1) Rcirea cadavrului este determinat de oprirea circulaiei i
aproceselor metabolice, urmat de pierderea cldurii in mediul
inconjurtor.Aceasta se intampl in condiiile in care temperatura
mediului inconjurtoreste mai mic decat temperatura corpului. De
fapt, odat cu incetareatermoreglrii, cadavrul devine un corp inert
din punct de vedere termic cetinde s ajung la temperatura mediului
in care se gsete.Cand temperatura mediului inconjurtor este de 150C
200C, rcireacadavrului se face cu 10C/or in primele 4 ore, iar apoi
cu 20C/or. Chiardac gradientul de temperatur intre cadavru i mediul
inconjurtor sereduce in timp, rcirea este mai rapid dup primele ore
deoarece, cutimpul, inceteaz procesele metabolice ce se desfoar i
cu producere decldur.Rcirea se face mai rapid la nivelul zonelor
descoperite i mai lent lanivelul plicilor. Dup 10 - 12 ore de la
moarte, temperatura intrarectaleste de 200C, ceea ce reprezint un
semn sigur de moarte. Pierdereacldurii (prin iradiere, conducie,
convecie) se face de la suprafaa corpuluispre interior.Importan
medico-legal - rcirea cadavrului constituie pentrumedicina legal un
semn al morii reale i duce la stabilirea datei morii(valoare
relativ).2) Deshidratarea cadavrului este consecina incetrii
circulaieisangvine i consecutiv evaporrii apei. Deshidratarea se
caracterizeazprin apariia pergamentrilor - piele cartonat, intrit,
uneori cu discretdepresionare.Deshidratarea cadavrului incepe:a) in
zonele cu epiderm subire: buze, varful degetelor, scrot;pielea se
usuc, se intrete, devine galbuie, apoi brun-maronie,pergamentoas;b)
in zonele lezate (excoriaii ale stratului cornos al pielii):-
leziuni traumatice cu caracter vital (excoriaii, plgi
superficiale,an de spanzurare);- leziuni tegumentare produse
postmortem (de exemplu latransportul cadavrului).Pentru
diferenierea pergamentrii leziunilor produse in timpul vieiide cele
postmortem se practic o incizie cu bisturiul: prezena unui
infiltratesanguin ce nu dispare prin splare sau dup fixare cu
formol demonstreazcaracterul vital al leziunii examinate.c) la
nivelul ochilor se observ :- pierderea luciului sclerelor, dup
cateva ore, la cadavrele cu ochiideschii- opacifierea corneei; in
unghiul extern al ochiului, atunci cand fantapalpebral rmane
intredeschis, apar zone triunghiulare sau ovalare,albicioase numite
petele Liarche.- inmuierea globilor oculari urmare a scderii
tensiunii intraoculare.Deshidratarea cadavrului duce la scderea
masei acestuia cu cca.10 grame/kg. corp pe zi in condiii de
temperatur i umiditate normale(20oC, 15% umiditate).Importan
medico-legal - semn de moarte real, dar cu valoaremai sczut in
aprecierea datei instalrii decesului.Lividitile cadaverice (petele
cadaverice) sunt consecina incetriicirculaiei i migrrii pasive a
sangelui in zonele declive i necomprimate, invirtutea legii
gravitaionale. In stadiile avansate se produce extravazareaplasmei
incrcate cu pigment hematic in esuturile adiacente
vaselorsanguine.Lividitile cadaverice au aspectul unor zone
violacei cu apariie ievoluie in mai multe faze:a) Hipostaza: apare
dup 2 - 16 ore postmortem i se caracterizeazprin apariia de pete
imprecis delimitate, roii-violacei, la inceput mici, apoiconfluente
in zone declive, necompresate. La digitopresiune, aceste
petedispar, iar apoi reapar rapid. La modificarea poziiei
cadavrului, petele roiidispar din poziia iniial pentru a reapare in
noile zone declive.b) Difuziunea - apare dup 15 - 24 de ore dup
moarte; in aceststadiu, petele violacei sunt extinse, confluente,
apar i pe prile lateraleale cadavrului. Nu dispar la
digitopresiune, ci plesc doar i nu dispar lamodificarea poziiei
cadavrului, dar apar altele i in noile zone declive.c) Imbibiia -
apare dup mai mult de 18 - 24 de ore i coincide cuinceputul
putrefaciei; in aceast faz hemoliza este complet, petele
suntextinse, intens colorate, nu dispar la digitopresiune sau la
modificareapoziiei cadavrului i nici nu se formeaz in noile zone
declive.Importan medico-legal- cel mai precoce i sigur semn de
moarte real;- permit stabilirea datei morii (timpul scurs de la
instalarea morii);- indicator al poziiei cadavrului pan la momentul
examinriimedico-legale (eventuala modificare a poziiei);- pot da
indicaii privind cauza morii, in funcie de culoare
iintensitate.Astfel se descriu:lividiti roii-carmin in cazul morii
prin intoxicaie cu monoxid decarbon, acid cianhidric/cianuri,
hipotermie;- lividiti vinete, cianotice in asfixii mecanice;-
lividiti cafenii in intoxicaii cu hemolitice, methemoglobinizante;-
lividiti absente sau de intensitate minim in caexii,
colaps,hemoragii.Diagnosticul diferenial al lividitilor cadaverice
se face cu o leziuneposttraumatic asemntoare morphologic -
echimoza. La necropsie sesecionez cu bisturiul zona cercetat: in
cazul echimozei (leziune cucaracter vital) apare infiltraie sanguin
ce nu dispare la splare sau fixarecu formol, iar examenul
microscopic pune in eviden prezena fibrinei; incazul lividitii
infiltratul dispare la presiune i splare i nu se evideniazfibrin la
examenul microscopicRigiditatea cadaveric este modificarea
cadavericreprezentat de contractura muscular cu inepenirea
(blocarea)articulaiilor. Apare dup o prim perioad de relaxare a
musculaturii (1-2ore postmortem) fiind consecina: creterii acidului
lactic muscular,anaerobiozei cu coagularea consecutiv a proteinelor
musculare, scderiiATP-ului muscular (hipoxia prelungit duce la
blocarea sintezei ATP dinADP) i scderii cantitii de ap prin
deshidratare.Prin interesarea musculaturii netede apar: mioz, piele
de gin,modificri la nivelul vezicii urinare, veziculelor seminale,
miometrului,miocardului etc.Fazele rigiditii sunt:a) faza de
instalare: de la 2 la 12 ore post mortem, ordinea deinstalare fiind
cranio-caudal iar in cazul membrelor dinspre caudal spredistal
(legea lui Nysten). Rigiditatea invins in aceast faz se reface;
aparela 2-3 ore la musculatura feei i gatului, la 6-12 ore la
membrelesuperioare i trunchi, fiind predominant la flexori i la
articulaiile mici;b) faza de stare: intre 12-24 ore dup instalarea
morii; in aceststadiu rigiditatea invins mecanic nu se
reinstaleaz;c) faza de rezoluie: dup 24-48 ore rigiditatea dispare
in ordineainstalrii, fiind complet in 3-7 zile postmortem.In
decursul timpului s-au incercat o serie de explicaii pentru
ajustifica ordinea de instalare a rigiditii cadaverice. Astfel, in
1950 Shapiroa emis ipoteza c fenomenul s-ar instala mai intai la
articulaiile acionatede muchi mici pentru c, de fapt, ar evolua in
timp la fel pentru toimuchii manifestandu-se astfel mai repede la
muchii mai mici, pe care iicuprinde mai repede, decat la cei mari.
Dup Kobayashi M. explicaiaordinii de instalare a rigiditii
cadaverice poate fi dat de structura diferit.a muchilor, in funcie
de histochimia enzimatic a acestora. Din acestpunct de vedere exist
mai multe tipuri de fibre musculare (in funcie decantitatea de ATP)
iar proporia lor in structura muchilor difer de la oregiune la
alta. La nivelul fibrelor musculare in care cantitatea de ATPscade
mai rapid post mortem, instalarea rigiditii se face in timp mai
scurti dureaz mai puin, aceste fibre crescand in proporie in
structuramuchilor in sens cranio-caudal.Instalarea, caracterele i
evoluia rigiditii cadaverice pot fiinfluenate de diveri factori :-
rigiditatea rapid apare in cazul toxicelor convulsivante
(stricnin,cianuri), intoxicaiilor cu pesticide, bolilor
convulsivante. Este descrisrigiditatea de decerebrare (rigiditatea
cataleptic sau spasmul cadaveric)care imprim cadavrului poziia avut
in momentul morii; apare indecapitare, zdrobirea capului, leziuni
medulare, bulbare sau diencefalice,fulgeraie, dureri atroce.-
rigiditatea tarziu instalat poate apare in intoxicaii cu
ciuperci,fosfor, in anemii. Rigiditile nu apar sau au rezoluie
rapid in stri septice.- temperatura crescut grbete instalarea i
rezoluia rigiditilor,cea sczut incetinete instalarea i prelungete
durata rigiditii;- rigiditatea este influenat de mediu (cald, umed,
rece) i devolumul de mas muscular a cadavrului (dezvoltat,
slab).Importan medico-legal: semn de moarte real, indic timpulscurs
de la deces, pstreaz poziia cadavrului dup deces i uneori
poateoferii indicii asupra cauzei medicale a morii.5) Autoliza este
o modificare cadaveric distructiv, precoce, ceare loc sub aciunea
enzimelor proprii (hidrolaze lizozomale) i in absenaflorei
microbiene. Mecanism de producere: urmare a hipoxiei prelungiteapar
modificri structurale ale membranei lizozomale care devinepermeabil
eliberand enzimele litice in interiorul celulei.Principalele
modificri macroscopice:- la nivelul suprarenalelor - medulara
devine o magm brunnegricioas,contrastand cucorticala de culoare
galben;- ficatul, rinichii, miocardul capt o consisten moale, devin
maipalide, pe seciuneau aspectul de intumescen tulbure;- splina se
inmoaie , are aspect noroios pe suprafaa de seciune(diagnostic
diferenial cusplina septic);- mucoasa esofagian apare intumescent,
cu pliuri estompate;- stomac - pliurile devin terse, pe mucoasa
peretelui posterior aparpete brun-roietice;sub aciunea acidului
clorhidric pot apare mici perforaii pe peretele gastricposterior
(diagnostic diferenial cu perforaia intravital);- intima vaselor
mari i mucoasa cilor respiratorii superioare aparde culoare
viiniemurdar;Examenul microscopic relev modificri asemntoare celor
dedistrofie granular (vacuolar) vizibil in hepatocite, celulele
tubilor renali,fibrele miocardice. In sange, dup 2-3h postmortem,
hemoglobinadifuzeaz in plasm iar dup 10-20h conturul hematiilor
devine ters.Hemoliza complet apare ca o mas omogen eozinofil cu fin
detritus deculoare cafenie la suprafaSTABILIREA MOMENTULUI
MORIITanatocronologia apreciaz data morii i perioada de timp
scursintre producerea leziunilor i instalarea decesului.In ceea ce
privete stabilirea momentului morii sunt de amintit:- incadrarea
intr-un anumit interval este cu atat mai restrans cu catexaminarea
cadavrului se face mai rapid;- importana deosebit in cazurile de
omucidere.Categorii de criterii pentru aprecierea datei morii:1)
Studiul morfologiei cadaverice :criteriul cel mai vechi i cel mai
valoros;semnele morii reale devin manifeste in 3-6 h, dezvoltare
complet in 12-24h;cele mai importante sunt lividitatea i
rigiditatea.Astfel, in funcie de timpul scurs de la instalarea
morii se constat:1-3 ore: - incepe rcirea cadavrului (cu 1 3oC);-
apar lividitile cadaverice ce dispar la digitopresiune;- rigiditate
cadaveric la muchii feei i la articulaiiletemporomandibulare;3-6
ore: - incepe deshidratarea, aspect opalescent al corneei,
apariiapergamentrii pe scrot;- lividiti extinse, dar dispar la
digitopresiune;- rigiditate cadaveric la cap i gat, incipient la
membrelesuperioare (se reface la invingere mecanic);- autoliza -
incepe in mucoasa gastric, rinichi, suprarenale.6-12 ore: -
lividiti extinse, plesc la digitopresiune;- rigiditatea cuprinde
membrele superioare i se reface lainvingere mecanic.12-24 ore: -
lividitile nu dispar la digitopresiune;- rigiditatea se
generalizeaz, nu se reface dup manoperemecanice.24-72 ore: -
lividitile nu dispar la digitopresiune;- rigiditatea este pe cale
de rezoluie (complet dup 48 - 72ore);- apare putrefacia: pat verde
iliac dreapt, circulaiepostum (dup 36h).>72 ore: - evoluia
putrefaciei este dependent de factorii de mediu ide factori
individuali:- putrefacia incepe la 24 ore;- mumificarea incepe la
30 de zile i este complet dup maimult de 2 luni;- adipoceara incepe
la 30 de zile i este complet dup mai multde 6 luni.2) Studiul
modificrilor oculare :foarte utilizate - indicii destul de
importante;apariia petei Liarche (6-8 h);persistena reflexului
pupilar (4h la atropin, 8h la pilocarpin).3) Studierea unor procese
fiziologice :- aspectul coninutului gastric :ofer date orientative:
stomac gol = deces >6-8hdin momentul consumului ultimei mese
(ancheta trebuie sreconstituie date referitoare la ultima mas, ora,
in ce a constat) timpul destaionare in stomac a diferitelor
alimente depinde de viteza lor de digestiei eliminare; se pot obine
date extrem de precise. Astfel, se consider claptele se diger in 2
ore, oule in 3 ore, cartofii in 4 ore, varza in 5,friptura in 6,
sardelele in 7. Exist i factori individuali care modific
acetitimpi, precum i factori situaionali: ulcerul gastric,
traumatismul craniocerebral.- gradul de plenitudine al vezicii
urinare: in condiii obinuite vezicaurinar se umple pe parcursul
nopii.4) Metode de tanatochimie :- determinarea modificrilor pe
care le sufer diferite substane insange, LCR, alte umori i in unele
organe dup moarte;- metode valoroase in primele 15h, valoare
relativ 15-30h iar peste30h nu pot fi luate in considerare.5)
Metode moderne de tanatoenzimologie6) Alte criterii :- modificri de
pH : pH-ul crete dup deces devenind apoi alcalin(amine de
putrefacie, amoniac);- glicogenul hepatic: in mod normal dispare la
10h de la instalareamorii;- analizarea aspectului microscopic al
plgilor (al fragmentelorrecoltate din buzele plgilor): marginaia
leucocitelor esteevident la 30 de minute de la producerea leziunii,
hematiilese decoloreaz in primele 2-3 zile; dup 3 zile apar
histiocitelecu pigment sangvin, hemosiderina apare la 6
zile.RAPORTUL DE CAUZALITATEIntotdeauna este necesar stabilirea pe
baze tiinifice a raportuluide cauzalitate intre un traumatism i
mecanismul de producere a morii.Exist dou tipuri principale de
cauzalitate:CAUZALITATEA PRIMAR (DIRECT) care poate fi:A)
necondiionat (imediat): traumatismul duce la
complexulmorfofuncional generator al morii, fr existena unor verigi
intermediare(exemplu: zdrobirea craniului, decapitri).Cauze
tanatogeneratoare primare necondiionate sunt:- zdrobirea,
distrugerea organelor vitale;- asfixiile mecanice;- traumatismul
cranio-cerebral cu leziuni meningo-cerebrale;- ocul traumatic;-
ocul postcombustional;- leziuni vasculare cu hemoragie: anemie acut
traumatic(localizat, generalizat), scderea rapid a TA (tensiune
arterial),compresia organelor vitale prin extravazat sangvin; ocul
hemoragic.B) condiionat (mediat): traumatismul duce la
complexulmorfofuncional generator al morii, dar se interpun factori
condiionali:- exogeni (factori de mediu, tratamente);- endogeni
(stri fiziologice premorbide).Aceti factori condiionali sunt:a.
adjuvani (nu intrerup legtura de cauzalitate). Exemplu:traumatism
cranio-cerebral cu fracturi de calot i baz, cu
leziunimeningocerebrale, la un individ cu intoxicaie alcoolic sau
aterosclerozcerebral, elemente care agraveaz leziunile cerebrale.
In acest caz, existraport de cauzalitate direct condiionat, prin
legtura direct traumatismdeces,intoxicaia alcoolic sau
ateroscleroza cerebral favorizandfriabilitatea vascular.b.
determinani (intrerup legtura de cauzalitate). Exemplu:traumatism
cranian minor cauzand ruperea unui anevrism cerebralpreexistent i
nediagnosticat, avand ca rezultat hemoragiesubarahnoidian difuz
urmat de decesul victimei. In acest caz, boalapreexistent
(anevrismul cerebral) determin leziunea (hemoragiasubarahnoidian)
ce produce moartea, legtura se rupe.CAUZALITATEA SECUNDAR
(INDIRECT) - intotdeaunacondiionat: traumatismul determin complexul
morfofuncional care nugenereaz moartea dar, in evoluie intervin
complicaii gravetanatogeneratoare (exemplu: lovitur de cuit in
abdomen cu perforareaunei anse intestinale i peritonit secundar
care duce la moarte sautraumatism cranian cu apariia consecutiv a
comei, urmat debronhopneumonie i deces).Cauze secundare
tanatogeneratoare sunt:1. Complicaiile infecioase (septico-toxice)
demonstrandu-se:poarta de intrare determinat de traumatism, tabloul
strii toxico-septice(sindrom toxico-septic post-traumatic).2.
Insuficiena renal acut posttraumatic.3. Boli i sindroame in legtur
direct de cauzalitate cutraumatismul (boala posttraumatic),
demonstrandu-se: existenatraumatismului cu leziunile respective,
faptul c, inainte de traumatism nuexista afeciunea respectiv,
existena simptomelor clare din momentulapariiei
complicaiilor.Clasificarea agentilor traumatici mecanici si a
mecanismelor traumaticeMedicina legal constat efectul factorului
traumatic, cauza imecanismul de producere a leziunilor,
corelandu-le cu caracteristicileagentului vulnerant
incriminat.Clasificarea agenilor traumatici mecanici:1. corpuri
contondente dure: cu suprafa mic (16cm2): neregulat: sol,
autovehicule regulat, plan: sol, scandur.2. instrumente cu vrf i
margini ascuite: ineptoare:o form alungit cu varf ascuito acioneaz
prin apsare sau apsare i rsucireconcomitent (ac, andrea, dinii de
la furc,urubelnia ascuit, etc.)o produc plgi inepate tietoare:o 1-2
margini liniare subiri in jurul muchiei; numaiprin apsare, in
general, nu produc leziuni; pentru aproduce o leziune este necesar
i o micare inlungul muchiei ascuite;o lama de ras, brici, cuit fr
varf, bisturiu fr varf,instrumentele ineptoare-tietoare ce
acioneazdoar cu partea tietoare;o produc plgi tiate
ineptoare-tietoare :o varf ascuit i 1-2, posibil mai multe, muchii
liniaretietoare;o cuit obinuit, briceag, bisturiu cu varf,
pumnal,baionet, i (dou muchii i un varf), stilet, floret(varf i mai
multe muchii);o acioneaz iniial cu varful i apoi cu
muchiiletietoare;o produc plgi inepate-tiate despictoare
(tietoare-despictoare):o grele, au muchie mai mult sau mai puin
tioas;o topor, bard, satar, sap;o produc plgi despicate
(tiate-despicate)3. proiectilePrincipalele mecanisme de producere a
leziunilor traumatice:A. lovire activ: agentul traumatic in micare
lovete corpul aflat inpoziie fix sau relativ fix (mecanism de
acceleraie);B. lovire pasiv: corpul aflat in micare se lovete de un
agenttraumatic aflat in poziie fix sau relativ fix (mecanism
dedeceleraie);C. compresiune: dou corpuri dure ce comprim corpul i
tind s seapropie (clcarea cu roata, comprimare intre prile joase
aleautovehiculului i sol);D. asocierea celor de mai sus.
Echimoza cea mai frecvent leziune traumatic (revrsatsanguin de
intindere variat la nivelul tegumentelor i mucoaselor), seproduce
prin ruperea vaselor dermo-epidermice ale pielii sau a vaselor
dincorionul mucoaselor.Mecanismele de producere sunt lovirea (cu
sau de un corp dur) icompresia (mai frecvent cu mana,
degetele).Echimozele sunt adevrate mrci traumatice, atest
veridicitateatraumatismului, cel mai frecvent reproducand forma
agentului traumatic cuposibilitatea identificrii acestora: liniare:
bat, vergea; ovalare: compresiune cu pulpa degetului; semilunare:
compresiune cu unghia; amprenta cauciucului roii in accidente
rutiere; reproducerea formelor de catarame, curele, tocuri
depantofi, dini, etc.Alteori, localizarea i forma echimozelor
permit stabilireaimprejurrilor de producere a leziunilor (tipul de
agresiune): asfixie cu mana sugrumare viol/tentativ de
viol.Localizarea echimozelor poate sugera i mecanismul de producere
aleziunilor: o echimoz la nivelul proeminenelor in zone expuse
posibillovire activ; echimoze la nivelul coatelor, genunchilor
posibil lovirepasiv).Echimozele apar de obicei in zona de impact
dar pot difuza i ladistan (mai frecvent inzonele bine
vascularizate: ale lombelor pe flancuri, ale feselor pe coapse,ale
nasului la pleoape, ale fracturii craniene de baz la nivel
palpebral).Evoluia in timp (vechimea ) a echimozei se constat prin
virareaculorii acesteia ca urmare a procesului de degradare a
hemoglobinei dinsangele extravazat:o culoare roie-inchis in primele
1-3 zile;o culoare albastr (zilele 2-3 zile) prin pierderea
oxigenului dectre hemoglobin;o culoare cafenie (zilele 3-7);
hemoglobina se scindeaz inglobin i hematin care in prezena fierului
producehemosiderin (culoare cafenie);o culoare verde (zilele 7-12)
urmare a oxidrii bilirubinei inbiliverdin;o culoare galben (de la
12 la 20 de zile) .Examenul microscopic evideniaz:- in primele
10-20 h hematii nemodificate;- dup 24 h hematii decolorate,
balonizate;- dup 2-3 zile apar macrofage cu pigment hematic;- dup
5-6 zile hematii in majoritate degradate; numr mai marede macrofage
cu pigment hematic, depozite de hemosiderinDiagnosticul diferenial
al echimozelor se face cu lividitilecadaverice prin prezena reaciei
vitale la nivelul echimozelor (se incizeazzona respectiv i se spal
lividitile dispar, aspect microscopic diferit).In general pentru
echimoze nu se acord zile de ingrijiri medicale.Se pot acorda maxim
4-6 zile in caz de echimoze ce insoesc hematoame,mai ales multiple
sau hematoame cu echimoze ce perturb activitatea unororgane (ex.
ochiul).Excoriaia este soluia de continuitate ce intereseaz
epidermuli dermul. Pot fi unice sau multiple i de forme: liniare,
semicirculare, saupe o zon tegumentar mai mare, cand se numete
placard excoriat.Mecanismul de producere este lovirea activ (loviri
tangeniale cucorpuri rugoase, ascuite sau cu muchii) sau lovirea
pasiv (frecare de uncorp dur cu suprafa rugoas - cdere). Se produce
astfel abraziuneaesuturilor (realizat cu corpuri rugoase mai
frecvent) sau plesnirea (inurma loviturilor active). Rolul
determinant il are linia de aplicare a forei,care trebuie s fie
inclinat, formand cu corpul un unghi ascuit.Excoriaia poate s apar
pe piele sau pe mucoase. Cand estesuperficial (localizat doar la
nivelul epidermului) apare limforagie iarcand se usuc se formeaz o
crust seroas glbuie. Cand e mai profund(intereseaz i papilele
dermice) se produce o hemoragie iar in evoluieapare o crust
brun-roietic (crust hematic).La nivelul mucoaselor apar
pseudomembrane de fibrin iar lacadavru escoriaiile se
pergamenteaz.Evoluia excoriaiei:- in primele minute/ore suprafaa
este umed,/sangerand, in jurexist eritem i edem;- dup 12 ore apare
o crust brun-roie;- din ziua a 3-a, crusta se desprinde incepand de
la periferie,aprand o zon alb-rocat;- dup 6-8 zile crusta cade
lsand o zon rozacee ce disparetreptat, fr cicatrice.Dup aspect
(dispoziie, direcie), form i numr, frecvent se poatepune diagnostic
al cauzei i/sau instrumentului care le-a produs: insugrumare apar
excoriaii semilunare produse de compresia cu unghiile,dispuse in
vecintatea unor echimoze ovalare, rezultat al compresiei cupulpei
degetelor (una de o parte a gatului i 3 sau patru de cealalt
parte);escoriaiile liniare, semilunare in jurul nasului i gurii
sugereazcomprimarea i ocluzia orificiilor buco-nazale cu mana in
sufocare; cele dinregiunea vulvo-perineal i de pe faa intern a
coapselor sugereaz viol;cele liniare, paralele, grupate in placarde
situate pe zonele proeminentepledeaz pentru tarare.Pentru excoriaii
se acorda in general 1-2 zile de ingrijiri medicale(4-6 zile in caz
de escoriaii mari sau suprainfectate).Plaga este soluia de
continuitate care intereseaz toatestraturile pielii i chiar i
esuturile profunde. Plgile pot fi: superficiale sauprofunde,
penetrante (in caviti) sau nepenetrante, perforante (in visceresau
neperforante; transfixiante (strbat un segment anatomic in
intregime)existand un orificiu de intrare i unul de ieire.Dup tipul
de agent vulnerant se descriu: plgi contuze, tiate,inepate,
inepate-tiate, despicate, impucate, mucate; tot soluii
decontinuitate sunt marca electric i leziunile chimice i termice
descrise lacapitolele respective.Din punct de vedere al evoluiei
plgile pot fi: simple (neinfectate,cu vindecarea per primam
intentionem) i complicate (infectate, vindecareper
secundam).Evoluia plgilor depinde de factori locali (vascularizaia
regiunii),factori generali (boli diverse) i de factorul terapeutic
(hotrator).Complicaiile plgilor sunt locale (infecia, apariia de
cicatrici vicioase) igenerale (hemoragia cu anemia acut, infeciile
- tetanos, rabie etc.).1. Plaga contuz apare prin aciunea traumatic
a unui corpcontondent ce infrange rezistena i elasticitatea
tegumentului.Mecanismul de producere este activ (lovire cu un corp
contondent)sau pasiv (lovire de un corp contondent).In regiunile
unde tegumentul este intins pe un plan osos (craniu,creast tibial),
aspectul este asemntor uneori plgii tiate. In acestecondiii se
poate face confuzie cu plgile tiate sau tiate-despicate ceeace
impune examenul leziunii cu lupa pentru a evidenia
marginileneregulate i punile fine caracteristice plgilor
contuze.Plaga plesnit apare in regiunile in care sub piele nu mai
existstraturi subiacente sau acestea sunt foarte subiri.Caracterele
plgii contuze sunt: profunzime mic, marginineregulate cu existena
unor puni tisulare intre ele, dehiscena, fundulanfractuos acoperit
cu cheag de sange i fibrin, unghiurile mai obtuze.Uneori in jurul
plgii exist escoriaii, echimoze. Cele anfractuase prezintun pericol
mare de suprainfectare.Plaga tiat este produs prin obiecte tioase
(sticl, brici) ipoate avea diferite forme: liniar (rectilinie,
circular), in lambou (prinsecionare oblic, cu detaarea unui
fragment tisular-lamboul) i mutilant(plag profund, cu secionarea
unui fragment anatomic: nas, ureche).Plgii tiate i se descriu:
capul plgii (punctul de atac), coada(punctul terminal), marginile,
lungimea i profunzimea ei. La nivelulpunctului de atac unghiul este
mai deschis, plaga este mai profund,punctul terminal are unghi mai
inchis, mai superficial i uneori seprelungete cu o escoriaie fin
(coada de oricel).Caracteristic plgii tiate sunt: margini netede,
drepte, regulate,lipsa punilor tisulare, fund neted concav,
dehiscena mare, unghiuriascuite. Lungimea plgii tiate depinde de
lungimea muchieiinstrumentului tietor i de micarea acestuia;
profunzimea depinde degradul de ascuire, fora micrii de apsare,
rezistena esuturilor (lanivelul gatului, coapselor, feselor i
abdomenului rezistena este maisczut).Prin caracterele ei, plaga
tiat poate oferi date despre direcialoviturii i poziia
victim-agresor.3. Plaga nepat apare prin compresia i indeprtarea
lateral aesuturilor i este produs prin instrumente cu varf ascuit:
ac, andrea, cui,dinte de furc, etc.Diametrul orificiului este mai
mic decat diametrul instrumentuluivulnerant, datorit retraciei
esuturilor (caracteristic vital).Plgile inepate pot fi superficiale
i profunde, penetrante saunepenetrante. In caz de calibru mare al
instrumentului, se produce odilacerare a esuturilor, plaga avand o
form alungit (butonier sau fant)i capetele in unghi ascuit (impun
diagnostic diferenial cu plaga inepattiat).La o plag inepat se
descriu: o plag cutanat la locul deptrundere, un canal i o plag la
locul de ieire (dac este transfixiant).Canalul, unic sau multiplu,
are adancime, traiect i dimensiuni dependentede obiect i modul de
aciune; plaga la ieire poate fi de dimensiune maimic.4. Plaga
nepat-tiat este produs de instrumente cum sunt:cuitul, briceagul,
iul, care prima dat au o aciune de inepare cu varful,apoi de tiere
cu partea ascuit a tiului.Dac instrumentul are un singur ti, plaga
va avea aspect desgeat cu un unghi ascuit (partea cu ti) i un unghi
rotunjit saupatrulater (partea fr ti); obiectul tietor-ineptor cu
dou tiuriproduce o plag cu aspect de fant sau butonier cu dou
unghiuriascuite, iar cel cu mai multe muchii tietoare o plag cu
aspect stelat.Leziunea are o form rectilinie, ins uneori la unele
capete apare ocodi (in S, atunci cand, dup strpungerea esuturilor,
se imprim oalt direcie instrumentului sau cand se scoate cuitul,
imprimandu-se omicare de oblicitate). Se descriu o plag cutanat i
un canal (prinaciunea de penetrare) care reproduce direcia
agentului vulnerant i, deobicei este unic, orb (fr orificiu de
ieire).In general, lungimea plgii este egal cu limea lamei
instrumentulcand acesta lovete perpendicular i este mai mare cand
lovete oblic.Canalul reproduce direcia loviturii, adancimea
depinzand deprofunzimea introducerii; uneori este mai mare decat
lungimea lamei(lovituri puternice care deprim pielea) dar in aceste
situaii, in jurul plgiiapare o echimoz ovalar (imprimarea manerului
pe piele).REACIA VITALIn medicina legal, noiunea de reacie cu
caracter vital se refer larspunsul organismului la o traum fizic,
chimic sau biologic, rspunscare nu apare atunci cand agentul
traumatic acioneaz asupra unuicadavru.Astfel apar modificri umorale
sau morfologice de rspuns acelulelor i esuturilor in via la
diferite tipuri de agresiuni.Reaciile vitale pot fi locale i
generale.Reacii vitale locale:1. hemoragia cu infiltraia sangelui
in esuturile vecine. Cercetriefectuate la Institutul Naional de
Medicin Legal din Bucuresti au aratatimportana punerii in eviden pe
cale histochimic a peroxidazelor pentrudiagnosticarea prezenei unui
infiltrat hematic dup dispariia hematiei caelement morfologic;2.
coagularea fibrinoas a sangelui in plag sau in jurul ei, sangecare
nu se spal sub jetul de ap;3. retracia esuturilor (deprtarea
marginilor plgii) i tumefaciaedematoas a prilor moi lezate;4.
inflamaia (elementele macroscopice sunt: hiperemia,
tumefacia,infiltrarea sero-sanguin cu formare de cruste; cele
microscopice sunt:marginaia leucocitelor in capilare, leucocitoza
local, diapedeza ifagocitoza, liza celular);5. procesele distrofice
i necrotice (determinate prin metodehistochimice i histologice);6.
modificrile hemoglobinei (apariia in esuturile traumatizate
iinfiltrate sangvin a hemosiderinei i hematoidinei, virarea
culoriirevrsatelor sangvine posttraumatice);7. modificrile
enzimatice cu apariia unei zone de diminuare aactivitii unor enzime
in apropierea marginii plgii cu existena unei zonemai la distan in
care activitatea enzimatic este accentuat.Reacii vitale generale:1.
aspiratele pulmonare; existena acestora in alveole pulmonareeste
dovada respiraiei in momentul contactului cu materialul aspirat
-materiale diferite, substane, sange, coninut gastric, substan
cerebraletc.);2. embolia (transportarea intravascular a unor
materii care nu segsesc in mod normal in sange) gras, gazoas,
tisular; embolia grasapare in traumatisme puternice, dup fracturi,
striviri de esut adipos ipoate fi evideniat prin examenul
histopatologic al plmanului, creiruluietc. Embolia tisular apare in
condiii asemntoare. Embolia gazoasapare in secionarea marilor vene
ale gatului, in avorturile empirice etc.;3. inghiirea unor
substane; prezena in stomac a sangelui,esutului cerebral,
corpurilor strine, lichidelor de imersie, dar cu rezerve,in funcie
de caz;4. modificrile sistemului nervos central, circulatorii,
endocrine,umorale, dismetabolice;5. mioglobinuria (apariia
mioglobinei in tubii renali i urin, in cazultraumatismelor
musculare);6. reacia sistemului limfatic (apariia eritrocitelor i a
grsimiloremulsionate i eritrofagia in ganglionii limfatici
regionali);7. anemia organelor i esuturilor-precizeaz faptul c
moartea sedatoreaz unei hemoragii mari; pot coexista i sufuziuni
sanguinesubendocardice;8. in asfixii, in afara leziunilor locale,
sufuziunile subseroase imucoase reprezint modificri generale cu
caracter vital.Kernbach descrie semnul fibrei elastice, constand in
fibre elasticeconjunctive rupte in masa hemoragic de esut
traumatizat.Verdereaux arat c raportul dintre leucocite i hematii
dintr-oregiune traumatizat vital este mai mare decat intr-o regiune
oarecare.Piedelievre descrie testul leucocitozei traumatice, un
aflux deleucocite in esutul subcutanat adiacent plgii, produs in
cateva ore;absena leucocitozei locale demonstreaz c leziunea a fost
produs postmortemsau c moartea a fost rapid.Reaciile vitale se
clasific in:1. semne vitale: ofer indicii asupra faptului c victima
se afla invia in momentul aciunii agentului lezional (improcarea
sangelui inplgile arteriale, ciuperca de spum la inecai);2. reacii
vitale: - precoce: infiltratele hemoragice;- semitardive: procesele
inflamatorii;- tardive: cicatrizarea.Diagnosticul diferenial al
reaciilor vitale se face cu epifenomenelelezionale agonale:
regurgitarea coninutului gastric in cile respiratorii (frreacii
vitale la acest nivel), ulcerele de stress agonale, leziunile de
anoxiei necroz cerebral (autoliz) din comele prelungite.