Sediu social: Str. Pantelimon Halipa nr.13, bl.G1, sc.B, parter,
ap.2, IaiAdresa corespondenta: B-dul Poitiers nr. 10
Cladirea Nucleus, et. 1 (Tehnopolis), Iasi
MANAGEMENTUL RESURSELOR IMPLICATE IN REALIZAREA PROIECTELOR DE
CONSTRUCTII
RezumatAcest capitol prezinta continutul managementului
resurselor (materiale, umane, utilaje si subcontractanti) implicate
in realizarea proiectelor de constructii. Sunt descrise modul de
calcul al necesarului de resurse, programarea utilizarii acestora
si modul de alocare si nivelare a folosirii resurselor. Totodata
sunt precizate particularitati si recomandari pentru managementul
echipamentelor si al subcontractantilor. In final este prezentata
succint metoda leasing-ului pe care o consideram o alternativa
performanta in vederea obtinerii echipamentelor de constructii
necesare pentru realizarea proiectului.CuprinsObiectiveDeterminarea
necesarului de resurseProgramarea resurselorImbunatatirea
programarii: alocarea si nivelarea folosirii resurselorManagementul
echipamentelorManagementul subcontractantilorMetoda leasing in
constructiiObiectiveRealizarea cu succes a unui proiect de
constructii, cu maximum de eficienta, necesita planificarea,
asigurarea, alocarea si urmarirea consumului resurselor
disponibile. Resursele utilizate in cadrul unui proiect de
constructii cuprind resursele umane, materiale, utilajele si
subantreprenorii. Disponibilitatea acestor resurse poate fi rareori
considerata ca fiind sigura datorita constrangerilor sezoniere, a
conflictelor de munca, a defectiunilor utilajelor, a cererilor
concurente de resurse in cadrul firmei si al proiectului, a
intarzierii livrarilor si a altor incertitudini conjuncturale. Cu
toate acestea, daca termenul de executie si bugetele de cheltuieli
trebuie sa fie respectate, lucrarii trebuie sa i se asigure forta
de munca, utilajele si materialele la timpul potrivit si in
cantitatea necesara.Obiectivul de baza al managementului resurselor
este de a aproviziona si a sustine activitatea de pe santier astfel
incat obiectivele privind programul de executie sa poata fi atinse
iar costurile sa se poata incadra in bugetul prevazut.
Administratorii santierului pot obtine productivitatea prevazuta si
un maximum de performanta din partea muncitorilor si a utilajelor
numai atunci cand resursele necesare sunt disponibile in mod optim.
Este responsabilitatea managerului de proiect sa identifice si sa
stabileasca necesarul de resurse pentru proiect, atat pe termen
lung, in cadrul planificarii generale, cat si pe termen scurt,
pentru planificarea detaliata. El trebuie sa stabileasca ce resurse
vor fi necesare, cand trebuie sa fie disponibile si in ce
cantitate. Contractele trebuie perfectate astfel incat resursele sa
soseasca la timp si sa cuprinda masurile ce vor fi luate in
conditiile nerespectarii datelor de livrare. Atunci cand intervin
intreruperi, conflicte de munca sau intarzieri, managerul de
proiect trebuie sa gaseasca masurile de remediere adecvate. Sunt
cazuri in care anumite restrictii legate de intervalele de
aprovizionare cu anumite resurse vor conduce la modificarea
planului general de executie a proiectului si echipa de proiect
trebuie sa sesizeze din timp astfel de situatii.De asemenea, se va
urmari optimizarea consumului de resurse prin procedee de analiza a
resurselor. Analiza resurselor cuprinde doua etape: programarea si
imbunatatirea programarii resurselor. Programarea resurselor consta
in stabilirea si esalonarea necesarului de resurse conform
programului rezultat din analiza drumului critic pe baza
criteriului timp. Imbunatatirea programarii resurselor se face prin
alocarea si nivelarea folosirii resurselor.Determinarea necesarului
de resurseIn vederea asigurarii necesarului de resurse pentru
realizarea unui proiect, trebuie sa se determine resursele necesare
realizarii activitatilor din cadrul acestuia. Daca notam cu 'n'
numarul resurselor analizate si cu 'Rip' cantitatea de resursa de
tip 'p' necesara activitatii 'i', cu 'p' de la 1 la n, atunci:
Unde:Qi= cantitatea de lucrare corespunzatoare activitatii
'i';Nip= norma de consum pentru activitatea 'i' si resursa 'p',
putandu-se folosi norme proprii ale firmei sau norme orientative
elaborate de INCERC (Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in
Constructii si Economia Constructiilor).Intensitatea resursei de
tip 'p', sau cantitatea de resursa de tip 'p' care se consuma in
unitatea de timp este data de relatia:
Unde:Iip= intensitatea resursei 'p' corespunzatoare activitatii
'i'Ti= durata de realizare a activitatii 'i'ip= randamentul de
utilizare al resursei 'p' pentru activitatea 'i'.Pentru materialele
folosite in cantitati foarte mici (acestea nu permit stabilirea de
norme) se foloseste denumirea de 'material marunt' si se calculeaza
in procente fata de valoarea materialelor explicitate.Pentru
fiecare proiect se intocmesc, inca din momentul elaborarii
documentatiei de deviz, extrase de resurse.a. Extrasul de
materiale-furnituri.Se intocmeste pe baza consumurilor de materiale
pe unitatea de volum de lucrare (din normele orientative sau
normele proprii) si a volumelor de lucrari din antemasuratoare si
cuprinde:- codul si denumirea materialului;- consumul normat pe
unitatea de volum a articolului de deviz;- pretul negociat (din
factura) pe unitatea de masura a materialului;- volumul de lucrari
din antemasuratoare;- cantitatea totala de materiale;- cheltuielile
totale cu materialele directe (suma cantitatilor totale de
materiale ponderate cu pretul unitar).b. Extrasul de forta de
munca.Cuprinde urmatoarele informatii:- codul si denumirea
meseriei;-consumul normat de manopera pe o unitate de volum a
articolului de deviz;- salariul tarifar orar negociat;- volumul
total de munca (in ore-om) pe meserii;-cheltuielile totale cu
manopera directa (suma volumelor de munca ponderate cu salariul
tarifar orar).c. Extrasul de ore-functionare utilaj.Preia
informatii din antemasuratoare si din normele de consumuri
specifice si cuprinde:- codul, denumirea si tipul utilajului;-
capacitatea de productie a utilajului;- tipul si marimea tarifului
negociat;- volumul de lucrari de executat;- norma de consum de
ore-functionare pe unitatea de masura a articoluluide deviz;-
volumul total de ore de functionare;-cheltuielile totale cu orele
de functionare (volumul total de ore de functionare ponderat cu
tariful orar negociat).d. Extrasul de mijloace de transport
auto.Preia informatii din antemasuratoare si din extrasul de
materiale (cantitatile de materiale de transportat - pe tipuri).
Cuprinde date referitoare la:- codul, denumirea si tipul mijlocului
de transport;- capacitatea mijlocului de transport;- cantitatea de
material transportata;- distanta la care se face transportul;-
tariful de transport negociat;- cheltuielile totale pentru
transportul materialelor.Programarea resurselorResursele necesare
pentru realizarea unei anumite lucrari se reprezinta, de regula,
sub forma unor histograme de resurse. Pentru fiecare resursa in
parte se folosesc: profilul resurselor disponibile normale,
profilul resurselor disponibile exceptionale si profilul resurselor
necesare, care corespund programului de lucru adoptat si care se
obtin pe baza graficului de esalonare calendaristica.Scopul
elaborarii histogramelor de resurse consta in punerea de acord
intre profilul resurselor necesare cu profilul resurselor
disponibile. Pentru exemplificare prezentam situatia de mai
jos:Denumirea activitatiiNecesar zilnicEsalonarea calendaristica -
ZILE
12345678910111213
A3
B2
C4
D3
E2
F2
Imbunatatirea programarii resurselor: alocarea si nivelarea
folosirii resurselorPractica demonstreaza ca programarea lucrarilor
de constructii, utilizand drept criteriu de baza timpul, conduce la
obtinerea unor histograme de resurse care pot prezenta variatii
destul de mari (vezi si situatia prezentata anterior). Faptul ca
resursele sunt limitate in timp impune realizarea programelor de
executie astfel incat sa se optimizeze consumul de resurse.
Deoarece nu toate resursele intervin cu aceeasi pondere in
desfasurarea lucrarilor apare necesitatea stabilirii unor
prioritati in functie de efectul economic asupra proiectului, in
actiunea de optimizare.Imbunatatirea programarii resurselor se face
prin alocarea si nivelarea folosirii resurselor.Alocarea
resurselorurmareste obtinerea unor programe avand durata de
executie minima, tinand seama de cantitatile de resurse existente
(disponibile).Aceasta presupune repartizarea resurselor existente
astfel incat profilul resurselor necesare sa nu depaseasca profilul
resurselor disponibile, proiectul men 959d35j tinandu-se ca durata
in limita drumului critic. Pentru aceasta se modifica duratele de
executie ale activitatilor ce detin rezerve libere de timp avand ca
efect modificarea intensitatii resursei.Pentru alocarea resurselor
se pot folosi metode analitice (programare liniara bivalenta) sau
euristice. Metodele euristice presupun repartizarea resurselor
fiecarei zile a calendarului lucrarii si a fiecarei activitati a
acesteia, tinand seama de urmatoarele conditii: respectarea
disponibilului de resurse si a necesarului fiecarei activitati;
satisfacerea relatiilor de succesiune intre activitati; urgentarea
maxima a lucrarilor.Cand nu este posibila alocarea resursei intr-o
anumita zi, pentru o anumita activitate, activitatea respectiva se
amana cu o zi.Acest mod de lucru permite o alocare a resurselor
pentru toate activitatile, indiferent de importanta lor in graficul
retea. Pentru a aloca resursele in functie de importanta
activitatii (critica sau necritica) se stabilesc urmatoarele
criterii de preferinta:- rezerva totala; se acorda prioritate
activitatii cu rezerva totala cea mai mica. Deci, activitatile
critice au prioritate maxima si, ca atare, intervin in primul rand
in procesul de alocare, in defavoarea celor necritice;- durata; se
acorda prioritate activitatilor cu cele mai mici durate, avanduse
in vedere restabilirea disponibilului de resurse nestocabile intr-o
perioada cat mai scurta;- termenul minim de incepere, cel mai mic;-
termenul maxim de incepere, cel mai mic;- termenul maxim de
terminare, cel mai mic;- rezerva totala plus durata, ceea ce
permite cumularea primelor doua criterii.Deoarece nu pot fi
aplicate toate criteriile in acelasi timp (fiind un numar foarte
mare de variante) se aleg, in functie de lucrare, un criteriu
principal si unul sau doua criterii secundare, care se vor utiliza
atunci cand criteriul principal nu este suficient in fixarea
prioritatii de alocare pentru doua sau mai multe activitati de
importanta egala.Vom considera, pentru exemplificare, situatia
urmatoare, in care nivelul resursei disponibile este de 8 unitati
iar necesarul rezultat din programul initial, de 12
unitati:Denumirea activitatiiNecesar zilnicEsalonarea
calendaristica ZILE
12345678910111213
A4
B6
C8
D4
E3
Pentru alocarea resurselor, activitatea A se va realiza intr-un
timp dublu fata de programarea initiala, intensitatea resursei
reducandu-se la jumatate, de la 4 la 2 unitati. In mod asemanator
se va proceda pentru activitatea C, intensitatea resursei
reducandu-se de la 8 la 4 unitati. In urma alocarii resurselor,
graficul calendaristic si histograma consumului imbunatatit se
prezinta astfel:Denumirea activitatiiNecesar zilnicEsalonarea
calendaristica ZILE
12345678910111213
A'2
B6
C'4
D4
E3
Nivelarea resurselorurmareste obtinerea unor durate minime de
realizare a proiectelor, in conditiile uniformizarii consumului de
resurse pe intreaga durata de executie a proiectului, sau pe
intervale de timp determinate. Ea consta in stabilirea unui program
de lucru a carui durata sa nu depaseasca lungimea drumului critic
dar care sa prezinte un profil imbunatatit al consumului de
resurse. Aceasta se poate realiza prin deplasarea activitatilor
necritice in cadrul rezervelor lor libere de timp, astfel incat sa
se reduca sau elimine varfurile in consumul de resursa. Sa
consideram urmatorul exemplu,in care nivelul disponibil zilnic al
resursei este de 100 unitati:Denumirea activitatiiNecesar
zilnicEsalonarea calendaristica - ZILE
12345678910111213
A20
B40
C40
D40
E60
F60
G40
In urma nivelarii resurselor, graficul calendaristic si
histograma consumului imbunatatit se prezinta astfel:Denumirea
activitatiiNecesar zilnicEsalonarea calendaristica - ZILE
12345678910111213
A20
B40
C40
D40
E60
F60
G40
Sunt frecvente situatiile in care se consuma concomitent doua
sau mai multe resurse distincte (forta de munca, materiale, ore
functionare utilaje etc.). In acest caz, se trateaza cate o
histograma pentrufiecare resursa. Pentru fiecare lucrare se poate
alege o resursa principala, in functie de care sa se incerce
actiunea de nivelare (aplatizare a varfurilor de consum si ridicare
a nivelului consumurilor mici). Deseori, nivelarea consumului unei
resurse duce la accentuarea neuniformitatilor in consumul altei,
sau altor resurse. Minimizarea pierderilor rezultate din
neuniformitatea folosirii resurselor cu tendinte contradictorii se
realizeaza prin determinarea cheltuielilor suplimentare totale
minime. Pentru aceasta, se proiecteaza cate o varianta nivelata
pentru fiecare resursa si se determina cheltuielile suplimentare
datorate neuniformitatii celeilalte (celorlalte) resurse.Daca se
urmareste stabilireaunei variante cu cheltuieli suplimentare minime
pentru folosirea fortei de munca si a utilajelor de
constructii-montaj, se calculeaza mai apoi o varianta economica
pentru folosirea utilajelor si cheltuielile suplimentare generate
de folosirea neuniforma a fortei de munca, urmand sa alegem, intre
acestea, varianta cu cheltuieli suplimentare minime, astfel:-
repartizarea neuniforma a utilajelor presupune achizitionarea unor
utilaje suplimentare, cu urmatoarele cheltuieli:
in care:Cureprezinta cheltuielile suplimentare cu utilajele;M =
cresterea valorii utilajelor pentru acoperirea varfului de cereri
de utilaje;p= coeficientul normat al eficientei investitiilor (in
constructii-montaj=0,17);t= durata folosirii utilajelor
suplimentare (ani).- repartizarea neuniforma a fortei de munca
mareste necesarul de spatii de cazare pentru perioadele de varf,
implicand urmatoarele cheltuieli suplimentare:Cc= a(Nmax Na),in
care :Ccreprezinta cheltuieli suplimentare cu cazarea
muncitorilor;a = investitia necesara pentru cazarea unui muncitor
(in lei);Nmax numarul de muncitori in perioada de varf, la varianta
luata in considerare;Na= numarul de muncitori in perioada de varf
la varianta aplatizata.Varianta aleasa va fi cea in care suma
cheltuielilor suplimentare(C)este calculata astfel:C = ()Cu+ ()Ccva
fi minima.Nivelarea folosirii resurselor are ca obiectiv o astfel
de reprogramare a acestora incat, daca este posibil, in fiecare zi
sa se consume aceeasi cantitate de resurse, egala cu raportul
dintre volumul resursei pentru toata lucrarea (R) si marimea
drumului critic (D), exprimata in zile. Aceasta situatie este
ideala (se intalneste rar in practica) si se reprezinta grafic sub
forma unui dreptunghi, in care latura mare (paralela la abscisa
intr-un sistem de axe rectangulare) este data de marimea drumului
critic, iar latura mica (inaltimea) este data de raportul R/D. Cu
cat profilul resursei se indeparteaza de la aceasta curba, cu atat
folosirea resursei este mai neuniforma, chiar daca volumul total al
resursei consumate este acelasi. Spre exemplu, daca pentru o
lucrare programata a se realiza in 10 zile sunt necesare 800 ore
functionare-utilaj, un profil ideal al consumului de resurse ar fi
dat de consumul zilnic a 80 ore functionare-utilaj (obtinut prin
impartirea lui 800 la 10 zile) (figura 63).
Figura 63.Histograma folosirii uniforme a resurselorConsumand
tot 800 ore functionare-utilaj pentru aceeasi lucrare ce urmeaza sa
se execute in 10 zile, dar cu niveluri diferite ale resurselor pe
zile, vom obtine o curba ca in figura 64.In primul exemplu, numarul
de utilaje necesare santierului va fi de 10 (obtinut ca raport
intre numarul de ore de functionare maxim pe zi, de 80, si numarul
de ore disponibile pe un utilaj, pe zi, de 8 ore), iar in al doilea
exemplu, numarul de utilaje necesare va fi de 13 (100 ore
functionare impartite la 8 ore functionare a unui utilaj pe zi
=12,5, deci aproximativ 13). Numarul orelor de functionare
suplimentare, calculat in functie de perioada de varf, va fi de
240, dupa cum urmeaza:13 utilaje x 8 ore/zi x 10 zile =1040
ore-utilaj10 utilaje x 8 ore/zi x 10 zile =800 ore-utilaj1040
ore-utilaj - 800 ore-utilaj = 240 ore-utilaj
De aceea se impune a se calcula gradul de utilizare a resurselor
(Gr) conform urmatoarei formule :in care:Zvreprezinta nivelul de
varf al resursei.In exemplul dat, varful profilului se
inregistreaza in ziuaa 6-a si este de 100 de ore functionare.
Intrucat raportand 100 la 8 ore (necesarul de utilaje) obtinem 12,5
utilaje si suntem nevoiti sa asiguram 13, varful resursei va fi de
104 ore/zi (13 utilaje x 8 ore/zi). In acest caz, gradul de
utilizare a resursei va fi :
Cu cat rezultatul este mai apropiat de 100%, cu atat folosirea
resurselor este mai uniforma si, deci, mai eficienta.Nivelarea
folosirii resurselor se poate realiza prin unul din criteriile
lineare sau patratice prezentate in tabelul 20.Modalitati de
nivelare a resurselorTabelul 20Nr.crt.Criteriul (functia
obiectiv)Caracteristicile criteriuluiDezavantajeleObs.
DenumireSimbol
1Minimizarea varfuluimin zliniar localInsensibilitate fata de
forma profilului in afara zonei varfuluiWagner
2Minimizarea sumei variatiilorliniar globalInsensibilitate la
depistarea varfului
3Minimizarea sumei variatiilor pozitiveliniar
semiglobalInsensibilitate la manifestarile lui gtIdem
4Minimizarea sumei deviatiilor absolute de la medieliniar
globalInsensibilitate la modificarile care afecteaza zonele de
acelasi semnIdem
5Minimizarea variatiei maximemin liniar localInsensibilitate la
forma profilului in afara zonei luiIdem
6Minimizarea deviatieimin liniar localIdem referitoare la zona
lui-
7Minimizarea sumei patratelor necesitatilor zilnicepatratic
global-Burgess-Killebrew
in care:z reprezinta nivelul zilnic al resursei;ht= descresterea
nivelului resursei in ziua t;v = durata de executie a lucrarii;t =
timpul calendaristic in zile;gt= cresterea nivelului resursei in
ziua t;zt= patratul nivelului resursei in ziua t;Cel mai bun
criteriu de nivelare a resurselor este considerat criteriul
patratic Burgess-Killebrew care arata ca profilul cu cea mai mica
suma a patratelor necesitatilor zilnice corespunde programului
optim, bazat pe urmatorul fundament matematic.Din teoria
aproximarii functiilor, se cunoaste ca cea mai buna aproximatie, in
sensul mediei patratice, a functiei f(x) prin alta functie (x) pe
un interval [a,b] se obtine cand:
In acest caz, se aproximeaza functi(care este un profil ideal al
resursei calculat prin raportul R/D), iar profilul cautat este(t)
pe intervalul de variatie (0,V). In acest caz, integrala de mai sus
va fi:
Urmand sa minimizam aceasta expresie, o vom pondera cu constanta
1/v si obtinem:
care, conform statisticii matematice, este egala cu:
Transcriind expresia obtinuta incazul discret si aplicandu-i
operatorul min, obtinem criteriul:recunoscut drept criteriul
patratic Burgess - Killebrew.Pentru nivelarea folosirii resurselor
lucrarii programate cu ajutorul graficului retea (vezi figura 58),
vom nota in graficul calendaristic (vezi figura 65) intensitatea
resursei fiecarei activitati (in exemplul dat, numarul de
muncitori) si rezervele libere, in continuarea activitatilor
necritice, prin linii intrerupte.Pentru a exemplifica procesul de
nivelare a consumului resurselor consideram ca, pentru aceasta
lucrare, santierul are un disponibil de 100 de muncitori pe care ii
poate folosi din prima pana in cea de-a 18-a luna a programului.
Orice incadrare de noi muncitori presupune o cheltuiala
suplimentara cu cazarea de 50.000 lei/an pentru fiecare
muncitor.Activitatile au fost programate la termenele minime de
incepere (programul minorant). Prin proiectia sumei intensitatii
resurselor activitatilor pe fiecare luna a programului lucrarii
(reprezentat pe abscisa), se obtine histograma initiala a
necesarului de resurse.Spre exemplu, in prima luna sunt programate
activitatile: 0-1 care foloseste zilnic 60 de muncitori; 0-2 care
foloseste zilnic 40 de muncitori; 0-3 care foloseste zilnic 30 de
muncitori. Nivelul resursei, pentru prima luna a programului, va fi
deci de 60+40+30=130 muncitori. Pentru luna a 8-a, sunt programate
activitatile: 4-8 care are nevoie de 60 de muncitori; 5-8 care are
nevoie de 30 de muncitori; 6-8 care are nevoie de 30 de muncitori;
6-9 care solicita 10 muncitori;7-8 care are nevoie de 30 de
muncitori si 7-10 pentru care sunt necesari 70 de muncitori zilnic.
Deci, in luna a 8-a sunt necesari 60+30+30+10+30+70=230
muncitori.Din figura 65 a (histograma consumului de resurse conform
programului initial) rezulta ca nivelul resursei analizate variaza
de la 230 in luna a 8-a pana la 30 in luna a 18-a.O prima incercare
de nivelare a resursei este aceea a aplatizarii varfurilor de
consum, in scopul reducerii cheltuielilor suplimentare cerute de
acestea.Pentru aceasta, se analizeaza histograma initiala, pornind
de la stanga la dreapta, pana cand se intalneste primul varf ce
depaseste nivelul disponibil al resursei (in exemplul dat, prima
luna). Se analizeaza apoi activitatile care au rezerva libera de
timp. In exemplul dat, in prima luna, exista o singura activitate
cu rezerva libera de timp, si anume 0-3, a carei executie poate fi
intarziata cu o luna. Prin aceasta intarziere in prima luna vor fi
necesari doar 100 de muncitori (60 de la activitatea 0-1 si 40 de
la activitatea 0-2), iar in luna a 3-a (in cares-a reprogramat o
parte a activitatii 0-3) nivelul resursei va creste cu 30 de
muncitori (de la 60 la 90 de muncitori).
Urmatorul varf de consum de resursa se inregistreaza in luna a
5-a cand, de asemenea, este programata o singura activitate cu
rezerva libera de timp (4-8 care solicita 60 de muncitori
zilnic).Scaderea varfului de consum se poate realiza prin
reprogramarea acestei activitati, incepand din luna a 10-a, cand se
inregistreaza un nivel de doar 40 de muncitori (pentru urmatoarele
cinci luni).Ultimul varf, si cel mai mare in consumul de resurse,
se inregistreaza in luna a 8-a cand sunt necesari230 de muncitori,
conform programului initial, si 170 de muncitori conform
programului revizuit in etapa a 2-a. In acest caz va fi
reprogramata activitatea 7-10, care are rezerva pana la sfarsitul
programului si solicita 70 de muncitori zilnic. Cea mai buna
reprogramare este pentru luna a 16a, cand nivelul necesarului de
resursa este de 30 de muncitori.Prin reprogramarea celor trei
activitati (0-3,4-8 si 7-10, fara a fi fragmentate), se obtine o
noua histograma, aplatizata, in care nivelul maxim este de 100 de
muncitori, in majoritatea lunilor programului, iar nivelul minim
este de 30 de muncitori (in ultima luna a programului).
Conform programului initial, santierul trebuie sa asigure un
numar de 230 de locuri de cazare pentru 1650 om-luni necesare
executarii lucrarii. In solutia imbunatatita, la acelasi numar de
1650 om-luni sunt necesare numai 100 de locuri de cazare ceea ce
face ca gradul de ocupare a acestora sa se prezinte astfel:in
care:Grreprezinta gradul de folosire a resursei;R = nivelul necesar
al resursei;Rv= nivelul maxim(de varf) al resursei;Te= durata de
executie.Pentru situatia initiala :
Prin reducerea numarului locurilor de cazare de la 230 la 100 se
asigura o importanta economie la fondul de organizare de santier
din care se asigura aceste spatii.Managementul
echipamentelorRespectarea programului de lucru si a costurilor de
productie depinde de calitatea managementului echipamentelor de pe
santier. Pentru selectarea, folosirea si intretinerea corecta a
echipamentelor pe durata executarii constructiei este recomandabil
sa se tina seama de urmatoarele recomandari:1.Pe cat posibil,
echipamentul trimis la punctul de lucru trebuie sa fie de tipul
care se va comporta cel mai bine in conditiile de lucru respective.
Persoanele competente din cadrul firmei, precum managerul de
proiect, managerul tehnic, seful compartimentului mecano-energetic
si mecanicul sef de pe santier ar trebui consultati inainte de a se
face selectia finala a echipamentelor. Volumul echipamentelor ar
trebui corelat cu cel al programului de productie si repartizarea
echipamentelor pe teren ar trebui echilibrata astfel incat fiecare
unitate sa realizeze maximum de productie.2.Lucrarile ar trebui
programate astfel incat sa se asigure o cat mai deplina utilizare a
tuturor echipamentelor. Echipamentele neutilizate costa bani. Este
intelept sa se faca intelegeri anterioare privind inlocuirea
echipamentelor pe durata cand sunt programate pentru reparatii sau
revizii. Pastrarea unor echipamente in rezerva, cum ar fi pompele,
poate economisi de mai multe ori valoarea lor.3.Intretinerea
echipamentelor pe santier ar trebui sa fie parte integranta a
planificarii executarii constructiei. Este necesar sa accentuam
importanta intretinerii zilnice pentru exploatarea optima a
echipamentelor. Un program sistematic de intretinere preventiva si,
desigur, respectarea acestuia constituie un element central al
managementului echipamentelor. Este avantajos sa se pastreze in
depozitele santierului rezerve de componente de intretinere de
rutina a echipamentelor, precum furtunuri, curele, filtre si
altele, astfel incat accesul la acestea sa fie rapid. Curatarea
ocazionala a motoarelor si a sistemelor de racire este un aspect
important al ingrijirii masinilor. Alimentarile cu carburanti si
lubrifianti ar trebui programate la anumite intervale pentru a
minimiza durata de neutilizare a echipamentelor.4.Serviciile de
reparatii pot fi asigurate de atelierul central al antreprenorului
sau de catre furnizori de echipamente din apropiere. A incerca
efectuarea unor reparatii majore in aer liber sau in conditii
improvizate este o strategie proasta. Reparatiile si intretinerea
pot fi programate noaptea sau la sfarsit de saptamana pentru a
minimiza timpul de productie pierdut. Cand sunt programate
reparatii majore, componentele necesare ar trebui sa fie
disponibile inaintea aducerii utilajului in atelier (reparatii pe
subansamble). O practica buna consta in curatarea si verificarea
echipamentului inaintea mutarii lui intre doua
amplasamente.5.Volumul productiei realizate de un echipament
depinde de: capacitatea echipamentului, operatorul acestuia si de
supraveghetorii de pe santier. Supravegherea atenta a operatorilor
si a echipamentelor este la fel de importanta ca si in cazul
echipelor de lucru.6.Exista uneori tendinta de a suprasolicita
utilajele in dorinta de a mari productia. Totusi echipamentele sunt
proiectate pentru a fi eficiente pe termen lung, atunci cand sunt
incarcate la capacitatea specificata prin cartea lor tehnica.
Castigul realizat din productia obtinuta prin supraincarcare va fi
depasit ca valoare de costurile aditionale pentru reparatii si de
efectele scurtarii vietii echipamentului.7.Ratele reale de
productie ar trebui verificate la fata locului pentru fiecare
utilaj important. Costurile mari cu reparatiile pot indica faptul
ca utilajele sunt uzate, ca intretinerea acestora este inadecvata
sau ca operatorii utilajelor suprasolicita echipamentele. Costurile
mari de productie ale utilajelor pot dezvalui selectia gresita a
utilajelor pentru sarcina de lucru respectiva, slaba supraveghere
pe santier, functionarea improprie a echipamentelor, dezechilibre
ale repartizarii utilajelor sau ineficienta operatorilor.Si in
cazul echipamentelor se procedeaza la repartizarea lor pe
activitati in functie de programul initial de lucru, precum si la
alocarea si nivelarea folosirii lor in vederea imbunatatirii
programului pentru incadrarea in disponibilul de echipamente,
respectarea bugetului si a termenelor de executie.Managementul
subcontractantilorDilema in care se afla un antreprenor general
atunci cand trebuie sa decida daca va recurge la subcontractarea
lucrarilor de constructii si gradul de extindere a acestei
proceduri este generata de efecte contradictorii:prin
subcontractare se diminueaza, prin impartire, riscurile
antreprenorului general aferente realizarii proiectului de
constructii;se reduce gradul de control direct al antreprenorului
general in ceea ce priveste calitatea, termenele si costurile
executarii lucrarilor;se reduce partea de profit ce revine
antreprenorului.De ce se apeleaza totusi la
subcontractanti?Subcontractarea lucrarilor de constructii prezinta
urmatoarele avantaje principale:existenta unor premise
pentrucresterea calitatii lucrarilorsi simplificarea gestiunii
deoarece subantreprenorii sunt specializati pe realizarea anumitor
lucrari, categorii de lucrari sau obiecte de constructii si detin
forta de munca, utilaje si obiecte de organizare de santier
specializate;contractarea unorlucrari mai maripentru care
antreprenorul general nu dispune de capacitate suficienta;accesul
mai facil lacastigarea unor licitatii in teritoriude catre marii
antreprenori prin implicarea micilor firme de constructii locale
care cunosc mai bine piata si pot genera reduceri de costuri prin
eliminarea transporturilor echipamentelor si personalului
antreprenorului general;suplinirea lipsei de experientaa
antreprenorului general in anumite domenii ale proiectului in
realizarea caruia s-a implicat.Aceste avantaje, alaturi de cel
alminimizarii riscurilorasociate executarii proiectului, pot fi
insa reduse sau anulate daca nu se realizeaza un control adecvat al
costurilor si productivitatii subcontractantilor, daca nu se
coordoneaza programele de productie pentru incadrarea in termenele
de executie ale proiectului.O atitudine cu efecte negative pe care
o adopta unii antreprenori generali este cea care porneste de la
premisa ca o data ce s-a incheiat un contract cu un subantreprenor
intreaga responsabilitate pentru executarea lucrarilor revine
acestuia. Mai mult, exista teama in randul antreprenorilor ca daca
se doreste exercitarea unui anumit control asupra
subcontractantilor acest lucru ar solicita resurse suplimentare
care ar creste costul realizarii proiectului. De asemenea,
exercitarea controlului ar putea genera tensiuni intre partile
implicate in proiect.Astfel, se pierde din vedere faptul ca
responsabilitatea finala pentru reusita proiectului ii revine
antreprenorului general, precum si faptul ca multi subcontractanti
nu au capacitatea sa isi urmareasca intr-o maniera competitiva
anumite aspecte ale activitatii, cum ar fi nivelul costurilor,
productivitatea, gradul de utilizare a capacitatilor de productie,
incadrarea in programul de productie etc.Incercand sa realizeze
economii pe seama diminuarii personalului care se ocupa cu
controlul si coordonarea subantreprenorilor, antreprenorii generali
se expun de fapt riscului aparitiei unor pierderi mult mai
importante legate de neincadrarea in bugetul si termenele de
executie ale proiectului. Trebuie sa amintim faptul ca nici un
manager, si cu atat mai putin managerul unui proiect complex, nu
poate adopta si aplica decizii eficiente in conditiile in care ii
lipsesc informatiile relevante.Un proiect in care resursele umane
afectate coordonarii si supervizarii subcontractantilor nu sunt
adecvat dimensionate si structurate va prezenta urmatoarele
caracteristici:in prima faza activitatile de programare a
lucrarilor si calculatia costurilor sunt realizate de catre
managerul de proiect si echipa sa;pe masura ce proiectul avanseaza
si incorporeaza mai multe resurse incep sa apara probleme de
coordonare;inginerii si arhitectii continua sa trimita schite si
planuri (modificate la solicitarea clientului) care vor crea
sarcini si preocuparisporite pentru managerul de proiect si echipa
sa pentru a efectua modificarile necesare, concomitent cu
inregistrarea acestora in diferite documente;eforturile de analiza
a programarii lucrarilor si costului se vor diminua ca urmare a
lipsei de timp, oboselii, supraincarcarii echipei de proiect;incepe
sa apara o nevoie de informatii utile concomitent cu existenta a
numeroase documente;angajatii devin derutati, fara a sti care sunt
prioritatile;sansele proiectului de a se incadra in termenele
prevazute se diminueaza considerabil si apar probleme cu
subcontractantii.De aceea se impune utilizarea unor metode de
management al subcontractantilor care sa previna aparitia unor
astfel de problemele. Principiul de baza in coordonarea si
supervizarea subcontractantilor ar trebui sa fie: Sa conduci
subcontractantii ca si pe tine insuti! Aceasta nu inseamna ca
trebuie sa ne preocupam de detalii, ci ca trebuie avute in vedere
aspectele si indicatorii cei mai relevanti, cum ar fi: timpul de
lucru, cantitatile de lucrari realizate, resursele financiare
cheltuite, productivitatea etc.Culegerea unordate privind evolutia
costurilorla subcontractanti poate oferi o serie de beneficii
majore dintre care amintim:- furnizeaza o parte importanta a
fondului de informatii necesar pentru adoptarea unor decizii rapide
si eficiente;- se pot sustine anumite puncte de vedere in cadrul
renegocierilor cu beneficiarul ocazionate de schimbarea unor parti
din proiect;- se pastreaza in mod continuu o viziune de ansamblu
asupra evolutiei proiectului;- se asigura cunoasterea si protejarea
fluxurilor de numerar si a lichiditatilor din firma;- se realizeaza
o protectie mai buna in ceea ce priveste litigiile potentiale;-
faciliteaza si perfectioneaza comunicarea cu toate partile
implicate in proiect.Simpla culegere a informatiilor referitoare la
subcontractanti nu inseamna insa si rezolvarea tuturor problemelor.
Doar existenta instrumentului nu inseamna implicit si realizarea
adecvata a obiectivelor propuse. Controlul costurilor la
subcontractanti nu este singura componenta ce contribuie la
succesul relatiei cu antreprenorul general. O atentie deosebita
trebuie acordata siprogramului de executie a lucrarilor. Acesta va
cuprinde aspecte referitoare laaprovizionarea cu materiale si
echipamente, esalonarea in timp a activitatilor, responsabilitatile
beneficiarului legate de anumite stadii ale realizarii
proiectului.De asemenea, un factor critic pentru succesul
proiectului il reprezinta modul de constituire aechipei de proiect.
Din aceasta ar trebui sa faca parte, pe langa reprezentantii
antreprenorului general, si reprezentantii subcontractantilor. Este
important ca acestia sa se simta parte integranta a
proiectului.Pentru a reusi sa-i coordonam pe subcontractanti de o
maniera eficace este necesar sa-i tratam ca parteneri in cadrul
proiectului, facilitandu-le accesul la o serie de informatii
privind controlul costurilor, programarea lucrarilor. Aceste
informatii vor fi comunicate in cadrul unor sedinte de coordonare
saptamanale in care se vor discuta problemele subcontractantilor,
solutii posibile si programul pentru saptamana urmatoare.Practica
demonstreaza ca, desi este in interesul tuturor partilor implicate
sa furnizeze informatiile necesare, exista o serie de obstacole
datorate spre exemplu temerii subcontractantilor ca informatiile
furnizate vor fi transmise competitorilor. De aceea antreprenorul
general nu trebuie sa ezite sa se angajeze prin contract sa
pastreze confidentialitatea informatiilor pe care le primeste.
Deoarece activitatea de culegere si transmitere a informatiilor
antreneaza eforturi suplimentare pentru subcontractanti, acestia nu
pot fi convinsi sa o realizeze decat daca au fost prevazute prin
contract in mod precis tipurile de rapoarte ce trebuie sa fie
intocmite, periodicitatea realizarii lor si penalizarile, ca
procent din valoarea lucrarilor (intre 2-5%), ce vor fi suportate
in cazul in care antreprenorul general nu primeste informatiile
solicitate.Inca dinfaza de organizare a licitatieipentru
subcontractarea lucrarilor se pot solicita potentialilor
subcontractanti urmatoarele documente:1.Extrase de resurse si
costuri planificate.2.Programul lucrarilor.3.Declaratie privind
masurile ce vor fi luate in cazul aparitiei unor evenimente
neprevazute.4.Prezentarea personalului de conducere ce va fi
implicat in cadrul proiectului.Princontractse poate prevedea
obligativitatea furnizarii urmatoarelor documente:1.Graficul
progresului executiei lucrarilor.2.Liste cu cantitati de lucrari
realizate.3.Programe de activitate pentru urmatoarele 2- 6
saptamani.4.Rapoarte zilnice privind lucrarile realizate in ziua
anterioara, costurile, orele de munca si resursele umane
aferente.5.Declaratie privind impactul potential al activitatii
proprii asupra termenelor de executie ale proiectului.In concluzie,
putem afirma ca antreprenorii generali trebuie sa isi analizeze
procedurile, prioritatile si modul de lucru cu subcontractantii in
conditiile in care industria constructiilor devine tot mai
complexa, iar cerintele clientilor, din ce in ce mai sofisticate.
Sistemele de coordonare si supervizare a subcontractantilor pe care
acestia le pot adopta trebuie sa fie atat eficace, cat si
eficiente. Antreprenorii ar trebui sa inteleaga ca o investitie in
instrumentele de coordonare si control al proiectelor este similara
cu investitia intr-o tehnologie sau utilaj performant, iar aceasta
poate aduce beneficii importante cu costuri relativ mici.Metoda
leasing in constructiiUna dintre cele mai bune definitii ale
leasing-ului o gasim in legislatia belgiana, si anume:Se considera
locatie - finantare sau leasing atunci cand exista urmatoarele
conditii:1.Operatiunea se refera la bunuri pe care locatarul
(chiriasul) le utilizeaza exclusiv in productia de bunuri si
servicii.2.Bunurile trebuie sa fie special cumparate de catre
locator in vederea inchirierii, conform specificatiilor viitorului
locatar.3.Durata locatiei fixata in contract trebuie sa corespunda
duratei estimate de utilizare economica a bunului.4.Pretul locatiei
trebuie fixat astfel incat sa se amortizeze valoarea bunului
inchiriat pe perioada de utilizare determinata prin
contract.5.Contractul poate sa prevada posibilitatea locatarului
(chiriasului) de a deveni proprietarul bunului inchiriat la
sfarsitul contractului, in schimbul unui pret fixat in contract,
care trebuie sa corespunda valorii reziduale estimate a acelui bun,
sau returnarea bunului, locatorului.Obligatiile financiare ale
locatarului (chiriasului) se pot satisface fie pe baza de chirie
fixa, stabilita de regula ca o cota parte din pretulde achizitie,
fie sub forma de chirie flotanta, in functie de variatiile pietei,
rata inflatiei etc., tendintele actuale orientandu-se catre aceasta
ultima forma.Una din problemele cu care se confrunta firmele de
constructii-montaj este aceea a costurilor foarte mari ale
utilajelor folosite, cat si a pretului mare al produsului finit.
Pentru a face fata acestor preturi mari firmele de
constructii-montaj trebuie sa faca eforturi financiare deosebite.
Nu toate firmele sunt capabile sa gaseasca fondurile necesare
pentru achizitionarea utilajelor de care au nevoie, respectiv
pentru a le inlocui pe cele uzate moral si fizic.De cealalta parte
a pietei se afla beneficiarii, care de asemenea trebuie sa
descopere moduri de a achita preturile mari ale obiectivelor de
constructii.Un alt aspect foarte important este dat de mobilitatea
procesului de productie in constructii-montaj. Echipele de munca cu
utilajele respective trebuie sa se deplaseze de pe un amplasament
pe altul in functie de comenzile pe care le au de la beneficiari.
Transportul utilajelor si echipamentelor va afecta substantial si
in mod negativ profitabilitatea firmei si in unele cazuri pretul
final al obiectivului.Leasing-ul este astazi adesea considerat
drept cea mai avantajoasa forma de finantare, atat pentru
echipamentele industriale, dar si pentru bunurile imobiliare,
venind in ajutorul atat al antreprenorului din domeniul
constructiilor, cat si al beneficiarilor acestuia.Profitul este
produs prin utilizarea buna a unui capital si nu prin detinerea lui
in proprietate. Pe baza acestui principiu leasing-ul s-a impus ca
un instrument adecvat, modern si viabil.Conditiile care favorizeaza
utilizarea leasing-ului in activitatea de constructii-montaj sunt
urmatoarele:a)conditii generale:costul din ce in ce mai ridicat al
echipamentelor;conditiile din ce in ce mai restrictive pentru
obtinerea creditelor;rapiditatea uzurii unora din
echipamente;costul ridicat al imprumuturilor;influenta regimului de
taxe si impozite asupra rezultatelor financiare ale
firmelor;insuficienta lichiditatilor mai ales la firmele mici sau
la cele nou infiintate;mobilitatea crescanda a
capitalurilor.b)conditii specifice:mobilitatea procesului de
productie;costuri;ponderea mare a cheltuielilor de transport in
constructii-montaj, din totalul cheltuielilor obiectivului
realizat;o cerere foarte mare pe piata constructiilor-montaj care
este neacoperita datorita preturilor foarte ridicate practicate in
acest domeniu, deci o piata potentiala foarte buna care asteapta
gasirea unor mijloace care sa permita accesul la utilajele
respective pentru obiectivele de constructii-montaj. In aceasta
situatie pentru multi agenti economici leasing-ul reprezinta cea
mai buna forma de finantare pe termen mediu si lung.Dupa natura
obiectului tranzactiilorse pot distinge urmatoarele forme de
leasing:a)leasing mobiliar, care se refera la bunuri de investitii
cum ar fi: echipamente industriale, utilajele de constructii,
aparatura de birou etc.;b)leasing imobiliar, respectiv pentru
terenuri, constructii de baza si cladiri, din care s-au desprins
formele de rezidential cand este vorba de cladiri de locuit sau
comercial cand este vorba de cladiri pentru birouri, depozitare,
productie etc;c)leasing de personal, care s-a dovedit o forma
foarte eficienta pentrusatisfacerea nevoilor temporare de personal
ale intreprinderilor mici si mijlocii sau pentru lucratorii din
strainatate, pe durate mai scurte sau mai lungi.Dupa locul de
desfasurare a tranzactiilorputem mentiona:a)leasing-ul intern- cand
partenerii sunt din aceeasi tara;b)leasing-ul international,care
cunoaste urmatoarele doua forme:-leasing-ul extern- cand afacerile
se deruleaza pe teritoriul altor tari;-leasing-ul intern- cand
partenerii sunt din tari diferite.Dupa natura tranzactiilor de
leasingse deosebesc:a)tranzactii de leasing directe, care se
realizeaza intre producatorul care devine locator si utilizatorul
care devine locatar sau chirias;b)tranzactii de leasing indirecte,
atunci cand intre producator si vanzator se interpune o firma
specializata de leasing, care preia rolul de locator.Dupa gradul de
implicare a agentilor administratiei locale si centrale,
exista:a)leasing-ul comunal(mai ales in Germania), ca alternativa
de gestiune a bugetelor locale in conditii de deficit acut si
prelungit. Forma de leasing constituita in acest scop preia
functiile investitorului, inclusiv riscurile acestuia;b)leasing-ul
guvernamental, mai ales in S.U.A., care presupune implicarea
administratiei statale sau federale in finantarea unor proiecte,
fie pentru stimularea dezvoltarii unei regiuni, fie pentru
realizarea unor proiecte de interes public privind, de exemplu,
furnizarea energiei electrice, controlul poluarii apei si aerului,
lucrari de infrastructura.De exemplu, in Germania, guvernul s-a
implicat pe aceasta cale in asigurarea locuintelor sociale, ca
obiectiv major al strategiei asigurarii spatiilor de locuit
necesare populatiei.Dupa tipul contractului de leasing,
distingem;a)tranzactii de leasing cu contracte reziliabile-
specifice tipului de leasing de exploatare;b)tranzactii de leasing
cu contracte nereziliabile- folosite de regula in leasing-ul
financiar si in care se fac anumite precizari de rigoare in acest
sens.Dupa gradul de recuperare a investitiei, se pot
face:a)tranzactii de leasing cu recuperare totala a investitiilor-
cum ar fi in contractele de mai lunga durata specifice leasing-ului
de finantare;b)tranzactii de leasing cu recuperare partiala- forma
frecventa inleasing-ul de exploatare - cum ar fi, spre exemplu, in
cazul calculatoarelor.In functie de caracterul afacerii,
regasim:a)leasing financiar, daca predominant este caracterul
financiar al afacerii;b)leasing comercial,daca predominant este
caracterul comercial al afacerii.De exemplu, tranzactiile de
leasing-furnizor - de leasing direct sau imediat in care rolul
locatorului este luat direct de catre furnizor, fabricant sau
constructor - au un caracter predominant comercial si nu financiar,
deci se vor incadra in categoria tranzactiilor de leasing
comercial.O dovada a gradului de sofisticare a sistemului leasing o
constituie aparitia unor forme speciale cum ar fi:-leasing de
taxe(tax leasing). S-a dezvoltat acolo si atunci cand taxele
practicate au fost ridicate, partenerii evitand unele taxe
(impozite).-leasing de garantie(leveraged leasing). Acesta este
specific firmelor cu resurse insuficiente pentru garantarea unor
imprumuturi in scopul finantarii afacerilor lor. In aceasta
situatie, ele apeleaza la firme care ofera garantii financiare si
care sunt institutii guvernamentale, fie firme specializate de
leasing.O alta forma de leasing esteleasing-ul operational sau de
exploatare, care provine din denumirea americana operating leasing
sau operate leasing. In acest caz, insa, inchirierea se face pe
termen scurt sau foarte scurt (renting), iar utilizatorul bunului
nu are intentia de a deveni proprietar. Contractul se poate relua
succesiv pe duratade utilizare a obiectului, cu parteneri diferiti.
Riscul economic revine in intregime locatorului. De asemenea,
acesta asigura o serie de servicii cu privire la exploatarea sau
intretinerea bunului.O forma specifica este aceea delease-backsau,
mai complet,sell and lease-back, care si-a pastrat denumirea
anglo-saxona in toate tarile care au adoptat-o. Aceasta este o
metoda de imbunatatire a situatiei financiare a unei firme,
respectiv de creare a unor lichiditati, prin vanzarea
terenurilorsau cladirilor aflate in proprietate de catre un
investitor (de regula, o societate de asigurari), cu conditia ca
aceasta sa lase bunurile acelei firme pentru a fi exploatate in
continuare pe o perioada limitata contra unei rate convenite. In
acest fel, firma dispune de un capital suplimentar disponibil prin
lease-back care conduce la o rentabilitate a acesteia.In ceea ce
priveste mediul economic existent in tara noastra in prezent, se
apreciaza ca acesta prezinta unele trasaturi care se constituie ca
factori favorabili dezvoltarii tranzactiilor de leasing, si
anume:-stabilizarea si relansarea economiei in perspectiva
apropiata, ceea ce presupune cresterea necesarului de resurse
pentru investitii;-cresterea numarului agentilor mici si mijlocii,
ceea ce inseamna:cresterea preocuparilor pentru rentabilizarea si
consolidarea pozitiei de piata;cresterea solicitarilor de credite
catre institutiile financiare, aflate si ele in plin proces de
restructurare si viabilizare-dificultatea acoperirii necesarului de
investitii, mai ales pentru agentii mici si mijlocii, din surse
clasice, deoarece:sursele proprii se asigura greu, ca urmare a
rezultatelor economico-financiare reduse, a blocajului financiar, a
fiscalitatii crescande;sursele atrase sunt greu accesibile,
datorita conditiilor restrictive, datorita dobanzilor foarte mari
la credite si datorita lipsei de credibilitate pe care o prezinta
firmele noi;necesitatea adaptarii rapide la cerintele pietei nu se
poate realiza decat prin dispunerea, in timp si la nivel
satisfacator, de mijloace financiare necesare.In ceea ce priveste
cadrul legislativ corespunzator, analizand legislatia in vigoare in
tara noastra s-a constatat ca - din unele puncte de vedere - exista
prevederi suficient de clare si acoperitoare pentru practicarea
leasing-ului. Acestea se refera la: natura tranzactiilor,
infiintarea de societati comerciale, reevaluarea patrimoniului
agentilor economici, evaluarea terenurilor, amortizarea fondurilor
fixe (imobilizari corporale), contabilitatea agentilor economici,
disciplina financiara, impozitul pe profit, taxa pe valoarea
adaugata, regimul vamal al bunurilor impozitate, contracte,
sistemul bancar etc.Totodata se precizeaza ca exista o serie de
lacune care pot defavoriza sau compromite utilizarea leasing-ului.
Dintre aceste lacune se semnaleaza:lipsa unor reglementari speciale
referitoare la leasing;lipsa unor precizari legate de
contabilizarea operatiunilor de leasing;lipsa unor prevederi care
sa ofere protectie locatorului;insuficienta precizarilor cu privire
la aplicarea dreptului de preemtiune;lipsa tratarii contractelor de
leasing ca o categorie speciala de contracte comerciale.In
consecinta, datorita acestui cadru legislativ insuficient conturat,
tranzactiile de leasing, care deja se desfasoara in tara noastra cu
parteneri straini, au la baza tipuri contractuale uzuale practicate
de acestia din urma, ceea ce poate conduce la dezavantajarea
partenerilor interni.In plus, exista pericolul asimilarii cu forme
traditionale, ceea ce ar determina anumite deficiente de abordare
si aplicare a sistemului de leasing. Tinand cont de cele aratate se
dovedeste necesara introducerea unor reglementari proprii cu
privire la activitatea de leasing, si anume:-sa se valorifice cat
mai mult experienta altor tari cu traditie in practicarea
leasing-ului;-sa se stabileasca atributiile si competentele
factorilor implicati in promovarea si practicarea leasing-ului;-sa
se evite riscul asimilarii cu forme existente si al utilizarii
eronate a termenilor specifici.In acest scop se considera necesare
si oportune pentru stadiul in care ne aflam urmatoarele
reglementari:stabilirea principiilor de baza cu privire la regimul
tranzactiilor de leasing si statutulfirmelor de leasing de
competenta unei legi;infiintarea, prin Hotarare de Guvern, a unei
Agentii Nationale de Leasing;introducerea unor precizari prin Ordin
al Ministerului Finantelor cu privire la regimul bunurilor si
contabilizarea tranzactiilor de leasing;elaborarea unui standard de
recomandare cu privire la terminologia specifica tranzactiilor de
leasing.O mentiune se cere facuta cu privire la importanta
aplicarii tehnicii leasing-ului in activitatea de constructii
pentru care apare foarte adecvat leasing-ul imobiliar, dar si cel
mobiliar. De asemenea, deosebit de importante sunt normele
leasing-ului guvernamental si ale leasing-ului comunal pentru
realizarea investitiilor de interes public in care se includ
lucrarile de infrastructura si locuinte sociale.Sunt considerate ca
fiind necesare unele studii privind aplicarea leasingului in tara
noastra pentru aprofundarea urmatoarelor aspecte:-modul de
stabilizare a chiriilor, astfel ca toti partenerii sa fie
avantajati;-eficienta tranzactiilor de leasing, in raport cu alte
variante posibile;-natura si plasarea obligatiilor contractuale ale
partenerilor in tranzactiile de leasing si altele.Este necesara
elaborarea unor materiale si organizarea unor actiuni promotionale,
cum ar fi:-ghid pentru organizarea si functionarea rentabila a
firmelor de leasing;-articole de informare si sensibilizare cu
privire la avantajele leasing-ului in alte tari;-cursuri de
informare cu privire la reteaua institutiilor specializate de
leasing din alte tari;-realizarea si publicarea unor anchete cu
privire la cererea potentiala in tara noastra;-organizarea unor
mese rotunde cu invitati din diferite medii (productie, decizie,
financiar, administratie centrala si locala);-organizarea unor
ateliere de pregatire a personalului specializat, cu prioritate in
randul tinerilor.Este necesara sustinerea infiintarii unei agentii
de specialitate si a unei retele in teritoriu.Se impune realizarea
unor contracte si schimburi cu specialisti din alte tari, cum ar fi
Germania, Marea Britanie, Franta, Elvetia si S.U.A., toate acestea
reprezentand o experienta variata si utila pentru Romania in ceea
ce priveste aplicarea leasing-ului.Termeni cheie-extrase de
resurse-extras de materiale-furnituri-extras de forta de
munca-extras de ore-functionare utilaj-extras de mijloace de
transport auto-histograma consumului de resurse-program
initial-program imbunatatit-alocarea resurselor-nivelarea
resurselor-metode analitice-metode euristice-optimizarea
folosiriiresurselor-subcontractanti-locatie - finantare
sauleasing-leasing financiar-leasing operational-lease back-regimul
tranzactiilor de leasing-leasing
comercial-locatar-locatorIntrebari1.Care sunt obiectivele
managementului resurselor?2.Cum se determina necesarul de
resurse?3.Pe ce baze se intocmeste, ce cuprinde si la ce serveste
extrasul de materiale-furnituri? Dar cel de forta de munca (ore de
functionare utilaj)?4.Ce intelegeti prin alocarea resurselor si cum
se poate realiza aceasta?5.Ce criterii de preferinta se pot utiliza
in alocarea resurselor?6.Ce este si la ce serveste nivelarea
folosirii resurselor?7.Precizati trei recomandari pentru
managementul echipamentelor si aratati ce impact considerati ca au
acestea asupra performantelor proiectului.8.Care sunt avantajele
subcontractarii constructiilor?9.Ce metode ar trebui utilizate
pentru a exercita un control eficace asupra
subcontractantilor?10.Ce documente se pot solicita
subcontractantilor inca din faza de organizare a licitatiei?11.Ce
obligatii contractuale pot fi prevazute pentru
subcontractanti?12.Care sunt principalele forme de leasing
utilizate in firmele de constructiimontaj ?13.In ce consta metoda
leasing?14.Care sunt avantajele utilizarii metodei leasing in
firmele de constructii-montaj? Dar dezavantajele?15.Care sunt
principalele probleme actuale cu care se confrunta utilizarea
metodei leasing in Romania?16.Care sunt tendintele actuale ale
leasing-ului in firmele de constructii-montaj pe plan mondial?
NRC: J22/280/08.02.2006 Email: [email protected] IBAN:
RO54BRDE240SV72692622400CUI: RO 18361695 Tel./Fax. 0232/233.308
TREZ: RO57TREZ405069XXX011062