Modele-epice-in-romanul-din-perioada-interbelica.pptx

PowerPoint Presentation

Modele epice in romanul din perioada interbelica Elevi :David AncaMantescu Ana MariaMarin IoanaMircea SimonaProf. coord. :Popa MonicaPerioada interbelic desemneaz intervalul de 21 de ani ntre cele dou rzboaie mondiale (1918-1939).

A fost o perioad zbuciumat n care, n ciuda pcii aparente, conflictele erau n stare latent. Acum se concretizeaz cele dou ideologii opuse care au schimbat faa lumii: fascismul, nazismul n special i comunismul. Aceste dou ideologii ctig tot mai mult teren pe fondul unei apatii generale din partea democraiilor europene.Perioada interbelica

Romanul romanesc interbelic se reduce la un model complementar roman traditional vs. roman modern, obiectiv vs. subiectiv, roman de creatie vs. roman de analiza (in termenii lui G. Ibraileanu), doric vs. ionic (in termenii lui N. Manolescu).Reviste si curenteViaa romneasc. Apare la 6 martie 1906 la Iai sub conducerea lui Constantin Stere, i Paul Bujor, director tiinific devine profesorul dr. Ion Cantacuzino, iar proprietarii revistei sunt Constantin Stere, Ion Botez, Garabet Ibrileanu. Din 1915 directorul unic al revistei rmne Garabet Ibrileanu (important critic literar al epocii, de orientare poporanista). n timpul Primului Rzboi Mondial, revista i nceteaz apariia pn n 1920 cnd reapare sub conducerea lui Ibrileanu. Din 1930 revista se mut la Bucureti, conducerea fiind preluat de Mihail Ralea i George Clinescu. Din 1948 va aparea seria care continu i astzi.

n Viaa romneasc accentul se pune peautenticitatea i specificul naional nelese ca dimensiune social, importante fiind poporul i rasaeuropenizarea ca asimilare a spiritului naionalrepudierea decadentismului i simpatia pentru rnime.

Revista Sburtorul apare la Bucureti ntre anii 1919-1922 i apoi ntre 1926-1927. Coordonator este criticul Eugen Lovinescu, teoreticianul Modernismului. Cenaclul cu acelasi nume va avea o existena mai ndelungat ,ntre 1919-1947.Obiectivele gruprii erau:promovarea tinerilor scriitori;imprimarea unei tendine moderniste n evoluia literaturii romne.

Revista tradiionalist Gndirea apare la Cluj n 1921 sub conducerea lui Cezar Petrescu i I.Cucu. n 1922 revista se mut la Bucureti i trece sub conducerea lui Nechifor Crainic. Va continua s apar pn n 1944.Dintre scriitorii tradiionaliti care au colaborat in paginile revistei se pot mentiona poetii Lucian Blaga, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, iar dintre prozatori Cezar Petrescu, Mateiu Caragiale i dintre dramaturgi Adrian Maniu i Lucian Blaga.

Tipuri de roman in perioada interbelica

Romanul realist-obiectiv, epic: Liviu Rebreanu IonRealismul psihologic/romanul modern de analiza (subiectiv): Camil Petrescu Ultima noapte de dragoste; Patul lui ProcustRomanul experientei: Mircea Eliade MaitreyiRomanul realist de tip balzacian: George Calinescu Enigma OtilieiRomanul mitic, initiatic: Mihail Sadoveanu BaltagulLiviu Rebreanu-Ion-Ion este considerat primul roman modern din literatura romana pentru ca aduce in fata cititorilor un personaj credibil insiprat din zbuciumata viata a satului ardelenesc. Este un roman social, de inspiratie rurala, realist si obiectiv, publicat in 1920. In romanul realist este prezentata lumea in toata complexitatea ei, creandu-se iluzia unei viati obiective. Naratorul obiectiv,omniscient, cu acces la toate mecanismele vietii sociale si la intimitatea vietii afective este elementul prin care se reda complexitatea societatii descrise.

Romanul realist are ca sursa de inspiratie lumea de zi cu zi, pe care autorul o recreeaza in societatea descrisa. Liviu Rebreanu a folosit, ca sursa de inspiratie, in cazul romanului Ion , lumea satului ardelenesc de la inceputul secolului al XX-lea si relatiile sociale din acea perioada. Rebreanu modifica realitatea, insa pastreaza elementele pe care se bazeaza actiunea romanului, dorinta arzatoare pentru pamant, grupele sociale bine separate, obiceiuri, traditii, ritualuri specifice lumii taranesti.

Ion este un roman prin excelenta realist, al vointelor infrante, in care toate personajele au o tristete inerenta, idealurile lor naruindu-se prea repede. Fetele lui Herdelea asteapta printi ce nu mai vin, Laura sfarsind prin a se casatori cu un individ sters.

Liviu Rebreanu marturiseste ca n lunga sa truda de creatie, n cei 7 ani n care a lucrat la roman, un rol important l-a avut, pe de o parte impresia afectiva, emotia, iar pe de alta parte, acumularea de material documentar..Geneza romanului Ion e intrepatrunsa de realitate si fictiune . Acest lucru este e mentionat de autor , in Marturisiri(1932).

Romanul realist are ca sursa de inspiratie lumea de zi cu zi, pe care autorul o recreeaza in societatea descrisa. Liviu Rebreanu a folosit, ca sursa de inspiratie, in cazul romanului Ion , lumea satului ardelenesc de la inceputul secolului al XX-lea si relatiile sociale din acea perioada.. O scena vazuta de scriitor pe colinele dimprejurul satului l-a impresionat n mod deosebit si a constituit punctul de plecare al romanului Ion.

Personajul central al cartii este Ion al Glanetasului - figura simbolica, singulara prin iubirea pamntului si prin drama pe care o traieste. Ion reprezinta taranul sarac, care iubeste pamantul mai mult decat orice pe lume , cu toate ca nu-l detine , cel putin nu atat cat si-ar dori el , insa pe care incearca sa-l obtina prin metode deloc ortodoxe.

Liviu Rebreanu realizeaza un personaj care seamana cu diferite personaje din lumea de azi , insa ceea ce e atat de iesit din comun la el nu sunt monstruozitatile pe care le savarseste , ci iubirea pentru pamant. Pentru Ion pamantul e ibovnica sa. Incercarea disperata a lui Ion de a dobndi pamnt nu mai poate fi privita, n aceste conditii, doar ca expresie a lacomiei, ci mai ales ca expresie a dorintei de a scapa de eticheta njositoare de sarantoc si de umilinta de a repeta soarta tatalui sau, care se nvrte pe lnga cei bogati ca un cine la usa bucatariei. Constientiznd organizarea sociala nedreapta, Ion ntelege si ca toate calitatile sale nu sunt suficiente pentru a-i schimba statutul, asa ca trebuie sa gaseasca prghiile de a se impune, ignornd att sentimentele, ct si criteriul moral.

Camil Petrescu -Ultima noapte de dragoste , intaia noapte de razboi-Opera literar Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi este un roman modern de tip subiectiv, de analiz psihologic deoarece deplaseaz interesul spre estetica autenticitii, naraiunea concentrndu-se asupra evenimentelor vieii interioare, autenticitatea fiind redat prin exprimarea exact, cu sinceritate, a tririi unor experiene de via adevrate. Este un roman al experienei i al autenticitii pentru c valorific trirea ct mai intens, n plan interior, de ctre personaje, a unor experiene definitorii.

n Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi, Camil Petrescu surprinde drama intelectualului lucid, nsetat de absolutul sentimentului de iubire, povestea studentului n filozofie tefan Gheorghidiu, care odat cu rzboiul triete agonia i moartea iubirii lui (Tudor Vianu).

Tema romanului o constituie dragostea i rzboiul ca experiene fundamentale de cunoatere trite de protagonist.

Titlul romanului sugereaz dou experiente extreme, alternative ale vieii. Simetria titlului corespunde celor dou pri ale romanului. Persistena cuvntului noapte n ambele pri ale titlului este o sugestie a tenebrelor interioare ce marcheaz cele dou experiene n care se consum frmntrile personajului: iubirea si razboiul.

Caracterul subiectiv al romanului este redat de (prin) naraiunea la persoana I, sub forma unei confesiuni a naratorului personaj, cu focalizare exclusiv intern, subiectiv, naratorul utiliznd pentru analiza psihologic att dialogul, monologul interior ct i flashback-ul (memoria involuntar).

Conflictele romanului sunt interioare i au in vedere raporturile lui Gheorghidiu cu sine (n relaia de cuplu cu Ela) i cu lumea nsi (n razboi).

Construcia personajelor este realizat ntr-o manier modern. Naraiunea se concentreaz asupra evenimentelor vieii interioare, fiind utilizate mijloace moderne de analiz psihologic (introspecia, monologul interior), demitizari (iubirea, rzboiul, statul).

tefan Gheorghidiu este personajul principal al romanului fiind n acelai timp i personajul narator care ofer o perspectiv narativ subiectiv asupra ntmplrilor, fiind un alter-ego al autorului. El triete n dou realiti temporale: cea a timpului cronologic (obiectiv), n care povestete ntmplrile de pe front i cea a timpului psihologic (subiectiv), n care analizeaz drama iubirii. Toate faptele, reale sau psihologice, sunt consemnate n jurnalul de front, n care Gheoghidiu investigheaz cu luciditate att experiena subiectiv a iubirii, ct i pe cea obiectiv a razboiului.

George Calinescu - Enigma Otiliei -Enigma Otilieieste un roman realist balzacian prin prezentarea unor aspecte ale societtii bucurestene de la nceputul secolului XX, prin motivul mostenirii si al paternittii, prin structura simetric, circular, nchis, prin tehnica detaliului, importanta decorului, a vestimentatiei, a mijloacelor de caracterizare, realizarea personajelor ncadrabile n tipologii, veridicitatea, naratiunea la persoana a III-a, cu focalizare 0 si viziunea dindrt, narator omniscient si omniprezent.

Tema romanului este prezentarea unor aspecte ale burgheziei bucurestene de la nceputul secolului XX, ceea ce determin caracterul citadin si social al operei. Romanul prezint formarea/maturizarea unui tnr care, nainte de a-si face o carier, trieste experienta iubirii si a relatiilor de familie.

Titlul initial a fost Printii Otiliei, ntruct fiecare personaj se comport oarecum patern cu aceasta, determinndu-i destinul.

Romanul balzacian este n esen un roman doric care releva un anume tip de valorificare a formulei realiste. Altfel spus, balzacianismul sau balzacianism realist cunoscut i sub numele de realism critic are 2 valene estetice: romantic i doric, fapt ce a dat natere unui fenomen literar complex care a avut drept model romanul lui Honore de Balzac. Cu alte cuvinte balzacianismul = epoca n care individul burghez, rapace i nsetat de avere vrea s parvin cu o exuberant explozie de energie, violen i individualism. Apar in imaginarul romanesc intrigi tenebroase, conflicte violente, pasiuni atroce dezlanuite n jurul zeului epocii banul.

ntr-o epoc n care n literatura roman se remarc romanul ionic de analiz psihologic, subiectiv, feminin. G Calinescu pare a opta pt formula balzacian. Astfel Constantinescu remarca c romancierul apeleaz la formula balzacian a faptelor comune, fixnd nite cadre sociale bine precizate, o fresc din viaa burgheziei bucuretene; Crohmlniceanu aeaz romanul Enigma Otiliei sub semnul reconstituirii balzaciene i clasificrii caracterologice.

Otilia, personajul lui G. Clinescu din romanul Enigma Otiliei este ilustrativ, prin faptul c sparge tiparele clasice, conferindu-i romanului modernitate. De atfel, femeia din romanul modern citadin depete tiparul tradiionalist, rural, nu numai prin ncadrarea ntr-un alt tip de spaiu, ci i prin libertile asumate: ea are acces la studiu, capacitatea de a lua decizii individual, de a hotr n privina propriului destin, dei este nc dependent financiar de partener. Otilia nu este un exemplu singular, ei alturndu-i-se i alte eroine ale romanelor vremii: Ela (Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi, Camil Petrescu) sau Elena Drgnescu (Concert din muzic de Bach, H. P. Bengescu).

Construcia personajelor este realizat prin tehnica balzacian a descrierii mediului si fizionomiei pentru deducerea trsturilor de caracter. Personajele reprezint tipologii: mos Costache - avarul sufletist, iubitor de copii; Otilia cocheta; Felix ambitiosul; Pascalopol aristocratul rafinat, Aglae baba absolut si rea; Aurica fata btrn; Simion dementul senil. Aceste tipuri realiste pornesc de la caracterele clasice pe care realismul le preia. Tot un element clasic este si triunghiul amoros.

Mihail Sadoveanu -Baltagul- Mihail Sadoveanu, "Ceahlaul literaturii romane", cum l-a numit Geo Bogza, Stefan cel Mare al literaturii romane" cum i-a spus G.Calinescu, are o opera monumentala a carei maretie consta in densitatea epica si grandoarea compozitionala. Viata satului romanesc este principala tema a epicii sadoveniene, intrucat "taranul roman a fost principalul meu erou, marturisea Sadoveanu. Taranul sadovenian este locuitorul de la munte, moldoveanul cu viata aspra ca si meleagurile prapastioase pe care este sortit sa traiasca (asa cum ilustreaza prozatorul in legenda de la inceputul romanului "Baltagul").

Puternic individualizat in literatura romana, taranul lui Sadoveanu se particularizeaza prin cateva trasaturi specifice: -taranul, ca pastrator al lumii vechi, arhaice si patriarhale- taranii moldoveni sunt oameni blajini si intelepti, cu un acut simt al dreptatii si al libertatii, aparatori ai unor principii de viata fundamentale statornicite din vremi imemoriabile; - rabdatori in suferinta, tin in sufletul lor dureri nestinse, se retrag in mijlocul naturii sau rabufnesc cu violenta, implinindu-si dreptatea, mentinand nealterat sentimentul demnitatii umane.

Baltagul are ca surse de inspiratie balade populare de la care Sadoveanu preia idei si motive mitologice romanesti: "Saiga" (setea de implinire a actului justitiar, de infaptuire a dreptatii ce domina toate faptele eroinei), "Dolca" (ideea profundei legaturi a omului cu animalul credincios), "Miorita" (tema, motivul, conflictul, discursul epic simplu, conceptia asupra mortii sunt numai cateva dintre cele mai semnificative elemente ale baladei ce se regasesc si in roman).

Tema romanului ilustreaza lumea arhaica a satului romanesc, sufletul taranului moldovean ca pastrator al lumii vechi, al traditiilor si al specificului national, cu un mod propriu de a gandi, a simti si a reactiona in fata problemelor cruciale ale vietii, aparand principii de viata fundamentale, statornicite din vremuri imemoriabile. In romanul "Baltagul", Mihail Sadoveanu a pus accentul pe observatie, restrangand descrierea si dezvoltand actiunea prin construirea unor "caractere puternice, variate sau pitoresti", acesta fiind, probabil, cel mai reusit roman obiectiv inspirat dintr-o balada populara: "Nicaieri n-a pus Sadoveanu mai multa obiectivitate si mai

Scriitorul urmareste doua elemente ale existentei: pe de o parte viata taranului, cu traditiile si obiceiurile ei, legate de cele trei momente- nasterea, nunta, moartea; pe de alta parte, exista si un plan al actiunii, reprezentat de un personaj simbolic: Vitoria Lipan. Perpessicius spunea ca ,,Baltagul este romanul unui suflet de munteanca .Personaj principal si figura reprezentativa de erou popular, intruneste calitatile fundamentale ale omului simplu de la tara, in care se inscriu cultul pentru adevar si dreptate, respectarea legilor stramosesti si a datinilor "ea nu e o individualitate, ci un exponent al spetei" (George Calinescu).

Este, asadar, un personaj mitic si un personaj-simbol pentru taranul roman,portretul moral reiesind in mod indirect, din gandurile, faptele si vorbele eroinei, naratorul conturand, la inceput, trasaturile din exterior spre interior. Eroina se ghideaza in presupunerile ei dupa stiinta semnelor si dupa experienta sa morala, intuitiva si actioneaza in functie de acestea.Comparat cu un Hamlet feminin, Vitoria Lipan isi duce la bun sfarsit ideile implinindu-si dorinta arzatoare de a afla adevarul si mai ales de a se razbuna(de a face dreptate).