MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE NICOLAE TESTEMIŢANU Aprobată La şedinţa Consiliului Facultăţii de Stomatologie Proces verbal N. din Decanul Facultăţii Stomatologie D.h.ş.m., profesor universitar Ion Lupan Aprobată La şedinăa cursului Chirurgie Generală. Proces verbal N. din Şeful cursului, d.h.ş.m., profesor universitar Alin Bour PROGRAMĂ ANALITICĂ Denumirea cursului – Chirurgie Generală Codul Cursului – Tipul cursului – discoplină obligatorie Numărul total de ore - 126, Inclusive curs - 31 ore, ore practice – 95 Numărul de credite allocate unităţii de curs - Numele autorilor care predau unităţile de curs: d.h.ş.m., professor universitar Alin Bour d.ş.m., conferenţiar N.Curlat d.ş.m., conferenţiar V. Botoşanu asistent Iu. Bazeliuc – grupe engleze Chişinău 2011
24
Embed
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA … fileStudierea etiopatogenezei, tabloului clinic si principiilor de tratament a diferitor afecţiuni chirurgicale; formarea abilităţilor
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVAUNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
NICOLAE TESTEMIŢANU
AprobatăLa şedinţa Consiliului Facultăţii deStomatologieProces verbal N. din
Decanul Facultăţii StomatologieD.h.ş.m.,profesor universitar Ion Lupan
AprobatăLa şedinăa cursului ChirurgieGenerală.Proces verbal N. din
Numărul total de ore - 126,Inclusive curs - 31 ore, ore practice – 95
Numărul de credite allocate unităţii de curs -Numele autorilor care predau unităţile de curs:
d.h.ş.m., professor universitar Alin Bourd.ş.m., conferenţiar N.Curlatd.ş.m., conferenţiar V. Botoşanuasistent Iu. Bazeliuc – grupe engleze
Chişinău 2011
Scopul disciplinei Chirurgie Generală:Studierea şi însuşirea noţiunilor generale ale chirurgiei (aseptica şi antiseptica,hemoragia şi principiile de transfuzie a sîngelui, anestezia locală, infecţiachirurgicală, particularităţilor de examinare a bolnavilor chirurgicali, operaţiachirurgicală)Studierea etiopatogenezei, tabloului clinic si principiilor de tratament a diferitorafecţiuni chirurgicale; formarea abilităţilor de gîndire clinică şi formarea unui şirde deprinderi practice care vor fi utile studentului pe viitor.
Obiectivele de formare în cadrul disciplinei Chirurgie Generală:
La nivel de cunoaştere şi înţelegere:Să cunoască mecanismele etiopatogenetice ale pricipalelor afecţiuni chirurgicaleSă înţeleagă corelaţia dintre etiologie, patogeneză şi tabloul clinic al patologieichirurgicale concrete.Să posede capacitatea de a efectua diagnosticul diferenţial a celor mai răspînditeafecţiuni chirurgicale.Să cunoască principalele metode de diagnostic instrumental şi de laborator aleafectiunilor chirurgicale.Să cunoască principiile de tratament a celor mai răspîndite patologii chirurgicale.
La nivel de aplicare:
Să efectuieze diagnosticul afecţiunilor chirurgicale urgente.Să poată utiliza rezultatele diagnosticului instrumental şi de laborator pentruconfirmarea diagnosticului clinic.Să soluţioneze probleme de situaţie clinică prelucrînd multilateral şi criticinformaţia însuşităSă fie apt de a aplica principiul cauză - efect.Să fie abil de a argumenta opinia proprie.
La nivel de integrare:
Să aprecieze importanţa Chirurgiei Generale în contextul Medicinii.Să aborgeze creativ problemele medicinii clinice.Să deducă interrelaţii între Chirurgia Generală şi alte discipline fundamentale.Să posede abiltăţi de implimentare şi integrare a cunoştinţelor obţinute la chirurgieîn stomatologia practică.Să fie apt de a evalua şi autoevalua obiectiv cunoştinţele în domeniu.Să fie apt de a asimila noile realizări în disciplinile clinice.
Condiţionări şi exigenţe prealabile:Chirurgia este o disciplină clinică de bază,studierea căreia la etapa universitară vapermite viitirului medic stomatolog însuşirea unei importante informaţii referitor laanestezia locala care se practică pe larg în stomatologie, formarea concepţiilor
despre asepsie şi antisepsie, infecţie chirurgicală, hemoragie şi hemostază; creareaabilităţilor de examinare clinică şi instrumentală a pacientului chirurgical,dezvoltarea gîndirii critice în abordarea problemelor medicinei clinice.Pentru însuşirea bună a disciplinei sunt necesare cunostinţe temeinice în domeniulchirurgiei obţinute în studiile preuniversitare.Conţinutul de bază a cursului:Prelegeri şi lucrări practice:
PLANUL TEMATICAl prelegrerilor și lucrărilor practice la chirurgia generală
pentru Facultatea de stomatologie anul II
Nr. Denumirea capitolelor și temelorNumărul de ore
Total Cursuri Lucrări practice
1 Introducere în istoria chirurgiei. Organizarea serviciuluichirurgical. Etica și deontologia. Asepsia și antisepsia.
4 2 2
2 Anestezia locală. Metode șe substanțe anestetice folositeîn anestezia locală.
5 Pancreatita acută. Etiopatogenie, clasificarea, tabloulclinic în funcție de perioada evolutivă și forma clinică.Tratamentul pancreatitei. Complicațiile.
11 Ocluzia intestinală. Etiologia și patogeneza. Clasificareaocluziei intestinale. Tabloul clinic al ocluziei intestinaleîn funcție de localizare și factorul etiologic.
3 1 2
12 Ocluzia intestinală: tulburările metabolice și rolul lor înevoluție și prognostic. Diagnosticul diferențial șitratamentul ocluziei intestinale.
3 1 2
13 Boala ulceroasă. Ulcer gastric și duodenal: etiologia șipatogeneza, tabloul clinic, indicați ile către tratamentulchirurgical.
4 2 2
14 Complicațiile bolii ulceroase; perforația, stenoza,penetrația, malignizarea. Tabloul clinic în funcție deforma complicației, diagnosticul, tratamentul.
3 1 2
15 Ulcerul gastroduodenal hemoragic, tabloul clinic,diagnosticul, Semnele de hemoragie după Forest(grade). Clasificarea hemoragiilor după gravitateahemoragiei.
Bibliografia recomandată studenţilor anului 2, facultatea stomatologie laobiectul ,, Chirugie generală,,
Pentru grupele cu limba romînă de studiu
1. V. Strucicov, Iu. Strucicov.Chirurgie generală, Editura ,,Lumina,, 1992.2. Anton SpînuChirurgie generală şi semiologie chirurgicală, Chişinău. Centrul Editorial Poligrafic Medicină,2008.
Bibliografia recomandată studenţilor anilor 3 şi 4, facultatea stomatologie laobiectul ,, Bolile chirurgicale,,
Pentru grupele cu limba romînă de studiu
1.L. Cistov, M. Cistov, V.Golubcov etc
Afecţiuni chirurgicale. Traducere din limba rusa de V.Sîrbu şi coautorii, anul 19942. Evstafii CicalaSemiologie chirurgicală. Chişinău, Centrul Editorial Poligrafic Medicina a USMF,1999.
GH. Ghidirim, E.Gutu, Gh. RojnoveanuSurgical pathology/ Textbook for students and residents/ Chisinau, Medicina, 2006A. Bour, A.Leşco. Surgery lecture notes/ Text book for practical classes in surgical pathology,Medicina, 2008.
Metode de predare şi învăţare utilizate
Disciplina Chirurgie Generală este predată in manierea clasică cu prelegeri şilucrări practice.La prelegeri va fi citit cursul teoretic de către titularii de curs. Lalucrările practice se va efectua controlul cunostintelor teoretice la temacorespunzătoare, studenţii vor participa la examinarea pacienţilor, indeplinireafişelor de observaţie, vor fi discutate diferite situaţii clinice, tactica curativă şi detratament în acest context. Studenţii vor participa la operaţii şi pansamente.
Sugestii pentru activitate individuală
Din punct de vedere pedagogic, una din cele mai putin eficiente metode esteascultarea pasivă a cursurilor, chiar şi în cazul structurării şi ilustrării foarteminuţioase ale acestora.Vă puteţi convinge de acest fapt pe propria experienşă.De exemplu, dacă aveţi degătit o tortă, cum credeţi, ce va fi mai efficient,să priviţi o programă bună culinarăla televizor sau să luaţi reţeta şi să încercaţi să coaceţi torta la bucătărie? Şi nu evorba că programul televizat nu este interesant sau că nu sunteţi suficient demotivaţi pentru a coace prăjitura. Pur şi simplu pentru a însuşi ceva este nevoie decît mai multe modalităţi de procesare a materialului studiat. Îndeplinirea practică aunui lucru este mult mai eficientă, decît citirea despre cum trebuie să faci, dar şimai eficient este să înveţi pe altcineva să facă acelaşi lucru. Iată de ce cel mai binecunosc disciplina profesorii, care predau această disciplină.Dacă doriţi să aveţi succese în însuşirea Chirurgiei, urmează să lucraţi activ cumaterialul. Ce înseamnă acest lucru:
1. La început citiţi materialul, dar nu pur şi simplu îl parcurgeţi cu vederea pediagonală. Faceţi notiţe. Încercaţi să formulaţi singuri momentele principale.Studiaţi shemele şi imaginile din manual. Răspundeţi la testele formulate încaiete.
2. Veniţi la cursuri şi lucrări practice, dar nu pentru a face prezenţa. Dacăprocedaţi altfel, puţin probabil că veţi face faţă cerinţelor. Conspectaţi atent.Treceţi informaţia prin sine şi întrebaţivă: Sunteţi de acord cu profesorul?Înţelegeţi despre ce e vorba? Corespunde materialul predat cu cel dinmanual?
3. Puneţi întrebări. Profesorului, unul altuia, sine însuşi. În aulă, în sala destudii, în coridoare,în birourile profesorilor, în sala de pansamente, la patulpacientului, în sala de operaţie dacă permit circumstanţele.
4. Organizaţivă în grupuri de cite 2 sau 3 studenţi pentru a vă întîlni regulat învederea discuţiilor asupra materialului cursului şi pregătirea pentru totalizărişi examene. De regulă, în grupuri de lucru mici se sintetizează o înţelegeremult mai amplă şi mai clară, decît lucrînd individual.
5. Nu ezitaţi ocazia de a fi prezent în sala de operaţie sau de pansamente, acestlucru vă va ajuta să asimilaţi mai eficient materialul teoretic, plus la aceastainformaţia primită va fi un suport esenţial în activitatea D- voastră ca medicpractic.
6. Utilizaţi raţional timpul.Disciplina Chirurgie Generală înaintează cerinţeînalte. Gestionaţi raţional timpul şi găsiţi balanţa de aur dintre efortul depuspentru obţinerea cunoştinţelor, alte responsabilităţi şi viaţa persomnală.Conform cerinţelor în vigoare pentru fiecare oră de lucru în contact direct cuprofesorul, studentul trebuie să lucreze individual 1 – 2 ore.
Metode de evaluare;
La disciplina Chirurgie Generală, la sfirşitul anului 2 de studiu este prevăzutcolocvium diferenţiat, care are loc în formă orală. Nota generală constă din sumamediei anuale şi nota la colocvium propriu zis. Coeficientul atribuit notei anualeeste de 0,4, iar coeficientul atribuit notei la colocvium este de 0,6.La anul 3 de studiu studenţii învaţă afecţiunile cirurgicale timp de 17 săptămîni. Lafiecare lucrare practică studentul răspunde oral sau se practică evaluareacunostinţelor prin utilizarea testelor. La sfirşitul ciclului cunostinţele studentuluisint evaluate prin totalizare. Rezultatul totalitării se marchează prin verdictulatestat sau neatestat.Pentru atestare studentul are nevoie de o nota anuală nu maimică decît 5,1.In anul 4 de studiu universitar studenţii facutăţii de stomatologie continuă săstudieze afecţiunile chirurgicale avind un modul de 5 zile. La sfirşitul modululuistudentul trebuie să prezinte foaia de observaţie clinică pentu care primestecorespunzător notă. În ultima zi a moduluilui studenţii au examen la manoperelepractice, la patul pacientului. Coeficientul prevăzut examenului manopere practiceeste de 0,2. Coeficientul prevăzut mediei generale anuale penru anul 3 şi 4 destudii este de 0,3.La examenul de promovare la disciplina Chirurgie Generală nu sînt admişistudenţii cu media anuală sub nota 5, precum şi studenţii care nu au recuperatabsenţele de la lucrările practice.
În cadrul sesiunii de iarnă studenţii anului 4 a facultăţii de stomatologie susţin unexamen combinat la compartimentul afecţiunile chirurgicale alcătuit din proba test– grilă(varianta ,,Test–Editor,, USMF ,,Nicolae Testemitanu,,) şi proba orală.Coeficientul pentru exanen oral şi examen teste este de 0,2 şi 0,3 corespunzător.Proba test grilă constă din 100 teste fiecare din compartimentul afecţiunilechirurgicale, dintre care 40 de teste sunt compliment simplu, 60 de testecompliment multiplu. Studentul are în total 2 ote pentru a rîspunde la test. Proba senotează cu note de la 0 pînă la 10.Proba orală tragerea la sorţ de către fiecare student a unui bilet ce conţine 3întrebări. Sudentul are la dispoziţie 30 de minute pentru a se pregăti de răspuns.Proba se notează cu note de la 0 pînă la 10.Subiectele pentru examene (testele şi întrebările pentru examene) se aprobă laşedinţa catedrei şi se aduc la cunoştinţa studenţilor cu cel puţin o lună pînă lasesiune.Nota finală constă din 4 componente: nota medie anuală(coeficientul 0,3), examenmanopere practice((coeficientul 0,2), proba orală(coeficientul 0,3),testgrilă(coeficientul 0,2).Evaluarea cunoştinţelor se apreciază cu note de la 10 pînă la 1 fără zecimale, dupăcum urmează:– Nota 10 sau ,,excelent,, (Echivalent ects – A) va fi acordată pentru însuşirea 91–100% din material.– Nota 9 sau ,,foarte bine,, (Echivalent ECTS – B) va fi acordată pentru însuşirea81–90% din material.– Nota 8 sau ,, bine,, (Echivalent ECTS – C) va fi acordată pentru însuşirea 71–80% din material.– Notele 6 şi 7 sau ,,satisfăcător,, (Echivalent ECTS – D) vor fi acordate pentruînsuşirea respectiv a 61 – 65 % şi 66–70% din material– Nota 5 sau ,,slab,, (Echivalent ECTS –E) va fi acordată pentru însuşirea 51–60%din material.– Notele 3 şi 4 (Echivalent ECTS – FX) vor fi acordate pentru însuşirea 31–40% şirespectiv 41– 50% din material– Notele 1 şi 2 sau ,,nesatisfăcător,, (Echivalent ECTS – F) vor fi acordate pentruînsuşirea 0– 30% din materialNeprezentarea la examen fără motive întemeiate se înregistrează ca ,,absent,, şi seechivalează cu calificatorul 0 (zero).Studentul are dreptul la 2 susţineri repetate ale examenului nepromovat.Limba de predare:Romănă, Rusă, Engleză.
Programa desfășurată a disciplinei
Introducere
Noțiuni despre chirurgie și afecțiuni chirurgicale.
Consecutivitatea însușirii chirurgiei la cursurile universitare, raportul dintre
chirurgie și alte disciplini medicale.
Istoricul chirurgiei
Chirurgia antică(Hipocrat, Celsus, Galenus). Chirurgia evului mediu și
epocii renașterii (Avicena, Vezalius, Paracelsus, Ambrouse Parre). Rolul
descoperirilor și a lucrărilor a lui Harwei, Leeuwenhock Malpinghi și alții. În
Clasificarea după etiologie. Clasificarea după locul unde se varsăsîngele.Clasificarea după Forest. Clasificarea după gravitatea hemoragiei.Patogenia hemoragiilor și mecanismele de compensare din organism.Tabloul clinic și diagnostic.
H.D.S.(hemoragiile digestive superioare). Principiile tratamentuluiconservativ. Indicațiile și principiile tratamentului chirurgical.
Maladiile chirurgicale ale ficatului,căilor biliare principale, colecistuluiNoțiune de anatomie chirurgicală și fiziologia ficatului și a căilor biliare
extrahepatice. Tumorile benigne ale ficatului. Tumorile maligne ale