LUCRARE DE LICENTA
BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI INSTRUMENT DE PREVIZIUNE SI
ANALIZA FINANCIARA
INTRODUCEREA face gestiune inseamna a face gestiune
previzionala, respectiv a bugeta, principalele domenii de
activitate ale intreprinderii si a controla prevederile bugetare.
Prin operatiunea de bugetare se stabileste afectarea resurselor si
responsabilitatilor pe fiecare centru de activitate. Bugetul este
previziunea cifrata a afectarilor de resurse si a asigurarilor de
responsabilitati pentru rezlizarea obiectivelor intreprinderii in
conditii rentabile. In conditiile unei concurente intense, ale unei
limitari a mijloacelor materiale si umane si ale cererii de produse
si servicii stabilizate, intreprinderile sunt nevoite sa prevada
pentru a supravietui. Previziunea financiara este, poate, cea mai
importanta activitate de planificare, iar instrumantele de
realizare a acesteia sunt bugetele intreprinderii. Actiunea
financiara precede orice actiune tehnica, economica si
organizatorica: mai intai se procura capitalul banesc necesar si
apoi are loc fluxul real de bunuri si servicii catre intreprindere,
prin compensarea acestuuia cu un flux financiar in sens invers.
Bugetul este principalul instrument de control managerial, cel mai
utilizat, reprezentand o previziune pe termen scurt a unor
rezeltate dorite, efectuata in vederea stabilirii precise si
asumarii responsabilitatilor de realizare a acestor rezultate.
Bugetul de venituri si cheltuieli poate fi apreciat ca un sistem
complex si corelat de indicatori financiari, dar si ca un complex
de actiuni care este concretizata intr-un document final ce exprima
eficienta activitatii generale a intreprinderii prin cumularea
veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor exercitiului de la toate
subunitatile considerate ca centre de responsabilitate. Bugetul de
venituri si cheltuieli se prezinta sub forma unui sistem de anexe
corelate ce reflecta obiectivul strategiei economico financiare a
intreprinderii.
CAPITOLUL I
1.Prezentarea societatii S.C. ADST S.A.Compania Hewlett-Packard
(NYSE), cunoscut i sub numele de HP, este o companie de IT cu
sediul n Palo Alto, California, SUA. Compania este specializat n
producerea calculatoarelor personale, laptopuri, servere,
imprimante, produse soft etc. n 2006 compania a nregistrat ncasri
de 91,7 miliarde de USD, comparativ cu 91,4 miliarde la IBM, acest
lucru a reflectat c HP este cel mai mare furnizor global de
tehnologii. n 2007, veniturile au constituit 104 miliarde dolari
SUA, acest lucru nsemnnd c HP este prima companie IT din istorie
care a raportat venituri mai mari de 100 de miliarde de dolari SUA.
HP este cel mai mare vnztor din lume de calculatoare personale de
tip PC, depindu-l pe rivalul su DELL, n conformitate cu cercetrile
companiilor Gartner i IDC. n ianuarie 2008 s-a raportat c la
sfritul anului 2007 decalajul dintre HP i DELL s-a mrit substanial,
HP depind DELL cu 3,9% la cota parte a pieei de desfacere. HP de
asemenea ocup locul 5 n topul celor mai mari companii globale de
producere de software. n anul 2010, HP deinea 32,6% din piaa
mondial de servere. Compania deine un centru de servicii GeBOC
(Global eBusiness Operations Center) n Bucureti, ncepnd cu anul
2005[4]. n noiembrie 2010, compania avea 2.500 de angajai n Romnia,
din totalul de 300.000 de angajai pe plan mondial[5][4]. n anul
2005, HP deinea primul loc pe piaa de calculatoare i servere din
Romnia, avnd o cot de pia de 11,3%[6].
Rezultate financiare Cifra de afaceri n 2007: 107,7 miliarde
USD
HP n Romnia Numr de angaja/i: 2011: 3.100[7] 2010: 2.500[4]
2005: 100[4]
Cifra de afaceri: 2009: 88 milioane euro[4] 2007: 55,6 milioane
euro[8] 2004: 34,1 milioane dolari[9] 2003: 32,9 milioane
dolari[9]
Profit net: 2009: 17 milioane euro[4] 2007: 8,3 milioane
euro[8]
Tabelul :1.1. Domeniile de activitate ale SC HEWLETT-PACKARDSA
si codurile CAEN ale acestoraActivitatiLaptop-uri Desktop-uri
Monitoare Imprimante Cerneala, Calculatoare Scanere
multifunctionale hartie toner Servicii software Cloud computing
Sursa : Statutul S.C. ADST S.A. Capital social: 998 miliarde de
USD la data 31.12.2011
Banci cu care intreprinderea are relatii de afaceri :Banci la
care Intreprinderea are deschise conturi Adresa, telefonul
Sucursalei, filialei etc. care poate da relatii despre
intreprindere Bucuresti 1, Calea 2005 Dorobantilor nr.237B
[email protected] Credit Suisse Group AG Elvetia 1995 N/A Anul si
luna Deschiderii Contului/ Conturilor Numar de cont lei Numar de
cont Valuta ($)
Alpha Bank Romania
N/A
-
Raiffaisen Bank
Austia
2001
-
-
BNP Paribas
Germania Spania, Franta si Italia
1990 / 1992 / 1993 / 1994
-
-
Royal Bank of Scotland
Anglia si Tarile Nordice
1987
-
-
Sursa: Statutul S.C. ADST S.A. 1.2. Organizarea societatii
Tabelul: 1.3. Conducerea societatii:Functia Nume Prenume Dunn
Origine Anul angajarii la intreprindere 2011
CEO ( AMERICAS ) Patricia,
SUA
CEO ( JAPAN )
Whitman,
Hubby
SUAPolonia
2005
CEO EMEA Director Comercial
Jateck
Victor
Eduard
Flinn
Germania
2001 2006
Sursa: Statutul S.C. ADST S.A. 2.Personalul actual al
intreprinderii: Numar total de salariati este de 300.000 mondial
din care : 20.000 Europa ; 50.000. India 100.000 SUA 230.000
ASIA
Organigrama societatii : anexa 1 3. Descrierea activitatii
actuale a intreprinderii Unitatea are o conducere dinamica,
experimentata si hotarata sa intampine viitorul pregatita;
certificarea sistemului calitatii de catre Mid-America
Intergovernmental Audit Forum Efortul permanent pentru stabilirea
unor strategii de dezvoltare viabile, sunt graitoare in acest sens.
Ponderea principala a activitatii o detine cea de comert (cca 60%)
insa, prin traditie, unitatea executa Echipamente IT (cca 20%). Se
adauga activitati de Software (cca 10%).
Figura 1.1Sursa: Statutul SC ADST SA
S.C. ADST SA SLATINA a realizat in ultimii ani sau are in curs
de finalizare urmatoarele lucrari mai importante:
Implementarea cloud computing Extinderea activitatii EMEA de la
10.000 persoane la 20.000 persoane Mutarea de activitati din SUA si
EUROPA in INDIA Scoaterea piata de noi infrastructuri. Bonusarea
angajatilor global1.3 Produsele si serviciile oferite de
intreprindere S.C. ADST S.A are in profilul sau de activitate
urmatoarele produse si servicii: a) Executie lucrari implementare a
noilor tehnologii clientilor actuali si a noilor clienti b) Hp
reprezinta un martener strategic a multor state, cooperand pe
partea de Hardware. c) Productia de cerneala si hartie a Hp este de
calitate superioara in comparatie cu piata mondiala. d) Producia de
computere personalale si laptop. e) Productia de imprimante si
multifunctionale f) Implicarea in programme aero-spatiale in
diferite state din SUA si EUROPA.
De-a lungul timpului societatea s-a adaptat permanent la
cerintele pietii, fiind nevoita de multe ori sa introduca in
obiectul sau de activitate servicii si produse care nu se regaseau
in activitatea de baza (sectie covoare, retea de magazine). In
prezent, exista o stabilitate a activitatilor, aceasta datorandu-se
in cea mai mare parte comenzilor ferme care exista pentru
activitatea de baza constructii-montaj. Odata cu cresterea
cantitativa a productiei, a crescut si calitatea produselor si
serviciilor oferite motiv pentru care, incepand din anul 1998
societatea a inceput implementarea unui Sistem al calitatii care a
fost certificat de catre catre Mid-America Intergovernmental Audit
Forum Costurile materiilor prime (media lunara etc.) : 10 Miliarde
USD Tabelul : 1.5
1.5 Piata actuala a intreprinderii Serviciile si produsele
realizate de HEWLETT-PACKARD, se adreseaza unei piete in crestere
pe teritoriul tarii cat si pe intreg mapamondul. Prin activitatea
desfasurata in cei 60 ani de la infiintare, societatea si-a definit
pozitia de leader pe plan mondial.
Sistemul de distributie utilizat si cel necesar : Sistemul de
distributie utilizat pentru desfacerea produselor SC
HEWLETT-PACKARD SA in prezent este cel de comert cu amanuntul si
en-gloss, fiind cunoscuti prin publicitatea facuta in mass-media,
cat si prin renumele obtinut de-a lungul timpului. Concurentii : In
prezent pe piata se afla multe societati care ofera aceleasi
servicii. Datorita calitatii serviciilor oferite, a promptitudinii
in respectarea termenelor de executie, precum si preturilor
atractive practicate de SC HEWLETT-PACKARDSA, acestia nu au creat
si nu pot crea probleme sub aspectul concurentei societatii. Se pot
desprinde totusi dintre acestia cateva nume ca de exemplu: DELL,
SIEMENS, SAMSUNG, IBM. Acestia sunt de fapt parteneri la
majoritatea licitatiilor la care participa societatea.
CAPITOLUL IIRolul bugetului in activitatea economico-financiara
a intreprinderii2.1.Necesitatea, rolul si functiile bugetului
intreprinderiiActivitatea intreprinderilor s-a desfasurat si se
desfasoara in cadrul relatiei de echilibru dintre venituri si
cheltuieli. Instrumentul financiar prin care se previzioneaza
veniturile si cheltuielile intreprinderii, rezultatul exercitiului
si echilibrul financiar al acesteia pe an si trimestre este bugetul
de venituri si cheltuieli. In viata economica occidentala,
preocuparea pentru bugetarea oricarei actiuni si activitati capata
o importanta deosebita deoarece managementul prin bugete este
principalul instrument de conducere si organizare al
intreprinderii. Prin buget se aloca resursele necesare fiecarei
activitati, se evalueaza nivelul cheltuielilor acesteia si se
controleaza modul de gestionare a lor, atribuindu-se competente si
responsabilitati pe toate nivelurile ierarhice. Gestiunea bugetara
este astfel principalul instrument de previziune si control al
intregii activitati a intreprinderii. La inceput, bugetul a patruns
in teorie si practica ca instrument de evaluare a veniturilor si de
limitare a cheltuielilor necesare obtinerii acestor venituri sau de
dimensionare a cheltuielilor care urmeaza sa fie acoperite din
veniturile previzionate. Ulterior, ca metoda de management, bugetul
da expresie atributelor conducerii privind previzionarea,
organizarea si coordonarea activitatilor si structurilor
intreprinderii pentru realizarea obiectului financiar de baza al
intreprinderii si anume maximizarea valorii sale. Realizarea
acestui obiectiv presupune pentru acele activitati din
intreprindere creatoare de valoare noua, cresterea profitului, iar
pentru cele administrative si sociale- economisirea resurselor
alocate. Luat in considerare ca instrument de previziune
financiara, bugetul este folosit pentru a dimensiona, in termeni
financiari si in conditii de eficienta economica, alocarea si
utilizarea resurselor intreprinderii. Pe baza lui se evalueaza pe
perioada de gestiune, obiectivele de realizat si cheltuielile
necesare pentru infaptuirea lor, veniturile de obtinut sau
resursele financiare alocate. Tot din buget se stabilesc
competentele si responsabilitatile cu privire la gospodarirea
resurselor. In procesul de realizare a veniturilor si de efectuare
a cheltuielilor, bugetul reprezinta un instrument de analiza si
control, implicit de asigurare a echilibrului financiar.
Complementar activitatii de bugetare, este organizata
contabilitatea prin care se urmareste si se controleaza in ce
masura realizarile efective corespund cu cele previzionate si pe
aceasta baza se fundamenteaza decizia de corectie. In felul acesta,
prin buget, ca instrument de conducere, se realizeaza integrarea
activitatilor de previzionare, control si urmarire a cheltuielilor,
veniturilor si rezultatelor exercitiului. O trasatura distincta a
bugetului este si aceea ca pe baza lui se asigura coerenta
activitatilor si structurilor organizatorice ale intreprinderii pe
linia cresterii rentabilitatii si economisirii resurselor. Analizat
din acest punct de vedere, bugetul leaga, pe plan financiar,
verigile componente ale intreprinderii in vederea gospodaririi
eficiente a
resurselor materiale si banesti, respectiv a obtinerii de
rezultate favorabile cat mai mari. Aceasta capacitate a bugetului
se intemeiaza pe faptul ca orice prevedere inscrisa in programul de
productie, sau obiectiv angajat de catre aceste verigi, inclusiv de
intreprindere in ansamblul sau, trebuie sa asigure nivelul de
eficienta dimensionat prin buget. Totodata, din punct de vedere
metodologic, prin natura si forma de exprimare a indicatorilor
financiari, bugetul permite reflectarea sintetica a tuturor
fenomenelor si proceselor economice, oricat de variate ar fi
acestea. Modalitatea prin care bugetul realizeaza coerenta
activitatilor si structurilor organizatorice din cadrul
intreprinderii, este aceea a descentralizarii. Fiecare activitate,
sau, dupa caz, structura organizatorica a intreprinderii, este
considerata un centru de venituri si cheltuieli sau un centru de
gestiune, la nivelul caruia se evalueaza pe o anumita perioada
obiectivele financiare, se aloca resursele necesare si se
organizeaza controlul. De asemenea, intreprinderea in ansamblul sau
reprezinta un centru de venituri si cheltuieli, care intra in
relatii economico-financiare cu mediul inconjurator,
economico-social. Fiecare centru de venituri si cheltuieli este
investit cu autoritatea si responsabilitatea necesare gestiunii
resurselor, in vederea indeplinirii obiectivelor ce revin din
bugetul general al intreprinderii. De fapt, factorul care a
impulsionat utilizarea bugetului ca instrument de conducere, l-a
constituit necesitatea cresterii rentabilitatii diverselor
activitati sau structuri organizatorice in conditiile sporirii
complexitatii procesului de obtinere a profitului. Ori, prin
bugetarea activitatii centrelor de venituri si cheltuieli se
previzioneaza, se coordoneaza si se controleaza, miscarea tuturor
variabilelor structurale ale intreprinderii, in vederea potentarii
contributiei lor la cresterea rentabilitatii si la economisirea
resurselor alocate. In concluzie, bugetul de venituri si cheltuieli
in calitatea sa de instrument al conducerii activitatii
economico-financiare asigura realizarea urmatoarelor
deziderate:1[1] integrarea activitatilor de previzionare, evidenta
si control privind cheltuielile, veniturile si rezultatul
exercitiului; descentralizarea procesului de conducere prin
impartirea activitatii intreprinderii pe centre interne de venituri
si cheltuieli; investirea fiecarui centru cu autoritate si
responsabilitate in gestiunea resurselor alocate pentru realizarea
obiectivului de eficienta ce i-a fost defalcat; abordarea
activitatii fiecarui centru prin prisma relatiei dintre venituri si
cheltuieli si pe aceasta baza antrenarea lui in cresterea
rentabilitatii intreprinderii sau in economisirea resurselor.
1[1] Opritescu M- Finantele intreprinderii, Suport de curs,
Craiova, 1990.
In acest scop bugetul de venituri si cheltuieli indeplineste
urmatoarele functii: functia de previzionare a activitatilor
financiare; functia de control a executiei financiare; functia de
asigurare a echilibrului financiar al intreprinderii.
Functia de previziune a bugetului are la baza faptul ca el
reprezinta instrumentul cu ajutorul caruia se previzioneaza
nivelurile de resurse si cheltuieli pentru toate activitatile
economico-sociale ce se desfasoara in intreprindere. Prin buget se
dimensioneaza veniturile, cheltuielile si rezultatul activitatii
curente, resursele si cheltuielile activitatii de investitii,
celelalte resurse si cheltuieli ale intreprinderii precum si
corelatiile cu bugetul statului si bancile finantatoare. Functia de
control a bugetului se manifesta in procesul de executie
financiara, cand se angajeaza si se efectueaza cheltuielile, se
obtin veniturile ca rezultate ale propriei activitati, se
constituie capitalurile din resurse interne sau externe si se aloca
pe destinatii. In aceasta calitate, bugetul da expresie
organizatorica functiei de control a finantelor si se
interconditioneaza cu controlul financiar preventiv si ulterior
privind angajarea si cheltuirea fondurilor materiale si banesti.
Prin aceasta functie, bugetul se transforma intr-o parghie cu
caracter operant de intarire a ordinii in folosirea fondurilor de
care dispun intreprinderile, in sporirea raspunderii din partea
celor investiti cu autoritatea de a angaja cheltuieli pe seama
patrimoniului. Functia de control a bugetului se exercita si prin
urmarirea si analiza modului de executie a acestuia, prin care se
asigura cunoasterea modului de indeplinire a sarcinilor bugetare
asumate, determinarea abaterilor de la indicatorii financiari
programati, identificarea cauzelor care le-au determinat,
stabilirea masurilor de luat precum si a compartimentelor ce
trebuie sa actioneze pentru imbunatatirea activitatii financiare a
intreprinderii. Totodata, manifestarea functiei de control este
conditionata de existenta unui sistem informational prin care sa se
analizeze trimestrial modul de executie a bugetului pe perioada
expirata si sa se fundamenteze deciziile de corectie care se impun.
In functia sa de instrument al asigurarii echilibrului financiar
bugetul este folosit in dirijarea si controlul relatiilor
balantiere dintre venituri si cheltuieli. Aceste relatii trebuie
prevazute si realizate prin buget, atat din punct de vedere
dimensional pe total venituri si cheltuieli la nivel de
intreprindere, cat si structural pe fiecare activitate
economico-sociala sau pe verigi organizatorice. In stransa legatura
cu echilibrul financiar, prin intermediul bugetului, este dirijat
si asigurat si echilibrul banesc, de trezorerie, ca parte
componenta a bugetului. De altfel, echilibrul financiar trebuie
astfel controlat prin buget incat sa existe o anumita sincronizare
in timp intre ritmul asigurarii intreprinderilor cu fonduri banesti
si necesarul pentru onorarea obligatiilor de plata.
2.2.
Tipuri de bugete realizate in cadul intreprinderii
In cadrul intreprinderii se intocmesc mai multe tipuri de bugete
care pot fi impartite dupa cum urmeaza: Bugetul de investitii (de
capital) care reflecta planurile intreprinderii la achizitionarea
de masini, utilaje, instalatii, echipamente, aparate in vederea
reinnoirii parcului existent (inlocuirii celor uzate) sau cresterii
capacitatilor disponibile. Bugete de exploatare, in categoria
carora se include bugetul comercial, cel al productiei si
aprovizionarilor, cel al cheltuielilor de structura. Bugetul
comercial cuprinde: a) previziunea vanzarilor, stabilita in unitati
fizice si valorice pe baza
datelor statistice privind vanzarile anterioare, a tendintelor
manifestate pe piata interna si internationala, precum si a
informatiilor din publicatiile de specialitate. Prevederea realista
a volumului vanzarilor viitoare este esentiala pentru stabilirea
tuturor celorlalte bugete; b) previziunea marjei brute, care
reprezinta diferenta dintre pretul de
vanzare al produsului si costul de productie sau de cumparare al
acestuia. Calculul marjei brute se face in felul urmator: in cazul
intreprinderilor producatoare- pe baza unui cost standard
corespunzator unui anumit nivel de activitate; in cadrul
intreprinderilor comerciale- pe baza pretului de cumparare a
marfurilor din care se scad rabaturile si la care se adauga
cheltuielile
de achizitie (comisionul intermediarilor, cheltuieli de
transport, taxele vamale); c) previziunea cheltuielilor comerciale,
care cuprind: costurile functionarii compartimentelor comerciale;
cheltuielile pentru reclama si publicitate, targuri si expozitii,
lansarea noilor produse, cheltuieli de distributie, costurile
serviciilor postvanzare. Bugetul aprovizionarii si al activitatii
de productie care evidentiaza, pentru perioada de referinta,
cerintele de materii prime, materiale, forta de munca, etc. ce
decurg din planul director al activitatii intreprinderii. Se pot
detalia bugetul aprovizionarii cu materiale, bugetul consumului de
materiale directe, bugetul consumului de manopera directa. Pentru o
intreprindere de distributie, bugetul de aprovizionare se
stabileste in functie de previziunea vanzarilor si de variatia
stocurilor de produse, potrivit relatiilor: V=Ci + Ac Cf P=V + Sf
Si Unde: V = volumul previzionat al vanzarilor Ci = portofoliul de
comenzi la inceputul perioadei de referinta Ac = activitatea
comerciala P = productia prevazuta pentru intreprinderea
producatoare Sf = stocul de produse finite la sfarsitul perioadei
Si = stocul de produse finite la inceputul perioadei Bugetele
cheltuielilor de structura ale intreprinderii privesc
compartimentele functionale ale intreprinderii (bugetul serviciilor
functionale legate nemijlocit de productie- programare, lansare si
urmarire a productiei, intretinere si reparatii masini si utilaje,
controlul tehnic de calitate- face parte din bugetul activitatii de
productie) Bugete financiare, in categoria carora se include
controlul de rezultat previzional, bugetul activitatii de
trezorerie si bilantul previzional.
Contul de rezultate previzional reprezinta principalul document
de sinteza bugetara. Bugetul activitatii de trezorerie cuprinde
intrarile si iesirile previzionate de fonduri, recapituland
elementele celorlalte bugete sub forma fluxurilor banesti (cash
flow) de incasari si declasari. Bilantul previzional evidentiaza
diferentele care se anticipeaza ca se vor produce, intre doua
momente, intre diferitele posturi ale bilantului. Diferentele se
estimeaza pornind de la bilantul precedent si luand in considerare
contul de rezultate previzional, bilantul activitatii de trezorerie
si bugetul de investitii. Pe langa categoriile si tipurile de
bugete prezentate, definite in functie de obiectul lor de referinta
si de continutul lor, in practica intreprinderilor se mai regasesc
si alte tipuri rezultate din nevoia flexibilitatii acestui
instrument de planificare si control si a adecvarii sale mai
avansate la nevoile eficace a activitatilor intreprinderilor si
cele ale controlului desfasurarii acestora. O alta clasificare a
bugetelor intreprinderii se face in functie de : 1. a) In functie
de criteriul de intocmire bugetele pot fi: de tip financiar- este
specific relatiilor de repartitie a resurselor financiare. In acest
tip de buget, veniturile sunt dimensionate in calitatea lor de
fonduri alocate pentru finantarea unor cheltuieli limitate.
Obiectivul urmarit este reducerea cheltuielilor in vederea
incadrarii in nivelul de resurse prevazut. Este cazul bugetelor
actiunilor sociale sau bugetul activitatii de investitii. In acest
tip de buget iesirile sunt reprezentate de cheltuieli, iar
intrarile sub forma alocarii resurselor. Iesirile sunt in general
mai mici sau egale decat intrarile de b) de tip economic este
specific activitatii creatoare de unitati de valori resurse.
noi, ce formeaza obiectul vanzarii sau circulatiei interne,
adica activitatilor productive. El da expresie cheltuirii
resurselor in calitatea lor de efort care genereaza rezultate
economice sub forma de venituri proprii. Obiectul acestui buget
este minimizarea
resurselor cheltuite in vederea maximizarii rezultatelor finale
previzionate. c) de tip banesc (de trezorerie ) este specific si
dimensioneaza fluxurile banesti ale intreprinderii; el se bazeaza,
pe relatia de echilibru intre incasari si plati. Obiectivul unui
asemenea tip de buget este asigurarea capacitatii de plata a
agentului economic. Daca platile sunt mai mari decat incasarile,
diferenta exprima
soldul creditelor bancare, iar daca platile sunt mai mici decat
incasarile, diferenta exprima soldul disponibilitatilor banesti. 2.
a) In functie de obiectul activitatii bugetare, deosebim: bugete
organizate sunt acele tipuri de bugete in care veniturile si
cheltuielile se fundamenteaza pe subdiviziunile organizatorice
ale agentului economic, inclusiv la nivel de agent economic. b)
bugete pe activitati sunt acele tipuri de bugete in care veniturile
si cheltuielile se evidentiaza pe activitati de investitii,
activitati de reparatii, activitati de cercetare etc. 3. a) In
raport cu factorul timp, avem: bugete periodice privesc o anumita
perioada de gestiune, de regula un an, cu defalcare in bugete
trimestriale si lunare. b) bugete continue (glisante) au ca scop
actualizarea cheltuielilor si veniturilor in raport cu realizarile
perioadei precedente si necesitatile perioadei urmatoare (luna,
trimestru, an). 4. a) b) In functie de sfera de cuprindere bugetele
pot fi: bugete generale caracterizeaza activitatea de ansamblu a
unui agent economic; bugete partiale sunt bugete proprii unor
segmente ale activitatii agentului economic. Ele pot fi intocmite
pe subunitati organizatorice (are menirea de a dimensiona
activitatea acestora in conditii de eficienta pentru a limita
cheltuielile de efectuat la resursele financiare alocate) si pe
functiuni cheltuieli intocmit pentru activitatea de exploatare,
activitatea de cercetare stiintifica, activitatea de investitii,
bugetul general al actiunilor social-culturale). Figura: 2.1 Schema
legaturilor intre bugetele intreprinderii (bugetul de venituri
si
Previziunea vanzarilor
Nota: A- Bugete de capital B- Bugete de exploatare C- Bugete
financiare Sursa: Corneliu Russu Managementul intreprinderilor mici
si mijlocii, Editura Expert, Focsani, 1996. Unele dintre aceste
bugete au caracter imperativ, in sensul ca interzic responsabililor
financiari si conducerii intreprinderii de a depasi previziunile
bugetare. Acestea sunt,in general, bugetul administratiei (privind
cheltuielile administrativ- gospodaresti) si bugetul investitiilor
(privind necesarul de fonduri si finantarea acestuia). Celelalte
sunt bugete indicative: bugetele exploatarii, bugetul trezoreriei,
etc. Orice intreprindere este supusa unor limite ale activitatii
sale. Aceste limite sunt numite strangulari de care trebuie sa se
tina seama, in primul rand, in elaborarea bugetelor. Avand fixate
aceste limite ale vanzarilor si ale aprovizionarilor,
intreprinderea va incepe elaborarea bugetelor sale cu cel supus
celei mai stranse gatuiri: productia, vanzarile sau
aprovizionarile. Acesta este denumit Buget Pilot.2[2] In cadrul
intreprinderii bugetul trezoreriei este consecinta tuturor
bugetelor, dar si restrictia, determinata de necesitatea asigurarii
permanente a capacitatii de plata. Bugetul investitiilor se
elaboreaza separat, determinand fie atenuarea, fie accentuarea
situatiei financiare a intreprinderii.
2[2] Ion Stancu Finante, Editura Economica, Bucuresti,1997,
p.548.
In fapt, orice buget reactioneaza mai mult sau mai putin direct
asupra unora sau altora dintre bugete. Aceasta este, totuisi, o
buna ocazie de a confrunta sefii de compartimente cu obiectivele si
necesitatile urmarite de aceste compartimente, de a crea, intre ei,
armonizarea eforturilor necesare unui randament ridicat al
intreprinderii. 2.2.1 Avantajele si riscurile intocmirii bugetelor
pentru intreprindere Bugetul constituie instrumentul de control
managerial, cel mai utilizat, reprezentand, asa cum a fost definit
si in paragraful anterior, o previziune pe termen scurt a unor
rezultate dorite, efectuata in vederea stabilirii precise si
asumarii responsabilitatilor de realizare a acelor rezultate.
Bugetul constituie, concomitent, un instrument de punere in
aplicare a planului, unul de gestiune si unul de control, care
permite sa se asigure coerenta diferitelor activitati ce se
desfasoara in intreprindere si sa se echilibreze resursele cu
rezultatele (produse si /sau servicii), cheltuielile cu incasarile.
De altfel, bugetarea este actiunea de formulare a planurilor in
termeni numerici valorici sau fizici, pentru o perioada viitoare.
Folosirea larga in conducerea intreprinderii a numeroase tipuri de
bugete este determinata de multiplele avantaje pe care le prezinta
aceste instrumente: permit conducerii intreprinderii sa coordoneze
eficace toate activitatile
acesteia; cuprind informatiile necesare fundamentarii
obiectivelor si cailor de
actiune viitoare, ghidarii actiunilor si localizarii
dificultatilor; servesc ca instrument de planificare, gestiune si
control; definesc obiective realiste ce trebuie atinse in perioada
planificata, oferind, astfel, masura relevanta a performantelor
manageriale; permit evidentierea rapida a abaterilor pe care le
inregistreaza
performantele realizate fata de standardele propuse. In acelasi
timp folosirea bugetelor nu este ferita de anumite riscuri constand
in: fixarea nerealista a obiectivelor actiunilor viitoare, ceea ce
poate conduce fie la incordarea excesiva a eforturilor angajatilor
pentru a le realiza, fie la subutilizarea capacitatii de actiune a
intreprinderii;
-
stabilirea planului de ansamblu al intreprinderilor pe baza unei
singure conceptii, fara variante care sa permita compararea unor
seturi diferite de obiective si a eficientei diferitelor cai de
actiune, ceea ce poate conduce, de asemenea, la fixarea unor
obiective nerealiste;
-
reflectarea conceptiei deformate a conducerii intreprinderii si
compartimentelor acesteia de a consuma integral resursele alocate
pentru perioada curenta, chiar daca se pot inregistra economii, de
teama reducerii in viitor a nivelului resurselor planificate fata
de cel efectiv
inregistrat in prezent, ceea ce are evidente efecte nefavorabil
asupra costurilor. 2.3. Bugetul instrument de planificare
financiara. In conformitate cu semnificatia dictonului a guverna
inseamna a prevedea, conducerea moderna a intreprinderii are, ca
prima atributie, previziunea, iar previziunea financiara este,
poate, cea mai importanta activitate de planificare. Instrumentele
de realizare a previziunii finaciare sunt bugetele intreprinderii
care, spre deosebire de bilant si contul de rezultate, nu sunt
destinate marelui public, ci nevoilor interne de orientare spre
realizarea obiectivului propus in exercitiul financiar viitor
(cresterea performantei, a valorii intreprinderii). Bugetele
intreprinderii traseaza traiectoriile pentru atingerea scopului
propus. Evenimentele ulterioare, dirijate pe aceste traiectorii,
vor evolua, mai mult sau mai putin, in acest sens in functie de
realismul previziunii financiare si de activitatea manageriala de
realizare a acesteia. Previziunea financiara, ca principala
activitate de planificare la nivelul intreprinderii, imbraca forme
diferite, in functie de perioada de timp pentru care se realizeaza.
Pe termen lung (3-5 ani), se intocmesc planuri financiare de
orientare generala care definasc imaginea viitoare a intreprinderii
prin descrierea produselor oferite, a proiectelor de fabricatie a
noilor produse, a proiectelor de cucerire a noilor piete sau de
orientare generala a activitatilor si structurii interne a
intreprinderii. Pe termen scurt, instrumentele de previziune
financiara sunt bugetele intreprinderii cdare sunt destinate
nevoile interne de orientare a activitatii viitoare.3[3] In
conditiile unei concurente intense, ale unei limitari a mijloacelor
materiale si umane si ale unei cereri de produse si servicii
stabilizate, intreprinderile sunt nevoite sa prevada pentru a
supravietui.4[4] Preocuparea pentru previziunea financiara trebuie
insotita de controlul bugetar al realizarilor fata de previziuni,
al cauzelor abaterilor, pentru a modifica, dupa caz, previziunile
atunci cand realitatea impune aceasta sau, invers, sa actioneze
asupra functionarii, pentru a se apropia realizarile de
previziuni.
3[3] Georgeta Vintila Gestiunea financiara a intreprinderii,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000, p 253. 4[4]
P.Garnier La technique comptable aprofondie, Editura Dunat, Paris,
1972, p.440.
In acest fel, conducerea intreprinderii si fiecare compertiment
functional sunt obligate sa stabileasca un program de munca si sa
verifice periodic daca acest program este respectat. Programul de
munca elimina inprevizibilul, dar il poate dezvalui cat mai curand
posibil. Actiunea financiara precede orice actiune tehnica,
economica si organizatorica: mai intai se procura capitalul banesc
necesar si apoi are loc fluxul real de bunuri si servicii catre
intreprindere, prin compensarea acestuia cu un flux financiar in
sens invers. Drept urmare, decizia financiara este premergatoare
oricarei decizii economice, ceea ce este de natura sa releve
importanta elaborarii si fundamentarii bugetului fiecarei astfel de
actiuni. De altfel, o caracteristica a vietii economice occidentale
este preocuparea, aproape obsesiva pentru bugetarea oricarei
actiuni, indiferent de amploarea si insemnatatea ei in activitatea
generala a intreprinderii. Acestei preocupari i se asociaza, in mod
firesc, o alta, si anume aceea de a respecta prevederile propriului
buget, evident pana la limita cand tocmai bugetul ar putea deveni o
restrictie in cresterea eficientei. In cele ce urmeaza vom prezenta
cateva atuuri ale procesului de bugetare, dar si unele
inconveniente ale acestuia:5[5] In primul rand, bugetul are rolul
de a orienta intreprinderea spre un scop anume: rentabilitatea,
lichiditatea, diminuarea riscurilor etc. In lipsa unui plan,
conducerea intreprinderii nu ar avea drept repere decat realizarile
anilor precedenti sau realizarile concurentei. Acestea constituie,
insa, referinte putin fiabile. Rezultatele perioadei precedente au
inregistrat unele fluctuatii favorabile sau nefavorabile,
determinate de conditiile concrete ale perioadei precedente si care
nu se extrapoleaza intocmai in perioada urmatoare. De asemenea, nu
exista garantia ca realizarile precedente sau cele ale concurentei
sunt optime si ca acestea pot fi retinute ca norme ale perioadei
bugetare. In al doilea rand, planificarea financiara coordoneaza
eforturile tuturor compartimentelor functionale, intrucat toate
sunt antrenate in procesul bugetar, intr-o masura mai mare sau mai
mica. Totodata, procesul bugetar presupune mai multe iteratii,
deoarece o decizie financiara, favorabila compartimentului care a
luat-o, poate fi mai putin favorabila altui compartiment sau
ansamblului intreprinderii. Pentru toate aceste cazuri,
planificarea financiara va trebui sa intruneasca regula consensului
printr-un proces de sub-optimizare, care va realiza cel putin
eliminarea consecintelor negative ale respectivei decizii si mai
departe, asumarea cat mai multor avantaje pentru ansamblul
activitatii (optim de tip Pareto). In al treilea rand, elaborarea
bugetelor va favoriza implementarea unui sistem eficace de control
prin compararea realizarilor cu previziunile si luarea masurilor de
corectare la momentul oportun.
5[5] J.M.Gagnon, N.Khoury Traite de gestion financire, Editura
Gaeton Marin, Quebec, Canada, 1981,p.128-129.
Obiectivele prevazute in bugete servesc ca standarde de
referinta, fata de care se poate aprecia performanta intreprinderii
in fiecare faza a perioadei bugetare. Pentru controlul bugetar,
fiecare buget poate fi reprezentat in executie printr-un Tablou
lunar, care compara realizarile cu previziunile fiecarui articol
bugetar. Acest Tablou (care poate fi ilustrat cu grafice
semnificative) va fi inmanat conducerii cu comentariile, sugestiile
si previziunile sefului de compartiment. Pe baza lui, conducerea
intreprinderii va decide, in fiecare luna, asupra modificarilor de
previziuni, pe care evenimentele recente le impun sau va stabili
directive noi pentru impulsionarea activitatii
compartimentelor.6[6] Tabelul 2.1 Tabloul lunar Articol din buget
Revizuiri din luna curenta Realizari ale lunii curente
Diferente
Previziuni Realizari in perioada curenta Diferente Pozitive
Negative
Realizari in aceeasi luna a anului precedent Realizari in
aceeasi perioada a anului precedent Media perioadei pe trei ani
precedenta
Sursa: Georgeta Vintila Gestiunea financiara a intreprinderii,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997. Planificarea
financiara impune conducerii intreprinderii si unele constrangeri
ce trebuie depasite printr-un efort continuu de actualizare a
prevederilor bugetare. In loc de a servi drept ghid, bugetele pot
deveni o frana in eforturile de adaptare la conditii noi,
dimensionand flexibilitatea intreprinderii. Acest pericol este cu
atat mai real cu cat bugetele sunt mai detaliate. De aceea,
bugetele trebuie sa descrie liniile generale ale evolutiei
financiare, sa asigure o marja de manevrare in interiorul
prevederilor proprii si posibilitatea de a fi revazute.
Planificarea financiara poate deveni o sursa de risipa, prin
tendinta tuturor compartimentelor de a-si supraestima nevoile
proprii de finantare. Mai mult, conducerea operativa (locala)
apreciaza personalul propriu dupa dexteritatea acestuia de a
castiga partida in atragerea celei mai mari parti din sursele de
finantare ale intreprinderii.
6[6] I. Stancu Finante- Teoria pietelor financiare, finantele
intreprinderilor, analiza si gestiunea financiara, Editura
Economica, Bucuresti, 1997, p.541-542.
Remediul acestor consecinte negative ar consta in elaborarea
unor bugete flexibile, in functie de cifra de afaceri si in
disocierea planificarii financiare de promovare a personalului.
Simularea planificarii financiare Complexitatea vietii economice si
financiare, dinamica acesteia, precum si imperfectiunea previziunii
financiare fac tot mai necesara elaborarea de variante de plan,
anticipand conditiile tehnico-economice variate de functionare a
intreprinderii pentru anul urmator. Prin aceste variante se
fundamenteaza mai bine bugetele intreprinderii sau se elaboreaza
bugete speciale pentru situatii deosebite in viata intreprinderii.
Necesitatea simularii este mai evidenta daca se admite faptul ca
reglarea sistemelor economice prin informatie se realizeaza cu
dificultate atat ca urmare a calitatii informatiei ce sta la baza
actiunii corectoare, cat ca si urmare a intarzierilor in realizarea
acestor actiuni. Conducerea intreprinderii, inclusiv conducerea
activitatii financiare, ia decizii pe baza informatiilor culese si
prelucrate de personalul din subordine, care, la randul sau,
pregateste aceste informatii pe baza datelor privind evolutia in
trecut a activitatii intreprinderii. In aceste conditii simularea
activitatii economice financiare, in deosebi cea asistata de
calculatorul electronic, are menirea de a trasa posibile
traiectorii de urmat, fundamentate atat pe informatii despre
trecut, cat si pe obiectivele prestabilite prin planul privind
volumul si eficienta activitatii productive. Simularea planificarii
financiare reprezinta procesul de experimentare dirijata a
diferitelor variante de bugete, avand posibilitatea introducerii,
in modul de similare, a diverselor modificari ce pot intervani
asupra indicatorilor tehnico-economici determinati pentru situatia
financiara a intreprinderi. Performantele simularii planificarii
financiare depinde de coerenta aplicatiiilor informatice din
pachetul de programme si de realizarea si operativitatea furnizarii
datelor de fundamentare. Apreciem ca realizarea practica a acestei
simulari trebuie sa dispuna de date financiar-contabile superior
organizata care sa permita actualizarea datelor furnizate de
contabilitate si accesul la aceste date de catre aplicatii de
prelucrare si redare a informatiilor financiare. Atat pentru
crearea si actualizarea bazei de date cat si pentru exploatarea
acesteia, dupa cerintele analizei si previziunii financiare, se pot
folosi programe specializate din cele mai perfectionate. 2.4.
Sistemul bugetar al intreprinderii Asa cum am spus, a face o
gestiune insemnata a face o gestiune previzionala, respectiv a
bugeta principalele domenii de activitate ale intreprinderii si a
controla respectarea prevederilor bugetare. Prin bugetare se
stabileste afectarea resurselor si responsabilitatilor pe fiecare
centru de activitate. Bugetul este deci previziunea cifrata a
afectarilor de resurse si a asigurarilor de responsabilitati pentru
realizarea obiectivelor intreprinderii in conditii rentabile.
Controlul bugetar urmareste desfasurarea efectiva a gestiunii
pentru atingerea obiectivelor fixate. Prin controlul bugetar se
compara, permanent, rezultatele reale ale gestiunii cu previziunile
cifrate in bugete, in scopul stabilirii cauzelor abaterilor,
informarii conducerii si luarii masurilor corective necesare.
Coerenta unui sistem bugetar se asigura prin respectarea unor
principii de elaborare si functionare a acestuia. 1) Principiul
totalitatii care impune acoperirea, pe cat posibil a
tuturor activitatilor intreprinderii intr-o coordonare care sa
asigure echilibrul intre diferite servicii functionale si
operationale. Aplicarea acestui principiu trebuie insa sa
armonizeze relatia contradictorie intre completitudinea sistemului
bugetar si costurile mai ridicate ale unui sistem complet. 2)
Principiul suprapunerii sistemului bugetar pe sisteme de autoritate
din
intreprindere. Un buget este intotdeauna sub autoritatea unui
responsabil de activitate. Spre exemplu inginerul- sef este
responsabilul bugetului de productie; directorul comercial este
responsabil cu bugetul vanzazilor s.a.m.d. Este deci posibil sa se
identifice bugetul cu o persoana responsabila, plus descrierea
contabila a autoritatii acesteia. 3) Principiul mentinerii
solidaritatii intre departamente si al concordantei cu
politica generala a intreprinderii. Sistemul bugetar trebuie sa
indeparteze tendinta de supraevaluare a importantei unor
compartimente in detrimentul altora si sa contribuie la realizarea
cat mai eficace a obiectivelor strategice ale intreprinderii. 4)
Principiul supletei intr-un cadru economico-social din ce in ce
mai
incarcat de constrangeri. Un buget trebuie sa permita adaptarea
la modificarile mediului, la noile informatii privind evolutia
variabilelor economice exogene etc. 5) Principiul cuplarii cu
politica de personal pentru a determina o motivatie
si o adeziune ale personalului conforme cu obiective strategice
urmarite. Acestea sunt realizabile printr-un sistem de incitare de
tip personalitati/recompense cat mai obiectiv posibil ( reduceri de
salarii, retrogadari, concedii, prime de buget, promovari, avantaje
diverse etc.), cat si printr-un climat informal si cultural intern,
comparabil cu mentinerea si consolidarea prestigiului firmei.
Periodicitatea cea mai des intalnita a elaborarii bugetelor este
cea anuala dar
sunt bugete cu periodicitate mai mare de un an (cel al
investitiilor), dar si cu periodicitate mai mica de un an (cel al
trezoreriei). Regula este ca periodicitatea bugetului sa fie
superioara celei a ciclului de activitate analizata. Pentru
bugetele anuale (al vanzarilor, al productiei) operatiunile de
elaborare a lor vor incepe in luna septembrie dinaintea anului de
plan, intrucat procedura dureaza trei- patru luni. Ciclul de
elaborare a bugetelor poate fi descompus in patru faze: a)
identificarea obiectivelor intreprinderii pentru anul de plan, ce
decurg din planul general strategic de 3-5 ani; b) realizarea de
studii pregatitoare privind piata factorilor de productie si piata
de desfacere, concurenta, investitiile, privind conditiile sociale;
c) elaborarea de prebugete (proiect de bugete), ca rezultat al
testarii diferitelor scenarii si al negocierii lor intre diferitele
compartimente si cu conducerea generala a intreprinderii; d)
intocmirea sau aprobarea bugetelor intreprinderii cu detalieri pe
segmente de piata, pe subunitati si pe perioade operativa de
gestiune (luna, trimestru etc.). Tabelul : 2.2 Matricea de evaluare
a rezultatului controlului bugetar
Sursa: Ion Stancu Finante. Teoria pietelor financiare.Finantele
intreprinderilor.
Analiza si gestiunea Financiara, Editura Economica, Bucuresti,
1997. CAPITOLUL III Bugetul de venituri si cheltuieli al
intreprinderii 3.1. Bugetul de venituri si cheltuieli in
activitatea agentilor economici Bugetul de venituri si cheltuieli
al agentilor economici reprezinta un instrument de baza in
activitatea acestora in protectia financiara de la un an la altul,
care asigura in executie un control eficient auspra modului de
formulare si utilizare a resurselor banesti, a veniturilor,
cheltuielilor si profitului, a relatiilor financiare cu tertii si
cu bugetul de stat. In procesul de elaborare, bugetul de venituri
si cheltuieli determina un complex de judecati de valoare, calcule
si variante asupra elementelor fundamentale ale programului de
activitate a agentilor economici, incepand cu volumul, structura,
calitatea si destinatia productiei si a criteriilor de performanta
exprimate in cifra de afaceri, profit, import-export, volumul de
investitii si productivitatea muncii. In conditiile perioadei de
tranzitie, cu o instabilitate economica si monetar- valutare,
elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli capata o importanta
deosebita, care indeamna agentii economici sa nu limiteze aceasta
la o simpla operatie administrativa de completare a unor formulare
pentru ca asa prevad normele financiare ci, la un moment de
profunda reflectie si analiza complexa, de protectie a activitatii
economico-financiare pe anul urmator, luand in considerare toate
reglementarile, informatiile si tendintele in domeniile economic,
financiar, preturi, fiscal, monetar, valutar, vamal si bancar. Daca
incercam sa facem o comparatie intre modul si conditiile de
intocmire a bugetului de venituri si cheltuieli din trecut si
prezent, putem spune ca exista o diferenta esentiala. Astfel, in
trecut, eleborarea bugetului de venituri si cheltuieli era mult
simplificata prin aceea ca, cifrele de plan, productie, desfacere,
export, investitii, etc. erau cunoscute si stabilite,de multe ori,
de sus, pornindu-se de la preturi si tarife cuprinse in cataloage,
retele de salarizare unice si obligatorii, furnizorii si clientii
nominalizati prin asa-zise repartitii pe baza carora se incheiau
contractele economice. Asa stand lucrurile, intocmirea bugetului de
venituri si cheltuieli se rezuma deci la calcule si la completarea,
mai mult sau mai putin formala, a situatiilor respective. Bugetul
de venituri si cheltuieli ca instrument operational de management
al intreprinderii trebuie sa realizeze detalierea sarcinilor si
responsabilitatilor prin descentralizare pe scara ierarhica pana la
locul in care se fac cheltuielile sau se genereaza veniturile. Prin
coordonarea si conlucrarea tuturor sectiunilor organizatorice si
activitatilor intreprinderii trebuie sa se asigure obiectivul de
baza stabilit prin politica economico-financiara a acestuia.
Bugetul de venituri si cheltuieli este apreciat in primul rand
ca un sistem complex si corelat de indicatori economico-financiari
care au rolul fie de conditii ale activitatii, cand este vorba de
necesarul de resurse ce trebuie alocat, fie de valori de comanda a
utilizarii conditiilor, cand este vorba de nivelul eficientei
scontate. In al doilea rand, bugetul poate fi considerat ca un
complex de actiuni care se concretizeaza intr-un document final si
care exprima eficienta, activitatii generale a intreprinderii prin
cumularea veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor exercitiului
de la toate subunitatile considerate ca centre de responsabilitate.
Ca atare, bugetul de venituri si cheltuieli apare ca un sistem de
anexe corelate ce reflecta obiectivul strategiei
economico-financiare a intreprinderii. Pentru agentii economici cu
capital privat, continutul bugetului de venituri si cheltuieli este
adaptat pentru a raspunde nevoilor de privatizare, urmarire si
control a realizarii acestor obiective. Astfel, bugetul anual cu
defalcare trimestriala cuprinde urmatoarele sectiuni: bugetul
activitatii generale; bugetul activitatii de productie; bugetul
activitatii de trezorerie; bugetul activitatii de incasari si plati
in valuta; bugetul activitatii de investitii; imprumuturi garantate
de stat; rezerve; repartizarea profitului; principalii indicatori
economici si financiari.
Fiecare din bugetele de mai sus au importanta deosebita la
fundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli, dar cea mai mare
pondere o are bugetul trezoreriei fiind bugetul rezultativ si deci
masura realismului prevederilor in toate celelalte bugete. Bugetul
de vanituri si cheltuieli va reflecta modul de formare,
administrare si utilizare a mijloacelor financiare si va asigura
furnizarea informatiilor necesare fundamentarii deciziilor privind
gestiunea unitatii
patrimoniale. Prin structura sa acesta reprezinta instrumentul
principal de programare a rezultatelor financiare, precum si a
fondurilor necesare. In procesul de elaborare si executie a
bugetului de venituri si cheltuieli se va urmari neconditionat
respecatrea principiilor eficientei maxime si a echilibrului
financiar. Unitatile patrimoniale (semnificand unitatile economice
de stat care s-au organizat conform Legii nr.15/1990 in regii
autonome si societati comerciale) sunt obligate7[7] sa intocmeasca
anual bugetul de venituri si cheltuieli cu defalcare pe trimestre,
compus din formularele mai sus mentionate. In concluzie bugetele au
menirea de a trasa, cu multa grija, indeosebi in cea ce priveste
cheltuielile. Evenimentele viitoare vor jalona traseul acestor
cheltuieli (si venituri), traseu care va respecta mai mult sau mai
putin ruta trasata. Cheia succesului bugetelor si contolului
bugetar o reprezinta, in cele din urma, bunul simt, diplomatia si
increderea manifestate in conducerea intreprinderii.8[8] 3.2
Elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli Bugetul activitatii
generale reflecta obiectivul de eficienta fixat pe total
intreprindere, prin compararea veniturilor totale cu cheltuielile
totale ale activitatii (al carui formular este prezentat si
completat in capitolul IV al prezentei lucrari). Veniturile totale
sunt fundamentate pe trei categorii : din exploatare, financiare si
exceptionale, cu reflectare eventual in veniturile din exploatare a
subventiilor primite de la buget pe produse, activitati, sau
acoperirea diferentelor de pret sau tarif, primelor acordate
producatorilor agricoli si altor venituri de la bugetul statului.
Cheltuielile totale sunt la randul lor fundamentate pe cheltuieli
de exploatare cu evidentierea expresa a cheltuielilor materiale, a
cheltuielilor de personal si a amortizarii, cheltuieli financiare
si exceptionale. Diferenta dintre veniturile totale si cheltuielile
totale este reprezentata de rezultatul net al exercitiului.
7[7] Norme Metodologice emise de Ministerul Finantelor
nr.181.061 din 28.03.1995 8[8] Ion Stancu-Finante. Teoria pietelor
financiare. Finatele intreprinderilor. Analiza si gestiunea
financiara, Editira Economica Bucuresti 1997, p. 576.
Bugetul vanzarilor este bugetul principal anual care determina
parametrii tuturor celorlalte bugete anuale. In economia de piata,
cifra vanzarilor este indicatorul dominant privind viata economica
a intreprinderii. In functie de vanzari se reglementeaza
capacitatea de productie, aprovizionarile, numarul si structura
personalului etc ( anexa 2 ). Elaborarea bugetului vanzarilor (sau
comercial) are loc in doua etape: 1) 2) de previziune a vanzarilor
si a cheltuielilor de desfacere; de defalcare a prevederilor
(anuale) bugetare, pe perioade de timp trimestriale si lunare, pe
familii de produse si/sau pe grupe (geografice) de beneficiari.
Previziunea vanzarilor, cea mai importanta dintre operatii,
cuprinde ansamblul de studii si de evaluari ale pietei potentiale
de desfacere si a partii pe care intreprinderea intentioneaza sa o
cucereasca si sa o mentina. Cercetarea priveste in mod egal
produsele deja existente pe piata si fabricate de intreprindere,
cat si produsele noi, susceptibile de a raspunde nevoilor existente
sau virtuale9[9]. De asemenea, cercetarea priveste mediul extern
(comportamentul cumparatorilor, pozitia concurentei, starea
economiei etc.), cat si mediul intern (capacitatea de productie
existenta, competitivitatea echipei de cercetare, politica
comerciala, reteaua de distributie etc.). Rezultatele acestei
cercetari se vor concretiza in estimari privind: 1) 2) volumul
vanzarilor dezirabile si posibile; valoarea incasarilor,
determinata prin intermediul pretului de vanzare unitar.
Previziunea vanzarilor trebuie sa se faca interdependent cu
previziunea cheltuielilor de desfacere, intrucat depinde una de
cealalta (cheltuielile de vanzari), dar si invers: vanzarile pot fi
influentate de cheltuielile de publicitate si/sau de perfectionare
a retelei de desfacere. In ultima faza a elaborarii bugetului,
vanzarile si cheltuielile de desfacere trebuie defalcate de la
previziunile anuale si globale (pe intreaga intreprindere) la
prevederile pe trimestru si pe luni, in raport cu surprinderea
sezonalitatii, si pe familii de produse sau grupe de
beneficiari.
9[9] M. Gervais Contrle de gestion, 4 me edition, Ed. Economica,
Paris, 1991, p. 287.
Gradul de defalcare depinde de nivelul ierarhic, pentru care se
elaboreaza bugetul vanzarilor. Regula este ca bugetul va fi cu atat
mai detaliat cu cat acesta se elaboreaza la niveluri ierarhice de
raspundere operativa. In sfarsit, bugetul vanzarilor trebuie
corelat cu bugetul de productie, iar ambele trebuie corelate cu
bugetul investitiilor. Bugetul activitatii de productie determina
eficienta activitatii de productie pe baza principalelor elemente
ale costurilor de productie marfa (productiei vandute si productiei
finite stocate ce urmeaza a se livra beneficiarilor). Costul
productiei marfa este evidentiat mai intai pe principalele elemente
(materii prime, combustibil, energie si apa; amortizare, lucrari si
servicii prestate de terti, cheltuieli cu personalul) si apoi dupa
natura cheltuielilor (cheltuieli materiale, cheltuieli cu munca vie
si alte cheltuieli) (anexa 2 ). Elaborarea bugetului productiei
cuprinde fazele: previziunea cantitatii de produse a se fabrica;
previziunea costurilor cu analizarea produselor, antecalculatia;
defalcarea pe trimestre si luni in cadrul acestora pe
subunitati.
Planul de productie are ca principal obiectiv armonizarea
prevederilor bugetului vanzarilor cu capacitatea productiva a
intreprinderii in conditiile satisfacerii cat mai complete a
prevederilor comerciale si a utilizarii cat mai depline a
capacitatii factorilor de productie.10[10] Bugetul de productie se
realizeaza prin aportul specialistilor din compartimentele tehnic
si de productie, financiar contabilitate, aprovizionare-comercial.
In realizarea optimizarii productiei, tehnica de calcul electronica
ofera vaste posibilitati prin existenta unor pachete de programe
usor de utilizat cum ar fi tehnicile de programare liniara, metoda
PERT, teoria firelor de asteptare, optimizarea stocurilor etc.
Bugetul activitatii de trezorerie compara resursele proprii cu
necesarul de resurse si stabileste excedentul sau deficitul,
astfel:
10[10] Ion Stancu Finante. Teoria pietelor financiare. Finantele
intreprinderilor. Analiza si gestiunea financiara, Editura
Economica, Bucuresti, 1996, p.432
E = RP NR Sau D = NR RP Unde : E= excedent de resurse; RP =
resurse proprii; NR = necesar de resurse; D = deficit de resurse
Elaborarea bugetului de trezorerie Bazele elaborarii bugetului de
trezorerie sunt: previzionarea incasarilor si platilor perioadei;
determinarea si acoperirea soldurilor de trezorerie care
rezulta
urmare compararii incasarilor cu platile previzionate, cuprind
trei operatiuni distincte: determinarea soldurilor de trezorerie
inainte de acoperire, acoperirea prin credite a deficitului de
trezorerie sau plasarea judicioasa a excedentului. Dobanzile
aferente creditelor majoreaza necesarul de finantat, iar
plasamentele de trezorerie degaja venituri care majoreaza
incasarile. Rezultanta tuturor bugetelor unei intreprinderi are
impact determinat asupra bugetelor de trezorerie, acesta incheind
documentatiile de buget oferind intreprinderii informatii de
sinteza cu privire la bugetarea intregii activitati in vederea
realizarii obiectivului stabilit in conditii de eficienta maxima.
Figura: 3.1. Schema de elaborare a bugetului de trezorerie
Sursa: Gheogeta Vintila Gestiunea financiara a intreprinderii,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000. Bugetul de
trezorerie in elaborarea sa se sprijina pe trei piloni fundamentali
oferiti de contabilitatea de gestiune si cea financiara: bilantul
de deschidere care nu reprezinta altceva dcat bilantul de inchidere
al exercitiului financiar incheiat; contul de rezultate stabilit
prin metodele cunoscute de previzionare a
profitului; Incasarile perioadei bilantul previzionat al
perioadei de referinta. = Creante initiale + Venituri planificate
ale perioadei Creante finale
Platile = Datorii initiale + Cheltuieli planificate ale per.
Bugetul de trezorerie Bilantul de deschidere Datorii finale
Bilantul previzional
perioadei
Contul de rezultate previzional
Constructia unui buget de trezorerie are in vedere o anume
succesiune
in previziunea fluxurilor si anume, in primul rand, valoarea
fluxurilor de numerar ce provin din activitati de exploatare care
este indicatorul cheie al masurii in care activitatea
intreprinderii a generat suficient flux de numerar pentru a
rambursa imprumuturile, pentru a mentine capacitatea de functionare
a intreprinderii, pentru a plati dividende si a face noi
investitii, fara a recurge la surse externe de finantare.
Informatiile cu privire la componentele specifice ale istoricului
fluxurilor de numerar de exploatare sunt folosite, impreuna cu alte
informatii, in prognozarea viitoarelor fluxuri de numerar de
exploatare. Prezentarea separata a fluxurilor de numerar provenite
din activitati de investitii este importanta deoarece fluxurile de
numerar reprezinta masura in care cheltuielile au fost facute
pentru resursele menite a genera venituri si fluxuri de numerar in
viitor. Din aceasta categorie de fluxuri fac parte:11[11] platile
in numerar pentru achizitionarea de terenuri si mijloace fixe ;
incasarile de numerar din vanzarea de terenuri si cladiri,
instalatii si echipamente, active necorporale ; platile de numerar
pentru achizitia de capital propriu si de creante ale altor
intreprinderi si interesele si asocierile in participatiune;
avansurile in numerar si imprumuturile efectuate catre alte parti ;
incasari din rambursarea avansurilor si imprumuturilor efectuate
catre alte parti.
Bugetul de trezorerie mai trebuie sa cuprinda separat fluxurile
de numerar provenite din activitatile de finantare cum ar fi:12[12]
venituri in numerar din emisiunea de actiuni pentru achizitionarea
sau rascumpararea actiunilor intreprinderii ; plati in numerar
catre actionari pentru achizitionarea sau rascumpararea actiunilor
intreprinderii ; veniturile in numerar din emisiunea de bonuri de
tezaur, obligatiuni, credite, ipoteci si alte imprumuturi pe termen
scurt sau lung ;
11[11] Ion Mimailescu Managementul financiar al intreprinderii,
Editura Independenta Economica, Pitesti, 2000, p.111 12[12] Ion
Mimailescu Managementul financiar al intreprinderii, Editura
Independenta Economica, Pitesti, 2000, p.112
-
rambursarile in numerar a unor sume imprumutate ; plati in
numerar ale locatarului pentru reducerea obligatiilor legale de
operatiunile de leasing financiar.
Bugetul activitatii de trezorerie nu reflecta disponibilitatile
de mijloace banesti la inceputul perioadei, cuprinse sub aceasta
forma functionala de rotatie a mijloacelor circulante care a avut
loc in perioadele precedente. Angajarea acestor disponibilitati in
acoperirea necesarului de resurse pe perioada proiectata ar
presupune, concomitent, prevederea in aceasta parte a bugetului de
cheltuieli care sa reflecte cresterea fata de inceputul perioadei a
altor elemente de mijloace circulante sau plata unor obligatii
existente la inceputul perioadei. Aceasta modificare in structura
mijloacelor circulante, fara modificarea volumului total al
acestora, nu influienteaza excedentul sau deficitul de resurse pe
perioada proiectata si ca urmare nu sunt reflectate nici in acest
buget.13[13] Orizontul de previziune al trezoreriei este diferit,
in functie de obiectivele urmarite de gestiunea financiara si in
functie de scadentele incasarilor si platilor intreprinderii. Un
buget de trezorerie poate fi incheiat pe un an, daca se urmareste
profitul anual al trezoreriei sau daca intreprinderea este de talie
mica si are scadente la incasari si la plati trimestriale sau mai
mari de 90 de zile. Orizontul de previziune poate fi de cateva luni
(4-6 luni), daca se urmareste optimizarea finantarii pe termen
scurt sau scadentele sunt lunare si mai mari de 30 de zile. In
fine, cel mai adesea, orizontul de timp este de la o zi la o luna
in care se urmareste graficul zilnic al incasarilor si platil ;or
cu scadente chenzinale decadale si semidecadale. O previziune
pertinenta a trezoreriei se face la nivel anual, cu defalcare pe
luni si cu o detaliere pe saptamani, pentru primele doua sau trei
luni ale anului de plan. Bugetul activitatii de incasari si plati
in valuta se intocmeste de intreprinderile care au incasari si
plati in valuta, afectuate in conformitate cu prevederile
Regulamentului privind efectuarea operatiunilor valutare, elaborat
de Banca Nationala a Romaniei. Prin acest buget se urmareste
programarea si reglarea capacitatilor de plata a unitatii
patrimoniale. Bugetul activitatii de incasari si plati in valuta
fundamenteaza disponibilul in valuta la sfarsitul anului,
astfel:
13[13] Petre Brezeanu Gestiunea financiara a agentilor
economici, Lito ASE, 1996
DV1 = DV0 + Iv Pv Unde: DV1 = disponibil in valuta la sfarsitul
anului; DV0 = disponibil in valuta la inceputul anului; Iv =
incasari in valuta in timpul anului din export, valuta cumparata la
bancile comerciale, credite in valuta primite si dobanzi in valuta
pentru depozite in valuta la banci; Pv = plati in valuta in timpul
anului pentru importuri, cheltuieli de reclama, publicitate si
reprezentare in strainatate, restituire de credite si plata
dobanzilor pentru creditele primite in valuta vanduta bancilor
comerciale. Bugetul activitatii de investitii stabileste excedentul
sau deficitul de resurse pentru realizarea obiectivelor de
investitii. Prin acest buget se stabilesc sursele de acoperire a
cheltuielilor pentru investitii. Disponibilul de la inceputul
perioadei cuprinde disponibilul fondului de dezvoltare. Sumele din
valorificarea materialelor rezultate din dezmembrarea
imobilizarilor corporale cuprind sumele obtinute din valorificarea
materialelor rezultate din dezmembrarea imobilizarilor corporale,
mai putin cheltuielile efectuate si impozitul aferent. Sumele
reprezentand reducerea impozitului pe profit cu 50% include cota de
50% din reducerea impozitului pe profit aferent sumelor
reinvestite, precum si alte prevederi legale. Rambursarea
creditelor cuprinde ratele de credit ce trebuie rambursate.
Dobanzile, diferentele de curs valutar si alte costuri aferente
creditelor pentru investitii sunt considerate cheltuieli
financiare. Pentru investitiile prevazute a se finanta din vcredite
externe garantate de stat, alocatii de la bugetul de stat si din
fonduri speciale se va anexa lista de investitii in care se inscriu
numai obiectivele de investitii ale caror documentatii
tehnico-economice au fost elaborate si aprobate conform
dispozitiilor legale.
Prin anexa Rezerve se fundamenteaza modul de constituire si
utilizare a fondului de rezerva, rezervei statutare si altor
rezerve ale intreprinderilor. Formularul Imprumuturi garantate de
stat se intocmeste numai de agentii economici care au astfel de
imprumuturi stabilindu-se datoria efectiva la sfarsitul anului
exprimata si in valuta si in lei, pornind de la nivelul ei la
imprumutul perioadei, creditele primite in cursul anului din care
se deduc rambursarile si dobanzile platite in cursul anului. In
anexa Repartizarea profitului sunt fundamentate destinatiile
profitului net: fond de participare a salariatilor la profit ( 10%
la societatile cu capital de stat si 5% la regiile autonome),
fondul de dezvoltare ( pana la 80% din profitul net), cota
managerului, varsamintele la buget in cazul regiilor si
dividendelor cuvenite FPS, FPP sau altor actionari si alte
repartizari legale (conform Legii nr.40/1992, pentru societatile
comerciale, OG nr.15/1993, art.8, alin.2, pentru regii autonome,
Legea nr.66/1993). 3.3.Veniturile si cheltuielile intreprinderii
Veniturile reprezinta bunuri materiale sau sume de bani care revin
unei persoane fizice sau juridice in procesul repartitiei si care
sunt generate de desfasurarea unei activitati, din exploatarea unui
teren, din plasarea unui capital. Veniturile totale sunt
fundamentate pe trei categorii: din exploatare, financiare si
exceptionale, cu reflectarea eventual in veniturile din exploatare
a subventiilor primite de la buget de produse, activitati, sau
acoperirea diferentelor de pret sau tarif, primelor acordate
producatorilor agricoli si a altor venituri de la bugetul statului.
Veniturile din exploatare cuprind veniturile din vanzarea
produselor, marfurilor, lucrarilor si serviciilor prestate.
Veniturile din productia stocata reprezinta variatia in plus
(crestere), sau in minus (reducere), intre valoarea de cost de
productie efectiv a stocurilor de productie si a productiei in curs
de executie, si valoarea la pret de inregistrare a acestora neluand
in calcul provizioanele pentru depreciere constituite pentru
acestea. Veniturile din productia de imobilizari, reprezinta costul
lucrarilor, respectiv, cheltuielile efectuate in intreprindere
pentru ea insasi. Veniturile din subventii de exploatare,
reprezinta subventii primite pentru acoperirea diferentelor de pret
si pentru acoperirea pierderilor, precum si alte subventii din
partea statului, a unor colectivitati publice sau altor
intreprinderi.
Alte venituri din exploatarea curenta cuprind venituri obtinute
din alte resurse, cum sunt veniturile din creante recuperate si
alte venituri. Venituri realizate in avans sunt o categorie aparte
de venituri, reprezentand incasari sau creante aferente unor bunuri
nelivrate, a unor lucrari sau prestatii neefectuate inca.
Veniturile financiare sunt formate din urmatoarele categorii:
venituri din participatie, venituri din alte imobilizari
financiare, venituri din creante imobilizate, venituri din titluri
de plasament cedate, venituri din diferente favorabile de curs
valutar, venituri din dobanzi, venituri din sconturi obtinute, alte
venituri financiare care nu au fost nominalizate si pot fi obtinute
de intreprindere. Venituri exceptionale sunt acele venituri care nu
sunt legate de activitatea normala, curenta de productie si
desfacere sau financiara intreprinderii si care se refera, fie la
operatiuni de gestiune, fie la operatiuni de capital, cum sunt:
despagubiri si penalitati incasate, venituri din vanzarea
activelor, cota-parte din subventia pentru investitii virata la
alte venituri, donatii, salarii neridicate prescrise, etc. Evidenta
cheltuielilor se organizeaza pe venituri de cheltuieli, dupa natura
lor si se grupeaza dupa destinatia pe care o au in intreprindere
astfel: cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare, cheltuieli
exceptionale, cheltuieli cu amortizarile si provizioane si
cheltuieli cu impozitul pe profit. Cheltuielile de exploatare: In
structura acestora se cuprind mai multe elemente de cheltuieli cum
sunt: valoarea consumurilor de materii prime, materiale
auxiliare,
combustibili, ambalaje,piese de schimb, seminte si materiale de
plantat, furaje si asternut si alte materiale consumabile precum si
costul de achizitie al obiectelor de inventar folosite, costul
materialelor nestocabile, costul energiei si apei trecute direct pe
cheltuieli, costul de achizitie al animalelor si pasarilor, costul
marfurilor vandute; cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate
de terti; cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele;
-
cheltuieli de personal; alte cheltuieli de exploatare.
Cheltuieli financiare cuprind in structura lor urmatoarele
elemente: pierderile de creante legate de participatii, pierderi
din vanzarea titlurilor de plasament, diferente nefavorabile de
curs valutar din operatiuni curente si disponibilitati in devize,
dobanzi curente aferente imprumuturilor primite si a altor datorii
privind exercitiul curent, sconturile acordate clientilor, etc.
Cheltuieli exceptionale cuprind acele cheltuieli care se fac de
catre intreprindere dar care nu sunt legate de activitatea normala,
curenta si se impart in doua subgrupe: cheltuieli exceptionale din
operatii de gestiune si cheltuieli exceptionale din operatiuni de
capital. Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele acestea sunt
grupate pe naturile de cheltuieli si cuprind: amortizarea
imobilizarilor corporale si necorporale, provizioanele pentru
riscuri si cheltuieli, provizioanele pentru depreciere, provizioane
reglementate. Cheltuielile cu impozitul pe profit reprezinta
impozitul calculat asupra profitului impozabil si inclus in
cheltuieli. Capitolul IV
4.2.Fundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli la SC ADST
SA
Fundamentarea bugetului pe anul 2002 s-a realizat pe baza
urmatoarelor ipoteze: Ipoteze macroeconomice: Inflatia in Romania
22%. Ipoteze la nivelul SC ADST SA Volumul productiei va creste cu
30% datorita dotarii cu utilaje corespunzatoare prelucrarii
superioare a masei lemnoase.
Efectivele au fost determinate avandu-se in vedere programul
social la nivelul SC ADST SA si sunt prevazute a fi de 268 de
persoane la 31.12.2002 fata de 243 persoane la 31.12.2001.
Cresterea salariului mediu este prevazuta in concordanta cu ipoteza
urmatoarele indexari: 01.01.2002-indexare 2%; 01.02.2002-indexare
3%; 01.05.2002.-indexare 10%; 01.09.2002.-indexare 2%;
01.10.2002-indexare 2%. de inflatie cu
Volumul de investitii s-a prevazut a fi de 260.742 euro din
care: cladiri 45.320 euro masini utilaje 143.022 euro mijloace de
transport 32.684 euro materii prime 12.578 euro pregatirea
profesionala legata de investitie 959 euro. Alte costuri 26.179
euro.
Cursul de schimb valabil la acea data 1euro = 20.346 lei S-a
fundamentat o cifra de afaceri de 14.739.889 mii lei in urmatoarea
structura: Produse serie 11.730.000 mii lei;
-
Produse unicat 3.009.889 mii lei.
S-au fundamentat cheltuieli de personal de 1.722.986 mii lei in
urmatoareastructura: Cheltuieli cu personalul direct productiv
968.251 mii lei; Cheltuieli cu personalul neproductiv 100.000 mii
lei.
Amortismentul total bugetat a fost stabilit la 103909 mii lei
din care amortismentul aferent costului de fabricatie a fost
stabilit la 100.909 mii lei. Costul de fabricatie bugetat este
9.717.021 mii lei. S-au prevazut cheltuieli de functionare de
445.721 mii lei din care: - Pentru activitatea de promovare 178.000
mii lei; - Impozite, taxe, 444.000 mii lei; - Alte cheltuieli de
functionare 267.277 mii lei. In beneficiul salariatilor este
prevazuta acordarea unui tichet pentru fiecare zi lucratoare din
luna. Rezultatul bugetat al exercitiului este pozitiv, reprezentand
un profit de 795.764 mii lei. Tinand cont de faptul ca sursele
financiare sunt cele mai importante pentru bunul mers al unei
intreprinderi cel mai important si primul document de bugetare
intocmit de o societate este bugetul trezoreriei. Bugetul
activitatii de trezorerie
Specificatie Preceden t I. RESURSE PROPRII Total
Exercitiul financiar Curent Tr.I Tr.II
Tr.III
Tr.IV
DISPONIBILITATI inceput de perioada - fond de dezvoltare -
rezerve - alte fonduri RESURSE PROPRII PERIOADEI - venituri din
exploatare - venituri financiare - alte resurse din care: fond de
dezvoltare rezerve alte fonduri II. NECESAR DE RESURSE
1585855 2185676 9 0 1585855 2185676 9 0 548180 24845 33613
12666
42641 20 42641 20 7103 2100 42549 17 41837 46 11489 53 3051
14021 3 80374
5920130 64201 80 5920130 64201 80 7560 2800 10330
52523 30 52523 30 8620 3200 52405 10 48203 40 46506 56 2448
12016 1 43199 0
5909770 4566 5460120 64028 4 5261420 55452 92 3082 180320 460010
54802 03 3624 10023 0 87488 8
1528553 2181048 4 1 1506279 2000949 5 8 1479507 1945636 4 9 444
267277 795764 12205 540924 1847498
- finantare cheltuieli de exploatare - finantare cheltueili
financiare - rambursari de credite - finantare imobilizari
corporale si incorporale - majorarea rezervelor
- impozitul pe profit - participarea la profit a salariatilor -
cota managerului - varsaminte la bugetul de stat sau la bugetele
locale - plata dividendelor - alte cheltuieli III. EXCEDENT [(I)
(II)] sau DEFICIT [(II) (I)] IV. ACOPERIREA DEFICITULUI credite sau
imprumuturi - subventii pentru produse si activitati - alocatii
pentru investitii
In baza rezultatelor anterioare si a previziunilor facute de
conducerea societatii s-a intocmit bugetul de venituri si
cheltuieli pe anul 2002. Tabelul 4.5. Bugetul de venituri si
cheltuieli al SC ADST SAPrevazut Total Exercitiul financiar
Realizat Tr.I Tr.II
Tr.III
Tr.IV
I. VENITURI TOTALE 1. Venituri din exploatare, total din
care:
1585855 9 1528553 4 1528553
218567 60 218104 81 218104
426412 0 425491 7 425491
59201 30 59097 70 59097
64201 80 64052 84 64052
525233 0 524051 0 524051
- subventii pe produse si activitati
- subventii pentru acoperirea diferentelor de preturi si tarife
- transferuri
4 24845 548180
81 12666 33613
7 2100 7103 418374 6 114895 3 228712 0 532796 399597 133199
50424 49000
70 2800 7560 54601 20 52614 20 46322 60 53273 6 33959 7 13319 9
50424
84 4566 10330 55429 1 54802 03 48549 83 53279 6 33597
0 3200 8620 482034 0 465065 6 402643 2 532799 399602 133197
- prime acordate producatorilor agricoli - alte venituri 2. 3.
Venituri financiare Venituri exceptionale II. CHELTUIELI TOTALE
1Cheltuieli pentru exploatare din care: cheltuieli materiale
cheltuieli de personal salarii brute asigurari sociale si protectie
sociala - cheltuieli de exploatare privind amortizarile si
provizioanele - cheltuieli de protocol, reclama si publicitate 2.
Cheltuieli financiare
1506279 200094 5 98 3073158 194563 69 9717021 174742 1722986 04
1068251 213118 7 654735 147839 103909 3 178000 444 267277 795764
532794 201697 178000 12205 540924 184749 8
13319 9 50424 42000
50425 41000 2448 120161 431990
3051 46000 140213 3082 80374 18032 0 46001 0
3624 10023 0 87488 8
3. Cheltuieli exceptionale 4. 5. Rezerve legale Acoperirea
pierderilor din anul precedent Impozitul pe profit
6.
III. REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI ( I II ) Se vor analiza
sumele prevazute pentru anul 2002 cu cele realizate la finele
aceluiasi an, indicatorii avand indici p=prevazut respectiv r=
realizat. Analiza rezultatului realizat fata de cel prevazut
Profitul reprezinta un indicator sintetic prin care se apreciaza
sub forma absoluta rentabilitatea unei firme.
A. Marimea rezultatului total al exercitiului inainte de
impozitare (RT), numit si profitbrut : RT (PB) = VT - CT RT p =
795.764 RT r = 1.847.262 unde : VT = venituri totale CT =
cheltuieli totale iar : VT = Ve + Vf + Vex VT p = 15.858.559 VT r =
21.856.760
CT = Ce + Cf + Cex CT p = 15062795 CT r = 20009498
unde :
Ve = venituri de exploatare Vf = venituri financiare Vex =
venituri exceptionale Ce = cheltuieli pentru exploatare Cf =
cheltuieli financiare Cex = cheltuieli exceptionale
B. Pentru analiza dinamica a profitului se pot calcula
modificarile absolute siprocentuale intervenite in marimea
rezultatului total fata de cel prevazut astfel: RT = RT1 - RT0 RT
RT% = x 100 RT p RT = 1.051.498
RT% = 232,14% Tabelul : 4.6. INDICATORI FINANCIARI - mii lei
Denumirea Indicatorilor Venituri din exploatare Venituri
financiare
Prevazut15.285.534 24.845
Realizat21.810.481 12.666
Modificari absolute 6.524.947 - 12.179
Modificari relative 142,69 50,98
Venituri exceptionale VENITURI TOTALE Cheltuieli pt.exploatare
Cheltuieli financiare Cheltuieli exceptionale CHELTUIELI TOTALE
REZULTAT TOTAL
548.180 15.858.559 14.795.074 444 267.277 15.062.795 795.764
33.613 21.856.760 19.456.369 12.205 540.924 20.009.498
1.847.262
- 514.567 5.998.201 4.661.295 11.761 273.647 4.946.703
1.051.498
6,13 137,82 131,50 2748,9 202,38 132,84 232,14
Sursa : Raportul de gestiune al SC ADST SA pentru anul 2002.
INTERPRETARE : Rezultatul total realizat are o crestere de 132,14%,
reprezentand 1.051.498 mii lei, realizat pe fondul veniturilor mai
mari decat cele prevazute cu 37,82% reprezentand 5.998.201 mii lei.
In cadrul veniturilor, s-a inregistrat scaderea veniturile
exceptionale cu 93,87% si a veniturile financiare cu 49,02%.
Veniturile totale au crescut ca urmare a cresterii veniturilor din
exploatare cu 42,69%, observandu-se astfel preocuparea societatii
de a-si mari veniturile prin activitatea de productie. Cheltuielile
au crescut cu 32,84%. Cea mai mare crestere o inregistreaza
cheltuielile financiare de la 444 mii lei la 12.205 mii lei
datorita dobanzilor aferente imprumuturilor si dobanzilor aferente
operatiunilor de refinantare (sconturile). O crestere importanta o
inregistreaza si cheltuielile exceptionale, respectiv acestea se
modifica cu 102,38%. Acestea sunt in cea mai mare parte cheltuieli
exceptionale din operatiuni de gestiune : amenzi fiscale sau
penale; penalitati de intarzieri ;
creante devenite nerambursabile (care depasesc proportia
considerata normala pentru a putea fi clasate la cele de
exploatare); Cheltuielile de exploatare (cheltuielile ocazionate de
exploatarea factorilor de productie) inregistreaza si ele o
crestere semnificativa de 31,50%..
C. Alta analiza a rezultatului brut se mai poate face si prin
interpretarea rezultatelorurmatoarelor formule : RT (PB) = Re + Rf
+ Rex. Re = Ve - Ce Rf = Vf - Cf Rex = Vex - Cex unde : Re =
rezultatul exploatarii Rf = rezultatul financiar Rex = rezultatul
exceptional Tabelul: 4.7. REZULTATE FINANCIARE - mii lei Denumirea
indicatorilor Prevazut Realizat Modificari absolute 1.863.652
-23.940 -788.214 1.051.498 Modificari relative 479,98 1,89 180,60
232,13
Rezultatul din exploatare Rezultatul financiar Rezultatul
exceptional Rezultat total
490.460 24.401 280.903 795.764
2.354.112 461 -507.311 1.847.262
Sursa : Raportul de gestiune al SC ADST SA pentru anul 2002.
Din rezultatele intermediare ale S.C ADST S.A
prezentate in tabelul anterior se
observa ca rezultatul financiar a inregistrat o scadere de
98,11% fata de cel prevazut, rezultatul exceptional prezinta o
crestere negativa de 80,6% si rezultatul din exploatare
inregistreaza o crestere de 379,98% comparativ cu cel prevazut.
Deci putem spune ca evidenta crestere a rezultatului total cu
132,13% este in principal influentata de rezultatul din exploatare,
demonstrandu-se astfel interesul societatii comerciale pentru
activitatea productiva.
D. Se stabileste ponderea rezultatului din exploatare,
rezultatului financiar si rezultatuluiexceptional in cadrul
rezultatului total al intreprinderii, precum si modificarea acestei
ponderi astfel: Re,Rf,Rex GRe,Rf,Rex = x 100 Rt G = G1 - G0
Urmatorul pas este calcularea si interpretarea contributiei
procentuale a modificarii fiecarei categorii de rezultate asupra
modificarii procentuale a rezultatului total astfel: Tabel: 4.8.
INDICATORI FINANCIARI ( mii lei )Denumirea indicatorilor Prevazut
Realizat Ponderea relativa baza previziunea 62 3 35 100 Ponderea
relativa curent realizat 127,44 0,02 -27,46 100,00 65,44 -2,98
-62,46 0,00 Ponderea absoluta
Rezultat din exploatare Rezultat financiar Rezultat exceptional
Rezultat total
490.460 24.401 280.903 795.764
1.354.112 461 -507.311 1.847.262
Sursa: Raport de gestiune al SC ADST SA pentru anului 2002. Se
observa influenta negativa a rezultatului exceptional realizat in
cadrul rezultatului total (pondere negativa = -27,46%), dar
ponderea rezultatului din exploatare o acopera si determina
obtinerea de profit. Ponderea rezultatului din exploatare realizat
creste peste 100% ceea ce denota importanta deosebita acordata
sectorului productiv si de desfacere.
E. Rezultatul net sau profitul net se determina dupa formula :Rn
(Pn) = Ri (Pi) - Ip Rn p = 795.764 Rn r = 1.276.491 A crescut
profitul net cu 62,33% fata de previziunea facuta la inceputul
anului. Modificarea profitului net se datoreaza cresterii
veniturilor totale cu 37,82% fata decele prevazute. Dupa cum s-a
observat, veniturile totale s-au marit pe seama veniturilor din
exploatare care au sporit cu 42,69 %. Tabelul 4.9. TABLOU DATE DE
INTRAREPrevazut Denumire Rezultatul din exploatare Cifra de afaceri
Datorii - Total Activ - Total Active circulante Capitaluri proprii
Capitaluri permanente 490.460 14.739.889 4.546.441 7.844.749
2.856.113 3.298.308 4.215.954 2.354.112 20.815.964 3.907.182
8.603.165 3.667.395 4.695.983 5.751.841 absoluta 1.863.652
6.076.075 - 639.259 758.416 811.282 1.397.675 1.535.887 relativa
479,98 141,22 85,94 109,67 128,4 142,37 136.43 Realizat Modificare
Modificare
Active imob.nete Active imob. brute Stocuri - Total Datorii pe
termen scurt EBE Cheltuieli financiare Marja comerciala Vinzari de
marfuri Cheltuieli cu personalul VA Cheltuieli cu amortizare
Rezultatul net al exercit. RCII Numar salariati (pers.)
4.988.636 5.722.155 986.140 699.412 582.653 444 477.488
3.506.689 1.722.986 2.527.596 103.909 795.764 514.861 268
4.935.770 5.862.742 894.731 663.412 2.507.370 12.205 1.603.470
7.569.406 2.131.187 4.849.026 201.697 1.276.491 1.783.802 243
- 52.866 140.587 - 91.409 - 63.000 1.924.717 11.761 1.125.982
4.162.717 408.201 2.321.430 97.788 480.727 1.268.941 -25
98,94 102,46 90,73 94,85 430,33 2.748,88 335,81 215,86 123,69
191,84 194,11 160,41 346,46 90,67
Sursa : Raportul de gestiune al SC ADST SA pentru anul 2002.
4.3. Analiza economico-financiara a principalilor indicatori Cu
ajutorul datelor prezentate in subcapitolul anterior putem analiza
situatia financiara a societatii cu indicatorii care se
fundamenteaza pe baza bugetului de venituri si cheltuieli, acestia
se impart in trei categorii: indicatorii echilibrului financiar
(ratele lichiditatii generale, reduse
sau imediate, rata solvabilitatii, autonomiei financiare si
gradul de indatorare stabilit ca un raport procentual intre partile
exigibile si total activ); indicatori de rentabilitate ( rata
rentabilitatii economice, rata
rentabilitatii financiare, pragul de rentabilitate ); indicatori
de rotatie (rotatia stocurilor, perioada de recuperare a
creantelor, perioada de rambursare a datoriilor); in costuri ).
indicatori economici ( productivitatea muncii si ponderea
salariilor
Agentii economici au obligativitatea calcularii unui numar minim
de 16 indicatori, pe care-i considera a fi cei mai relevanti cu
privire la situatia intreprinderii: Ratele de rentabilitate
financiara rata de rentabilitate financiara Remunereaza
proprietarii intreprinderii prin distribuirea de dividende catre
acestia si prin cresterea rezervelor care, de fapt reprezinta o
crestere a averii proprietarilor. Este influentata de modalitatea
de procurare a capitalurilor si de aceea este sensibila la
structura financiara, respectiv la situatia indatorarii
intreprinderii. Profit net Rrf = Capitaluri proprii Rrf p = 24,13%
Rrf r = 27,18% Rentabilitatea financiara a crescut cu aproape 4%
fapt din care deducem ca profitul a crescut intr-o proportie mai
mare decat capitalurile. Aceasta situatie se datoreaza faptului ca
activitatea de productie a societatii a crescut in ceea ce priveste
cantitatea si modului de desfacere a produselor.
x 100
rata de rentabilitate financiara inainte de impozit Rezultat
curent inainte de impozit Rrfii = x 100 Capitaluri proprii
Rrfii p = 15,60% Rrfii r = 37,98% Rata de finantare a
imobilizarilor (rata fondului de rulment). Evidentiaza conditiile
de finantare a imobilizarilor. O valoare supraunitara semnifica
faptul ca ansamblul imobilizarilor este finantat din resurse
durabile, respectiv din capitalurile permanente. Exprima in termeni
relativi un indicator echivalent celui de fond de rulment in
valoare absoluta. Cresterea valorii raportului fata de cea
prevazuta corespunde unei ameliorari a structurii de finantare.
Capitaluri permanente RFR = Active imobilizate nete RFR p = 0,48
RFR r = 1,16 rata fondului de rulment propriu (rata de finantare a
capitalurilor proprii)
Reprezinta o rata referitoare la finantarea proprie a
imobilizarilor si se doreste a fi supraunitara. Capitaluri proprii
RFRP = Active imobilizate brute
RFRP p = 0,58 RFRP r = 0,80 Faptul ca rata realizata este
pozitiva si chiar in crestere denota faptul ca societatea are
suficient capital permanent pentru acoperirea financiara a
activelor imobilizate, iar surplusul respectiv 0,58 previzionata si
0,80 realizata reprezinta fondul de rulment. Ratele de
rentabilitate comerciala rata marjei comerciale
Pune in evidenta strategia comerciala a intreprinderii analizate
si apreciaza influenta constrangerilor pietei si a politicii
preturilor de vanzare. Marja comerciala Rmc = x 100 Vanzari de
marfuri Rmc p = 13,61% Rmc r = 21,18% rata marjei brute de
exploatare (rata EBE)
Masoara nivelul rezultatului brut de exploatare independent de
politica financiara, politica de investitii, de incidenta
fiscalitatii si a elementelor exceptionale si indica aptitudinea
proprie activitatii de exploatare de a degaja profit. Excedent brut
de exploatare Rmbex = x 100 Cifra de afaceri
Rmbex p = 3,95% Rmbex r = 12,05% Independent de incidenta
fiscalitatii si a elementelor exceptionale, activitatea de
exploatare a societatii exte in crestere, chiar se tripleaza lucru
care este in interesul bunei desfasurari a activitatii e productie
a S.C. ADST S.A. rata marjei nete
Exprima eficienta globala a intreprinderii, respectiv
capacitatea sa de a realiza profit si de a rezista concurentei.
Rezultatul net al exercitiului Rmn = x 100 Cifra de afaceri Rmn p =
5,40% Rmn r = 6,13% Faptul ca aceasta rata este mai mare decat cea
prevazuta arata capacitatea intreprinderii de a obtine profit in
conditiile in care concurenta este foarte dura. Cresterea ratei
marjei nete ne arata ca profitul a crescut cu aproape 1% datorita
activitatii de baza a societatii si nu datorita altor activitati
financiare cum ar fi detinerea de actiuni la alte societati sau
activitatea de specula pe piata bursiera, lucru care este important
pentru o societate de productie cum este S.C. ADST S.A. rata marjei
nete de exploatare Pune in evidenta eficienta activitatii de
exploatare sub toate aspectele: industrial, administrativ si
comercial. Prezinta avantajul de a fi influentata de amortismente
si provizioane devenind un rezultat net al exploatarii. Rezultatul
exploatarii
Rmnex = x 100 Cifra de afaceri Rmnex p = 3,33% Rmnex r = 11,31%
Independent de incidenta fiscalitatii si a elementelor
exceptionale, activitatea de exploatare a societatii este in
crestere, chiar se tripleaza lucru care este in interesul bunei
desfasurari a activitatii e productie a S.C. ADST S.A. rata marjei
asupra valorii adaugate Masoara rezultatul brut de care dispune
intreprinderea dupa deducerea cheltuielilor de exploatare
(consumuri si cheltuieli de personal) pentru 100 lei bogatie creata
(daca se exprima procentual). Excedent brut de exploatare Rmva = x
100 Valoare adaugata Rmva p = 23,05% Rmva r = 51,71% Ratele de
rentabilitate economica rata excedentului brut de exploatare Ofera
o apreciere globala asupra rentabilitatii brute a capitalului
investit si are avantajul ca nu este afectata de politica de
amortizare. EBE
R EBE = x 100 Activ economic Activ economic = IMO + NFR REBE p =
16,60% REBE r = 53,72%
rata profitului net Exprima rentabilitatea neta de dobanzi si de
impozit a activului economic investit. Fiind o
rata neta de dobanzi, aceasta este dependenta de structura
capitalurilor intreprinderii, respectiv de gradul ei de indatorare.
Profit net Rata prof.net = x 100 Activ economic Rata prof.net p =
22,68% Rata prof.net r = 27,35% rentabilitatea activului economic
brut Excedent brut de exploatare Rata ac.ec.b = x 100 Activ total
Rata ac.ec.b p = 7,43% Rata ac.ec.b r = 29,14%
rata stocurilor Stocuri
Rata st. = x 100 Activ total Rata st p = 12,57% Rata st r =
10,40% Ratele de lichiditate rata lichiditatii generale Reflecta
posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se transforma
intr-un termen scurt in lichiditati pentru a satisface obligatiile
de plata exigibile. Se apreciaza favorabila atunci cand rata
lichiditatii generale are o marime supraunitara (cuprinsa intre 2
si 2,5). Valoarea supraunitara a ratei dovedeste ca, cel putin pe
termen scurt, intreprinderea are capacitatea de a-si achita
datoriile exigibile. Cu cat raportul este mai mare decat 1, cu atat
mai mult intreprinderea este pusa la adapost de o insuficienta de
trezorerie, care ar putea fi provocata de rambursarea datoriilor la
cererea creditorilor. Active circulante Rata lichiditatii generale
= > 1 Datorii pe termen scurt Rata lich.gen. p = 4,08 Rata
lich.gen. r = 5,53 Lichiditatea globala a fost in prevazuta la 4,08
ceea ce de nota faptul ca S.C.
ADST S.A. are o situatie economica favorabila putand sa-si
onoreze obligatiile financiare. Mai mult decat atat valoarea
realizata a acestui indicator a crescut cu aproape 2% fata de
previziune avand o valoare de 5,53%.
rata lichiditatii reduse Exprima capacitatea intreprinderii de
a-si onora datoriile pe termen scurt din creante si
din disponibilitati. Valoarea supraunitara evidentiaza faptul ca
stocurile nu sunt finantate pe termen scurt. O rata cuprinsa intre
0,8 si 1 ar reprezenta situatia optima in ceea ce priveste
solvabilitatea partiala. Creante + disponibilitati Rata
lichiditatii reduse = Datorii pe termen scurt Rata lich.reduse p =
2,67 Rata lich.reduse r = 4,02 Deduce