aspectul” unei nave tinta inseamna:

Relevmentul adevarat in care nava proprie „vede” nava proprie

Relevmentul prova semicircular in care nava tinta „vede” nava proprie

Relevmentul Prova in care nava proprie „vede” nava tinta

Marimea si forma navei

510) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unui reper de navigatie plutitor (baliza) este FALSA?

In cazul in care nu exista deriva, directia Miscarii Relative a reperului fix este in sens contrar drumului navei

In cazul in care nu exista deriva, viteza relativa a reperului este egala cu viteza navei proprii

In cazul in care exista deriva, viteza relativa a reperului este egala cu viteza curentului

In cazul in care exista deriva, din triunghiul vitezelor construit pentru reperul respectiv se poate determina directia curentului

511) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei nave care naviga in acelasi drum si cu aceeasi viteza cu

nava este FALSA?

Distanta la nava respectiva se mentine constanta

In Miscarea Relativa tinta care reprezinta nava respectiva va fi stationara pe ecranul radar

Relevmentul la nava respectiva se mentine constant

Vectorul de Miscare Relativa pentru nava respectiva va avea aceeasi directie cu drumul navei proprii

512) Radarul este setat in Miscare Relativa, imaginea stabilizata N-UP. O nava tinta in sectorul Prova Tribord vine la coliziune. Care din

urmatoarele afirmatii este FALSA?

O schimbare de drum la tribord, efectuata de nava proprie va face ca valoarea Directiei Miscarii Relative sa creasca

O schimbare de drum la Babord, efectuata de nava proprie, va face ca valoarea Directiei Miscarii Relative al navei tinta sa scada

O reducere a vitezei navei proprii va face ca valoarea Directiei Miscarii Relative a navei tinta sa creasca

Stoparea navei proprii, (viteza prin apa zero) nu modifica valoarea Directiei Miscarii Relative a navei tinta

513) Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI (paralelelor indicatoare) este FALSA?

Cu ajutorul PI se poate urmari deplasarea navei pe un anumit drum

Cu ajutorul PI se poate urmari efectuarea unei schimbari de drum

Cu ajutorul PI se poate pilota nava pruntr-o schema de separare a traficului

Cu ajutorul PI se poate urmari rezultatul unei manevre de evitare

514) Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI (paralelelor indicatoare) este FALSA?

PI se pot utiliza numai in Miscarea Relativa

Nu este recomandat a se trasa pe ecranul radar mai mult de doua PI simultan

Pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci cand exista deriva

Este indicata utilizarea PI, pentru pilotarea navei in orice conditii de vizibilitate

515) Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea NAVLINE este FALSA?

NAVLINE-urile se traseaza prin metoda relevmentelor si distantelor masurate la punctele caracteristice ale rutei de urmat

NAVLINE-ul trebuie utilizat atunci cand ruta pe care trebuie pilotata nava implica schimbari frecvente de drum

Principiul pilotarii navei pe NAVLINE este acelasi ca si in cazul PI

Spre deosebirede PI, NAVLINE-ul nu poate fi utilizatdecat pe scala radar pe care a fost trasat

516) Miscarea Relativa a unui reper fix poate furniza informatii utile de navigatie. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?

Drumul deasupra fundului pe care se deplaseaza nava proprie

Viteza de deasupta fundului pe care se deplaseaza nava proprie

Unghiul total de deriva

Abaterea navei proprii de la ruta trasata pe harta

517) Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? In conditiile in care exista deriva, plotand pe Planseta RADAR pozitiile succesive ale

unui reper fix se poate determina:

Drumul adevarat (Da) care trebuie tinut la timona, pentru a contracara efectul derivei

Corectia pentru stabilirea valorii exacte a CPA-ului la o nava tinta

Viteza curentului

Drumul deasupra fundului care trebuie luat pentru a trece de la o anumita distanta fata de reper

518) Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In conditiile in care exista deriva, pe Planseta RADAR se lucreaza cu urmatorii

parametri de miscare pentru nava proprie:

Drum deasupra fundului/ viteza deasupra fundului

Drum adevarat/ viteza deasupra fundului

Drum adevarat/ viteza prin apa

Drum deasupra fundului/ viteza prin apa

519) Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? O harta electronica radar (True MAP) poate fi trasata pe ecranul radar de catre

utilizator si ulterior folosita pentru pilotarea navei, numai daca:

Radarul functioneaza in Miscarea Reala/ N UP

Radarul functioneaza in Miscare Relativa/ N UP

Numai daca radarul este cuplat cu receptorul GPS.

Avem pe radar un reper in functie de care sa putem pozitiona manual harta electronica

520) Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a urmatoarelor date:

Viteza navei deasupra fundului sau prin apa

Distanta pana la urmatorul Way Point

Valoarea corectiei giro

Pozitia indicata de receptorul GPS

521) Radarul este setat in Miscare Reala, imaginea stabilizata N-UP. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la utilitatea functiei HISTORY este ADEVARATA?

Arata care dintre tinte vine la coliziune

Arata care dintre tintele plotate a schimbat de drum

Aceasta functie se utilizeaza numai atunci cand se simuleaza manevra de evitare

Indica drumul, viteza si CPA-ul tintei plotate.

522) Ce determina la un radar ARPA emiterea unei alarme vizuale si sonore?

Plotarea automata a unei tinte care a intrat in suprafata zonelor de veghe

O tinta plotata si urmarita automat al carei ecou s-a pierdut

O tinta care are un CPA mai mic decat limita stabilita/setata de utilizator

Plotarea unei tinte care a scapat de detectia primei zone de veghe, dar a fost detectata de catre cel de-al doilea Ring Guard

523) Radarul ARPA este cuplat cu lochul hidrodinamic. Din cauza curentului de maree, acesta indica o viteza mai mare decat viteza

reala a navei proprii. Ce erori sunt posibile in datele pe care ARPA le afiseaza?

CPA-ul afisat este mai mic decat cel real

TCPA-ul afisat este mai mic decat cel real

Relevmentul afisat pentru tinta plotata este eronat

Nici una dintre acestea erori

524) Care este cea mai utilizata forma de reprezentare grafica pentru drumul si viteza unei tinte, la radarele ARPA?

Hexagoanele PAD (predicted area of danger)

Afisarea valorilor pentru drumul si viteza tintei in format alfanumeric

Marcarea pozitiilor anterioare avute de tinta pe ecranul radar

Vector relativ sau real de miscare

525) Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduse) in sistemul ARPA?

Drumul deasupra fundului

Drumul compas

Drumul de urmat, trasat pe harta

Drumul adevarat

526) Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduse) in sistemul ARPA?

Viteza deasupra fundului

Viteza prin apa

Viteza indicata de GPS

Viteza indicata de lochul Doppler

527) Care dintre urmatoarele setari ale radarului ARPA furnizeaza o imagine radar foarte apropiata de cea care poate fi observata

vizual, de pe puntea de comanda?

Miscarea relativa, H-UP, Vector Relativ pentru tintele plotate

Miscarea Reala, N-UP, Vector Real pentru tintele plotate

Miscarea Reala, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate

Miscare Relativa, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate

528) Ce fel de erori sunt posibile daca in sistemul ARPA se introduce valoarea drumului deasupra fundului pentru nava proprie

Nu vor fi nici un fel de erori

Pot aparea erori la determinarea Directiei Miscarii Relative a tintelor

Pot aparea erori la calculul CPA-ului

Pot aparea erori la determinarea drumului adevarat al tintelor

529) Cand sunt activate zonele de veghe (ring guard) la un radar ARPA care din afirmatiile de mai jos este ADEVARATA?

Toate tintele periculoase vor fi plotate si urmarite automat

Toate tintele care intra in suprafata de veghe vor fi plotate si urmarite automat

Numai tintele periculoase care intra in suprafata de veghe vor fi plotate si urmarite automat

Unele tinte de mici dimensiuni pot scapa detectiei zonelor de veghe

530) Exista din punct de vedere al COLREG un tratament preferential pentru navele dotate cu radare ARPA?

NU

DA

DA, numai in conditii de vizibilitate buna

DA, numai in conditii de vizibilitate redusa

531) Cum trebuie setat radarul pentru a efectua simularea unei manevre de evitare pentru o nava tinta aflata in tribord, putin

inaintea traversului, la un ARPA?

Miscare Reala/ N-UP/ vector real

Miscare Reala/C-UP/ vector real

Miscare Relativa/ N-UP/ vector relativ

Miscare Relativa/ C-UP/vector real

532) Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? La un radar ARPA cu sistem vectorial, in cadrul simularii manevrei de evitare

pot fi modificati urmatorii parametri:

TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea

Viteza navei proprii

Timpul alocat pentru inceperea manevrei de evitare

Drumul navei noastre

533) Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei de evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial,

are ca rezultat:

Stabilirea drumului navei tinta pentru care se face evitarea

Stabilirea distantei de siguranta optima

Stabilirea orei la care se incepe manevra de evitare

Stabilirea parametrilor manevrei de evitare

534) Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In cadrul simularii manevrei de evitare la un radar ARPA cu sistem

vectorial efectele manevrei de evitare se pot estima:

Numai pentru tinta periculoasa, pentru care se face simularea evitarii

Numai pentru tintele care sunt deja plotate si urmarite de ARPA

Numai toate tintele de pe ecranul radarului ARPA

Numai pentru tintele plotate si urmarite de ARPA care au un CPA mai mic decat distanta de siguranta

535) La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii referitoare la acest sistem grafic ARPA, este FALSA?

Orice tinta plotata poate avea unul, doua sau nici un PAD

Aria PAD-ului nu se modifica atata timp cat nu se modifica parametrii de mars ai navei proprii sau ai navei tinta

Pozitia PAD-ului se modifica o data cu modificarea distantei dintre nava noastra si nava tinta

Punctul de coliziune nu coinicide cu centrul geometric al PAD-ului

536) La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii referitoare la acest sistem grafic ARPA, este FALSA?

PAD-ul are forma unui hexagon

Aria PAD-ului nu se modifica neaparat simetric pe masura ce scade distanta la nava tinta

Aria PAD-ului depinde de distanta de siguranta introdusa de catre utilizator

Aria PAD-ului depinde de timpul alocat de utilizator pana la inceperea manevrei de evitare

537) Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la modul de stabilire al manevrei de evitare pe baza informatiilor date de un

radar ARPA cu sistem PAD este ADEVARATA?

PAD-ul indica grafic zona periculoasa din jurul unei tinte

In functie de aria PAD-ului putem aprecia valoarea CPA-ului la o tinta mobila

Tehnica PAD-ului se preteaza cel mai bine pentru stabilirea manevrelor de evitare prin variatia vitezei

Drumul de evitare se stabileste prin determinarea directiei la centrul geomteric al PAD-ului

538) Precizia masurarii relevmentului radiogoniometric este influentata de un cumul de factori. Influenta carui din acesti factori

poate fi masurata valoric prin metoda comparatiei intre relevementul optic si relevmentul radio masurate simultan la acelasi radiofar:

efectul de uscat

efectul de noapte

efectul de antena

efectul de emisie secundara

539) Caracteristicile de functionare a radiofarurilor sunt continute in „Admiralty List of Radio Signals”:

Vol.3

Vol.4

Vol.2

Vol.1

540) Efectul de noapte este generat de:

Trecerea undei directe peste suprafete cu proprietati conductive diferite

Receptia simultana a undei directe si a celei reflectate

Eroarea de nealiniere a antenei cadru in axul longitudinal al navei

Eroarea in corectia compasului

541) Deviatia radio este determinata de:

Efectul de uscat

Efectul de noapte

Efectul de emisie secundara

Efectul de antena

542) Care din urmatoarii factori nu influenteaza deviatia radio:

Distanta nava-radiofar

Relevmentul prova la radiofar

Lungimea de unda

Pescajul navei

543) Care din elementele constructive ale navei are de regula cea mai mare influenta asupra valorii deviatiei radio si care

determina variatia de tip cuadrantal a acesteia:

Catargele

Corpul navei

Bigile

Antenele navei

544) Semnul corectiei ortodromice depinde de:

Distanta nava-radiofar

Semnul declinatiei magnetice

Pozitia nave in functie de pozitia radiofarului

Pozitia antenei cadru

545) Care din afirmatiile de mai jos cu privire la efectul de uscat este FALSA:

Depinde de raportul dintre distanta nava-radiofar, nava-linia coastei

Este minim cand directia nava-radiofar este orientata pe normala la linia coastei

Este maxim cand directia nava-radiofar este orientata pe normala la linia coastei

Depinde de unghiul format intre directia nava-radiofar si linia coastei

546) Linia de pozitie hiperbolica se defineste ca fiind:

Locul geometric al punctelor din care suma distantelor la doua puncte fixe este constanta

Locul geometric al punctelor de egal relevment la doua puncte fixe

Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment la doua puncte fixe

Locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe

547) Freceventa purtatoare de lucru a statiilor LORAN-C este:

1950 Khz

1850 Khz

1750 Khz

100 Khz

548) O pereche de statii a unui lant LORAN-C se identifica in functie de:

Frecventa de baza de repetitie a impulsurilor

Frecventa de repetitie a impulsurilor

Frecventa specifica de repetitie a impulsurilor

Frecventa purtatoare

549) O linie de pozitie LORAN-C se determina prin masurarea:

Diferentei de faza si amplitudine

Diferentei de timp si frecventa

Diferentei de frecventa si faza

Diferentei de timp si faza

550) Acordul receptorului LORAN-C pe freceventa de lucru a unui lant LORAN-C se face in functie de:

Frecventa de repetitie a impulsului

Frecventa purtatoare

Frecventa specifica de repetitie a impulsurilor

Frecventa de baza repetitie a impulsurilor

551) Care din afirmatia de mai jos cu privire la factorii care afecteaza precizia punctului LORAN-C este falsa:

Conditiile de propagare

Starea marii in zona de navigatie

Unghiul de intersectie intre liniile de pozitie

Distanta nava-statia MASTER a lantului LORAN-C utilizat

552) Parametrii utilizati pentru determinarea pozitiei cu sistemul GPS:

Pseudodistanta, inaltimea

Diferenta de relvement, suma distantelor

Pseudodistanta, diferenta de distanta

Diferenta de distanta, azimutul

553) Configuratia segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe suprafata terestra numarul minim necesar de

sateliti radiovizibili, care este de:

4

2

6

5

554) Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 de sateliti operationali, a caror dispunere in

spatiu este urmatoarea:

In 4 plane orbitale, cate 6 sateliti in fiecare plan orbital

In 6 plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan orbital

In 3 plane orbitale, cate 8 sateliti in fiecare plan orbital

In 8 plane orbitale, cate 3 sateliti in fiecare plan orbital

555) Care din afirmatiile de mai jos cu privire la parametrii segmentului spatial GPS este FALSA?

Inaltimea aproximativa a orbitei 21.200 km

Inclinarea orbitei fata de planul ecuatorului terestru i=55 grd

Perioada de rotatie a satelitilor T=24 ore

Decalajul intre orbite pe ecuator Dl=60°

556) Care din afirmatiile de mai jos cu privire la rolul segmentului de control GPS este FALSA:

Urmarirea satelitilor GPS

Determinarea pozitiei reale pe orbita a satelitilor GPS

Modificarea continua a parametrilor orbitei satelitiilor GPS

Actualizarea efemeridei si almanahului in memoria satelitiilor GPS la fiecare 12 ore

557) Sistemul GPS a fost proiectat pe baza elipsoidului de referinta:

Astrogeodezic

WGS-84

CLARKE

WGS-72

558) In sistem tridimensional 3D parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt latitudinea, longitudinea si

inaltimea. Inaltimea afisata reprezinta inaltimea antenei receptorului GPS masurata de la suprafata:

Sferei terestre

Geoidului

Elipsoidului de referinta

Liniei de plutire

559) Intre pozitia afisata de receptorul GPS in sistem bidimensional 2D (latitudine, longitudine) si pozitia

corespunzatoare materializata pe harta de navigatie apar diferente daca:

Harta nu este actualizata la zi

Nu este cunoscuta exact inaltimea antenei receptorului GPS

Nu a fost aplicata corectia de fus orar la ora afisata de receptorul GPS

Harta a fost proiectata pe baza unui elipsoid de referinta diferit de cel pe baza caruia a fost proiectat sistemul GPS

560) Precizia punctului afisat de un receptor GPS depinde de un cumul de factori. Care din afirmatiile de mai jos este

FALSA:

Configuratia satelitilor radiovizibili

Eroarea in punctul estimat al navei

Numarul de sateliti radiovizibili

Degradarea intentionata a secventei de efemerida din structura semnalului emis de satelitii GPS

561) Eroarea medie patratica in punctul GPS (pentru utilizatorii neautorizati de Departamentul Apararii al SUA)

cu metoda SA activa, in 95% din cazuri este:

15m

150 m

300m

50m

562) Gradul de incredere in punctul afisat de un receptor GPS este dat de dilutia orizontala in pozitie (HDOP)

exprimata printr-o scara conventionala de la 1 la 10. Punctele cu grad minim de incredere corespund pentru:

HDOP<1

2<HDOP<3< div=""> </HDOP<3<>

4<HDOP<5< div=""> </HDOP<5<>

HDOP>5

563) Eroarea medie patratica in punctul determinat cu un echipament DGPS in 95% din cazuri este:

10m

50m

120m

300m

564) Valoarea limita a functiei XTE (abatere laterala de la drumul deasupra fundului pana la urmatorul

WAYPOINT) se stabileste in raport de:

Sensibilitatea pilotului automat coroborata cu gradul marii

Pericolele de navigatie existente in zona

Ambardeea navei

Corectia compas

565) In stationare la ancora setarea alarmei corespunzatoare la receptorul GPS se face in functie de:

Numarul de nave existente in rada

Distanta la un reper fix la coasta

Numarul de chei de lant la apa

Adancimea apei

566) Progamarea in memoria receptorului GPS a rutei de navigatie, pentru o traversada oceanica pe drum mixt,

se face in functie de:

Drumurile intermediare si cel pe paralelul limita

Punctele intermediare ca WAYPOINT-uri

Distantele pe drumurile intermediare si pe paralelul limita

Relevmentul si distanta de la punctul initial la punctul final

567) Specificatia DATUM a unei harti electronice reprezinta:

Data la care a fost intocmita harta

Data ultimei corectii a hartii

Elipsoidul de referinta pe baza caruia a fost proiectata harta

Data limita pina la care este valabila harta