UNIVERSITATEA MARITIMĂCONSTANŢA FACULTATEA ELECTROMECANICĂNAVALA SPECIALIZAREA SISTEME ELECTRICEPROIECTAREA MOTORULUI SINCRON FOLOSIT ÎN ACŢIONAREA ELECTRICĂA UNUI PROPULSOR Coordonator tiinţific: Conf. Univ. dr. ing. Violeta Ciucur Absolvent: Pînzaru Adrian - 2010 -
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
8/10/2019 Lucrarea de Licienta-panzaru Final-libre
3.6.4. Secţiunea unei bare de amortizare ............................................................................. 373.6.5. Diametrul barei de amortizare ................................................................................... 373.6.6. Secţiunea transversală a inelului de scurtcircuitare ................................................... 37
3.7. Parametrii înf ăurării indusului în regim staţionar ................................................................. 37
3.8. Caracteristicile magnetice i solenatia de excitaţie la sarcină nominală ................................ 43
3.8.1. Tensiunile magnetice i tensiunea magnetomotoare la te.m. nominală ....................433.8.2. Construcția caracteristicilor magnetice și determinarea solenației de excitațienominala........................................................................................................................................... 47
A. Caracteristicile magnetice ale mainii sincrone
B. Solenaţia de excitaţie la sarcină nominală
3.9. Calculul infașurarii de excitatie ...................................................................................... 513.9.1. Secţiunea conductorului înf ăurării de excitaţie .................................................. 51
3.10. Parametri infașurarilor rotorului in regim staționar .................................................................. 543.10.1. Parametrii înf ăurării de excitaţie .......................................................................... 54
3.10.2. Parametrii înf ăurării de amortizare ...................................................................... 553.11. Parametri si constantele de timp ale regimului tranzitoriu ........................................................ 57
3.11.1. Parametrii în regim tranzitoriu .............................................................................. 573.11.2 Constantele de timp ale regimului tranzitoriu ...................................................... 58
3.12. Calculul curenților de scurtcircuit ..........................................................................................................593.12.1. Curenţii de scurtcircuit trifazat simetric ............................................................... 593.12.2. Curenţii de scurtcircuit bifazat ............................................................................... 603.12.3. Curenţii de scurtcircuit monofazaţi ..........................................................................603.12.4. Curentul maxim de scurtcircuit brusc (oc) ........................................................... 613.12.5 Raportul de scurtcircuit (R.S.C.) ............................................................................ 61
CAPITOLUL 4. CARACTERISTICILE MOTORULUI SINCRON4.1. Căderea de tensiune %U ∆ ......................................................................................... 624.2.Curenţii de scurtcircuit ................................................................................................... 624.3. Capacitatea statică de suprasarcină ...............................................................................624.4. Cuplul de rotaţie la scurtcircuit brusc ........................................................................... 624.5. Pierderile i randamentul generatorului sincron .........................................................63
CAPITOLUL 5. CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE ÎN ASINCRONALE MOTORULUI SINCRON
5.1. Cazul în care parametrii nu sunt afectaţi de saturaţia magnetică ............................... 665.2. Cazul în care parametrii sunt afectaţi de saturaţia magnetică ...................................... 71
CAPITOLUL 6. TRASAREA CURBELOR ÎN V, I = f(Ie) PENTRU UN MOTORSINCRON ........................................................................................................................................74
CAPITOLUL 7. PROPULSIA ELECTRICĂ A NAVELOR.7.1. Propulsia electrică în curent alternativ ..................................................................................827.2. Scheme de propulsie în curent alternativ trifazat ..................................................................837.3. Scheme de excitaţie ale instalaţiilor de propulsie ...................................................................907.4. Propulsie electrică la nave- Pasagerul de lux Seven Seas Voyager ........................................937.5. Tipuri de nave cu propulsoare electrice ................................................................................100
Prin prezenta declar că Lucrarea de licenţă cu titlul “Proiectarea motorului sincron folositin actionarea electrica unui propulsor naval” este scrisă de mine i nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituţie de învăţământ superior din ţară sau străinătate. Deasemenea, declar că toate sursele utilizate, inclusive cele de pe Internet, sunt indicate în lucrare,cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:
−
toate fragmentele de text reproduse exact, chiar i în traducere proprie din altă limbă, sunt
scrise între ghilimele i deţin referinţa precisă a sursei;
− reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alţi autori deţine referinţa
precisă;
− rezumarea ideilor altor autori deţine referinţa precisă la textul original.
Constanţa,Data
Absolvent: Pînzaru Adrian
8/10/2019 Lucrarea de Licienta-panzaru Final-libre
1.1.1. Rotorul mainilor cu poli iei ţ i (aparen ţ i) se compune în general dintr-o roată
polară formată dintr-un butuc format fixat pe arborele mainii, o serie de braţe i un jug
(obadă), care constituie corpul (miezul) inductorului adică partea prin care se închid liniile de
câmp al polilor de excitaţie.
Pe jugul roţii polare se fixează polii mainii, compui din miezul polar i din piesa
polară. Uneori braţele roţii polare lipsesc cu totul i miezul inductorului este fixat pe butuc sau
chiar direct pe arborele mainii.
Butucul se fixează pe arbore fie cu pană i anţ, fie prin introducerea forţată la presă. În
acelai mod se fixează i miezul inductorului pe butuc sau direct pe arbore.
În piesele polare ale mainilor sincrone cu poli ieiţi se prevăd crestături pentru barele
coliviei de amortizare. La generatoare, aceste bare amortizoare au rolul de a înăbui
armonicele de câmp i a împiedica oscilaţiile pendulare ale rotorului în regimurile tranzitorii. Lamotoarele sincrone, ca i la compresoarele sincrone pentru îmbunătăţirea factorului de putere
al reţelelor electrice, barele amortizoare servesc ca înf ăurare de pornire, jucând rolul de colivie
de motor asincron.
Una dintre problemele cele mai grele în construcţia hidrogeneratoarelor de mare putere o
constituie confecţionarea crapodinei (reazămul crapodinei). Într-adevăr, sarcina pe lagărul
principal, cuprinzând greutatea părţilor rotitoare ale generatoarelor i reacţia apei, care
acţionează asupra paletelor turbinei, ating la construcţiile cele mai noi valori foarte mari.A doua problemă esenţială o constituie obţinerea momentului de inerţie în legătură cu
viteza de ambalare a grupului turbină-generator la descărcarea bruscă. Un moment mare de
inerţie mărete timpul în decursul căruia agregatul atinge viteza maximă de ambalare.
Turaţia e ambalare poate întrece pe cea nominală de până la 2,5 - 3 ori, însă la o astfel de
turaţie apar în coroana rotorului solicitări mecanice foarte mari, care limitează diametrul
rotorului i prin aceasta îngreunează obţinerea momentului necesar de inerţie.
Motoarele i compensatoarele cu poli aparenţi au arbore orizontal în marea majoritate acazurilor.
1.1.2. Rotorul mainilor cu poli îneca ţ i reprezintă o piesă foarte delicată din punct de
vedere constructiv i tehnologic. Forţele centrifuge care apar la vitezele mari ale rotorului
creează în unele părţi solicitări mecanice deosebite. Aceste solicitări cresc i mai mult la
descărcarea bruscă, când turaţia turbogeneratoarelor crete. De aceea se prevede ca fiecare
rotor sa suporte proba de turaţie mărită cu 20 % peste valoarea nominală timp de două
minute. În legătură cu aceste solicitări mecanice deosebite, este firesc ca rotorul i piesele sale
să se confecţioneze din oţel de mare rezistenţă, să fie de un diametru limitat (de obicei până la
8/10/2019 Lucrarea de Licienta-panzaru Final-libre
1,1 m) i de o lungime mare (până la 6 - 10 m). Rotoarele turbogeneratoarelor au arbore
orizontal. În ceea ce privete modul de confecţionare, se deosebesc rotoare masive (monobloc)
i compuse.
Rotorul masiv (fig.1.2 a) se construiete dintr-un singur bloc forjat i apoi urmează
procesul complicat de tratare termică i prelucrare mecanică.
Figura 1.2. Tipuri de rotoare
În direcţia axială, pe întreaga lungime a rotorului, se execută un canal central, care
servete în primul rând pentru examinarea materialului din zona centrală a blocului forjat, iar în
al doilea rând pentru descărcarea blocului forjat de tensiunile interne periculoase.
Pentru a uura problema metalurgică, rotoarele turbogeneratoarelor de peste 50 MW se pot
executa ca rotoare compuse din trei părţi: partea centrală i două flane (fig.1.2.b).
În figura 1.2.c este arătat un rotor din flane cu o lăţime de aproximativ 10 cm.Cavitatea interioară poate fi utilizată cu succes pentru aducerea aerului de răcire. Rotorul de
acest tip este relativ simplu, insă cere o ajustare scrupuloasă a flanelor, ceea ce ridică mult
costul construcţiei din cauza numărului mare al acestora.
Independent de construcţia miezului rotorului, în acesta se execută în lungul
generatoarelor prin frezare crestături în care se aează bobinele de excitaţie. Se deosebesc
rotoare cu crestături radiale (fig. 1.5.a) i rotoare cu crestături paralele (fig. 1.5b), ultimile fiind
mai puţin obinuite. Aproximativ o treime din pasul polar este f ără crestături i formează
8/10/2019 Lucrarea de Licienta-panzaru Final-libre
La periferia interioară a tolelor statorice se prevăd crestături obţinute prin tanţare. În
aceste crestături se plasează înf ăurarea statorică indusă.
Numărul de crestături ale statorului mainii sincrone depinde de pasul polar i de
tensiunea de lucru a înf ăurării. Atunci când tensiunea este ridicată, numărul de crestături este
mai redus, pentru a se micora spaţiul ocupat de izolaţia conductoarelor i crestăturilor i a
utiliza mai eficient miezul statoric. Numărul de crestături este mai redus i în cazul unor pai
polari mici, pentru a nu se ajunge la dinţi prea ubrezi.
Figura 1.10. Miez statoric realizat din segmente
La turbogeneratoare, care au un număr mic de perechi de poli (p = 1, ..., 3), se
utilizează un număr mai mare de crestături pe pol i fază, ceea ce conduce la o mai bună repartiţie a câmpului în întrefier. La hidrogeneratoare, care au un număr mare de poli, în mod
firesc, crestăturile care revin unui pol i unei faze sunt în număr mic (q = 1, .., 3). În acest caz
suntem forţaţi să apelăm la un număr fracţionar de crestături pe pol i fază, pentru a reduce
armonicele superioare ale câmpului. Utilizarea unui q fracţionar suprimă în mare măsură i
armonicele de dantură, astfel încât se pot folosi crestături deschise i numai este nevoie să se
încline crestăturile în raport cu muchiile pieselor polare de excitaţie (sau invers).
Înf ăurarea statorică a mainilor sincrone, cu poli ieiţi se execută în mod curent în
două straturi, cu bobine egale, cu una sau mai multe căi de curent în paralel. La
turbogeneratoare, exclusiv din bobine egale în două straturi, capetele de bobină fiind aezate în
două planuri perpendiculare pe axul mainii sau fiind îndoite astfel încât să fie aezate pe
suprafeţele laterale ale unor conuri. Din partea exterioară capetele de bobină sunt puternic
consolidate cu ajutorul unor piese nemagnetice, spre a se putea prelua solicitările mecanice
datorate forţelor electrodinamice.
Forma cea mai favorabilă a capetelor de bobină la turbogeneratoare este cea în
evoventă (fig. 1.2.). Această formă asigură o bună izolaţie, menţinând constantă distanţa
8/10/2019 Lucrarea de Licienta-panzaru Final-libre
dintre conductoare în părţile frontale, permiţând o ventilaţie excepţional de bună i uurând
consolidarea capetelor de bobine.
Figura 1.11. Capetele de bobină în elocvenţ
În condiţii normale de funcţionare, partea din înf ăurarea statorică aflată în crestături este
puţin solicitată din punct de vedere mecanic. Probleme deosebite ridică însă izolaţia
conductoarelor i crestăturilor, deoarece înf ăurarea funcţionează sub o tensiune relativ
ridicată faţă de masă (3 - 15 kv).
Partea din crestătură a conductorului se poate izola în mod diferit de partea frontală. Se
poate obţine aa-numita izolaţie în teacă. Mult mai convenabilă este însă izolaţia continuă,
la care conductorul se înf ăoară pe întreaga lungime cu câteva straturi înguste de micabandă,
prin suprapunerea pe jumătate. Avantajul acestei izolaţii mai scumpe constă în lipsa
îmbinărilor de izolaţie între capetele de bobină i părţile din crestătură ale conductoarelor.
La turboalternatoarele de putere mijlocie i mare conductoarele înf ăurării statorice
atinge câteva mii de amperi. Pentru a se evita apari ţia curenţilor turbionari mari în
conductorul de secţiune plină, acesta se împarte în conductoare de secţiune mai mică legate în
paralel i sudate la capete împreună. Însă această metodă nu este suficient de eficace. Pentrureduce pierderile suplimentare în cuprul statoric la minimum, trebuie să se transpună
conductoarele, adică să se împletească între ele într-un anumit mod, astfel încât fiecare
conductor pe jumătate din lungimea crestăturii să urce de la fund până la vârf i pe cealaltă
jumătate să coboare de la vârf la fund (fig. 1.12.). Aadar, un acelai conductor ocupă de două
ori în înălţime toate poziţiile din crestătură, odată pe coloana stângă i o dată pe coloana
dreaptă, ceea ce anulează aproape complet pierderile suplimentare prin curenţi turbionari.
Toate trecerile de pe coloana stângă pe coloana dreaptă se fac numai la vârf i la fund, peprimul i pe ultimul strat, aa că cele două coloane se pot izola printr-un strat izolator, pus în
8/10/2019 Lucrarea de Licienta-panzaru Final-libre
CAPITOLUL 2. REGIMURILE DE FUNCŢIONARE ALE MAINII SINCRONE
Maina sincronă poate funcţiona în două regimuri de bază: de generator i de motor. În
regimul de generator maina transformă puterea mecanică primită pe la arbore de la un
motor (turbină cu aburi, turbină hidraulică, motor diesel etc.) în putere electrică, debitată într-o reţea de curent alternativ. În regimul de motor, maina transformă puterea electrică
primită de la o reţea de curent alternativ în putere mecanică, cedată de la arbore unui mecanism
sau unei instalaţii mecanice (pompă, compresor, rulouri transportoare etc).Maina sincronă nu poate funcţiona în regimul de frână propriu-zisă deoarece cuplul
electromagnetic sincron apare numai atunci când rotorul mainii are aceeai viteză, ca i
câmpul învârtitor statoric (a cărui viteză este impusă de frecvenţa reţelei de alimentare).
În schimb, deseori se consideră ca un regim distinct funcţionarea mainii sincrone
drept compensator al factorului de putere al unei instala ţii electrice oarecare, care
înregistrează un factor de putere inductiv redus. Aa cum voi arăta mai departe, regimul de
compensator nu este un regim de bază. El coincide cu regimul de motor în gol.
2.1. Regimul de motor. Maina sincronă poate funcţiona i în regim de motor
confirmând încă o dată principiul general valabil al reversabilităţii mainilor electrice.
Vom arăta mai întâi că motorul sincron nu are un cuplu de pornire. Pentru aceasta, să
presupunem că o maină sincronă este conectata cu partea statorică la o reţea electrică
trifazată de pulsaţie co. înf ăurarea triafzată a statorului va fi parcursă de curenţi, formând un
sistem trifazat simetric echilibrat i va produce un câmp învârtitor în sensul succesiunii
fazelor cu viteza unghiulară.
Sa presupunem că rotorul cu înf ăurarea sa de excitaţie parcursă de un curent continuu se
rotete cu o viteză unghiulară 1Ω ≠ Ω . Fluxul total produs de câmpul învârtitor de excitaţie
prin spirele unei faze statorice va fi
10 0 0cos cosm m p p t β Ψ = Ψ ⋅ = Ψ ⋅ Ω (2.1.)
în care 1t β = Ω este unghiul f ăcut la un moment dat t de axa unui pol nord a rotorului i axa
de simetrie a înf ăurării de fază statorice considerate.
Energia de interacţiune între rotor i înf ăurarea de fază va fi
( )0 0 2 cos cosmW i I p t β ω ϕ = Ψ = Ψ ⋅ ⋅ − (2.2.)
8/10/2019 Lucrarea de Licienta-panzaru Final-libre
Dacă curentul care parcurge înf ăurarea statorică este
( )2cosi I t ω ϕ = − (2.3.)
Cuplul dezvoltat asupra statorului (conform principiului acţiunii i reacţiunii, acest
cuplu este egal i de sens contrar cu cel exercitat asupra rotorului) se obţine imediat
( )10
.
WM= 2 cos cosm
i const
p I p t t ω ϕ β
=
∂= − ⋅ Ψ ⋅ ⋅ Ω −
∂ (2.4.)
Acest cuplu are o valoare medie nulă în decursul unei rotaţii a rotorului, fiind un cuplu
pulsatoriu în timp. Atunci când rotorul stă pe loc i 1 0Ω = , cuplul este nul. Prin urmare, într-
aevăr, motorul sincron are cuplul de pornire nul, ceea ce reprezintă un mare handicap în
comparaţie cu alte tipuri de motoare electrice. Dimpotrivă, dacă 1
p
ω Ω = = Ω , maina dezvoltă
un cuplu care are o medie diferită de zero. Aadar, dacă rotorul se învârtete în acelai sens i
cu aceeai viteză ca i câmpul învârtitor statoric, maina sincronă dezvoltă un cuplu. Acest cuplueste negativ în raport cu statorul i pozitiv în raport cu rotorul. Un cuplu pozitiv în raport cu
rotorul înseamnă un cuplu activ. Maina dezvoltă deci putere mecanicăP=MΩ , pe care o
cedează în cea mai mare parte mecanismului antrenat prin intermediul arborelui, iar restul
acoperă pierderile mecanice proprii. Maina preia această putere de la reţeaua electrică de
alimentare. Deci ea funcţionează în regim de motor electric.
Aadar, motorul sincron nu dezvoltă cuplu de pornire, dar, dacă printr-un mijloc oarecare este
antrenat până la viteza de sincronism, atunci el poate dezvolta un cuplu activ.Motorul sincron poate fi adus la viteza de sincronism prin antrenarea lui de către un mic
motor asincron cuplat pe acelai arbore care, după „prinderea" în sincronism a motorului
sincron, este scos din funcţie. O altă metodă care se utilizează curent pentru pornirea
motorului sincron este aa-numita „pornire în asincron". în acest caz motorul este prevăzut cu o
colivie de veveriţă pe rotor, care dezvoltă un cuplu asincron suficient pentru a accelera rotorul la
mersul în gol sau cu sarcină redusă până aproape de viteza de sincronism.
În timpul pornirii în asincron, înf ăurarea de excitaţie este pusă în scurtcircuit atât din
motive de securitate cât i pentru a ajuta pornirea. O dată adus rotorul aproape de viteza de
sincronism datorită cuplului asincron, se conectează înf ăurarea de excitaţie pe sursa de
curent continuu necesară excitaţiei mainii sincrone. Experienţa arată că, după alimentarea în
curent continuu a înf ăurării de excitaţie, apare un regim tranzitoriu de accelerare a
rotorului care, în cele din urmă, se învârtete chiar cu viteza de sincronism sub acţiunea
cuplului electromagnetic sincron. Motorul „se prinde în sincronism". în mod automat, atunci
când maina se rotete cu viteza de sincronism, colivia de veveriţă de pornire iese din
funcţie.
8/10/2019 Lucrarea de Licienta-panzaru Final-libre
Aa cum s-a arătat mai sus, motorul sincron dezvoltă un cuplu electromagnetic sincron
numai dacă viteza rotorului este egală cu cea corespunzătoare câmpului învârtitor statoric.
Altminteri, cuplu sincron este nul (dei uneori cuplul efectiv nu se anulează pe seama
apariţiei unui cuplu asincron). In consecinţă, caracteristica mecanică a motorului sincron este
eminamente dură (fig. 2.2.) pe toată gama de cupluri, pentru care viteza rotorică rămâneegală cu cea de sincronism.
2.2. Regimul de generator. Să presupunem că înf ăurarea de excitaţie a unei
maini sincrone trifazate este alimentată în curent continuu de la o sursă oarecare (de
exemplu, de la excitatoarea de pe acelai arbore) i că rotorul este antrenat cu viteza
unghiulară Ω într-un sens dat de către un motor primar oarecare, care dezvoltă cuplul activ Ma.
Înf ăurarea de excitaţie rotorică, fie că rotorul are polii aparenţi, fie că are polii înecaţi,produce un câmp învârtitor inductor cu viteza unghiulară Ω i cu p ; perechi de poli. Acest
câmp învârtitor produce la rândul său un flux 0Φ variabil în timp, prin spirele unei înf ăurări de
fază a statorului. Dacă câmpul învârtitor inductor are o repartiţie sinusoidală în spaţiu, atunci
acest flux variază sinusoidal în timp cu o pulsaţie:
pω = ⋅ Ω (2.10.)
În înf ăurarea de fază considerată se induce deci o tensiune electromotoare Eo
sinusoidală în timp, de aceeai pulsaţie ω . În ansamblul celor trei înf ăurări de fază alestatorului se induce un sistem de trei tensiuni electromotoare simetrice, echilibrate. Sensul
succesiunii în timp a celor trei tensiuni electromotoare este dictat de sensul de rotaţie al
câmpului învârtitor inductor.
Dacă înf ăurarea statorului este conectată pe o impedanţă trifazată simetrică ea va fi
parcursă de curenţi de fază, care formează, de asemenea, un sistem trifazat simetric,
echilibrat.
Maina debitează în impedanţă de sarcină o anumită putere activă 2P pe care o ia,evident, de la motorul primar. Maina funcţionează deci în regim de generator electric. Ne
convingem de această afirmaţie dacă apelăm i la bilanţul de puteri al mainii.
Motorul primar dezvoltă un cuplu activ Ma, al cărui sens coincide cu sensul de rotaţie al
câmpului învârtitor inductor. Motorul primar cedează mainii sincrone puterea mecanică.
1 aP M= ⋅ Ω (2.11.)
Asupra indusului mainii, adică asupra statorului, se exercită un cuplu electromagnetic.
8/10/2019 Lucrarea de Licienta-panzaru Final-libre
pentru următoarele valori ale parametrilor:0,7 pα = ;
/ 2 M δ δ = ; / 0,02δ τ = .
3.2. Calculul dimensiunilor principale
Acest calcul are drept scop stabilirea diametrului interior al statorului (D), diametrul exterior alstatorului ( )eD , i lungimea ideală ( )il în funcţie de care rezulta gabaritul mainii.
3.2.1. Diametrul interior al statorului se determină cu relaţia:
[ ] [ ]3
33
1
60 2 60 500 10 6D= 4,82 48,2
255 1000 2iN S p
dm cmC nπ λ π
⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅= = =
⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅; (3.2.1)
în care:
3255 / C J dm = ;
2λ = .
Din curbe, pentru [ ]500iN
S kVA= i 3 p = , rezultă [ ]55 D cm= ;
3.2.2. Diametrul exterior al statorului, pentru prima valoare a lui D(calculată), rezultă:
[ ]1, 45 48, 2 69, 9e D D k D cm= ⋅ = ⋅ = ; (3.2.2)
iar pentru diametrul D din curbe, rezultă:
[ ]1, 45 55 79, 75e D D k D cm= ⋅ = ⋅ = ; (3.2.3);
în care Dk pentru 2 6 p = i N U >1000[V] are valoarea 1,45 Dk = .
Din motive tehnologice, diametrul exterior se standardizează la valoarea cea mai apropiată,aceasta fiind:
[ ]74e D cm= ;
pentru care se recalculează diametrul interior al statorului:
[ ]74
521,45
e
D
D D cm
k = = = ; (3.2.4)
3.2.3. Pasul polar se calculează cu formula:
[ ]52 27,2
2 6
Dcm
p
π π τ
⋅ ⋅= = = . (3.2.5)
8/10/2019 Lucrarea de Licienta-panzaru Final-libre
( ) [ ]1 10 5 50FE v il n l cm= + = ⋅ = ; (3.2.11)
• Lungimea geometrică:
[ ]50 9 1 59
g FE v vl l n b cm= + ⋅ = + ⋅ = ; (3.2.12)
• Lungimea ideală:
[ ]59 9 0,5 54,5i g v vl l n b cm= − ⋅ = − ⋅ = , (3.2.13)
care este apropiata de valoarea rezultatădin calcul.
3.3. Înf ăurarea i crestăturile statorului
3.3.1. Tipul i izolaţia înf ăurăriiFiind maini de înaltă tensiune, înf ăurarea statorului va fi cu bobine prefabricate —secţii rigide. Pentru astfel de înf ăurare crestăturile sunt deschise.Pentru clasa de izolaţie F, dispunerea izolaţiei înf ăurării este următoarea:
• pe partea activă (în crestătură): teacă izolantă cu grosimea de 1,8 mm unilaterală;• pe partea frontală: bandă izolantă clasă F de 0,15x20 [mm], în 6 straturi 1/2 suprapuse,
peste care se prevede un strat cap la cap, bandă de contracţie pentru consolidare;• izolaţia între straturi: sticlotextolit sau liatex grosime de 2 mm.
3.3.2. Numărul de crestături ale statorului: 1Z 2 pmq=
Impunând q, rezultă 1Z , ceea ce simplifică considerabil problema.Totui la stabilirea lui 1Z , trebuie avute în vedere următoarele considerente:a) din motive de reducere a pulsaţiilor, în întrefier, se recomandă ca pasul dentar , să fie
cuprins între anumite valori optime (0,05τ < 1t < 0,2τ ).b) diminuarea armonicilor din curba câmpului magnetic, respectiv din curba tensiunii
electromotoare induse reprezintă o problemă de care trebuie să se ţină seama în alegerea tipului de înf ăurare.Se recomandă ca pentru îndeplinirea condiţiilor de mai sus, alegerea lui q să se facă astfel:
• dacă q > 4 se poate alege fie q = număr întreg, fie q = numărfracţionar;
•
dacă q < 4 se preferă numai q = număr fracţionar.Astfel s-a ales q=4, pentru care rezultă numărul de crestături ale statorului
1Z 2 3 3 4 72= ⋅ ⋅ ⋅ =
Considerând numărul de căi de curent în paralel a=l, se verifică condiţiile de simetrie cetrebuie îndeplinite de înf ăurările trifazate, astfel:
a) din condiţia ca numărul de bobine pe fază i pe calea de curent să fie acelai, rezultă:
1 Z
m a=
⋅ număr întreg; (3.3.1)
1 72 243
Z
m a= =
⋅(se verifică) ; (3.3.2)
8/10/2019 Lucrarea de Licienta-panzaru Final-libre
b) din condiţia echilibrării căilor în paralel pe fază, trebuie ca:
2 p
a
⋅= număr întreg; (3.3.3)
2 2 36
1
p
a
⋅ ⋅= = (se verifică) ; (3.3.4)
c) pentru ca t.e.m. induse pe fază să fie egale i defazate cu 2 / mπ trebuie ca:
1 Z
m t =
⋅ număr întreg, (3.3.5)
unde t este cel mai mare divizor comun al numărului de perechi de poli p i al numărului decrestături 1Z :
t=c.m.m.d.c. (72, 3)=3, deci rezultă:
1 728
3 3
Z
m t = =
⋅ ⋅(se verifică) ; (3.3.6)
3.3.3. Pasul dentar al statorului:
[ ]11
522,26 cm
72
Dt
Z
π π ⋅ ⋅= = = ; (3.3.7)
care se încadrează în limitele orientative de la condiţia a).
3.3.4. Pasul înf ăurăriiÎnf ăurarea fiind din conductor profilat ea se construiete numai din două straturi,
crestăturile fiind din pereţi paraleli.Printre avantajele înf ăurării în două straturi este i acela al reducerii armonicelor superioare
din curba t.e.m., printr-o scurtare convenabilă a pasului principal al bobinei.Astfel pentru o diminuare simultană a armonicilor 5 i 7 din curba t.e.m. se obinuiete oscurtare a pasului principal cu 1/6 din pasul diametral, adică:
1
5
6 y yτ = ⋅ = număr întreg; (3.3.8)
în care:
1 3 4 122
Z y m q
pτ = = ⋅ = ⋅ = (3.3.9)
este pasul metral, în crestături,
deci:
1
5 5
3 4 106 6 y yτ = ⋅ = ⋅ ⋅ = = număr întreg (par), (3.3.10)
8/10/2019 Lucrarea de Licienta-panzaru Final-libre
Fig.3.1..Secţiune prin crestătura statorului mainii sincrone, aezarea conductoarelor i
izolaţiile folosite.3.3.10.1. Lăţimea (orientativă) a crestăturii, având în vedere următoarele limite aleraportuluiconstructiv 0,4 0,5 β = ÷ , rezultă în limitele:
( ) ( ) [ ]12 74 2 5,22 4,75 54,6 cme j c D D h h= − + = − + = ; (3.3.27)
pentru această valoare se recalculează următoarele mărimi la valorile definitive (dacă se încadrează în limitele solicitărilor):
[ ]54
28,22 6
Dcm
p
π π τ
⋅ ⋅= = = ; (3.3.28)
[ ]27,2 10
0,796 T0,61 0,282 0,545i i
Bl
δ α τ
−Φ ⋅
= = =⋅ ⋅ ⋅ ⋅
; (3.3.29)
Deoarece inducţia maximă în întrefier nu se încadrează în limitele0,98 1,02curbe curbe B B Bδ δ δ ⋅ < < ⋅ , se impune [ ]0,8 T Bδ = i rezultă, definitiv
[ ]27,2 10
55,30,61 0,282 0,8i
i
l cm Bδ α τ
−Φ ⋅
= = =⋅ ⋅ ⋅ ⋅
; (3.3.30)
Se ia pentru lungimea ideală valoarea rotunjită
[ ]52,5il cm= ;
căreia îi corespunde [ ]0,797 T Bδ = , adică în limitele recomandate.
Valoarea definitivă a raportului λ este:
52,51,86
28,2ilλ
τ = = = ; (3.3.31)
Miezul magnetic va avea tot 9 canale radiale de 1 cm fiecare i 10 pachete de tole de câte4,5 cm fiecare.Valorile definitive pentru dimensiunile miezului magnetic al statorului vor fi deci:
( ) ( ) [ ]1 9 1 4,8 48 cmFE v il n l= + = + ⋅ = ; (3.3.32)
[ ]48 9 1 57 cmi FE v vl l n b= + = + ⋅ = ; (3.3.33)
[ ]0,5 57 0,5 9 1 52,5 cmi g v vl l n b= − = − ⋅ ⋅ = ; (3.3.34)
iar pentru pasul dentar i pătura de curent vor fi:
[ ]11
542,35 cm
72
Dt
Z
π π ⋅ ⋅= = = ; (3.3.35)
8/10/2019 Lucrarea de Licienta-panzaru Final-libre
În cazul în careδ este mai mare, reactanţa sincronă longitudinală are o valoare mică i deci
maxM i k l sunt mari.
De obicei pentru mainile normale cu poli aparenţi i varianta combinată.
1 1,6d x = ÷ u.r., în medie 1, 3d x = u.r.,
- lăţimea întrefierului δ , la mainile sincrone cu poli aparenţi i varianta combinată sedetermină cu relaţia:
( ) ( ) [ ]
4 4
1
0,36 10 0,36 10 388 28, 20,38 cm
1,07 1,3 0,12 0,8d
A
k x x Bσ δ
τ δ
− −⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅
= = =⋅ − ⋅ ⋅ − ⋅
; (3.4.1)
în care:
1 xσ - este reactanţa de scăpări pe fază, care se estimează în limitele: 0,08-0,15u.r.k - coeficient ce ţine scama de creterea tensiunii magnetice a întrefierului, datorită
existenţei întrefierului parazitar de îmbinare dintre polii i jugul rotorului:
k' =1,05 + 1,1 - pentru jugul rotorului din oţel.
Se stabilete valoarea rotunjită δ =4 [mm].
3.5. Dimensionarea circuitului magnetic
Dimensionarea circuitului s-au f ăcut odată cu calculul lăţimii întrefierului.
3.5.1. Diametrul exterior al rotorului Lăţimea piesei polare:
[ ]2 54 2 0,4 53,2 cmr D D δ = − = − ⋅ = ; (3.5.1)
Laţimea razei polare:
[ ]0,7 28, 2 19,7 cm p pb α τ = = ⋅ = ; (3.5.2)
Raza de formă a polului:
( ) ( ) [ ]
2 2
5422,13 cm
8 8 54 0,8 0, 42 2
19,7
p
M
p
D R
D
b
δ δ = = =
⋅ − ⋅ ⋅ −+ +
; (3.5.3)
unde:
2 M δ
δ
= ; (3.5.4)
i deci:
8/10/2019 Lucrarea de Licienta-panzaru Final-libre
( )[ ] [ ]2 10 20 cm 59 11 70 cm j ml l= + ÷ = + = ; (3.5.12)
[ ]2 1, 4 T j
B = ;
Diametrul interior al rotorului:
( ) ( ) [ ]22 54 2 0, 4 4 10 4,35 16,5 cmir p m j D D h h hδ = − + + + = − + + + = . (3.5.13)
3.6. Dimensionarea înf ăurării de amortizare
Înf ăurarea de amortizare se montează în piesele polare ale polilor aparenţi, cel maifrecvent barele de amortizare având secţiune rotundă.
Înf ăurarea de amortizare se dimensionează, orientativ, din condiţiile unei amortizăricorespunzătoare a câmpurilor de succesiune inversă la generator.
3.6.1. Secţiunea totală a barelor pe pol:
( ) ( ) 2
1
388 28,20,15 0,3 0,15 0,3 262,5 525 mm
6,25a
AS
J
τ ⋅ ⋅ = ÷ ⋅ = ÷ ⋅ = ÷ ∑ ; (3.6.1)
3.6.2. Pasul crestăturii înf ăurării de amortizare t a se stabilete având în vedere micorareape cât posibil a pierderilor în bare date de câmpurile de succesiune inversă.
Astfel, considerând:b d
q ac c
= + = ; (3.6.2)
1 72 6 84 1
2 2 3 3 2 2
Z q
pm= = = = + =
⋅ ⋅; (3.6.3)
deci rezultă:
a=1; b=6; c=2; d=8
Se recomandă, pentru 9d < , ca 1 10,8at t t ⋅ < < .
8/10/2019 Lucrarea de Licienta-panzaru Final-libre
Pentru generatoare se preferă barele din cupru, pentru că pierderile suplimentare sunt mici.
3.6.3. Numărul de bare pe poli:
19,7 1,7510,25
1,75 p a
a
a
b t n
t
− −= = = ; (3.6.4)
Se adoptă: na =10
3.6.4. Secţiunea unei bare de amortizare:
2262,5 52526, 25 52,5 mm10
a
a
a
S
S n
÷
= = = ÷ ∑
; (3.6.5)
3.6.5. Diametrul barei de amortizare, considerând barele rotunde
( )[ ]
4 26, 25 52,545, 77 8,17 mma
a
S d
π π
⋅ ÷⋅= = = ÷ ; (3.6.6)
Din STAS 391-72, pentru o amortizare mai bună, amortizare ca generator se ia
[ ]9 mmad = , pentru care secţiunea este 263,2 mmaS = .
Se adoptă pentru istmul crestăturii [ ]0 0 2,5 mmh b= = .
3.6.6. Secţiunea transversală a inelului de scurtcircuitare:
( ) ( ) ( ) 20,4 0,5 0, 4 0,5 50, 24 10 200,9 251,2 mma a as s n = ÷ ⋅ ⋅ = ÷ ⋅ ⋅ = ÷ ; .(3.6.7)
Conform STAS 2873-78 se adoptă pentru inelul de scurtcircuitare, bară din cupru, dedimensiuni:
6-40 = 239 [mm2].
3.7. Parametrii înf ăurării indusului în regim staţionar
După cum s-a menţionat, înf ăurarea statorului fiind pentru înaltă tensiune, este construită dinconductor profilat, în două straturi, cu bobine izolate (secţii rigide) .
a) Lungimea frontală a bobinei statorului, se determină efectuând la scară construcţia grafică indicată în figura 3.2. Valorile dimensiunilor constructive sunt luatedin tabelul 2.
8/10/2019 Lucrarea de Licienta-panzaru Final-libre
c) Întru-cât toate inducţiile sunt mai mici decât 1,8 T, din curba de magnetizare a tablei de o ţelelectrotehnic laminată la rece cu cristale neorientate, pentru inducţiile de mai sus rezultă:
[ ]max 95 A/cmd H = ;
[ ]18 A/cmdmed H = ;
[ ]min 7 A/cmd H = ;
Valoarea medie a intensităţii câmpului magnetic este dată de relaţia:
( ) ( ) [ ]1 max min1/ 6 4 1/ 6 95 4 18 7 29 A/cmd d dmed d H H H H = + + = + ⋅ + = ; (3.8.8)
Tensiunea magnetică a dinţilor:
[ ]1 1 12 2 4,75 29 275,5 Amd c d U h H = ⋅ = ⋅ ⋅ = ; (3.8.9)
Tensiunea magnetică a jugului statorului pentru o pereche de poli
a) Lungimea medie a liniei de câmp:
( ) ( )[ ]
1
1
74 5, 2536 cm
2 2 3e f
j
D h L
p
π π − −= = =
⋅; (3.8.10)
b) Tot din curba de magnetizare a tablei de oţel electrotehnic laminată la rece cu
cristale neorientate, rezultă că pentru 1 j B = 1,52 [T] avem:
[ ]1
22 A/cm j
H = ;
Tensiunea magnetică a jugului statorului este următoarea:
[ ]1 1 1 1 0,38 36 20 273 Amj j jU L H ζ = ⋅ ⋅ = ⋅ ⋅ = ; (3.8.11)
unde 1 0,38ζ = s-a ales pe cale grafică în funcţie de 1 j B .
Tensiunea magnetică a polului pentru o pereche de poli:
a) Coeficientul de scăpări al rotorului, este dat de relaţia:
8/10/2019 Lucrarea de Licienta-panzaru Final-libre
0 / mi mi m N U U U =∑ ∑ u.r. 0,503 0,8 1 1,106 1,866 2,46
'1 1 0 / m dj m dj m N U U U δ δ = u.r. 0,456 0,716 0,864 0,941 1,31 1,527
'0 / mR mR m N U U U = u.r. 0,046 0,083 0,135 0,164 0,555 0,936
B. Solenaţia de excitaţie la sarcină nominală Se determină cu metoda caracteristicilor magnetice parţiale. Astfel, raportul de saturaţie, este datde relaţia:
' '1
' ''
0,91,06
0,85m dj
m
U PP
U PP
δ
δ
= = = ; (3.8.37)
pentru care din grafice, deoarece / 2mδ δ = rezultă:
0,978sd k = ;
0,9sqk = ;
1 0,00105k = ;
Solenatia de reacţie a indusului, în u.r., este:
0
91201,28 . .
7110a
a
m N
F F u r
U = = =
; (3.8.38)
Solenatia transversală, cu influenţa saturaţiei magnetice, este determinată cu relaţia:
0,9 0,4 1,28 0,46 . .sq aq ak k F u r ⋅ ⋅ = ⋅ ⋅ =
; (3.8.39)
pentru care rezultă:
0 0,55 . .q E u r =
;
După determinarea direcţiei axei (q) rezultă:
50Ψ = ;
Solenatia „eficientă" de reacţie a indusului care ţine cont de efectul demagnetizant alcomponentelor longitudinală i transversală este:
8/10/2019 Lucrarea de Licienta-panzaru Final-libre
Din construcţia grafică rezultă solenatia de excitaţie la sarcină nominală, în u.r.
'
1,9 . .eN OK F u r = =
; (3.8.41)Pentru a lucra acoperitor, ca urmare a unor abateri de la curbele de magnetizare sau uoaremodificări de dimensiuni constructive, se majorează valoarea obţinută cu circa 4 ÷ 6% rezultând:
( ) ( )' '1,04 1,06 1,97 2,014 . .eN eN F F u r = ÷ = ÷
; (3.8.42)
Solenaţia de excitaţie la sarcină nominală, în A, este:
( ) [ ]' '0 1,97 2,014 7110 14006 14320 A .eN eN m N F F U = ⋅ = ÷ ⋅ = ÷
; (3.8.43)
Se adoptă valoarea [ ]14500 AeN F = ;
Căderea de tensiune, în procente, este:
1,24 1100 100 24
1
KH KGU
KG
− −∆ = = = % (3.8.44)
care se încadrează în limitele impuse de STAS 1893-78, conform căruia căderea de tensiuneprocentuală nu trebuie să depăească 50%.
3.9. CALCULUL ÎNFĂURĂRII DE EXCITAŢIE
Înf ăurarea de excitaţie, fiind situată pe rotor, este solicitată la acţiunea forţei centrifuge. Deaceea, construcţia înf ăurării de excitaţie trebuie să fie destul de rigidă, pentru ca să nu suferedeformaţii în funcţionare sau să apară fenomenul de măcinare a izolaţiei, datorită vibraţiilorposibile în funcţionare i deci pericolul străpungerii mai ales faţă de masă.
De aceea înf ăurarea de excitaţie la mainile cu poli aparenţi de puteri mijlocii i mari, seconstruiete din bare îndoite pe muchie într-un strat sau în două straturi.
Astfel la mainile sincrone cu poli aparenţi se indică următoarele domenii orientative pentrutensiunea de excitaţie:- pentru bobine din bare îndoite pe muchie [ ]24 80 VeN U = ÷ .
3.9.1. Secţiunea conductorului înf ăurării de excitaţie, considerând că toate bobinele sunt înserie, este dată de relaţia:
24 14500 1,431,1 1,1 0,0265 36, 26 mm
50eN emed
ce
e
p F ls
U ϑ ρ
⋅ ⋅ ⋅ ⋅ = ⋅ ⋅ = ⋅ ⋅ = ; (3.9.1)
unde s-a ales [ ]50 Ve
U = ;
8/10/2019 Lucrarea de Licienta-panzaru Final-libre
În cadrul acestor limite ale lăţimii conductorului considerând bobina din conductor îndoit pemuchie, se va stabili conform STAS 2873-78, lăţimea conductorului între 30+36mm . Se adoptă preliminar
b=36 [mm];
lungimea medie a spirei înf ăurării de excitaţie se determină cu relaţia:
( ) ( )( ) ( ) [ ]
2 2 2 0,12 59 2 1,5 9 2 0,25 0,1 3,6 143 cm
emed m m izl l b b bπ δ
π
= − + + + =
= ⋅ − ⋅ + + ⋅ + ⋅ = (3.9.4)
în care constructiv din desenul la scară se adoptă:
[ ] [ ]15 mm 1,5 cmb = = ;
[ ]0,25 cmizδ = ;
Din STAS 2873-78 se ia conductorul din CuEm (cupru electrotehnic moale) având
secţiunea:21,06 36 37,9 mma b × = × = ;
Din figura rezultă că raza de îndoire pe muchie a conductorului va fi
[ ]9
0, 25 4,75 cm2 2m
iz
b R δ = + = + = ; (3.9.5)
Verificarea razei pentru posibilitatea îndoirii pe muchie se face cu relaţia:
[ ]2 2360,05 0,05 6,12 cm
1,06c
b R R
a≥ = ⋅ = ⋅ = ; (3.9.6)
8/10/2019 Lucrarea de Licienta-panzaru Final-libre
[ ]0 0, 4 115 46 VeN e e eU U R I ϑ = = ⋅ = ⋅ = ; (3.9.12)
• Tensiunea de excitaţie la funcţionarea în gol este:
[ ]0 0 0,75 0, 4 56,4 3 20 Ve N e e a eN U U R I ϑ = = ⋅ = ⋅ ⋅ + = ; (3.9.13)
Unde 0,75e a e R Rϑ ϑ ≈ este rezistenţa excitaţiei la 50a C ϑ ≈ .
• Puterea de excitaţie nominală:
[ ] [ ]49 115 5635 W 5,635 kWeN eN eN P U I = ⋅ = ⋅ = = ; (3.9.14)
3.10. PARAMETRII ÎNFĂURĂRILOR ROTORULUI ÎN REGIM STAŢIONAR
3.10.1. Parametrii înf ăurării de excitaţie
A.
Rezistenţa înf ăurării de excitaţie:
( ) ( )2 2
2 2 21 1
1,33 10 10,875 91201 0,0246
50 7 10 63 35,5
0, 0035 . .
ad a emed e de
N e ce
k F lr k
f w s
u r
ϑ ρ π π −
+= ⋅ ⋅ + = ⋅ ⋅ =
⋅ Φ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅
=
; (3.10.1)
unde dek - coficientul de multiplicare al rezistenţei de descărcare, faţă de rezistenţa proprie a
înf ăurării de excitaţie. Deoarece această rezistenţă se introduce în rotor numai în perioadapornirii în asincron, rezultă că pentru generator acest coeficient are valoarea zero.
Dacă reactanta exterioară ar fi mai mică (scurtcircuitul s-ar produce la bornelemainii), atunci:
'' ''2 0, 214 0,146 0,17 . .d q x x x u r = ⋅ = ⋅ = (3.11.5)
considera 2 x , ca având valoarea mai mare.
3.11.2 Constantele de timp ale regimului tranzitoriu
a) Constanta de timp a înf ăurării de excitaţie:
[ ]1
1,5330,139 s
2 2 50 0,0035e
e
e
xT
f r π π = = =
⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅; (3.11.6)
Această constantă de timp determină viteza de cretere a tensiunii înf ăurării de excitaţie.
b) Constanta de timp a curenţilor tranzitorii din stator i rotor:
[ ]'
' 0,2980,139 0,0302 s
1,37d
d e
d
xT T
x= = ⋅ = ; (3.11.7)
Această constantă determină procesele de reglare a excitaţiei. Totodată, această constantă detimp influenţează puternic viteza de amortizare a componentelor pulsatorii ale cuplului de rota ţie.
c) Constanta de timp a înf ăurării de amortizare după axa longitudinală:
[ ]'
' 0,5310,00545 s
2 50 0,31d
dd
d
xT
r
σ
ω π = = =
⋅ ⋅ ⋅ ⋅; (3.11.8)
unde:' 1 1
0,32 0,531 . .1 1 1 1
1, 28 0, 253
d d
ad e
x x u r
x x
σ σ
σ
= + = + =
+ +
(3.11.9)
d) Constanta de timp a curenţilor supratranzitorii:
8/10/2019 Lucrarea de Licienta-panzaru Final-libre
c) Curentul supratranzitoriu de scurtcircuit monofazat:
''1 ''
2 0
3 36, 26 . .0, 211 0,18 0, 0847d
d I u r x x x= = =+ + + +
(3.12.17)
sau
[ ]'' ''1 1 6, 26 45, 6 285, 4 Ad d N I I I = ⋅ = ⋅ =
; (3.12.18)
3.12.4. Curentul maxim de scurtcircuit brusc (oc)
Valoarea instantanee maximă (amplitudinea) a curentului de scurtcircuit brusc, numit i „
curent de oc", se calculează pentru cazul când scurtcircuitul se produce în momentul treceriicurentului prin valoarea maximă (tensiunea trece prin zero). Considerând de asemenea o valoare atensiunii cu 5% mai mare decât cea nominală, rezultă:
max ''
1,05 2 1,05 21,8 1,8 12,5 . . 21
0,214k soc
d
I I u r x
⋅ ⋅= = = = <
(3.12.19)
sau
[ ] [ ]max 12,5 45,6 570 A 21 957,6 Ak soc soc N N I I I I I = = ⋅ = ⋅ = < ⋅ =
; (3.12.20)
deci valori care se încadrează în limitele impuse de STAS 1893-78.
3.12.5 Raportul de scurtcircuit (R.S.C.)
Fizic, RSC reprezintă raportul dintre valoarea curentului de scurtcircuit i valoareacurentului nominal, adică tocmai curentul de scurtcircuit în unităţi relative.
Dar, curentul de scurtcircuit depinde la rândul său de valoarea curentului de excitaţie amainii. De aceea, în funcţie de curentul de excitaţie, se vor determina două valori distincte alecurentului de scurtcircuit (din indus), i anume:
- pentru curentul de excitaţie la funcţionarea în gol, care a fost determinat în cadrulcapitolului 11.3 ca având valoarea 0e I = 56,4 [A], i care se consideră drept curent de excitaţie
de bază, la care se raportează celelalte valori (deci 0e I
= 1) i
- pentru curentul de excitaţie la funcţionarea în sarcină nominală eN I , determinat cu
relaţia:
0
1152,04 . .
56,4eN
eN
e
I I u r
I = = =
(3.12.21)
a) Curentul de scurtcircuit pentru excitaţia la funcţionarea în gol este:
8/10/2019 Lucrarea de Licienta-panzaru Final-libre
unde deoarece în cazul scurtcircuitului fluxul rezultat este mic, pentru determinarea tensiuniielectromotoare E' o corespunzătoare lui 0e I (respectiv lui eN I ) , a fost folosită caracteristica
magnetică liniară (prelungirea porţiunii rectilinii a caracteristicii magnetice de funcţionare îngol). Prin urmare, rezultă:
pentru 0e I
: '0 1,1 . . E u r =
pentru eN I
: ''0 2,25 . . E u r =
b) Curentul de scurtcircuit pentru excitaţia nominală este:
''0
0 0,803 2,04 1,64kN k eN
d
E I I I
x= = ⋅ = ⋅ =
(3.12.23)
CAPITOLUL 4. CARACTERISTICILE MOTORULUI SINCRON
4.1. Căderea de tensiune %U ∆ este determinată în capitolul anterior:
U ∆ = 24%.4.2.Curenţii de scurtcircuit sunt determinaţi în capitolul anterior.
4.3. Capacitatea statică de suprasarcină
2
1,641, 055 1,92 . .
cos 0,9kN
M
N
I k k u r
ϕ = ⋅ = ⋅ = (4.1)
unde, pentru
''0
1, 37 0, 780,336
2,25 0,78d q
M
q
x x
E xε
− −= = =
⋅ ⋅
(4.2)
rezultă din grafice:
2 1,055k =
4.4. Cuplul de rotaţie la scurtcircuit brusc
În cazul unui scurtcircuit brusc la bornele mainii, asupra statorului i rotorului acţionează un cuplu de rotaţie mult mai mare decât cuplul nominal. Valoarea cuplului maxim, în cazulscurtcircuitului brusc trifazat simetric, se determină, ca i valoarea de scurtcircuit brusc, pentru otensiune majorată cu 5% faţă de cea nominală, cu relaţia:
8/10/2019 Lucrarea de Licienta-panzaru Final-libre
6. Pierderile suplimentare în fier la funcţionarea în sarcină se aproximează conform relaţiei:
[ ]30,005 400 10 2 kWsFeP = ⋅ ⋅ = ;
7. Pierderi suplimentare electrice, la funcţionarea în sarcină (datorită fenomenului de refulare),se neglijează deoarece dimensiunea pe înălţimea crestăturii a conductorului înf ăurării indusului
[ ]( )0,112 cmcuh = este mică.
8. Pierderile totale i randamentul mainii:
a) Pierderile totale:
[ ]1 4,96 17,29 2,94 1,15 2 28,34 kWFe e mec v sFeP P P P P P= + + + + = + + + + =∑ ; (4.29)
b) Randamentul mainii la funcţionarea în sarcină nominală:
2
1
4000,934
400 28, 34 N
N
N
PP
P P Pη = = = =
+ +∑; (4.30)
apropiat de valoarea estimată iniţial.
CAPITOLUL 5. CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE ÎN ASINCRONALE MOTORULUI SINCRON
5.1. Cazul în care parametrii nu sunt afectaţi de saturaţia magnetică
Valorile parametrilor, în unităţi relative i raportaţi la stator, sunt:
Se parcurg toate etapele de calcul pentru alunecarea s=l, după care pentru diferite valori alealunecării, după care se întocmete tabelul 6.a) Determinarea elementelor schemei echivalente:
- impedanţa complexă a înf ăurării de amortizare, după axa longitudinală:
0,310,32 . .
1
d d d
r z jx j u r
s
σ σ = + = + (5.1.1)
- impedanţa complexă a înf ăurării de amortizare, după axa longitudinală:
8/10/2019 Lucrarea de Licienta-panzaru Final-libre
i) Curentul din înf ăurarea de excitaţie în timpul pornirii în asincron, pentru s=1:
( ) ( )
( ) ( )
2 2
1 3 1 3
2
2 2
0, 048 0,1432,1 0,86 3,94 0,0072
0, 035 0.253
0,15081,242 3,942 2,45 . .
0,255
ad
ex a a r r
ad
z I I I I I
z
j
j
u r
≈ ≈ ≈ ≈ ≈= + + + ⋅ =
+= − + − + ⋅ =
+
= + ⋅ =
(5.1.17)
sau:
[ ]0,875 9120
2,45 109,7 A2 2 2 2 63
ad aex ex
e
k F I I
w≈
⋅ ⋅= ⋅ = ⋅ =
⋅ ⋅; (5.1.18)
Calculul caracteristicilor de pornire în asincron, pentru diferite alunecări, cuprinse între s=l i s=0,5 suntefectuate în tabelul 4 cu ajutorul căruia se trasează caracteristicile de pornire.
Valorile obţinute pentru caracteristicile de pornire se încadrează în limitele impuse în temă.
Pentru a se determina pe cale grafică reactanţa sincronă X, se observă că pe baza ecuaţiei
(1) s-a f ăcut în fig. 2 următoarea construcţie: din punctul de origine O s-a trasat la scara tensiunilorvectorul OA = tj = 3 000 V, ales ca origine de fază.
Pe caracteristica de mers în gol (v. Fig. 1 ), se găsete pentru un curent de excitaţie Ie = 8A o
t.e.m. E = Em = 2635 V.
Figura 1. Caracteristica de mers în gol.
Cu aceasta din O se trasează la scara tensiunilor un arc de cerc (Ci) cu raza OC = Em = 2635
V iar din A se construiete vectorul AB al cărui modul este AB = RI = 5,7-18,75 = 106,8 V i care
face ca vectorul U = OA unghiul ϕ = arccos 0,8 = 37°.
8/10/2019 Lucrarea de Licienta-panzaru Final-libre
Folosirea motorului electric pentru acţionarea elicei sau a altui sistem de propulsiereprezintă obiectivul capitolului de faţă.
Motorul electric de acţionare este instalat în imediata vecinătate a elicei fiind cuplat
mecanic sau electric cu aceasta.Alimentarea cu energie electrica a motorului de propulsie se face prin cabluri de la
centrala electrică navală. în cazul utilizării propulsiei electrice, centrala electrică de bord are o
putere mai mare, majoritatea puterii acesteia fiind utilizată pentru alimentarea motoarelor de
propulsie.
Spre deosebire de sistemul de propulsie directă a navelor (cu motor diesel sau turbină
cuplată direct cu elicea), în cazul propulsiei electrice între motorul care furnizează energie
mecanică (diesel sau turbină) i motorul electric de propulsie se interpune generatorul
electric din centrală i cablurile de legătură. Astfel, energia mecanică se transformă în
energie electrică la bornele generatorului i apoi aceasta în energie mecanică la axul
motorului electric de propulsie. Sistemul de propulsie electrică presupune deci o
transformare succesiva a energiei: mecanica - electrică - mecanică, care în final duce la o
micorare a randamentului instalaţiei faţă de cazul propulsiei directe.
Datele practice arată că propulsia directă are un randament de 0,95 - 0,98, iar cea
electrică de 0,9 - 0,92. Cu toate acestea, propulsia electrică prezintă o serie de avantaje,
printre care cele mai importante sunt:
• posibilitatea alimentarii motoarelor de propulsie de la mai multe generatoare electrice,
ceea ce asigură o utilizare mai raţională a motoarelor primare (diesel sau turbine).
Totodată se poate asigura un randament optim al instalaţiei de propulsare la viteze
reduse ale navei, deoarece se utilizează un număr mai mic de generatoare;
• se pot utiliza motoare primare diesel rapide. în cazul propulsiei directe, se utilizează
motoare diesel lente i semirapide. Motoarele rapide au gabarite, greutăţi i cost mai
mici;
• la instalaţiile electrice se propulsie se poate inversa cu uurinţă sensul de rotaţie al elicei.
Pentru aceasta se utilizează scheme simple care inversează sensul de rotaţie al motorului
electric;
• instalaţiile electrice de propulsie pot fi comandate din orice punct al navei. Acest lucruare marc importanţă pentru unele nave ca remorcherele de port;
• centrala electrică ce alimentează motoarele de propulsie poate fi plasată în orice punct al
navei, obţinându-se astfel o bună repartizare a compartimentelor;
8/10/2019 Lucrarea de Licienta-panzaru Final-libre
• există posibilitatea executării unor reparaţii la motoarele primare f ără a scoate nava din
exploatare;
• experienţa arată ca vibraţiile din timpul marului naveisunt mai reduse faţă de propulsia
directă;
•
se pot utiliza motoare duble de propulsie care asigură o rezervă de putere al ieirea din
funcţiune a unui motor;
• la unele tipuri de nave, generatoarele centralei electrice servesc i pentru alimentarea
altor organisme de la bord; astfel dispare necesitatea utilizării unor grupuri electrogene
auxiliare (la drăgile propulsate electric sau navale de pescuit);
• la instalaţiile electrice de propulsie se poate asigura un reglaj de viteză mai bun al navei
i totodată o manevrabilitate mai precisă;
•
se pot atenua ocurile pe care le-ar putea suporta motorul diesel datorită bandării cârmei
într-un bord sau lovirii elicei cu un corp solid.
Propulsia electrică în comparaţie cu propulsia directă prezintă i o serie de
dezavantaje, printre care: costul mai ridicat al instalaţiei; utilaj mai complex, randament mai
scăzut la sarcină nominală; al unele tipuri de nave greutatea instalaţiei este mai mare.
Propulsia electrică este utilizată de mult timp pe nave. Astăzi este utilizată pe nave ca: pasagere,
cargouri, remorchere, spărgătoare de gheaţă, nave macarale, nave atelier, dragi etc. Motoarele de
propulsie utilizate sunt atât de curent continuu cât i de curent alternativ. La navele care au oputere la axul elicei de până la 3000 kW se utilizează de obicei motoare de curent continuu.
Aceste motoare se alimentează dintr-o centrală de curent continuu sau curent alternativ la care
generatoarele sunt antrenate de motoare diesel. La navele cu puteri mai mari de 3000 kW se
utilizează ca motoare de propulsie motoare de curent alternativ (sincrone sau asincrone)
alimentate de la o centrală echipată cu generatoare sincrone antrenate de motoare diesel sau
turbine cu abur.
Tensiunele de alimentare ale motoarelor de propulsie sunt diverse. în curent continuu seutilizează tensiuni până la 1,2 kV, iar în curent alternativ până la 7,5 kV.
Frecvenţa curentului alternativ utilizat pentru propulsie este de asemenea diversă,
totui în jurul valorii de 50 Hz. Acest lucru este posibil deoarece centrala electrică de la bord
este un sistem independent.
8/10/2019 Lucrarea de Licienta-panzaru Final-libre
Figura 1. Caracteristicile putere turaţie. a - propulsie direct ă; b - propulsie electrică;1 - caracteristica motorului diesel cuplat direct cu elicea;.
2 caracteristica elicei; 3,4,5 caracteristici par ţ iale ale motorului
După cum rezultă din fig. 2.1. a motorului diesel este utilizat integral în ceea ce
privete puterea furnizată numai la turaţia nominală (punctul A); la turaţii inferioare celei
nominale motorul diesel este subsolicitat (supafaţa haurată). în fig. 2.1., b puterea de
propulsie este împărţită de patru generatoare care funcţionează în paralel, soluţie întâlnită
frecvent la propulsia diesel-electrică. Curba 5 reprezintă puterea în funcţie de turaţie a unui
singur motor diesel cuplat direct cu elicea, curba 4 a două motoare diesel, curba 3 a 3
motoare, iar curba 1 toate cele patru motoare diesel cuplate direct cu elicea. După cum se
vede, cu un singur generator se obţin o turaţie de 50%, cu două de 70%, cu trei de
aproximativ 87%, iar cu toate cele patru generatoare de 100%. Astfel, în regimuri de
navigaţie de viteze reduse i de puteri mici se poate folosi un număr mai mic de generatoare,
utilizându-se mai raţional energia la bord.
7.2. Scheme de propulsie în curent alternativ trifazat
Instalaţiile de antrenare a elicelor navelor cu motoare de curent alternativ se pot
împărţi în:
• instalaţii de propulsie cu turbogeneratoare
• instalaţii de propulsie cu dieselgeneratoare
• instalaţii de propulsie cu elice cu pas reglabil
Instalaţii de propulsie cu turbogeneratoare. La aceste instalaţii generatoarele
sincrone care produc energie electrică pentru alimentarea motoarelor elicei sunt antrenate deturbine cu abur. Asemenea sisteme se folosesc la puteri mari, deci la nave de mare tonaj.
8/10/2019 Lucrarea de Licienta-panzaru Final-libre
Scheme de propulsie în curent alternativ cu diesel generatoare. Schemele de
propulsie cu grupuri diesel generatoare se caracterizează printr-un număr mai mare de
grupuri electrogene, în comparaţie cu schemele cu turbogeneratoare.
În fig. 5. se prezintă o schemă de propulsie cu patru grupuri electrogene,
diesclu,euetatoarc. Generatoarele debitează pe bare comune împărţite în două secţiuni. La
fiecare secţiune sunt legate câte două generatoarece alimentează câte un motor de propulsie.
Fig. 2.5. Schema de propulsie în c.a. cu motoare diesel:1 - întreruptor; 2 - rezisten ţ a de frânare; 3 - inversor; 4,5,6- întreruptoare de înalt ă tensiune; 7-motor diesel de propulsie; 8 — motor diesel auxiliar; 9 - Jntreruptor de joasă tensiune; 10- transformator coborâtor; 11- consumatori de bord; 12 - re ţ ea de bord; 13 -bobină de sincronizare.
La navigaţia costieră (cu viteză redusă) se alimentează fiecare motor de propulsie de
la un singur generator. în acest caz cele două secţiuni de bare se separă. Schema este
prevăzută cu posibitatea unei sincronizări brute cu ajutorul unei bobine de oc.
Sincronizarea brută are loc la cuplarea celor două secţiuni de bare, pe fiecare secţiune
aflându-se câte un generator, sau la cuplarea celui de-al treilea generator, ca i la
sincronizarea motoarelor în diverse situaţii (ieirea elicei din apă în cazul unei mări
agitate).
Conectarea celui de al patrulea generator se face prin sincronizare fină, adică prin
reglarea tensiunii, frecvenţei i fazei la la barele colectoare.
8/10/2019 Lucrarea de Licienta-panzaru Final-libre
Generatoarele de propulsie pot debita i pe reţeaua bordului la regim de staţionare sau de
navigaţie cu viteză redusă.
În fig. 6. este reprezentată schema instalaţiei de propulsie cu dieselgeneratoare, la o nava
cu o singură elice. Schema conţine trei dieselgeneratoare ce pot fi conectate în paralel. In afară
de motorul principal de antrenare, elicea poate fi antrenată i de un motor mai mic pentru
regimuri de navigaţie la viteze reduse. Pentru alimentarea motorului de putere mică este
suficient un singur generator. Motorul de putere mică poate fi de tip asincron care, după cum se
tie, nu necesită curent continuu de excitaţie.
Fig.6. Schema de propulsie în ca. cu motoare diesel la o navă cu o singură elice: M1 -motor principal de propulsie; M2 - motor auxiliar de propulsie; Gl - generator de propulsie;G2 - generator auxiliar; 1 si 10- întreruptor de joasă tensiune; 2 - rezisten ţă de frânare; 3 si13 -comutator; 4 - inversor; 5,6 i 7 - întreruptor de înalt ă tensiune; 8 - motor diesel de
propulsie; 9 - motor diesel auxiliar; 11 - transformator coborâtor; 12 — re ţ ea de bord.
O schemă interesantă de propulsie electrică este cea cu generatoare sincrone duble
(fig. 7). înf ăurările statorice ale generatoarelor duble se leagă în serie (fig. 2.8), asfel încât prin
variaţia curentului de excitaţie tensiunea la bornele statorului poate varia de la valoarea dublă
(când curenţii de excitaţie egali au acelai sens), până la valoarea zero (când curenţii
8/10/2019 Lucrarea de Licienta-panzaru Final-libre
Această schemă asigură o reglare a turaţiei motorului elicei în domeniul 50% - 100% acţionândasupra frecvenţei. Viteza de rotaţie sub 50% se obţine prin modificarea tensiunii de alimentare.
Fig. 7. Schema de propulsie în ca. cu motoare diesel cu generatoare electrice duble: M-motor; G - generator;1 inversor; 2 întreruptor de înalt ă tensiune; 3 motor diesel; 4 re ţ ea
de bord; 5 transformator coborâtor.
Fig. 8. Generatoare sincrone duble:1 - bare de sincronizare pentru re ţ eaua de bord; 2 - stator; 3 - bare de sincronizare pentrumotorul elicei; 4 - înf ăurare de excita ţ ie.
8/10/2019 Lucrarea de Licienta-panzaru Final-libre
Instalaţii de propulsie cu clici cu pas reglabilLa navele dotate cu elici cu pas reglabil, acţionate direct de motorul mecanic, reglarea
vitezei navei i schimbarea sensului de mar al navei se face prin schimbarea poziţiei palelor
elicei.
Instalaţiile de propulsie cu elici cu pas reglabil se aseamănă din punct de vedere alschimbării sensului de rotaţie i al reglării vitezei, cu sistemele electrice de propulsie. In
ambele cazuri, pentru a realiza cele două operaţii nu se acţionează asupra motorului
mecanic. Cu toate aceste caracteristici ale sistemului de propulsie cu pas reglabil este
recomandabil să se acţioneze elicele cu motor electric. Aceasta se datorează libertăţii de
amplasare a motorului primar, evitând utilizarea unor arbori de lungimi prea mari. Toate
motoarele diesel se concentrează într-o încăpere comună (sala mainilor). Ele antrenează
generatoare sincrone trifazate. Generatoarele alimentează cu tensiune constantă motoareasincrone trifazate care pun în micare elicea. Motoarele electrice funcţionează la turaţie
constantă, iar reglarea vitezei navei i schimbarea sensului de mar se face prin schimbarea
poziţiei palelor.
Deoarece generatoarele funcţionează la tensiune i frecvenţă constantă, ele sunt
utilizate i pentru reţeaua bordului.
în fig. 2.9 se reprezintă o instalaţie de propulsie cu elici cu pas reglabil utilizată la o navă
macara. Schema cuprinde trei elici cu pas reglabil acţionate de motoare asincrone cu rotorul încolivie funcţionând la turaţie constantă. Alimentarea motoarelor se face de la trei generatoare
sincrone, unul dintre aceste generatoare poate fi utilizat numai pentru reţeaua bordului i
motoarele de acţionare a macaralei.
Motoarele se pornesc pe rând i ajung la turaţia nominală pentru poziţia de mers în gol a
elicei. In timpul perioadei de pornire reţeaua bordului se separă, datorită căderilor de
tensiune.
Cele trei elici ale naveisunt amplasate astfel: două la pupa (câte una în fiecare bord) i unala prova.
8/10/2019 Lucrarea de Licienta-panzaru Final-libre
Fig.9. Schema de propulsie la nave cu elici cu pas reglabil: M- motor asincron cu rotor încolivie; G - generator sincron1 întreruptor; 2 sec ţ iune de bare pentru propulsie; 3 sec ţ iune
de bare pentru re ţ eaua bordului; 4 -transformator; 5 - consumatori la bord; 6 — elice cu pasreglabil; 7 - motor diesel.
7.3. Scheme de excitaţie ale instalaţiilor de propulsie
La propulsia în curent alternativ cu generatoare i motoare sincrone este necesară o reţea
de curent continuu pentru alimentarea înf ăurărilor de excitaţie. Pentru obţinerea puterii de
excitaţie se folosesc convertoare de rotative (motor de curent alternativ trifazat-generator de
curent continuu) sau convertoare statice (cu elemente semiconducotare). Convertoarele sunt
alimentate de la reţeaua de navigaţie în funcţionare obinuită i de la reţeaua de bord în timpul
pornirii.
În fig. 10 este reprezentată o schemă de excitaţie la o navă cu o singură elice acţionată
de un singur motor sincron alimentat de la două generatoare sincrone. Excitatoarea motorului
sincron este generatorul de curent continuu El cu excita ţie derivaţie la care tensiunea se
menţine constantă cu ajutorul reostatului R comandat automat.
8/10/2019 Lucrarea de Licienta-panzaru Final-libre
Înf ăurarea de excitaţie 2 este alimentată printr-un transformator de intensitate T2;
solenaţia acestei înf ăurări se adaugă la cea produsă de înf ăurarea 1 i depinde de sarcina de la
axul elicei. Solenaţia înf ăurării 3 este produsă de un transformator de tensiune Ti i se opune
solcnaţiilor înf ăurărilor 1 i 2. Bobina cu miez de fier L se saturează dacă câmpul de inducţie îl
depăete pe cel coespunzător raportului U/F = constant.Înf ăurările 2 i 3 se dimensionează în aa fel încât în punctul de funcţionare nominal,
solenaţiile lor să fie egale, efectele lor se anulează, excitaţia fiind asigurată de înf ăurarea 1.
Fig. 11. Schema de principiu pentru mărirea cuplului critic: Ml - motor sincron pentru propulsie; M2 - motor sincron pentru antrenarea generatoarelor Gl i G2; I -
inversor; R1.R2 - punţi redresoare; Gl - generator de c.c, pentru alimentarea excitaţiei motorului igeneratorului sincron; G2 - generator cu trei înf ăurări de excitaţie (1,2,3); L - bobină cu miez de fier;
R - reostat; T - turbină; T1,T2 - transformatoare.
La creterea sarcinii, deci a curentului absorbit de motorul de propulsie,crete solenaţia înf ăurării 2 i scade solenaţia înf ăurării 3, datorită scăderii tensiunii.
Astfel crete puternic solenaţia rezultantă, deci curentul de excitaţie al motorului i, prin urmare
în final, cuplul critic al motorului.Dacă raportul U/F se modifică (crete) datorită creterii
tensiunii sau micorării frecvenţei, solenaţia înf ăurării 3 crete, ceea ce duce la micorarea
solenaţiei rezultante i deci la micorarea curentului de excitaţie al motorului i generatorului
sincron, reducând raportul U/F la valoarea prescrisă. b
8/10/2019 Lucrarea de Licienta-panzaru Final-libre
Alimentarea compartimentului sunt subacvatic se realizează printr-un sistem de inele i periipentru asigurarea unei rotaţii cât mai bune.
Figura 15 . Sistemul de alimentare cu inele
Pentru o funcţionare adegvata compartimetul subacvatica este prevazut cu un sistem complex dealimentare, răcire a motorului electric i rotire care este prezentat mai jos în figura
.
Figura 16 . Sistemul de alimentare, răcire, rotire a propulsorului.
8/10/2019 Lucrarea de Licienta-panzaru Final-libre
Teaca în care este montat motorul electric este proiectată ca o constuctie de oţel sudată.Pentru a valida construcţia tecii au fost realizate modele pe calculator pentru a exemplifica forţelece acţionează asupra carcasei de oţel. Aceste forte sunt exemplificate imaginile de mai sus.
Pentru o bună funcţionare a propulsorului SAM Electronics a realizat i implementat unsistem compiuterizat de monitorizare a procesorului. Acest sistem ne oferă date esenţiale
referitoare la funcţionarea propulsorului.
Figura 17 . Sistemul de monitorizare a propulsorului
8/10/2019 Lucrarea de Licienta-panzaru Final-libre
Pornind de la datele de proiectare ale motorului sincron, Putere tensiune, frecventa retelei, sifactorului de putere am calculat si dimensionat motorul sincron si am facut verificarile încadrării
în limite a păturii de curent, fluxului util la sarcină nominală pe pol si a inducţiei în întrefier, alungimii frontale a bobinelor în două straturi.
Pentru construcţia grafică a caracteristicilor magnetice am calculat tensiunile magneticecorespunzătoare valorilor fluxului Φ determinate pentru diferite valori ale t.e.m. iar dateleobtinute le-am centralizat intr-un tabel.
La navele cu puteri mai mari de 3000 kW se utilizează ca motoare de propulsiemotoare de curent alternativ (sincrone sau asincrone) alimentate de la o centrală echipată cugeneratoare sincrone antrenate de motoare diesel sau turbine cu abur.
In cazul propulsiei electrice între motorul care furnizează energie mecanică (dieselsau turbină) i motorul electric de propulsie se interpune generatorul electric dincentrală i cablurile de legătură. Sistemul de propulsie electrică presupune deci otransformare succesiva a energiei: mecanica - electrică - mecanică, care în final duce la omicorare a randamentului instalaţiei faţă de cazul propulsiei directe. Datele practice arată că propulsia directă are un randament de 0,95 - 0,98, iar cea electrică de 0,9 - 0,92.
Motoarele electrice care antrenează elicea pot fi de tip sincron, sau asincron, în momentul defaţă se preferă motoarele sincrone. Dei motorul asincron are o construcţie mai simplă, gabaritmai mic i nu necesită curent continuu pentru excitaţie, totui motorul sincron este preferat pentrupropulsia în curent alternativ datorită unor calităţi ale sale.
• poate funcţiona la factor de putere ridicat, ceea ce duce la reducerea pierderilor pe
cablurile de alimentare i la micorarea secţiunii acestora;
• pot fi construite cu un întrefier mai mare decât cel al motorului asincron, aspect
foarte important în condiţiile oscilaţiilor corpului navei pe mare agitată;
• se poate asigura o sincronizare a elicelor, la navele cu două elici (funcţionarea
elicelor la viteze diferite duce la oscilaţii ale carenei).
8/10/2019 Lucrarea de Licienta-panzaru Final-libre