1.Monografia contabila pentru comertul cu amanuntul.Comerul cu
amnuntul/de dtail este activitatea desfurat de comercianii care vnd
produse, de regul, direct consumatorilor pentru uzul personal al
acestora. Comerul cu ridicata/de gros este activitatea desfurat de
comercianii care cumpr produse n cantiti mari n scopul revnzrii
acestora n cantiti mai mici altor comerciani sau utilizatori
profesionali i colectivi.Cele doua activitati nu se pot desfasura
in aceeasi structura de vanzare .(OG 99/2000)Specific pentru
comertul cu amanuntul este obligativitatea utilizarii casei de
marcat .Societatea X este a unui mic intreprinzator care cumpara si
revinde marfa si utilizeaza pretul de vanzare cu amanuntul pentru
evidentierea acestora.In luna iulie achizitioneaza marfuri la un
pret de achizitie de 1.000 lei plus TVA .La revanzarea aceasta se
adauga un adaos comercial de 25%.Ulterior, se vand marfuri in
valoare de 868 lei , suma care include si TVA.Societatea este
inregistrata ca platitor de TVA.1. Achizitionarea marfurilor : % =
401 Furnizori 1.240 lei371 Marfuri 1.000 lei4426 Tva deductibila
240 lei2. Inregistrarea diferentelor de pret la marfuriMai intai se
calculeaza pretul de vanzare cu amanuntul astfel:Adaosul comercial
= 25% * pretul de achizitie = 25% * 1.000 lei = 250 leiTva
neexigibila = (1.000 lei + 250 lei )*24 % = 300 leiPretul de
vanzare cu amanuntul = cost de achizitie + adaos commercial+ tva
neexigibila = 1.000 lei + 250 lei + 300 lei = 1.550 leiIn momentul
de fata, in contul 371, marfurile sunt inregistrate la costul de
achizitie de 1.000 lei.Pentru a se ajunge la pretul de vanzare de
1.550 lei se fac urmatoarele inregistrari contabile :371 Marfuri =
% 550 lei 378 Diferente de pret la marfuri 250 lei 4428 Tva
neexigibila 300 lei3. Vanzarea marfurilor :5311 Casa in lei = % 868
lei 707 Venituri din vanzarea marfurilor 700 lei 4427 TVA colectata
168 leiPret de vanzare = 868 lei => Tva = 868 lei* 24/124 = 168
lei = > baza = 868 lei -168 lei =700 lei4. Descarcarea
gestiuniiLa descarcarea gestiunii trebuie sa tinem cont atat de
contul 371 cat si de contul 378.Astfel, pretul de vanzare fara Tva
= 700 lei, conform calculelor de mai sus, pret care se compune din
cost de achizitie si adaos comercial.Adaosul comercial = 700 lei
*25 /125 = 140 leiBaza = 700 lei 140 lei = 560 lei % = 371 Marfuri
868 lei607 Cheltuieli privind marfurile 560 lei378 Diferente de
pret la marfuri 140 lei4428 Tva neexigibila 168 leiConturile se
prezinta astfel:371 MarfuriDebit: 1.000 leiDebit : 550 leiCredit :
868 leiSold final (debitor) : 682 lei378 Diferente de pret aferente
marfurilorCredit :250 leiDebit: 140 leiSold final(creditor) : 110
lei4428 TVA neexigibilaCredit 300 leiDebit : 168 leiSold final
(creditor) = 132 lei2.Contabilitatea stocurilor de materii prime si
materialeEvidenta stocurilor si productiei in curs de executie se
realizeaza prin conturile din clasa 3 Conturi de stocuri si
productie in curs de executie .In cadrul planului de conturi
general, din clasa a 3-a face parte grupa 30 Stocuri de materii
prime si materiale , cu urmatoarele conturi sintetice : 301 Materii
prime Materiile prime sunt bunuri care participa direct la
fabricarea produsului , in care se regasesc integral sau partial ,
fie in starea lor initiala , fie transformate. 302 Materiale
consumabile Bunuri care participa sau ajuta la procesul de
productie sau de exploatare, fara a se regasi de regula in produsul
finit. 303 Materiale de natura obiectelor de inventar Bunuri care
nu indeplinesc cumulativ conditiile pentru a fi incluse in
categoria imobilizarilor corporale, echipamente de lucru, de
protectie, piese de schimb, baracamente si amenajari provizorii,
etc. 308 Diferente de pret la materii prime si materiale Cont
rectificativ al valorii de inregistrare a materiilor prime si
materialelor care tine evidenta diferentelor nefavorabile in plus
sau favorabile in minus dintre costul de achizitie si pretul
standard aferente materiilor prime, materialelor consumabile si
materialelor de natura obiectelor de inventar.Conturile de stocuri
si productie in curs de executie sunt conturi de activ.Monografiile
contabile aferente stocurilor difera in functie de metoda folosita:
inventar permanent sau intermitent astfel:a.inventarul permanent
presupune inregistrarea operatiilor de intrare-iesire in timp real,
pe masura ce intervin;b.inventarul intermitent, presupune ca la
incheierea perioadei, in conturile de stocuri(debit) se
inregistreaza stocurile de la sfarsitul perioadei rezultate in urma
inventarierii, urmand ca la deschiderea perioadei sa se treaca pe
cheltuiala stocurile de la inceputul perioadei .Monografii
contabile :A. in cazul utilizarii inventarului permanentExemplu 1
:evidenta se face la cost de achizitieO societate detine un stoc
initial de 200 kg, evaluat la cost de achizitie 0,80 lei/kg. In
cursul lunii cumpara materii prime astfel: 100 kg la 0,50 lei /kg
plus TVA , la care se adauga cheltuieli de transport in valoare de
50 lei plus TVA. Din stoc se consuma 250 kg. procurarea materiilor
prime:% = 401 62 lei301 50 lei4426 12 lei inregistrarea
cheltuielilor de transport :% = 401 62 lei301 50 lei4426 12 lei
consum de materii prime -250 kg601 = 301 210 leiNota: Costul de
achizitie unitar al materiilor prime dobandite in cursul perioadei
: (50+50):100 =1 leu/ kgValoarea consumului (presupunem ca
descarcarea de gestiune are loc prin metoda FIFO) : 200* 0.8 +50*1
= 210 leiExemplu 2: evidenta se face la pret standardO entitate
prezinta la inceputul perioadei x urmatoarea situatie privind
materiile prime : stoc initial : 200 kg * 1 lei/kg ; diferente de
pret aferente stocului intial : 10 lei; achizitie in cursul lunii :
500 kg la pret 1,10 lei/ Kg plus TVA; consum de materiale : 300 kg.
achizitionare materiilor prime;Pretul standard pentru luna x este
de 1 leu /kg.% = 401 682 lei301 500 lei308 50 lei ( (1,10- 1
)*500=50)4426 132 lei (550 *0,24 = 132) inregistrarea consumului de
materiale :300 kg * 1 leu/kg = 300 lei601 = 301 300 leiCoeficientul
pentru descarcarea diferentelor de pret , k = (SI 308* RD 308)/(SI
301+RD 301)= (10+50)/(200+500) =0.0857 diferente de pret aferente
consumului de materiale : 300* 0,0857 = 25.71 ron601 = 308 25.71
leiB. In cazul utilizarii inventarului intermitentExemplu:Evidenta
la cost de achizitieO societate are un stoc initial de materii
prime de 100 lei . S-a efectuat o cumparare de materii prime de 200
lei plus TVA . La inventarierea de la sfarsitul perioadei se
constata un sold de materii prime de 150 lei. se trece pe
cheltuiela soldul initial prin nota contabila:601 = 301 100 lei se
achizitioneaza noi materii prime :% = 401 248 lei601 200 lei4426 48
lei inregistrarea stocului final stabilit la inventariere:301 = 601
150 lei3. Monografie contabila credite bancare pe termen
lungExemplu : O societate comerciala contracteaza un credit bancar
de 100.000 ron, pe 10 ani, cu o dobanda de 15%. Inregistrarile
contabile vor fi:1. Inregistrarea imprumutului5121 Conturi la banci
in lei = 1621 Credite bancare pe termen lung 100.0002.
Inregistrarea dobanzii in prima lunasuma de inregistrat = 100.000
ron * 15 % / 12 luni = 1.250 ron /luna666 Cheltuieli privind
dobanzile = 1682 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung
1.2503. Plata dobanzii in prima luna1682 Dobanzi aferente
creditelor bancare pe termen lung = 5121 Conturi la banci in lei
1.2504. Rambursarea creditului1621 Credite bancare pe termen lung =
5121 Conturi la banci in lei 100.0005. Trecerea la credite
restanteIn cazul in care creditul nu s-a rambursat la scadenta,
suma nerambursata se transfera in contul 1622 Credite bancare pe
termen lung nerambursate la scadenta.1621 Credite bancare pe termen
lung = 1622 Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta
100.0006. Rambursarea creditului restant1622 Credite bancare pe
termen lung nerambursate la scadenta = 5121 Conturi la banci in lei
100.000
Presupunem ca in cursul exercitiului financiar 2013 am omis sa
inregistram o facture de achizitii de servicii in valoare de 20.000
lei plus TVA eroare considerate semnificativa din punct de vedere
al companiei.Cum se efectueaza corectia ?In cursul exercitiului
financiar 2014 se inregistreaza factura din 2013, astfel:% = 401
Furnizori 24.8001174 Rezultat reportat provenit din corectarea
erorilor contabile 20.0004426 Tva deductibila 4.800Recalcularea
impozitului : 20.000 *0.16 = 3.200 lei4411 Impozit pe profit = 1174
Rezultat reportat provenit din corectarea erorilor contabile 3.200
leiAtentie pierderea reportata trebuie acoperita inaintea
efectuarilor de repartizari din profit .1171 Rezultat reportat
reprezentand profitul nerepartizat = 1174 Rezultat reportat
provenit din corectarea erorilor contabile 16.800Ordinul 3055/2009
prevede ca in cazul corectrii de erori care genereaz pierdere
contabil reportat, aceasta trebuie acoperit nainte de efectuarea
oricrei repartizri de profit.
Debitori i creditori diveri
Diferenele de curs valutar rezultate cu ocazia evalurii
debitorilor diveri n valut:
nefavorabile665461
favorabile461765
Lipsuri de valori imputate terilor461750
Lichidarea debitelor constituite prin ncasare sau sczute512,
531, 650461
din eviden ca insolvabile
Sume ncasate de la creditori diveri i necuvenite512, 531462
Diferenele de curs valutar rezultate cu ocazia evalurii
creditorilor diveri n valut:
nefavorabile665462
favorabile462765
Lichidarea datoriilor fa de creditorii diveri462512, 531
Disponibiliti intrate n cont, neidentificate512473
Evidena sumelor n curs de clarificare de restituit,473462
respectiv restituitei
462512, 531
1. Intrarea imobilizrilor2.
Imobilizri necorporale obinute din producia proprie200%
230
721
Imobilizri necorporale n curs realizate cu fore
proprii230721
Imobilizri corporale i necorporale achiziionate de la%400
teri200
210
Imobilizri financiare achiziionate260269
Vrsminte efectuate pentru imobilizri financiare269512, 531
achiziionate
2. Amortizarea imobilizrilor3.
Amortizarea imobilizrilor necorporale i corporale681280, 281
3. Creane imobilizate4.
mprumuturi pe termen lung i dobnzi aferente, acordate260512,
531
societilor comerciale la care se dein participaii
ncasarea creanelor i dobnzilor aferente, legate de512,
531260
participaii
Garanii depuse i alte creane imobilizate la dispoziia260512,
531
terilor
Restituirea garaniilor depuse i a altor creane imobilizate512,
531260
4. Ieirea imobilizrilor5.
Vnzarea imobilizrilor necorporale461750
Scoaterea din eviden a imobilizrilor necorporale%200
valoarea neamortizat650
amortizarea280
Vnzarea imobilizrilor corporale461750
Scoaterea din eviden a imobilizrilor corporale%210
valoarea neamortizat650
amortizarea281
Vnzarea imobilizrilor financiare461768
Scoaterea din eviden a imobilizrilor financiare668260
5. Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor6.
Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor necorporale,681290,
291, 293
corporale i n curs
Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor financiare686296
Reducerea sau anularea ajustrilor constituite pentru290, 291,
293781
deprecierea imobilizrilor necorporale, corporale i n curs
de execuie
Reducerea sau anularea ajustrilor constituite pentru296786
deprecierea imobilizrilor financiare
Cum se inregistreaza in contabilitate un retur de marfa?Luam un
exemplu ipotetic: o entitate face un retur de marfa in suma de
10.000 lei +TVA .Potrivit prevederilor OMFP 3055/2009, in cazul
marfurilor returnate de clienti in acelasi exercitiufinanciarin
care a avut loc operatiunea de vanzare, se corecteaza conturile
4111 Clienti, 707 Venituri din vanzarea marfurilor, 607 Cheltuieli
privind marfurile si 371 Marfuri.Inregistrarile contabile aferente
returului de marfa sunt:4111 Clienti = %707 Venituri din vanzarea
marfurilor - 10.0004427 TVA colectata - 2.400607 Cheltuieli privind
marfurile = 371 Marfuri -10.000 lei
Potrivit Ordinului 3055/2009, semifabricatele sunt produsele al
caror proces tehnologic a fost terminat ntr-o sectie (faza de
fabricatie) si care trec n continuare n procesul tehnologic al
altei secii (faze de fabricaie) sau se livreaz
terilor;Contabilitatea semifabricatelor se tine cu ajutorul
contului 341 Semifabricate. Soldul contului reprezinta valoarea la
pret de nregistrare a semifabricatelor existente n stoc la sfrsitul
perioadei.Care este diferenta intre semifabricate si productie in
curs de executie ?Productia in curs de executie este productia care
nu a trecut prin toate fazele de prelucrare prevzute de procesul
tehnologic, respectiv este neterminat . Productia in curs de
executie se inregistreaza in contul 331.Exemplul 1 cost efectiv:
obtinerea de semifabricate in urma procesului de productie, in suma
de 10.000 lei.341 Semifabricate = 711 Variatia stocurilor 10.000
semifabricate in suma de 8.000 lei se transfera la o alta sectie de
productie in vederea prelucrarii ulterioare711 Variatia stocurilor
= 341 Semifabricate 8.000 semifabricatele ramase se vand catre
terti , la pretul de 3.720 cu tva inclus . scoaterea din
evidenta:711 Variatia stocurilor = 341 Semifabricate 2.000 vanzarea
semifabricatelor :4111 Clienti = % 3.720 702 Venituri din vanzarea
semifabricatelor 3.000 4427 TVA colectata 720In cazul in care
inregistarea semifabricatelor se face la cost standard, se mai
utilizeaza un cont : contul 348 Diferente de pret la produse
.Exemplul 2 cost standard:La o entitate care utilizeaza ca metoda
de inregistrare a stocurilor costul standard exista urmatoarele
date : sold initial semifabricate (341) : 10.000 buc * 1 leu/bucata
(cost standard) sold initial debitor pe contul 348 Diferente de
pret la produse de 1.000 lei . in perioada curenta se produc
semifabricate ( 500 bucati) pentru care societatea a utilizat
materii prime in suma de 200 lei si materiale auxiliare in suma de
400 lei. unitatea vinde 100 de bucati la un pret de vanzare de 2,48
lei/bucata , inclusiv TVA.-se inregistreaza consumului de materii
prime:601 Cheltuieli cu materii prime = 301 Materii prime 200-se
inregistrarea consumului de material auxiliare:6021 Cheltuieli cu
materialele auxiliare = 3021 Materiale auxiliare 400 se
inregistreaza productia obtinuta (la costul standard de 1
leu/bucata).341 Semifabricate = 711 Variatia stocurilor 500
Diferenta intre costul standard(500 lei) mai mic si costul actual
al productiei (200lei + 400 lei) mai mare se inregistreaza in
contul 348, astfel:348 Diferente de pret la produse = 711 Variatia
stocurilor 100 inregistrarea vanzarii :4111 Clienti = % 248 702
Venituri din vanzarea semifabricatelor 200 4427 Tva colectata 48
descarcarea de gestiune a semifabricatelor :711 Variatia stocurilor
= 341 Semifabricate 100 descarcarea corespunzatoare a diferentelor
de pret :In acest scop se calculeaza coeficientul K dupa formula:K=
(SID 348+ RD 348)/(SID 341+RD 341)In cazul nostru :K=
(1.000-100)/(10.000+500)=900/10.500 =0,0857Diferentele de pret de
inregistrat sunt : 0,0857* 100 =8,57 lei711 Variatia stocurilor =
348 Diferente de pret la produse 8,57
REGULARIZARE TVAContabilitatea decontarilor cu bugetul de stat
privind TVA se reflecta in contabilitate cu ajutorul contului 442
,, Taxa pe valoare adaugata, cu urmatoarele conturi operationale:
4423 ,, TVA de plata 4424 ,, TVA de recuperat 4426 ,,TVA deductibil
4427 ,, TVA colectata 4428 ,, TVA neexigibilTVA deductibilase
calculeaza si se nregistreaza n contabilitatea firmei ca ocreanta
asupra bugetului de stat.TVAcolectatase calculeaza si se
nregistreaza ca odatoriefata de bugetul statului.In practica se
intalnesc doua situatii: TVADEDUCTIBILAaferenta cumpararilor >
TVACOLECTATAaferenta vnzarilor>Sold DEBITOR al contului 4426
(creantaa firmei fata de buget)In aceasta situatie pentru
recuperarea creantei fatade bugetul statului intervine contul4424
TVA de recuperat TVADEDUCTIBILAaferenta cumpararilor <
TVACOLECTATAaferenta vnzarilor>Sold CREDITOR al contului 4427
(datoriea firmei fata de buget)In aceasta situatie intervine
contul4423 TVA de plataUn cont distinct folosit n reflectarea
operatiilor aferente taxei pe valoare adaugata este contul4428 TVA
neexigibila.Acest cont intervine n momentul cumpararilor sau
vnzarilor fara a fi ntocmita factura sau a unor cumparari si vnzari
cu plata n rate. Acest cont intra n corespondenta , n cazul
cumpararilor, cu creditul contului408Furnizori facturi nesosite(n
loc de401sau404) , iar n cazul vnzarilor, intra n corespondenta cu
debitul contului 418 Clienti facturi de ntocmit(n loc de
411).REGULARIZAREA TVAO entitate economica are la sfarsiul unei
luni, urmatoarea situatie privind TVA: TVA colectata = 22.800 lei ;
TVA deductibila = 17.040 lei TVA colectata =22.700 lei ; TVA
deductibila = 28.960 lei TVA colectata = 16.200 lei ; TVA
deductibila = 16.200 lei TVA colectata = 26.520 lei ; TVA
deductibila = 0 lei TVA colectata = 0 lei ; TVA deductibila =
21.280 leiInregistratile in contabilitate sunt urmatoarele:Prima
varianta (cand TVA colectata > T VA deductibila)4427 , ,TVA
colectata = % 22.8004426,, TVA deductibila 17.040 4423 ,, TVA de
plata 5.760 Varianta a II-a (cand TVA colectata < TVA
deductibila) % = 4426 ,,TVA deductibila 28.960 4427 ,,TVA colectata
22 .700 4424 ,,TVA de recuperat 6.269Varianta a III-a (cand TVA
colectata = TVA deductibila)4427 ,,TVA colectata = 4426 ,, TVA
deductibila 16.200 Varianta a IV-a (cand TVA deductibila = 0)4427,,
TVA colectata = 4423 ,, TVA de plata 26.520Varianta a V-a (cand TVA
colectata = 0)4424,, TVA de recuperat = 4426 ,, TVA deductibila
21.280La sfarsitul fiecarei luni se intocmesc jurnalele de
cumparari si cele de vanzari si se calculeazaTVA deductibila(pentru
jurnalele de cumparari) siTVA colectata(din jurnalele de
vanzari).
Bonul fiscal in 2015In ce priveste bonul fiscal, situatia
valabila pentru anul 2015 este pe scurt urmatoarea :1. Deducerea
TVA de pe bonDeducerea TVA de pe bon se poate face daca: valoarea
bonului inclusiv TVA este sub 100 euro si bonul are tiparit codul
de inregistrare in scopuri de TVA al beneficiarului.2. Daca bonul
fiscal are o valoare mai mare de 100 eur sau nu are tiparit codul
de inregistrare in scopuri de TVA, nu se poate deduce TVA. In acest
caz, trebuie solicitata de la furnizor o factura.3. Cursul de
schimb utilizat pentru determinarea n euro a valorii bonului este
cursul valabil la data emiterii bonului.4. La bonurile de
combustibil dreptul de deducere depinde in plus fata de cele doua
conditii generae de la punctul 1. si de utilizarea
integrala/partiala a autoturismului in derularea activitatii firmei
. Exista drept de deducere integrala a combustibilului in situatia
in se poate face dovada ca autoturismul este utilizat exclusiv in
scopul activitatilor economice. In caz contrar, dreptul de deducere
este de 50%.Deseori bonul de combustibil depaseste 100 euro cu TVA
inclus, astfel ca pentru a putea deduce TVA (partial sau integral),
trebuie sa solicitati factura.5. Spre deosebire de bonuri in
general, bonurile de taxi trebuie sa mai contina cateva elemente
particulare cum sunt : numrul cursei, tariful pe km parcurs,
distana parcurs i valoarea,etc.n cazul aparatelor de marcat
electronice fiscale destinate activitii de taximetrie n antet se
nscriu, dup caz, i numrul de nmatriculare a taxiului, numrul
autorizaiei taxi, numrul certificatului aprobrii metrologice de
model emis pentru taximetru, numrul de telefon i de fax al
operatorului de transport sau al taximetristului .Si bonurile de
taxi se supun reglementarilor de la punctul 1 in vederea deducerii
TVA-ului.In ce priveste cheltuiala cu serviciile taxi, in vederea
justificarii deductibilitatii se intocmeste si se ataseaza un
decont de cheltuieli /deplasare .Bineinteles, cheltuiala trebuie sa
fie realizata in scopul derularii activitatii, altfel nu numai ca
nu este deductibila dar nu exista o ratiune pentru inregistrarea ei
in contabilitatea firmei.(ex. pentru deplasari personale ale
administratorului ).6. Monografii contabileO societate
achizitioneaza combustibil pe baza de bon valoarea fara tva 200
lei, tva 24%. Monografie contabila in cazul deductibilitatii
integrale: % = 5311 Casa in lei 2486022/deductibil Cheltuieli
privind combustibilul 2004426/deductibil TVA deductibil 48
Monografie contabila in cazul deductibilitatii partiale(50%) % =
5311 Casa in lei 2486022/deductibil Cheltuieli privind
combustibilul 1006022/nedeductibil Cheltuieli privind combustibilul
1004426/deductibil TVA deductibil 244426/nedeductibil TVA
deductibil 24si concomitent : % = 4426.nedeductibil TVA deductibila
246022.deductibil Cheltuieli privind combustibilul
126022.neductibil Cheltuieli privind combustibilul 12Sau varianta:
% = 5311 Casa in lei 2486022.deductibil Cheltuieli privind
combustibilul 1126022.nedeductibil Cheltuieli privind combustibilul
1124426 TVA deductibil 24 Monografie contabila in cazul in care
bonul nu indeplineste cerintele pentru deducerea TVA si
autoturismul este utilizat partial pentru activitatea firmei: % =
5311 Casa in lei 2486022.deductibil Cheltuieli privind
combustibilul 1006022.nedeductibil Cheltuieli privind combustibilul
1004426.nedeductibil Tva deductibil 48si
concomitent6022.nedeductibil Cheltuieli privind combustibilul =
4426.nedeductibil Tva deductibil 48Sau varianta: % = 5311 Casa in
lei 2486022.deductibil Cheltuieli privind combustibilul
1006022.nedeductibil Cheltuieli privind combustibilul 148
Monografie contabila in cazul in care bonul nu indeplineste
cerintele pentru deducerea TVA si autoturismul este utilizat
integral pentru activitatea firmei: % = 5311 Casa in lei
2486022.deductibil Cheltuieli privind combustibilul
2004426.nedeductibil Tva deductibil 48si
concomitent6022.nedeductibil Cheltuieli privind combustibilul =
4426.nedeductibil Tva deductibil 48Sau varianta: % = 531 Casa in
lei 2486022.deductibil Cheltuieli privind combustibilul
2006022.nedeductibilCheltuieli privind combustibilul 487.Declaratia
394 si declaratia 300 In continuare, in declaratia 394 nu se nscriu
bonurile fiscale (pana la 31 decembrie 2016). Baza legala : Ordinul
nr. 4019/2014 privind prorogarea termenului prevzut la pct. 1 lit.
a) i b) din anexa nr. 2 la Ordinul preedintelui Ageniei Naionale de
Administrare Fiscal nr. 3.596/2011 privind declararea
livrrilor/prestrilor i achiziiilor efectuate pe teritoriul naional
de persoanele nregistrate n scopuri de TVA i pentru aprobarea
modelului i coninutului declaraiei informative privind
livrrile/prestrile i achiziiile efectuate pe teritoriul naional de
persoanele nregistrate n scopuri de TVA-publicat in M.Of. 952 din
29.12.2014.TVA-ul dedus se declara insa in declaratia 300.
Cum se va inregistra in contabilitate bacsisul? Contzilla.ro
raspundePotrivit OUG nr. 8/2015 privind principalele modificari
privind operatorii economici care utilizeaza aparate de marcat
electronic fiscal, bacsisul se va impozita incepand cu 8 mai
2015.Intrebarea pentru contabili este cum se va inregistra in
contabilitate bacsisul?Articolul 2 alin. (6) din OUG nr. 8 /2015
spune asa:()(6) Sumele provenite din incasarea bacsisului se
inregistreaza in contabilitate la alte venituri, iar sumele
distribuite salariatilor se inregistreaza pe seama cheltuielilor,
potrivit reglementarilor contabile aplicabile.Asadar, in opinia
noastra, contul in care se va inregistra bacsisul este Contul 758
Alte venituri din exploatareCu ajutorul acestui cont se ine evidena
veniturilor realizate din alte surse dect cele nominalizate n
conturile distincte de venituri ale activitii de exploatare.n
creditul contului 758 Alte venituri din exploatare se
nregistreaz:sumele datorate de personal privind debite, salarii,
sporuri sau adaosuri necuvenite, avansurinejustificate
(428);valoarea bunurilor constatate lipssau deteriorate, imputate
terilor (461);valoarea despgubirilor, amenzilori penalitilor
datorate de teri (411, 451, 453, 461, 418); cotaparte a subveniilor
pentru investiii trecut la venituri, corespunztor amortizrii
nregistrate sau la scoaterea din evidena activelor (475);bunurile
sau valorile primite gratuit (301, 302, 303, 361, 371, 381, 512,
531);bunurile rezultate din dezmembrarea unor imobilizri (301, 302,
303);drepturi de personal neridicate, prescrise, potrivit legii
(426);sumele cuvenite unitii, datorate de ctre bugetul statului,
altele dect impozitei taxe (448);preul de vnzare al imobilizrilor
necorporalei corporale cedate (451, 453, 461);diferena dintre
valoarea participaiilor primite ca urmare a participrii cu mrfuri
la capitalulaltor entitii valoarea mrfurilor care fac obiectul
participaiei (261, 262, 263, 265);sume prescrise, scutite sau
anulate, potrivit legii, reprezentnd datorii fade furnizori,
creditori diveri, acionari/asociai (401, 404, 462, 455, 457i alte
conturi n care urmeazsse evidenieze sumele respective); sume
prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii, reprezentnd datorii
privind asigurrile sociale, ajutorul de omaj, impozitul pe
profit/venit, taxa pe valoarea adugat, alte impozite, taxe i
vrsminte asimilate, fonduri speciale, dividende de pltiti alte
datorii cu bugetul statului (431, 437, 441, 4423, 446, 447, 448,
444, 438).
Achizitie intracomunitara monografie contabila taxare inversaSe
achizitioneaza o instalatie in valoare de 10.000 EURO (cursul
valutar la data facturarii: 4,43 RON/EUR).Termenul de plata o luna
de zile. Cursul valutar folosit pentru actualizarea monetara este
(4,49 RON/EUR). Cand are loc achitarea datoriei (4,42 RON/EUR).
Instalatia se amortizeaza liniar.1. Achizitie instalatie (10.000 *
4,43 = 44.300 lei)2131 = 404 44.3002. Taxare inversa4426 = 4427
10.6323. Actualizare datorie (4,49 4,43)*10.000 = 600665 = 404
6004. Achitare datorie (4,49-4,42)*10.000 = 700404 = % 44.9005124
44.200765 7005. Inregistrare amortizare6811 = 2813 3.691
Contabilitatea instrumentelor financiare monografie
contabilaPresupunem urmatoarele:Achizitie 10.000 actiuni cu pretul
de 10 lei/actiune. 80 % din actiuni se achita prin banca, iar
restul ulterior tot prin banca. Comisionul de 1 % se achita in
numerar. Se incaseaza dividende anul urmator in valoare de 50.000
lei. Se vand actiuni in valoare de 15.000 lei (1.000 * 15 lei)1.
Achizitie titluri263 = % 100.0005121 80.0002692 20.0002. Achitare
comision (100.000 * 0,01)263 = 5311 1.0003. Incasare dividende prin
banca5121 = 7613 50.0004. Vanzare actiuni461 = 7641 15.0005.
Scoatere din evidenta titluri6641 = 263 10.100 (1.000 * 10,1)6.
Incasare creanta5121 = 461 15.000
Monografie contabila dauna cu autoturismul firmeiPresupunem ca
societatea X detine un autoturism pe firma, autoturism care recent
a fost implicat intr-un accident rutier (din vina soferului
societatii X).Suma estimata pentru reparatii de catre service-ul
auto este de 3.000 lei plus TVA.Presupunem ca autoturismul este
utilizat exclusiv pentru activitatea firmei. Daca autoturismul nu
are asigurare se inregistreaza doar cheltuiala de reparatii astfel
: % = 401 Furnizori 3.720611 Cheltuieli cu intretinerea si
reparatiile 3.0004426 TVA deductibila 720Plata furnizorului prin
banca: 401 Furnizori = 5121 Conturi la banci in lei 3.720 Daca
autoturismul are asigurare si entitatea isi poate recupera suma ,
pe langa inregistrarile de mai sus se mai efectueaza si notele :461
Debitori diversi = 7581 Venituri din despgubiri, amenzi i
penaltiIncasarea despagubirii prin banca:5121 Conturi la banci in
lei = 461 Debitori diversiRecuperarea poate fi totala sau
partiala.
Monografie contabila linie de creditPrincipalele inregistrari
contabile aferente unei linii de credit in lei sunt: inregistrarea
contabila a imprumutului:5121 Conturi la banci in lei = 519 Credite
bancare pe termen scurt. inregistrare dobanda:666 Cheltuieli cu
dobanzile = 5121 Conturi la banci in lei inregistrare comision
pentru acordarea creditului:627 Cheltuieli cu comisioane bancare =
5121 Conturi la banci in lei . schimb valutar cumparare valuta:581
Viramente interne = 5121 Conturi la banci in lei5124 Conturi la
banci in valuta = 581 Viramente interne. inregistrare plata
furnizori din conturile lei/valuta, plati avansuri:401 Furnizori /
409 Furnizori debitori = 5121 Conturi la banci in lei /5124 Conturi
la banci in valuta . inregistrare incasari clienti, incasari
avansuri in lei si valuta:5121 Conturi la banci in lei /5124
Conturi la banci in valuta = 4111 Clienti / 419 Clienti creditori.
rambursarea imprumutului catre banca:519 Credite bancare pe termen
scurt = 5121 Conturi la banci in lei .Cateva exemple de monografii
contabile legate de rezerve1. Constituirea rezervei legale la
sfarsit de an din profitul exercitiului curent :129 Repartizarea
profitului = 1061 Rezerve legale2. Constituirea rezervelor
statutare si a altor rezerve din profitul reportat :1171 Rezultat
reportat = 1063 Rezerve statutare1171 Rezultat reportat = 1068 Alte
rezerve3. Utilizarea altor rezerve pentru a creste capitalul social
:1068 Alte rezerve = 1012 Capital subscris varsat4. Utilizarea
rezervelor legale pentru a acoperi pierderea rezultat din
exercitiile financiare anterioare:1061 Rezerve legale = 1171
Rezultat reportat5. Utilizarea altor rezerve pentru a fi
distribuite sub forma de dividende:1068 Alte rezerve = 457
Dividende de plata
Corectarea omisiunilor de inregistrare a unor facturi de
achizitii monografie contabilaPresupunem ca in cursul exercitiului
financiar 2013 am omis sa inregistram o facture de achizitii de
servicii in valoare de 20.000 lei plus TVA eroare considerate
semnificativa din punct de vedere al companiei.Cum se efectueaza
corectia ?In cursul exercitiului financiar 2014 se inregistreaza
factura din 2013, astfel:% = 401 Furnizori 24.8001174 Rezultat
reportat provenit din corectarea erorilor contabile 20.0004426 Tva
deductibila 4.800Recalcularea impozitului : 20.000 *0.16 = 3.200
lei4411 Impozit pe profit = 1174 Rezultat reportat provenit din
corectarea erorilor contabile 3.200 leiAtentie pierderea reportata
trebuie acoperita inaintea efectuarilor de repartizari din profit
.1171 Rezultat reportat reprezentand profitul nerepartizat = 1174
Rezultat reportat provenit din corectarea erorilor contabile
16.800Ordinul 3055/2009 prevede ca in cazul corectrii de erori care
genereaz pierdere contabil reportat, aceasta trebuie acoperit
nainte de efectuarea oricrei repartizri de profit.
Monografie contabile decontari cu bugetul de stat si alte
fonduri specialeDecontri cu bugetul statului i altefonduri
speciale
Impozitul pe profit/venit datorat691, 698441
Virarea la bugetul statului a impozitului datorat441512
Evidenierea T.V.A. colectat410, 5314427
Regularizarea T.V.A. la sfritul perioadei:4427%
T.V.A. de plat;
4426
4423
T.V.A. de recuperat%4426
4427
4424
Evidenierea altor impozite i taxe (ex. impozitul pe635446
cldiri)
Constituirea impozitului pe dividende457446
Constituirea datoriilor sau vrsmintelor ctre alte635447
organisme publice
Achitarea impozitelor i taxelor%512
444
4423
446
447
448
Alte datorii fa de bugetul statului (amenzi, majorri,650448
penaliti, etc.)
Cum se evidentiaza in contabilitatea diferentele de curs
valutar? Monografie contabilaOrdinul ministrului finantelor publice
nr. 3.055/2009 prevede c evaluarea creantelor si a datoriilor n
valut se face la finele fiecrei luni, la cursul de schimb al pietei
valutare, comunicat de Banca National a Romniei din ultima zi
bancar a lunii n cauz.Diferentele de curs nregistrate se recunosc n
contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferente de curs
valutar, dup caz, iar n cazul creantelor si datoriilor exprimate n
lei, a cror decontare se face n functie de cursul unei valute, la
alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare, dup
caz.Diferentele de curs valutar care apar cu ocazia decontrii
creantelor si datoriilor n valut, precum si a decontrii creantelor
si datoriilor exprimate n lei n functie de un curs valutar, la
cursuri diferite fat de cele la care au fost nregistrate initial pe
parcursul lunii sau fat de cele la care sunt nregistrate n
contabilitate, trebuie recunoscute n luna n care apar.Inregistrarea
in contabilitate a diferentelor nefavorabile, respectiv favorabile
de curs valutar se face astfel: Diferenta nefavorabila de curs
valutar665 ,, Cheltuieli din diferente de curs valutar =%
5124 ,,Conturi la banci in valuta
5314,, Casa in valuta
5412 ,, Acreditive in valuta
Diferenta favorabila de curs valutar
%=765 ,, Venituri din diferente de curs valutar
5124 ,,Conturi la banci in valuta
5314,, Casa in valuta
5412 ,, Acreditive in valuta
O problema ce necesita a ficlarificata e daca aceste diferente
de curs valutar reprezinta sau nu diferente de pret
facturabile.Potrivit Codului fiscal: Pentru livrari de bunuri sau
prestari de servicii in interiorul tarii, contractatein valuta cu
decontare in lei la cursul de schimb din data platii, diferentele
de curs dintre cursul de schimb mentionat in factura intocmita
conform alin. (1) si cursul de schimb utilizat la data incasarii nu
sunt considerate diferente de pret si nu se emite o factura in
acest sens. Din acest articol reiese in mod explicit faptul ca,
cumparatorul va fi nevoit sa ii plateasca vanzatorului diferentele
de curs fara ca vanzatorul sa ii emita in prealabil o factura in
acest caz.
Cum se corecteaza o eroare contabila prin rezultatul reportat
?Exemplu : Presupunem ca o companie platitoare de impozit pe profit
a omis sa inregistreze in contabilitate in anul 2014 o factura de
servicii emisa catre clientii sai, in valoare de 10.000 lei plus
TVA.Cum se inregistreaza aceasta factura in contabilitate, pornind
de la premisa ca aceasta este o eroare semnificativa pentru
companie ?Inregistrarea facturii in 2015:4111 Clienti = % 12.400
1174 Rezultat reportat provenit din corectarea erorilor contabile
10.000 4427 TVA colectata 2.400Recalcularea impozitului datorat si
inregistrarea diferentei :10.000 * 0.16 = 1.6001174 Rezultat
reportat provenit din corectarea erorilor contabile = 4411 Impozit
pe profit 1.600
Contul 711- Variatia stocurilor Contul 711 este un cont
bifunctional, iar intelegerea modului sau de functionare este
foarte importanta pentru contabilizarea productiei.Modul de
functionare este urmatorul: debiteaza cu costul de productie sau cu
pretul standard al produselor sau productiei neterminate iesite din
gestiune si cu diferentele de pret aferente; crediteaza cu costul
de productie sau cu pretul standard al produselor si productiei
neterminate obtinute si cu diferentele de pret aferente; rulajul
debitor reprezinta costul de productie al productiei iesite in
cursul perioadei; rulajul creditor reprezinta costul de productie
al productiei obtinute in cursul perioadei; soldul final debitor
reprezinta variatia in minus (diminuarea) a stocului de produse
fata de inceputul perioadei. soldul final creditor reprezinta
variatia in plus (cresterea ) a stocului de produse fata de
inceputul perioadei;
Exemplu :O entitate detine la inceputul perioadei un stoc de
ventilatoare (produse finite) de 200 buc. inregistrate la cost de
productie de 100 lei/buc. Pe parcursul perioadei s-au mai produs
500 buc. pentru care s-au efectuat urmatoarele cheltuieli: materii
prime : 3.000 lei; materiale auxiliare : 1.500 lei; colaboratori :
600 lei; energia electrica : 400 lei plus TVA; Se livreaza 600 buc
la pret de vanzare de 15 lei/buc plus TVA.Scoaterea din evidenta a
produselor livrate se face utilizand metoda FIFO.a) in cazul in
care se utilizeaza metoda inventarului permanent, monografiile
contabile vor fi : cheltuieli cu materii prime:601 = 301 3.000 lei
cheltuieli cu materialele auxiliare :6021 = 3021 1.500 lei
cheltuieli cu colaboratorii :621 = 401 600 lei cheltuieli cu
energia electrica :
% = 401 476 lei 605 400 lei 4426 76 lei
obtinerea produselor finite:345 = 711 5.500 leiNota. Costul de
productie total se obtine astfel: 3.000 + 1.500 +600+400 = 5.500.
Costul unitar: 5.500/500 = 11 ron/buc. livrarea produselor
produselor finite:411 = % 10.710 lei 701 9.000 lei 4426 1.710 lei
scoaterea din evidenta a produselor finiteMod de calcul 200 buc *
10 lei/buc + 400 buc * 11 lei/buc = 6.400 lei;711 = 345 6.400 leiIn
urma acestor operatii, contul 711 va avea un sold final debitor de
900 lei. Inchiderea acestui cont se va efectua in mod similar
conturilor de cheltuieli, astfel:121 = 711 900 leib) in cazul in
care se utilieaza metoda inventarului intermitent, monografiile
contabile vor fi : scoaterea din gestiune a produselor aflate in
sold la inceputul perioadei: 200 buc *10 lei/buc;711 = 345 2.000
lei vanzarea produselor:411 = % 10.710 lei 701 9.000 lei 4427 1.710
lei stabilirea prin inventariere la sfarsitul perioadei, a stocului
final de produse finite Mod de calcul : 100 *11 lei/buc =1.100
lei345 = 711 1.100 leiCare sunt elementele de noutate absolut-
Elementele de noutate absolut sunt generate de dou abordri:-o
reclasificare a entitilor economice n categoriile de microentiti,
entiti mici, entiti mijlocii i mari, iar n funcie de aceast
clasificare, fiecare dintre aceste entiti va ntocmi situaii
financiare prescurtate sau cu mai multe componente;- transpunerea n
legislaia naional a mai multor standarde IFRS fa de cele deja
existente.Cum se clasific operatorii economici n funcie de cifra de
afaceri i activeMicroentitile sunt entitile care, la data
bilanului, nu depesc limitele a cel puin dou dintre urmtoarele trei
criterii:a)totalul activelor: 350 000 euro;b)cifra de afaceri net:
700 000 euro;c)numrul mediu de salariai n cursul exerciiului
financiar: 10.Entitile mici sunt entitile care, la data bilanului,
nu se ncadreaz n categoriamicroentitilor i care nu depesc limitele
a cel puin dou dintre urmtoarele treicriterii:a)totalul activelor:
4 000 000 euro;b)cifra de afaceri net: 8 000 000 euro;c)numrul
mediu de salariai n cursul exerciiului financiar: 50.Entitile
mijlocii i mari sunt entitile care, la data bilanului, depesc
limitele a cel puindou dintre urmtoarele trei criterii:a)totalul
activelor: 4 000 000 euro;b)cifra de afaceri net: 8 000 000
euro;c)numrul mediu de salariai n cursul exerciiului financiar: 50.
Aceste criterii de clasificare se au n vedere la stabilirea
formatului situaiilor financiare anuale i a numrului de componente
ale acestor situaii financiare.Standardele de contabilitate
internaional din noile reglementri contabile fa de cele deja
existente Parcurgnd noile reglementri contabile, fa de prevederile
existente anterior, regsim transpuse distinct urmtoarele standarde
de contabilitate internaional:- IAS28 Investiii n entiti asociate
acestea sunt regsite n seciunea de Investiii nete n entiti strine.-
IAS23 Costurile ndatorrii acestea sunt regsite n seciunea Costurile
cu realizarea unor active imobilizate.- IAS40 Investiii imobiliare.
Actul normativ adopt o procedur distinct de contabilizare a
investiiilor imobiliare fa de celelalte active ale societii.- IAS41
Agricultur. Regsim transpus n legislaia naional noiunea de active
biologice, att sub forma imobilizrilor de active biologice ct i a
stocurilor de producia agricol active biologice producie animal.-
IFRS6 Explorarea i evaluarea resurselor minerale. Legiuitorul a
transpus n legislaia naional evaluarea resurselor minerale,
detaliind principiile de recunoatere n contabilitate att pe
structur de active necorporale ct i pe structur de active
corporale.- Desigur, se pstreaz cteva diferene fundamentale cum ar
fi faptul c valoareaamortizabil a activelor este costul de achiziie
sau producie n cazul reglementrilor recent adoptate, situaie
existent i n perioada anterioar, pe cnd n cazul contabilitii
conforme cu IFRS valoarea amortizabil a activelor este determinat
ca diferen ntre costul cu achiziia sau producia activelor i
valoarea rezidual a acestora.Cum sunt ntocmite situaiile financiare
anuale- Situaiile financiare anuale au n continuare ca obiectiv
prezentarea imaginii fidele a activelor, datoriilor, poziiei
financiare i a profitului entitii. Cu toate acestea, observm i
tendina de transpunere n legislaie a unor elemente normative pentru
ntocmirea situaiilor financiare anuale conforme cu un cadru de
reglementare.Ce principii contabile sunt recunoscuteSunt
recunoscute urmtoarele principii contabile:- Principiul
intangibilitii bilanului. n opinia noastr, consacrarea acestui
principiu este un lucru excelent, innd cont c se pstreaz procedura
de corectare a erorilor contabile la data constatrii lor.-
Principiul contabilitii de angajamente acesta ne oblig s nregistrm
n evidenele contabile tranzaciile la data la care acestea se produc
i nu pe msura ncasrilor sau plilor generate de acestea.- Principiul
permanenei metodelor acesta oblig entitatea s utilizeze politici i
metode contabile n mod consecvent de la un exerciiu financiar la
altul;- Principiul prudenei acesta oblig entitatea s nu
supraevalueze activele i veniturile i s nu subevalueze datoriile i
cheltuielile.- Principiul necompensrii. Compensrile ntre elementele
de activ i datorii, respectiv ntre venituri i cheltuieli sunt
interzise.- Principiul evalurii separate a elementelor de activ i
datorii acest principiu ne oblig la analiza distinct a
componentelor elementelor de activ i pasiv cnd se efectueaz
evaluri.- Principiul evalurii la costul de achiziie sau costul de
producie. nregistrarea n evidena contabil a elementelor
patrimoniale se efectueaz de regul pe baza costului de achiziie sau
de producie. Eventualele excepii sunt permise numai n conformitate
cu actualele reglementri.- Principiul pragului de semnificaie. O
entitate se poate abate de la reglementrile privind modul de
prezentare a informaiilor doar cnd acestea sunt nesemnificative.Cnd
e obligatorie auditarea situaiilor financiareSunt supuse auditului
entitile care, la data bilanului, depesc limitele a cel puin dou
dintre urmtoarele trei criterii:a)totalul activelor: 3.650.000
euro;b)cifra de afaceri net: 7.300.000 euro;c)numrul mediu de
salariai n cursul exerciiului financiar: 50. Obligaia de auditare
pentru aceste entiti se aplic atunci cnd acestea depesc limitele
respective n dou exerciii financiare consecutive. De asemenea,
entitile respective sunt scutite de la obligaia de auditare a
situaiilor financiare anuale dac limitele a dou din cele trei
criterii menionate nu sunt depite n dou exerciii financiare
consecutive.Monografie contabil taxiActivitatea de transport in
regim de taxi este reglementat prin Legea 38/2003. Conform art. 4,
transportul in regim de taxi este este serviciul de transport
public de persoane, bunuri sau mrfuri asigurat contra cost, pe baz
de bon de client.Transportul n regim de taxi se spune realizeaz
numai cu autovehicule deinute de ctre transportatorii autorizatii,
cu titlu de proprietate sau in temeiul unui contract de leasing,
comodat.Monografiapropriu-zis achiziia autoturismuluia. Plata unui
avans pe baza unei facturi:% = 404 cv. avans total232 cv. avans
fara factura4426 TVA aferentb. Plata facturii de avans404 = 5121
plata avansului totalc. Recepia autoturismului i primirea facturii
finale:% = 404 valoare totala factura2133 valoarea de intrare4426
TVA aferentd. Reglarea avansului pltit i achitarea diferenei404=
%232 avans fr TVA4426 TVA aferent avans5121 diferena de
platSocietatea poate s primeasca autoturismele care se folosesc n
desfurarea activitii prin contract de comodat sau prin
leasing.Primirea mainilor prin contract de comodat nu presupune
nici o nregistrare contabil. primire autoturism in baza unui
contract de leasing financiarNB. Pentru contabilitate, avei nevoie
de: contractul de leasing financiar, unde v sunt stipulate:
valoarea bunului, perioada leasingului, rata dobanzii i valoarea
rezidual la care se face transferul de proprietate; scadenar al
ratelor de leasing.a. Achiziia mainii2133 = 167 valoare contract de
leasing financiarD8051 dobanda contract de leasingb. nregistrarea
facturii de rat% = 404 valoarea totala a facturii de rat leasing167
valoarea autoturismului mprit la numrul de ani pe care este luat
leasingul666 valoarea dobanzii4426 TVA aplicat la rata leasing +
dobandC8051 dobanda contract de leasingc. Achitare furnizor404 =
5121 valoare factura rat leasingd. Amoritzarea autoturismului6811 =
2813 valoare contract leasing (suma din contul 167 / la durata de
utilizare economic stabilit de societate)e. nregistrarea facturii
privind valoare rezidual% = 404 valoare total factur167 suma
rezidual stabilit prin contractul de leasing4426 TVA aplicat la
valoarea rezidualncepnd cu luna urmtoare achiziiei autotorismelor,
acestea se amortizez conform politicilor contabile abrobate de
societate prin Manualul de politici contabile. Amortizarea poate fi
linear, accelerat sau degresiv. Din punct de vedere fiscal, al
impozitului pe profit, va fi considerat cheltuial deductibil doar
valoarea amortizrii lineare. nregistrarea cheltuielilor specificea.
Achiziia de combustibil% = 40130224426b. Cheltuieli cu serviciile
prestate de terti (dispecerat, plus altele)% = 4016284426c.
Cheltuieli cu reparaiile i ntreinerea mainilor% = 4016114426d.
Cheluieli cu prime de asigurare (RCA, CASCO)613 = 401SAUdaca nu
avei factur:613 = 5311/5121e. Cheltuieli cu salariile641 = 421f.
Reinerile salariale421 = %431243144472444g. Contribuii sociale
datorate de societate6451 = 43116453 = 4313.01 sntate6452 =
43716453 = 4313.02 concedii i indemnizaii6453 = 447.01 fond
accidente de munc6453 = 447.02 fond garantare creane salariale6451
= 4311 nregistrarea veniturilor specifice activitii de
taximetrieConform art. 155, alin. 7 Codul Fiscal, societatea de
taximetrie este scutit de obligaia emiterii facturii, cu excepia
cazului n care beneficiarul solicit factur.a. nregistrarea zilnic a
raportului Z emis de casa de marcat5311 = %7044427b. nregistrarea
veniturilor pe baza facturilor emise la cerere4111 = %7044427
justificare consum de combustibilConform art. 145 indice 1, alin.
3, lit. (c) Codul Fiscal, consumul de combustibil n regim de taxi
nu se limiteaz la 50% drept de deducere a TVA. Societile de
taximetrie nu sunt obligate s ntocmeasc foi de parcurs pentru ai
justifica consumul de combustibil. Pe raportul Z emis de casa de
marcat, apar i numrul de kilometri parcuri de main.Totui, consider
obligatorie completarea Foii de activitii zilnice FAZ.Autovehiculul
are in cartea tehnica un consum normat urban, extraurbam i mixt. Km
parcuri(luai din raportul Z)se transform n km echivaleni n funcie
de categoria de drum. Consumul de combustibil este determinat de
nmulirea km echivaleni cu consumul normat.Dare n consum combustibil
achiziionat, n baza bonului de consum i a FAZ6022 = 3022