METODICA PREDĂRII PROPOZIŢIEI PARTEA A DOUA.doc

5.7. Rezultatele testelor

Clasa a V – aRepartizarea elevilor în grupe .

Prima repartizare a elevilor a fost făcută după consultarea învăţătorului care a avut elevii sub observaţie în ciclul primar . Rezultatul a fost :

Număr eleviA 3B 6C 2

În urma perioadei experimentale de predare şi investigaţie evoluţia clasei s-a modificat :


Rezultatele testului sunt:

calificative FB B S NSA 1 1B 1 5C 2 1

Transpunând în procente aceasta înseamnă :

S = ( 1x100) / 11 = 9 % B = (7x 100) / 11=64 %FB = (3x100) / 11 =27 %

Clasa a VI –aRepartizarea elevilor în grupe .





S = ( 1x100) / 11 = 9 % B = (7x 100) / 11=64 %FB = (3x100) / 11 =27 %

Clasa a VII –aRepartizarea elevilor în grupe .





S = ( 1x100) / 12 = 8 % B = (8x 100) / 12=66 %FB = (3x100) / 12 =26 %

Clasa a VIII –aRepartizarea elevilor în grupe .



calificative FB B S NSA 1 1B 1 7 2C 3 1


S = ( 3x100) / 16 = 18% B = (9x 100) / 16 = 56 %FB = (4x100) / 16 = 26 %

5.8. Interpretarea rezultatelor

Din analiza rezultatelor evaluării formative se pot desprinde unele concluzii. Dacă la începutul experimentului un număr mare de elevi (aproximativ jumătate din clase) au optat pentru nivelul inferior, pe parcurs unii dintre ei, pe baza rezultatelor obţinute la evaluarea continuă, au trecut la nivelul imediat următor, astfel ca la ultimele lecţii, realizate preponderent prin activitatea independentă pe baza fişelor de lucru cu sarcini diferenţiate, alegerea să se stabilizeze la proporţiile arătare in paragraful anterior .

Această repartizare a elevilor în grupă caracterizează nivelul mediu spre bun al claselor şi confirmă rezultatele analizei preliminare privind capacităţile cognitiv-intelectuale ale elevilor.

Pe de altă parte, chiar dacă la început unii elevi au întâmpinat dificultăţi în adaptarea la un mod de lucru, tocmai noutatea ca şi formularea sarcinilor de lucru i-au stimulat să abordeze sarcini mai dificile. Este remarcabil faptul că nici un elev, indiferent de grupa din care a făcut parte, nu a obţinut, la nici una din probele de evaluare formativă, calificativul NS. Acest lucru demonstrează că obiectivele au fost atinse în fiecare lecţie. Din totalul de 50 de calificative atribuite, au fost: - 6 S - 31 B - 13 FB

Acest lucru demonstrează adecvarea itemilor probelor de evaluare la obiectivele propuse şi totodată eficienţa învăţării diferenţiate pe baza activităţii independente, prin dozarea optimă a cantităţii de informaţie şi a complexităţii sarcinilor de rezolvat în raport cu nivelul grupei. Sarcinile adecvate i-au motivat chiar şi pe elevii cu rezultate anterioare mai slabe să depună efort de a le rezolva corect, în ritm propriu, fără a mai fi marcaţi de competiţia cu ceilalţi, iar pe cei cu rezultate medii şi bune dar fără uri interes special pentru studiul chimiei organice, i-au stimulat să încerce să-şi depăşească nivelul. Această repartizare calitativă a calificativelor confirmă justeţea alcătuirii grupelor şi totodată, evidenţiază nivelul clasei în ansamblu, fără «vârfuri» foarte puternice şi cu un număr mic, dar semnificativ la nivelul colectivului de elevi al căror nivel de cunoştinţe se află în apropierea minimului acceptat, majoritatea elevilor însă putând face faţă sarcinilor programului de învăţare în condiţii bune.

Această analiză evidenţiază că programul de învăţare diferenţiată şi-a dovedit eficienţa pe parcursul aplicării lui, atât sub aspect informativ:

>prin acumularea de cunoştinţe teoretice specifice;

sub aspect formativ:>prin dezvoltarea capacităţii de operare cu aceste cunoştinţe în

diverse situaţii;

sub aspect afectiv:> prin creşterea interesului şi motivaţia elevilor pentru gramatica limbii române , demonstrând că elevii sunt receptivi la nou, chiar dacă unii seadaptează mai greu .

ANEXE

1. Teste

CLASA a V-a• Citiţi cu atenţie textele următoare:

a. Toată lumea era mulţumită de domnirea sa...b. - Dacă fie-mea te va găsi, capul ţi se va tăia ...

(Aleodor împărat) c. ... un geamăt ieşi de lângă pom şi apoi o tăcere de moarte se făcu...

(Prâslea cel voinic şi merele de aur)d. Apoi, Făt-Frumos se duse în grajdurile împărăteşti, unde erau cei mai frumoşi

armăsari din toată împărăţia...(Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte)

1. Completaţi tabelul de mai jos cu predicatele şi subiectele din cele patru texte:Textul Predicatul Felul predicatului Subiectul (exprimat)a.b.

c.

d.

2. Faceţi un tabel cu rubricile menţionate mai jos în care să precizaţi felul subiectelor, utilizând semnul „x”. Propoziţiile vor fi marcate cu al a2, a3, b1,b2, b3, c1, c2, c3.

a. Atunci toţi boierii şi împăratul deteră în genunchi, cu rugăciunea'/ să nu părăsească împărăţia2/...

b. - Tată, a venit vremea'/ să-mi dai2/ceea ce mi-ai făgăduit la naştere3/.c. A doua zi /când se revărsau ziorile /, ei se pregăteau1/ să treacă pădurea3/.

(Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte)Propoziţia Subiect exprimat Subiect neexprimat

simplu multiplu subînţeles

inclus în terminaţia verbului

3. Construiţi enunţuri în care să existe subiecte exprimate prin următoarele părţi de vorbire: a. substantiv provenit din adjectiv; b. numeral ordinal; c. pronume de politeţe.

Barem corectare

1. a. era mulţumită - predicat nominal; lumea - subiect; b. va găsi - predicat verbal; fie-mea - subiect; se va tăia - predicat verbal; capul - subiect; c. ieşi - predicat verbal; un geamăt - subiect; se făcu - predicat verbal; o tăcere - subiect; d. se duse - predicat verbal; Făt-Frumos - subiect; erau - predicat verbal; armăsari - subiect. 7 x 0,50 = 3,50 p.2. a1 - boierii şi împăratul - subiect exprimat / multiplu a2 - (el) - subiect subînţeles b1 - vremea - subiect exprimat / simplu b2 - (tu) - subiect inclus b3 - (tu) - subiect inclus c1 - ei - subiect exprimat / simplu c2 - zorile - subiect exprimat / simplu c3 - (ei) - subiect subînţeles 8 x 0,50 = 4 p.3. a. Roşul e culoarea sa preferată. b. Al cincilea dintre ei a câştigat. c. Dumneavoastră aţi - sunat?

3 x 0,50= 1,50 p. 9 puncte + 1 punct din oficiu - TOTAL: 10 puncte

CLASA a VI-a

1. Scrieţi, în spaţiile libere, subiectele identificate în textele de mai jos precizând felul lor - exprimate (simple / multiple), neexprimate (subînţelese / incluse în terminaţia verbelor): a) Să ştii mata, duduită, '/ că paserea asta-i de împărat 2/. După cum e obiceiul /, s-a dus în lume după viteji şi după fete.

(Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată)Propoziţia 1........................ Propoziţia 3…………………......Propoziţia 2........................ Propoziţia 4.................................

b. Mesteceni, plopi şi ulmi se ridicau la deal, pe costişă, cu ramurile încurcate şi neclintite în vâltoarea asfinţitului'/. De acolo de sus, curgea parcă pe supt arcurile ramurilor un păienjeniş de ape trandafirii2/.

(Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată) Propoziţia 1........................ Propoziţia 2........................,2. Identificaţi subiectele din enunţurile de mai jos, precizând prin ce părţi de vorbire sunt exprimate:

a.... de după uşe, s-auzi un glas ascuţit şi înţepat...b. Şi pe jos s-auzi un ţâşt ca de lăcustă şi un bâzâit ca de albină.c. Şi ce-am mai râs, când ceilalţi tremurau înaintea împăraţilor, iar eu mă

plimbam prin urechile lor şi le aflam gândul.d.- Învaţă, măria-ta, că cei mai mici sunt cei mai mari.

(Barbu Ştefănescu Delavrancea, Neghiniţă)3. Selectaţi, din textele de la exerciţiul 2., două substantive formate prin conversiune (schimbarea valorii gramaticale). Precizaţi valoarea morfologică iniţială a cuvintelor.

4. Identificaţi propoziţiile fără subiect, din următoarele texte:a. «Acum e acum»1/ îşi zise ea, înteţindu-se 2/.

(Ioan Slavici, Limir-Împărat)b. Veneam acasă de la serbarea şcolară a Unirii'/.Înserase 2/.

(Mihail Sadoveanu, Povestiri)c. Ningea cu fulgi mari şi deşi'/. în dreptul Berăriei cooperativei, ne oprim amândoi, observând la picioarele noastre, în zăpada proaspătă, o hârtie2 /.

(Mihail Sadoveanu, Povestiri)

Barem corectare1. a. Propoziţia 1 - mata - subiect exprimat / simplu Propoziţia 2-paserea - subiect exprimat / simplu Propoziţia 3 - obiceiul - subiect exprimat / simplu Propoziţia 4 - (ea) - subiect subînţeles b. Propoziţia 1 - mesteceni, plopi, şi ulmi - subiect exprimat / multiplu Propoziţia 2 - un păienjeniş - subiect exprimat / simplu

5 x 0,50 =2,50 p.2. a. un glas - subiect / substantiv b. un ţâşt şi un bâzâit - subiect multiplu / substantive c. ceilalţi - subiect / pronume demonstrativ eu - subiect / pronume personal d. cei mai mici - subiect / adjectiv substantivizat 5 x 0,50 =2,50 p.3. un ţâşt - valoarea morfologică din text - substantiv - valoare iniţială - interjecţie cei mai mici - valoarea morfologică din text - substantiv - valoare iniţială adjectiv (gradul superlativ relativ)

4 x 0,80 =3,20 p.4. a. Acum e acum. 0,25 p b. Înserase. 0,25 p. c. Ningea cu fulgi mari şi deşi. 0,30 p.

9 puncte + 1 punct din oficiu - TOTAL: 10 puncte

CLASA aVII-a

• Citiţi cu atenţie textele de la punctul 3. 1. Subliniaţi predicatele.2. Împărţiţi textele în propoziţii.3. Indicaţi subiectul fiecărei propoziţii şi partea de vorbire prin care este exprimat. a. Moromete ieşi din curte şi plecă spre fierăria lui Iocan. b. Soarele veni vesel şi câmpiile se umplură de aburi. c. Eu am rămas în paza pridvorului străbun. d. Ceilalţi te aşteaptă la hotar. e. Nu cânta una, cântau zece. f. E uşor a scrie versuri. g. ... e greu de făcut trebi de aceste.

4. Identificaţi tipurile de subiecte (exprimate: simple, multiple; neexprimate: incluse, subînţelese) din enunţurile de mai jos: a. La noi sunt codri verzi de brad. b. La noi sunt cântece şi flori Şi lacrimi multe, multe.

(Octavian Goga) c. Şi intrăm noi la Vasile Aniţei şi ne aşezăm la fereastră după obiceiu. d. Porneşte el şi se duce tot înainte.

(Ion Creangă)!

Barem corectare

1. predicatele: a. ieşi, plecă; b. veni, se umplură; c. au rămas în paza; d. aşteaptă; e. nu cânta, cântau; f. e uşor; g. e greu.

10 x 0,15 = 1,50 p.2. a. Moromete ieşi din curte1/ şi plecă spre fierăria lui Iocan.2/ b. Soarele veni vesel1/ şi câmpiile se umplură de aburi.2/ c. Eu am rămas în paza pridvorului străbun. 1/ d. Ceilalţi te aşteaptă la hotar. 1/ e. Nu cânta una1/, cântau zece.2/ f. E uşor a scrie versuri. 1/ g. ... e greu de făcut trebi de aceste. 1/ 10 x 0,15 = 1,50 p.3. a. P1 - Moromete = substantiv propriu; P2 - subiect neexprimat: subînţeles; b. P1 - Soarele = substantiv comun; P2 - câmpiile = substantiv comun; c. Eu = pronume personal; d. Ceilalţi = pronume demonstrativ; e. P1 - una = numeral cardinal; P2 - zece = numeral cardinal; f. a scrie = verb la infinitiv; g. de făcut = verb la supin. 10 x 0,30 = 3 p.4. a. codri - subiect exprimat, simplu; b. cânteci şi flori/ şi lacrimi = subiect exprimat, multiplu; c. P1 - noi = subiect exprimat, simplu; P2 - subiect neexprimat, inclus; d. P1 - el = subiect exprimat, simplu; P2 - subiect neexprimat, subînţeles.

6 x 0,50 = 3 p. 9 puncte + 1 punct din oficiu - TOTAL: 10 puncte

PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ SUBIECTIVĂ1. Alcătuiţi o propoziţie în care subiectul să fie exprimat printr-un verb la modul infinitiv. Realizaţi expansiunea acestui subiect în pi opoziţie subordonată subiectivă.2. Identificaţi propoziţiile subordonate subiective din exemplele date; precizaţi natura elementului regent al fiecărei subiective: verb personal, verb impersonal, construcţie impersonală, adverb sau locuţiune adverbială predicativă. a. Ţi-a fost dat să cauţi adevărul şi să-l spui celorlalţi. b. Cine-i tânăr are curaj să viseze. c. Pesemne că a întârziat. d. Nu se ştie dacă ar fi reuşit să rezolve problema. e. Nu-i rău să înveli mai mult. f. A băgat de seamnă că pierduse cheile. g. Va trebui să se pregătească pentru tabără.3. Realizaţi contragerea subiectivei din fraza de mai jos în partea de propoziţie corespunzătoare.Cine spune o minciună nu mai e crezut de nimeni.

(Folclor)4. Precizaţi ce părţi de vorbire sunt elementele de relaţie ale subiectivelor din ele: a. Câte zboară nu se mănâncă.

(Folclor) b. Poate că voia să ajungă mai repede la Bistriţa...

(Calistrat Hogaş, Pe drumuri de,munte) c. Oricine greşeşte îşi poate cere iertare. d. E de mirare cum a greşit drumul. e. Care om respectă legile nu e sancţionat.5. Împărţiţi în propoziţii fraza dată şi identificaţi subiectiva: Tu trebuia să te cuprinzi De acel farmec sfânt...(Mihai Eminescu, Pe lângă plopii fără soţ)6. Construiţi fraze de câte două propoziţii, în care să existe subiective introduse prin următoarele elemente de relaţie: de, ca ... să, unde, când.7. Alegeţi răspunsul corect.În textul: Când te naşti la Teliu este ca şi când te-ai fi născut într-o pădure.

(Zaharia Stancu) a. există o propoziţie subiectivă; b. există două propoziţii subiective; c. nu există nici o propoziţie subiectivă.8. Formulaţi o frază după schema: PP PP

SB SB

9. Construiţi două fraze în care verbul a rămâne să fie, pe rând:a. regentul unei propoziţii predicative;b. regentul unei propoziţii subiective.

Barem corectare1. A cânta este o pasiune pentru el. Să cânte 1/este o pasiune pentru el.2/ P1- subiectivă

0,50 p.2. a. să cauţi adevărul; şi să-l spui celorlalţi - subiective; a fost dat construcţie pasivă impersonală

3 x 0,15 =0,45 p. b. Cine-i tânăr – subiectivă; are = verb personal

2 x 0,15 =0,30 p. c. că a întârziat - subiectivă; pesemne - adverb predicativ

2 x 0,15 =0,30 p. d. dacă ar fi reuşit - subiectivă; nu se ştie = verb reflexiv impersonal

2 x 0,15 =0,30 p. e. să înveţi mai mult - subiectivă; nu-i rău = expresie verbală impersonală (a fi - impersonal + rău - adverb)

2 x 0,15 =0,30 p. f. că pierduse cheile - subiectivă; a băgat de seamnă = locuţiune adverbială predicativă

2 x 0,15 =0,30 p. g. să se pregătească pentru tabără - subiectivă; va trebui = verb impersonal

2 x 0,15 =0,30p.3. Mincinosul nu mai e crezut de nimeni.

0,50p.4. a. câte = pronume relativ; b. că = conjuncţie subordonatoare; c. oricine = pronume nehotărât; d. cum = adverb relativ; e. care = adjectiv pronominal relativ

5 x 0,25 =1,25 p.5. Tu'/trebuia2/să te cuprinzi De acel farmec sfânt.1/ 0,50 p. Tu ... sate cuprinzi/ De acel farmec sfânt - subiectivă 0,50 p.6. Nu se ştie1/de nu plouă mâine.2 / Le plăcea1/ca toţi membrii familiei să se reunească.2/ Vă interesează1 /unde mergeţi în tabără?2/ Nu contează 1/când mă suni la telefon.2/ 4 x 0,25 = 1 p.7.a. o propoziţie subiectivă (Când te naşti la Teliu...)

0,50 p.8. Fireşte1/ că mă bucură reuşita lor2/, dar mă întristează3/ că eu am ratatcalificarea la faza următoare.4/

l p.9. a. Situaţia rămâne1/ cum o ştiam toţi.2/ - predicativă b. Rămâne1/ să stabilim împreună plecarea.2/ - subiectivă.

1 p. 9 puncte + 1 punct din oficiu -TOTAL: 10 puncte

PROPOZIŢIILE SUBORDONATE TESTE RECAPITULATIVE

TESTUL 1

1. Se dau următoarele fraze; precizaţi felul propoziţiilor subordonate. a. Cine are timp se joacă zilnic. b. Nouă nu ne-a rămas decât să ne salvăm. c. Şi mergând dus pe gânduri mi se păru că aud un glas argintiu. d. Am văzut locul unde m-am născut. e. Să mergi cu mine de mână înseamnă să câştigi toată viaţa ta. f. Duduia Lizuca se minuna cum pot face una ca asta. g. Putea să văruiască singur o casă.2. Construiţi propoziţii necircumstanţiale diferite introduse prin conjuncţia că.3. Se dă propoziţia:Soldatul rămâne credincios ţarii. a. Arătaţi ce funcţie sintactică au cuvintele din această propoziţie. b. Realizaţi expansiunea părţilor de propoziţie scoase în evidenţă în propoziţii subordonate corespunzătoare; precizaţi felul subordonatelor.4. Dezvoltaţi cuvântul scos în evidenţă din textul de mai jos, în subordonata respectivă, în aşa fel încât noul context să conţină cuvinte cu sens figurat: Sub lumina strălucitoare a soarelui munţii râdeau. Păreau nişte uriaşi sub duş fierbinte.

(Geo Bogza, Primăvara în munţi)

Barem corectare

1. a. Cine are timp... - subiectivă; b. ...decât să ne salvăm. - subiectivă; c. ...că aud un glas argintiu. - subiectivă; d. ...unde m-am născut. - atributivă; e. Să mergi cu mine de mână... - subiectivă; ...să câştigi toată viaţa ta. - predicativă; f. ...cum pot face una ca asta - completivă indirectă; g.... să văruiască singur o casă. - completivă directă.

8 x 0,35 = 2,80 p.2. a. subiectivă - Se ştie 1/ că vine furtună.2/ b. predicativă - El pare 1/ că este supărat.2/ c. atributivă - Impresia 1/ că l-a deranjat 2/ nu a împărtăşit-o nimănui. 1/ d. completivă directă - Aude1/ că sună telefonul. 2/ e. completivă indirectă - Se teme 1/ că nu va fi invitat la petrecere. 2/

5 x 0,50 = 2,50 p.3. Soldatul = subiect; rămâne credincios - predicat nominal (credincios = nupredicativ); ţării = complement indirect.

3 x 0,40 =1,20 p. b. Cine luptă1/ rămâne2/ cum a fost întotdeauna.3/

2 x 0,50 = 1p. P1 = subiectivă; P2 = predicativă 2 x 0,25 = 0,50 p.4. Sub lumina strălucitoare a cărei esenţă izvora din astrul rege munţii râdeau.

(atributivă)0,50 +0,50 =l p.

9 puncte + 1 punct din oficiu - TOTAL: 10 p.

TESTUL 2

1. Reconstituiţi fraza conform schemei care vi se pare corectă: a. cum adecă să fie el îmbrăcat în hainele dascălului Clăiţă b. că toată lumea îl ştie c. şi să umble la şcoală tot cu domnişorii d. îi părea e. îl cunoaşte f. şi se întreabă

A. 1 2 3 B. 1 2 C. 1

4 5 3 4 2 3 4 6 5 5 6

6D. 1

2 3

4 5 6

2. Selectaţi, din cugetările de mai jos, numai pe acelea care cuprind subordonate necircumstanţiale. Precizaţi felul acestor propoziţii subordonate. a. O să inventăm maşini cu care o să dăm „ziua bună". b. Nu te poţi culca pe o ureche, chiar dacă este muzicală. c. Dacă adevărul este în vin înseamnă că şi el, ca vinul, este de mai multe feluri. d. Singurul lucru pe care-l poţi da, fără să-l ai, este cuvântul de onoare. e. A învăţat să fie respectuos, dar a uitat pe cine să respecte.3. Precizaţi felul subordonatelor. Alegeţi din cele două alternative de contragere pe cea care vi se pare corectă.

a. Lui îi place să admire picturile a admira picturile lui Tonitzalui Tonitza. admirarea picturilor lui Tonitza ceva

b. Natura pare că s-a schimbat. schimbată schimbându-se

c. El refuza ideea că s-a întâlnirii cu mine întâlnit cu mine. asta

d. Am auzit cum se interpretau interpretându-se piesele lui Enescu piesele lui Enescu. interpretate piesele lui Enescu

e. Nu-şi amintea dacă bifase de nimic de bifarea corect răspunsurile. corectă a răspunsurilor

4. Alegeţi din cele trei variante forma cea mai expresivă care dezvoltă funcţia sintactică a substantivului poporul, din textul de mai jos, în necircumstanţiala respectivă. Pârcălabe, vreau poporul meu să fie înştiinţat De unirea şi-nrudirea ce aici s-au încheiat.

(Alexandru Davila, Vlaicu-Vodă)a. cine locuieşte-n astă ţară;b. cine crede-n legea ţării;c cine creşte pe pământul ţării.Precizaţi felul acestei subordonate.

Barem corectare1. Îi părea că toată lumea îl ştie, îl cunoaşte şi se întreabă cum adecă să îmbrăcat în hainele dascălului Clăiţă şi să umble la şcoală tot cu domnişorii.(schema C) 6 x 0,25 = 1,50 p.2. a. ...cu care o să dăm «ziua bună». - atributivă

c. Dacă adevărul este în vin... – subiectivă… că şi el ca vinul, este de mai multe feluri – predicativăd. ...pe care-l poţi da... - atributivă

e. ...să fie respectuos... - completivă directă … pe cine să respecte. - completivă directă

6 x 0,50 = 3 p.3. a. Lui îi place a admira picturile lui Tonitza. b. Natura pare schimbată. c. El refuza ideea întâlnirii cu mine. d. Am auzit interpretându-se piesele lui Enescu. e. Nu-si amintea de bifarea corectă a răspunsurilor.

5 x 0,50 = 2,50 p.4. b. cine crede-n legea ţării – subiectivă

1 + 1 = 2 p. 9 puncte + 1punct din oficiu - TOTAL: 10 p

TESTUL 3

• Citiţi cu atenţie textul:...când este să dai peste păcat, dacă-i înainte, te sileşti să-l ajungi, iar dacă-i în urmă, stai şi-l aştepţi. (...) aşa e lumea asta şi, de-ai face ce-i face, rămâne cum este ea; nu poţi s-o întorci cu umărul, măcar să te pui în ruptul capului.

(Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb)Cerinţe: 1. Subliniaţi predicatele şi precizaţi felul lor. 2. Identificaţi elementele de relaţie şi împărţiţi textul în propoziţii. 3. Găsiţi în prima frază a textului propoziţiile circumstanţiale condiţionale. 4. Precizaţi felul propoziţiilor din a doua frază a textului (...aşa e ... în ruptul capului) şi raporturile care se stabilesc între ele. 5. Contrageţi o propoziţie subordonată necircumstanţială din cea de a doua frază, în partea de propoziţie corespunzătoare. Numiţi-o. 6. Arătaţi felul primei subordonate din text. Construiţi un enunţ în care acelaşi tip de subordonată să fie introdusă prin alt element de relaţie.

Barem corectare1. predicatele: este - PV; să dai - PV; - i - PV; (te) sileşti - PV; să ... ajungi -PV; - i - PV; stai - PV; aştepţi - PV; aşa e - PN; ai face - PV; - i face - PV; rămâne - PNi; cum este - PN; nu poţi - PV; s - ... întorci cu umărul - PV; să te pui în ruptul capului - PV.

16 x 0,15 = 2,40 p.2. ...când este'/ să dai peste păcat2/ dacă-i înainte3/ te sileşti 4/ să-l ajungi5/ iar6/dacă-i în urmă7/ stai6/şi-l aştepţi8/. (...) aşa e lumea asta9/şi,10/de-ai face"/ ce-i face12/, rămâne10/ cum este ea13/ nu poţi14/ s-o întorci cu umărul15/ măcar să te pui în ruptul capului.16/

elemente de relaţie: 13 x 0,10 = 1,30 p. împărţire: 16 x 0,10 = 1,60 p.

3. dacă-i înainte...; ...dacă-i în urmă.2 x 0,25 = 0,50 p.

4. P9 - ...aşa e lumea asta... = principală, aflată în raport de coordonare cu P10 - principală, prin conjuncţia coordonatoare copulativă şi.

0,30 p.P10 - ...şi... rămâne... = principală, aflată în raport de coordonare cu P9, regentă pentru propoziţiile subordonate P11 şi P13;

0,30 p.P11 -...de-ai face... = concesivă, subordonată faţă de P10 prin conjuncţia subordonatoare de, regentă pentru P12; '

0,30 p.

P12 - ...ce-i face... = completivă directă, subordonată faţă de P11 prin pronumele relativ ce; 0,30 p.

P13 - ...cum este ea... = predicativă, subordonată faţă de P10 prin adverbul relativ cum; 0,30 p.

P14- ...nu poţi... = principală, aflată în raport de coordonare cu P9 şi P10, prin juxtapunere, regentă pentru propoziţiile subordonate P15 şi P16; 0,30 p.P15 - ...s-o întorci cu umărul... = completivă directă, subordonată faţă de P14 prin conjuncţia subordonatoare s - (ă); 0,30 p.P16 - ...măcar să te pui în ruptul capului = concesivă, subordonată faţă de P14 prin locuţiunea conjuncţională subordonatoare măcar să;

0,30 p.Schema e facultativă 9PP 10PP 14

Cv 11 13PR 15CD 16Cv

CD 12

5. P12 - completivă directă —> contrasă în complement direct; de-ai face orice sau P13 - predicativă —> contrasă în nume predicativ; rămâne aşa sau P15 - completivă directă —> contrasă în nume predicativ; nu poţi a o întoarce cu umărul.

2 x 0,20= 0,40 p.6. când este... - subordonată circumstanţială de timp În timp ce ploua 1/, mă plimbam cu barca.2/

2 x 0,20= 0,40 p. 9 puncte + 1 punct din oficiu - TOTAL: 10 puncte

2. Fişe de lucruNume……………………Prenume………………..

FIŞĂ DE LUCRU clasa aVII-a

grupa nr. 1

1. Scoateţi predicatele verbale şi analizaţi-le după tabelul dat : „când vorbeau bătrânii , purcelul şedea în culcuş , într-un cotlon sub vatră ,

cu râtul în sus , şi uitându-se ţintă în ochii lor , asculta ce spuneau ei şi numai pufnea din când în când .”

„când se duceau amândouă fetele în sat la şezătoare sara , fata moşului nu se încurca , ci torcea câte un ciur plin de fuse.”

Predicatul Prin ce se exprimă Întrebarea Cui îi este adresată

2. Daţi exemplu de două propoziţii alcătuite numai din predicat .

Nume……………….Prenume……………

FIŞĂ DE LUCRU clasa aVII-a

grupa nr. 2

2. Scoateţi predicatele verbale şi analizaţi-le după tabelul dat : Bunica ne-a vorbit despre rude şi ne-a arătat fotografii vechi . Mi-am

adus aminte de unchiul de la Constanţa . Iat-o şi pe mătuşa ! Imposibil să n-o recunoşti ! Albumul este păstrat de bunica .

Predicatul Prin ce se exprimă Întrebarea Cui îi este adresată

3. Acordaţi verbul dintre paranteze cu partea de vorbire prin care se exprimă subiectul în următoarele exprimări :

Fiecare dintre prietenii mei îşi .......................(a iubi) familia . Nimeni dintre ei nu o.........................(a contrazice) pe bunica .

Nume………………….Prenume……………...

FIŞĂ DE LUCRU clasa aVIII-a

grupa nr. 1

1. Identificaţi complementele circumstanţiale de scop din textele următoare , realizaţi expansiunea acestora :

Cu scopul de a cunoaşte opera lui Mihai Eminescu , a citit o lucrare de George Călinescu

Am două lucrări la biologie şi , în vederea celor două , am luat o carte de la bibliotecă .

Examenul de capacitate este dificil şi pentru acesta am citit sute de pagini .

2. Găsiţi în grupa b complementele circumstanţiale de scop corespunzătoare enunţurilor din grupa a :

grupa a grupa b

Maria a deschis geamul

Am luat hărţi rutiere

A ridicat capota maşinii

Ana are gripă şi n-am mers să o văd Cu scopul verificării nivelului uleiului

Cu scopul de se aerisi

pentru a nu mă îmbolnăvi

pentru vacanţa de vară

Nume………………….Prenume……………...

FIŞĂ DE LUCRU clasa aVIII-a

grupa nr. 2

1 . Înlocuiţi punctele de suspensie folosind complementele circumstanţiale de scop potrivite , realizaţi expansiunea lor :

A mers la bibliotecă...................................o carte . ...........................te-am căutat , ca să-ţi transmit vestea . Mâine am un concurs de literatură pe şcoală şi ........................................am citit două romane .

2. Precizaţi partea de vorbire prin care sunt exprimate complementele circumstanţiale de scop din enunţurile :

Pentru a înţelege lecţia , trebuie să fim atenţi .

V-am chemat în vederea pregătirii serbării .

Concursul este greu şi pentru asta am citit foarte mult .

Am trei teze şi pentru cele trei am studiat foarte mult .

3. Proiecte didactice

Predicatul verbal

PROFESOR : VASILE ADRIANA

DATA : 18 MAI 2006

CLASA : a VII-a

DISCIPLINA : LIMBA ROMÂNĂ

SUBIECTUL LECŢIEI :

PREDICATUL VERBAL . EXERCIŢII DE CONSOLIDARE A

DEPRINDERILOR DE IDENTIFICARE ŞI ANALIZĂ .

TIPUL LECŢIEI :

DOBÂNDIREA , SISTEMATIZAREA ŞI CONSOLIDAREA

CUNOŞTINŢELOR DESPRE PRDICATUL VERBAL.

SCOPUL LECŢIEI :

FORMAREA APTITUDINILOR DE RECUNOAŞTERE ÎN ENUNŢURI A

PREDICATELOR VERBALE.

OBIECTIV PRINCIPAL :

STIMULAREA INTERESULUI PENTRU STUDIUL LIMBII ROMÂNE

DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE EXPRIMARE CORECTĂ

ORALĂ ŞI SCRISĂ

Obiective operaţionale :

1. COGNITIVE

La sfârşitul orei elevii vor fi capabili :

1. să definească predicatul verbal ;

2. să recunoască , în enunţuri , părţile de vorbire prin care se poate exprima

predicatul verbal ;

3. să identifice predicatele verbale .

2.AFECTIVE :

1. să participe activ la desfăşurarea lecţiei ;

2. să fie dispuşi să recepteze informaţii noi ;

3. să manifeste interes pentru studiul limbii române ;

4. să dorească să aplice cunoştinţele dobândite ;

5. să fie dispuşi să motiveze , să diferenţieze .

3. Psiho - motorii :

1. să păstreze o poziţie corectă in bancă

2. să aibă o atitudine pozitivă , creatoare pe durata desfăşurării activităţii .

STRATEGII DIDACTICE

1. Metode şi procedee :

Conversaţia de verificare ;

Exerciţiul de alcătuire de enunţuri cu anumite cerinţe ;

Exerciţiul de identificare , de diferenţiere ;

Analiza gramaticală

2. Forme de organizare :

Frontală alternativ cu activitatea individuală .

3. Resurse materiale :

Manualul

Fişele de lucru

4.Resurse umane :

Cunoştinţele dobândite de elevi .

4. Material didactic

Manualul

Culegeri de exerciţii gramaticale

Fişele de lucru

Jocul didactic

Tabla

5. Bibliografie :

Alexandru Crişan , Sofia Dobra , Florentina Sâmihăian -„Limba

română” ; manual de clasa a VII—a , Editura Humanitas ;

Bucureşti ;1997 .

Matei Cerkez (coordonator ) „Comunicare şi gramatică în exerciţiii”

Editura Paralela 45 , Bucureşti . 2004

Ştefania Popescu -- „Culegere de exerciţii gramaticale .” Editura

Orizonturi , 2005.

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

1 . Organizarea clasei :

absenţi , disciplină , pregătire pentru lecţie .

2. Verificarea temei

3. Enunţarea obiectivului general şi a obiectivelor operaţionale

Scriu titlul lecţiei pe tablă şi expun obiectivele formulate în proiect .

4. Verificarea cunoştinţelor :

Solicit elevilor să-şi amintească şi să definească principalele noţiuni de limbă

necesare pentru rezolvarea exerciţiilor .

5. Consolidarea cunoştinţelor :

Elevii vor rezolva exerciţiile pregătite în paginile următoare.

Pentru atingerea obiectivelor menţionate în proiect vor fi antrenaţi

toţi elevii .

6. Obţinerea performanţelor şi asigurarea feed-bakului ,

Împart elevii în două grupe , fiecare grupă primeşte fişe de lucru

cu probe diferite.

7. Evaluarea performanţelor

Verific exerciţiile rezolvate de către elevi , aceştia urmând a

confirma eventualele greşeli.

8. Asigurarea retenţiei şi a transferului .

Elevii îşi notează tema pentru acasă

Predicatul verbal

A. Să ne reamintim !!

Definiţii : predicatul , felurile lui.

B. Să consolidăm cunoştinţele însuşite prin exerciţii :

1. Precizează felul predicatelor din replicile :

-Oaaaaa!! Cu siguranţă că te-ai înfundat în bibliotecă şi probabil ca o

să vii cu ditamai lucrarea .Dar sper că n-ai bătut câmpii .

Nu mai glumi ! Hai să-ţi citesc măcar începutul compunerii despre

nuvela românească , la care m-am gândit foarte mult.

2. Analizaţi părţile de vorbire prin care se exprimă predicatele verbale de

mai sus .

3. Găsiţi câte un sinonim pentru următoarele expresii :

a-şi aduce aminte =

a da apă la şoricei =

a face cu ou şi cu oţet =

4. Alcătuiţi câte un enunţ cu fiecare locuţiune verbală .

5. Folosind săgeţile , înlocuiţi verbul „a fi” din următoarele enunţuri cu

sinonimul potrivit :

6.Apreciaţi cu adevărat ( A) sau fals (F) următoarele afirmaţii :

Verbele predicative se mai numesc şi personale ;

Verbele nepersonale au funcţia sintactică de predicat ;

Verbul „să citesc” este la modul conjunctiv ;

Verbul „a fi” în enunţul „Fiind târziu , eu am plecat” e la modul

infinitiv ;

Verbul”a citi” poate fi folosit la toate diatezele .

7. Despărţiţi textul în propoziţii ţi precizaţi felul lor după structură,

aspectul predicatului şi scopul comunicării .

Nu-L văd pe Dumnezeu , dar ştiu că este . a costa

Ce-a fost , a fost .

Cât sunt cartofii ?

Sora mea este la Sinaia .

a se afla

a exista

a se întâmpla

COMPLEMENTUL CIRCUMSTASNŢIAL DE SCOP.

PROFESOR : VASILE ADRIANA

DATA : 18 MAI 2006

CLASA : a VIII-a

DISCIPLINA : LIMBA ROMÂNĂ

SUBIECTUL LECŢIEI :

COMPLEMENTUL CIRCUMSTASNŢIAL DE SCOP. EXERCIŢII DE

COSOLIDARE A DEPRINDERILOR DE IDENTIFICARE ŞI ANALIZĂ .

TIPUL LECŢIEI :

DOBÂNDIREA , SISTEMATIZAREA ŞI CONSOLIDAREA

CUNOŞTINŢELOR DESPRE COMPLEMENTUL CIRCUMSTANŢIAL DE SCOP .

SCOPUL LECŢIEI :

FORMAREA APTITUDINILOR DE RECUNOAŞTERE ÎN ENUNŢURI A

COMPLEMENTELOR CIRCUMSTANŢIALE DE SCOP .

OBIECTIV PRINCIPAL :

STIMULAREA INTERESULUI PENTRU STUDIUL LIMBII ROMÂNE

DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE EXPRIMARE CORECTĂ

ORALĂ ŞI SCRISĂ

Obiective operaţionale :

1. COGNITIVE

La sfârşitul orei elevii vor fi capabili :

1. să dea definiţia complementului circumstanţial de scop de scop

2. să recunoască , în enunţuri , părţile de vorbire determinate de complementul

circumstanţial de scop

3. să identifice complementul circumstanţial de scop

4. să identifice părţile de vorbire prin care se exprimă complementul

circumstanţial de scop

2.AFECTIVE :

6. să participe activ la desfăşurarea lecţiei ;

7. să fie dispuşi să recepteze informaţii noi ;

8. să manifeste interes pentru studiul limbii române ;

9. să dorească să aplice cunoştinţele dobândite ;

10. să fie dispuşi să motiveze , să diferenţieze .

3. Psiho - motorii :

8. să păstreze o poziţie corectă in bancă

9. să aibă o atitudine pozitivă , creatoare pe durata desfăşurării activităţii .

STRATEGII DIDACTICE

6. Metode şi procedee :

Conversaţia de verificare ;

Exerciţiul de alcătuire de enunţuri cu anumite cerinţe ;

Exerciţiul de identificare , de diferenţiere ;

Analiza gramaticală

7. Forme de organizare :

Frontală alternativ cu activitatea individuală .

8. Resurse materiale :

Manualul

Fişele de lucru

4.Resurse umane :

Cunoştinţele dobândite de elevi .

9. Material didactic

Manualul

Culegeri de exerciţii gramaticale

Fişele de lucru

Jocul didactic

Tabla

10.Bibliografie :

Alexandru Crişan , Sofia Dobra , Florentina Sâmihăian -„Limba

română” ; manual declasa a VIII—a , Editura Humanitas ;

Bucureşti ;1997 .

Matei Cerkez (coordonator ) „Comunicare şi gramatică în exerciţiii”

Editura Paralela 45 , Bucureşti . 2004

Ştefania Popescu -- „Culegere de exerciţii gramaticale .” Editura

Orizonturi , 2005

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

1 . Organizarea clasei :

absenţi , disciplină , pregătire pentru lecţie .

2. Verificarea temei

10.Enunţarea obiectivului general şi a obiectivelor operaţionale

Scriu titlul lecţiei pe tablă şi expun obiectivele formulate în proiect .

11.Verificarea cunoştinţelor :

Solicit elevilor să-şi amintească şi să definească principalele noţiuni de limbă

necesare pentru rezolvarea exerciţiilor .

12. Consolidarea cunoştinţelor :

Elevii vor rezolva exerciţiile pregătite în paginile următoare .

Pentru atingerea obiectivelor menţionate în proiect vor fi antrenaţi

toţi elevii .

13.Obţinerea performanţelor şi asigurarea feed-bakului ,

Împart elevii în două grupe , fiecare grupă primeşte fişe de lucru

cu probe diferite.

14.Evaluarea performanţelor

Verific exerciţiile rezolvate de către elevi , aceştia urmând a

confirma eventualele greşeli.

8. Asigurarea retenţiei şi a transferului .

Elevii îşi notează tema pentru acasă .

Complementul circumstanţial de scop

Exerciţii de consolidare a deprinderilor de identificare şi analiză cu aplicare pe texte

A. Să ne reamintim !!

Definiţii : Complementul circumstanţial de scop ; Întrebările la care răspunde .

B. Să consolidăm cunoştinţele însuşite prin exerciţii .

1. Identificaţi complementele circumstanţiale de scop din enunţurile următoare : Oamenii preistorici ,care umblau după vânat nu ştiau să citească fiindcă

nu se inventase scrierea .

Astăzi scrisul şi cititul sunt folosite pentru a cunoaşte mai bine lumea

si de aceea toţi copiii le învaţă .

Când ştii să citeşti intri în bibliotecă în scopul informării.

Puterea lecturii este folosită pentru a comunica , pentru a afla cât mai

multe .

2. Precizaţi ce părţi de vorbire determină complementele circumstanţiale de scop din enunţurile următoare .

Hai la cumpărături !

A luat-o sănătoasa spre a scăpa .

Învaţă pentru plăcerea mamei .

Cu scopul scrierii unei lucrări , a cercetat multe documente .

Umblă după cules informaţii .

Haide la plimbare

3.Indicaţi partea de vorbire prin care se exprimă complementele circumstanţiale de scop din enunţurile de mai sus

4. Indicaţi funcţia verbelor la infinitiv din următoarele enunţuri : Am trecut pe la voi pentru a-l vedea pe fratele tău . Copilul părea a nu înţelege spusele bunicului .

Nu este greu a face teme zilnic .

Am început a lucra exerciţiile din culegere .

Înainte de a sosi Mihai , am scris tema .

Mă grăbesc a citi un roman istoric.

Obiceiul tău de a minţi mă deranjează

5. Indicaţi felul părţilor de propoziţie exprimate prin substantive precedate de prepoziţia „pentru” din enunţurile următoare :

Fabricarea acestui model mde maşină s-a oprit pentru vicii de proiectare .

Am plecat la ţară pentru două săptămâni .

Am cumpărat flori pentru colega mea .

Discutăm pentru găsirea unei soluţii .

BIBLIOGRAFIE1.Bibliografie pedagogică şi metodică

Bocoş ,Muşata,Cercetarea pedagogică.Suporturi teoretice şi mrtodologice , Editura Casa Cărţii de Şiinţă , Cluj- Napoca , 2003Bocoş , Muşata, Curriculumul şcolar şi aspectele sale esenţiale , Editura Dacia , Cluj-Napoca , 2001Bontaş , Ioan,Pedagogie , Editura All, Bucureşti ,1994Cerghit , Ioan , Etapele unei cercetări pedagogice ,Editura Didactică şi Pedagogică ,Bucureşti , 1993Chiosa , Clara Georgeta , Baze lingvistice pentru teoria şi practica predării limbii române, Editura Didactică şi Pedagogică ,Bucureşti , 1971Cocoş , Constantin, Pedagogie ,Editura Polirom , Iaşi , 2000Crăciun , Corneliu , Metodica predării limbii şi literaturii române îi gimnaziu şi liceu , Editura Emia , Deva , 2005Drăgan , I. , Nicola ,I. , Cercetarea pedagogică , Editura Tipomur , 1993Gagne, Robert , Condiţiile învăţării , Editura Didactică şi Pedagogică ,Bucureşti , 1975Goia , Vistian , Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu , Editura Dacia , Cluj-Napoca , 2002Ionescu , M . ,Clasic şi modern în organizarea lecţiei , Editura Dacia , Cluj-Napoca , 1972Joiţa ,Elena , Management educaţional . Profesorul -manager : roluri şi metodologie, Editura Polirom , Iaşi , 2000Muster , D. , Moldoveanu ,M. , Gradul didactic I în învăţământ , ghid practic, Editura Didactică şi Pedagogică ,Bucureşti , 1998 Nicola , Ioan , Tratat de pedagogie şcolară ,Editura Aramis , Bucureşti , 2002Okon , Wincenty , Învăţământul problematizat în şcoala contemporană , Editura Didactică şi Pedagogică ,Bucureşti , 1978Parfene , Constantin,Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală . Ghid teoretico- aplcativ , Editura Polirom , Iaşi , 1999Piaget , Jean ,Psihologie şi pedagogie . Răspunsurile marelui psiholog la problemele învăţământului , Editura Didactică şi Pedagogică ,Bucureşti , 1972Radu , I . T. , Învăţământul diferenţiat - concepţii şi strategii , Editura Didactică şi Pedagogică ,Bucureşti , 1978Stoica , Marin ,Sinteze de pedagogie şi psihologie , Editura Universitaria ,Craiova , 1992

2.Bibliografie lingvistică

Avram ,Mioara ,Gramatica pentru toţi , Editura Humanitas Educaţional ,

Bucureşti , 2001

Bidu- Vrânceanu , Angela ,Călăraşu , Cristina , Ionescu- Ruxăndoiu , Liliana ,

Mancaş , Mihaela , Pană- Dindelegan, Gabriela , Dicţionar de ştiinţe ale

limbii , Editura Nemira , Bucureşti , 2001

Capotă ,Teodor , Dificultăţi şi confuzii în analiza gramaticală ,Editura Dacia,

Cluj-Napoca , 2001

Iordan , Iorgu , Robu , Vladimir , Limba română contemporană ,Editura

Didactică şi Pedagogică , Bucureşti , 2002

Irimia , Dumitru , Gramatica limbii române , Editura Polirom , Iaşi , 1997

3.Bibliografie literară

Alecsandri , Vasile , Poezii, Editura Albatros , Bucureşti . 1966

Arghezi , Tudor , Poezii , Editura Minerva , Bucureşti , 1998

Baconsky , A. E., Fluxul memoriei , Editura Litera Internaţional , Bucureşti ,

1997

Bacovia , George , Poezii , Editura Minerva , Bucureşti 1980

Barbu , Eugen , Groapa , Editura 100+1 Gramar, Bucurreşti , 2002

Blaga , Lucian , Poezii, Editura Albatros , Bucureşti 1983

Blaga , Lucian , Hronicul şi cântecul vârstelor , Editura Minerva , Bucureşti ,

1990

Caragiale , Ion Luca, Teatru , Editura Ion Creangă , Bucureşti , 1983

Caragiale , Ion Luca, Momente şi schiţe , Editura Albatros , Bucureşti , 1974

Cărtărescu , Mircea , Orbitor , Editura Humanitas , Bucureşti, 2oo2

Codreanu , M . , Statui , Editura Albatros , Bucureşti, 1969

Coşbuc , George , Poezii patriotice , Editura Dacia , Cluj-Napoca , 1977

Creangă ,Ion , Povestiri . Poveşti. Amintiri , Editura Junimea .

, Iaşi , 1983

Dinescu , Mircea , Proprietarul de poduri , Editura Seara , 1990

Doinaş , Augustin , Ştefan , Opere ale literaturii române , Editura Naţional ,

Bucureşti , 2000

Eminescu , Mihai , Poezii . Proză literară , Editura Cartea Românească,

Bucureşti , 1978

Fox , Brunea , Reportajele mele , Editura Eminescu , Bucureşti ,1979

Goga , Octavian , Poezii , Editura Tineretului

Gyr , Radu , Balade ,Editura Lucian , 2006

Hogaş , Calistrat , În munţii Neamţului , Editura Albatros , Bucureşti , 1978

Isanos , Magda , Imnuri pentru Pământ , Editura Junimea ,

, Iaşi , 1986

Ispirescu ,Petre , Legende sau basmele românilor , Editura Cartea Românească,

Bucureşti , 1988

Minulescu , Ion , Romanţe pentru mai târziu şi alte poezii , Editura pentru

Literatură, Bucureşti , 1967

Mitru , Alexandru , Legendele Olimpului ,Editura Vestul Românesc,Bucureşti, 1993

Nedelciu , Mircea , Tratament fabulatoriu , Editura Cartea Românească,

Bucureşti , 1986

Negruzzi ,Constantin ,Păcatele tinereţelor , Editura Minerva , Bucureşti , 1983

Nijloveanu , Ion , Poezii populare româneşti , Editura Minerva , Bucureşti ,

1989

Paler , Octavian , Viaţa pe un peron , Editura Corint , Bucureşti , 2005

Preda , Marin , Moromeţii , Editura Cartea Românească, Bucureşti

Rebreanu , Liviu , Pădurea spânzuraţilor , Editura Eminescu , Bucureşti , 1983

Russo , Alecu ,Cântarea României , Editura Corint , Bucureşti , 2002

Sadoveanu ,Mihail , Dumbrava minunată , Editura Scrisul Românesc , Craiova,

1991

Slavici , Ioan , Nuvele , Editura Dacia , Cluj- Napoca , 1981

Stănescu, Nichita , Ordinea cuvintelor , Editura Cartea Românească, Bucureşti ,

1985

Topârceanu ,George , Balade vesele şi triste , Editura Minerva , Bucureşti , 1974

Zamfirescu , G . M. , Madona cu trandafiri , Editura Europa, 1991

4.Manuale şcolare

,Crişan Alexandru , , Dobra , Sofia , Sâmihăian , Florentina ,Limba

română - Manual pentru clasa a V-a , Editura Humanitas Educaţional ,

Bucureşti ,1997

,Crişan Alexandru , , Dobra , Sofia , Sâmihăian , Florentin , Limba

română - Manual pentru clasa a VII-a , Editura Humanitas Educaţional ,

Bucureşti ,1997

,Crişan Alexandru , Dobra , Sofia , Sâmihăian , Florentina ,Limba

română - Manual pentru clasa a VIII-a , Editura Humanitas Educaţional ,

Bucureşti ,2000

Iancu , Marin , Limba şi literatura română - manual pentru clasa a

VII -a , Editura Corint , 1999

Iancu , Marin , Chelaru , Gabriel ,Dumitru , Ioan , Molan ,

Vasile ,Limba română - Manual pentru clasa a V- a , Editura Petrion ,

Bucureşti , 1997

Iancu , Marin , Olteanu , A . Gh. , Tulbă , Ana , Limba română -

Manual pentru clasa a VII-a , Editura Corint , Bucureşti , 1997

Şerban , Anca , Şerban ,Sergiu , Limba română - Manual pentru clasa

a VI-a , Editura , All , Bucureşti , 2003

Vasilescu , Andra , Rogojinaru , Adela , Vasilescu ,Mircea , Limba

română - Manual pentru clasa a VI-a , Editura , All , Bucureşti , 1998

METODICA PREDĂRII PROPOZIŢIEI PARTEA A DOUA.doc

Documents