Liana Iliu_geneza Sp Mod_planul Liber

Planul liber

95 / 16

PLANUL LIBER1

FRANK LLOYD WRIGHT: ,,dematerializarea cutiei’’; ’’The open plan’’; ,,dematerializarea cornişei’’. EXEMPLE DE PLAN LIBER ÎN CREAŢIA LUI MIES VAN DER ROHE: Pavilionul Germaniei – Expo Barcelona, 1929; casa Tugendhat; The Courtyard House Projects; Farnsworth House; Weissenhof Siedlung. Glass House. CASE STUDY HOUSES. BIBLIOGRAFIE. WEBOGRAFIE. FILMOGRAFIE.

Într-una din conferinţele sale, Eero Saarinen afirma: ,,Wright a început totul, Corbu i-a dat formă, iar Mies a controlat’’.2 De aceste trei coordonate a fost definită arhitectura modernă.

FRANK LLOYD WRIGHT: ,,DISTRUGEREA CUTIEI’’ 3 În textul care însoţeşte istoricul dematerializării casei-cutie, Frank

Lloyd Wright4 utilizează termenii ’’liberation’’ 5, ’’radical liberation’’, ’’liberating thoughts’’ sau ’’freedom’’.6 Dacă urmărim evoluţia sa profesională începând cu Charnley House (1892) şi încheind cu Casa de pe cascadă (1939), vom observa, practic, cum acest demers a evoluat către perfecţiune. Faptul de a fi studiat construcţiile, iar nu arhitecura, pare că nu a fost întâmplător. Un alt fapt demn de remarcat este procesul de formare la care a contribuit mama sa, educatoare cu vederi largi: aceasta a urmat metoda Froebel 7 pentru a-i induce fiului său pasiunea pentru arhitectură. Ulterior,

1 prelegere susţinută de diapozitive, imagini digitale şi filme documentare

2 citat din ’’Oral History of Modern Architecture’’

3 ’’An American Architecture’’, pag. 75

4 Cel mai cunoscut şi apreciat arhitect nord-american, considerat de către American Institute of Architects drept

,,cel mai mare arhitect american al tuturor timpurilor’’ sau geniul modernismului din SUA (1867-1959).

5 (engl.) eliberare

6 (engl.) libertate

7 Friedrich Wilhelm August Fröbel (1782-1852), pedagog german, elev al lui Pestalozzi, inventatorul sistemului de

educaţie preşcolară bazat pe dezvoltarea vederii în spaţiu şi a personalităţii copilului, care îi poartă numele (cca.

1830).

A se consulta: http://www.geocities.com/Athens/Forum/7905/fblframe.html

96 / 16

s-a dovedit faptul că obiectele tridimensionale ce compuneau seturile de joc propuse de Fröbel au influenţat profund volumetriile clădirilor proiectate de Wright în prima etapă a activităţii sale.

’’The open plan’’ 8 Cutreierând suburbiile oraşului Chicago prin anii 1890 şi realizând că

oamenii trăiau închişi în ,,cutii’’, Wright a remarcat un lucru: ,,colţurile cutiei nu erau puncte de sprijin economice sau vitale pentru structură’’ 9, ci acelea situate la o anumită distanţă de colţuri. Astfel, se puteau crea la colţuri zone aflate în consolă, care micşorau deschiderile şi care dădeau impresia de dispariţie a ,,colţului’’. Consola şi impresia de continuitate puteau fi accentuate prin prezenţa ,,geamului de colţ’’: ,,…În această simplă modificare de gândire rezidă esenţa transformării arhitecturale, de la cutie, la planul liber, şi noua realitate care este spaţiul, în locul materiei’’.10 Zidurile de închidere capătă independenţă, devenind panouri libere.11

În 1903 primeşte comanda din partea companiei Larkin din Buffalo, New York, de a-i realiza sediul administrativ12: ,,Acesta a fost primul manifest violent în arhitectură’’.13 Turnurile scărilor părăsesc colţurile planului, devenind elemente libere. Reprezintă prototipul clădirilor de birouri contemporane, în care genialul Wright inventează un concept nou privitor la spaţiile destinate birourilor. Aceasta era închisă ermetic, având orientare exclusiv către spaţiul interior central (atrium iluminat zenital, înconjurat de galerii care sunt un spaţiu de tranziţie către locul individual de muncă, prelungindu-l), climatizat, pentru care arhitectul luase măsuri de pază contra incendiului (mobilier din oţel şi magnezită). Prizele de aer erau plasate în casele scărilor. La ultimul nivel se aflau restaurantul şi o grădină acoperită. S-ar putea parafraza celebrul dicton: ,,locuinţa, o maşină de locuit’’, prin: ,,imobilul de birouri, o maşină pentru depozitat în mod plăcut, oameni ce muncesc’’. Este evidentă tendinţa paternalistă (cu dublă intenţie:

8 s-ar putea traduce şi prin ,,planul deschis’’, ceea ce ar fi mai în spiritul demersului


10 Ibid., pag. 77

11 Ibid., pag. 76-78

12 Clădirea administrativă a Societăţii Larkin & Co., Buffalo, N. Y., 1903-1905, demolată în 1950

13 B. Zevi – ’’Frank Lloyd Wright’’, pag. 60

Planul liber

97 / 16

la nivelul patronat - salariaţi, dar şi la nivelul relaţiilor dintre angajaţi), deoarece prin orientarea spre curtea interioară, personalul muncitor era obligat să se simtă asemenea unei mari familii. Spiritul democratic american, foarte apreciat de arhitect, se face simţit în spaţiul arhitectural. La nivel urban, impactul a fost extrem de puternic.

Unity14 Temple (Oak Park, Illinois, 1904-190715) este realizarea prin care arhitectul a vrut să evidenţieze următorul lucru: ,,…Ideea că spaţiul cuprins în clădire este realitatea acelei clădiri. M-am gândit că la Unity Temple am reuşit aceasta, aceasă idee că realitatea unei clădiri nu mai consta în <pereţi şi acoperiş>. Astfel a început acest simţământ al libertăţii care a ajuns la arhitectura de astăzi16 ...şi pe care o numim arhitectură organică’’.17 Spaţiul interior traversează anvelopanta şi este lizibil dinspre exterior: spaţiul interior se deschide, iar exteriorul pătrunde înăuntru. Planul pătrat şi volumul cubic întregesc această nouă expresie a arhitecturii, la fel ca modenatura ,,organică’’, aşa cum învăţase de la Louis Sullivan.18

Avery şi Queene Coonley House (Riverside, Illinois, 1907-190919) a reprezentat o comandă primită la insistenţele doamnei Coonley care îi declarase că opera sa dovedea că era expresia unui principiu. Această afinitate îl determină pe Wright să fie mai inventiv, aducând un principiu în plus, faţă de celelalte descoperiri radicale: zonificarea. Locuinţa este împărţită în ,,unităţi spaţiale’’ (spaţiul pentru servit masa, cel de zi, cel aferent dormitoarelor) care sunt interconectate (’’the zoned house’’).

F.C. Robie House (Chicago, Illinois, 190820; actualmente inclusă în campusul Universităţii Chicago, după ce a fost salvată de la demolare) reprezintă încheierea acestui proces, de dezvoltare a conceptului de plan

14 aparţinând sectei Unitarian Universalist


16 anii ’50 ai secolului trecut


18 Louis Henri Sullivan (1856-1924), arhitectul american la care Wright şi-a făcut a doua etapă a uceniciei, după cea

de la Joseph Lyman Silsbee. Era mentorul său, numindu-l ’’Lieber Meister’’. Lui Sullivan i se datorează dictonul ’’Form

follows function’’.


20 Ibid., pag. 86

98 / 16

deschis (liber), început în 1903. Celebra streaşină în consolă a acoperişului este susţinută de o grindă de oţel de 37 m. lungime. Zona de primire (cu un pronunţat caracter de reprezentare) şi cea intimă alcătuiesc un unic spaţiu, continuu, armonios compartimentat, prin sugestii. După călătoria întreprinsă de Hendrik Petrus Berlage în SUA, în 1911, opera lui Wright le-a devenit cunoscută tinerilor arhitecţi europeni, dar mai ales casa Robie a devenit un simbol al modernismului.

Acest demers pătruns de umanism reprezintă primul mod, organic, de interpretare a planului liber, prin care natura este integrată spaţiului interior. Omul, cu toate atributele şi calităţile sale (libertate, demnitate, spiritualitate) califică spaţiul. Iar spaţiul, realizat la scara umană, exprimă viaţa celor ce îl locuiesc.21 Senzaţia de ,,adăpost’’ este cea care conferă calitate unei locuinţe, în acest sens colaboratorul lui Wright, Rudolph Michael Schindler făcând următoarea afirmaţie: ,,...să îndeplinească cerinţele de bază ale unui campament: spate protejat, front deschis, un şemineu şi un acoperiş’’.22

,,Dematerializarea cornişei’’ Dezvoltarea ideii de eliberare a planului pe direcţia orizontală a fost

continuată şi pentru planul vertical: ,,Nimeni nu privise spre cer prin cutie, prin colţul de sus... De ce? Deoarece cutia avea întotdeauna o cornişă la partea superioară... Cornişa era detaliul care făcea convenţionala cutie să pară clasică... Aici este, în fond, un nou mod de gândire’’.23

Clădirea administrativă a societăţii S.C.Johnson & Son (Racine, Wisconsin, 1935-1938) este primul exemplu în care arhitectul a eliminat colţul superior, făcând încă un pas spre eliberarea spaţiului. Continuitatea spaţială este obţinută în deplinătatea sa în spaţiul biroului administraţiei: stâlpii-ciupercă24 preiau încărcările planşeului însă, în acelaşi timp sunt parte integrantă a acestuia. Reluând experienţa Larkin, şi în acest exemplu orientarea este către interior, către spaţiul central comun, semipublic. În schimb, imobilul sculptural comunică cu exteriorul. Imaginativ, Wright aduce

21 B. Zevi - ,,Cum să înţelegem arhitectura’’, pag. 148, 155-156

22 http://www.pbase.com/themarmot/schindler&page=all

23 ’’An American Architecture’’, pag. 78, 80

24 în număr de 58, ridicându-se, uneori, pe înălţimea a trei etaje

Planul liber

99 / 16

inovaţii arhitecturale: tuburi de sticlă ce uşurează compoziţia pe zona cornişelor; muchiile sunt doar sugerate, prin ferestre de colţ; pentru prima dată în istoria arhitecturii, deschide spre lumină zona racordurilor dintre elementele verticale şi cele orizontale (perete / acoperire); anvelopanta îşi pierde greutatea.

Casa de pe cascadă 25 (Bear Run, Pennsylvania, 1936-1939) este capodopera creaţiei lui Wright, unde clădirea, peisajul şi situl au devenit o entitate: casa şi stâncile fac un corp comun. Edgar Kaufmann jr., fiul proprietarului şi ucenic al lui Wright la Taliesin, care a urmărit îndeaproape lucrările, a sintetizat astfel conceptul: ,,Wright a conceput casa ca pe o serie de platouri aşezate pe straturi de piatră şi consolidate pe margini. A fixat masa şemineului direct pe o stâncă masivă, iar în jurul căminului se ordonară spaţiile’’.26 Sticla este utilizată pentru accentuarea profunzimii spaţiului, a celei de-a treia dimensiuni: ,,…Această senzaţie a spaţiului (spaţiul viu, prin intermediul celei de-a treia dimensiuni), nu este această senzaţie sau percepere a arhitecturii un instrument pentru a caracteriza libertatea individului?’’ 27 Afirmaţia explică pentru ce Wright identifica arhitectura organică cu democraţia. Bruno Zevi scria: ,,<Cascada> constituie suprema victorie asupra tuturor servituţilor care, de o mie de ani, grevaseră arhitectura. Alura cubică a unei lăzi a fost complet abandonată. Nu mai există pereţi, nici forme geometrice, nici simetrie, nici raporturi directe, nici îmbinări savante, nici, în fine, reguli care să nu fie libertate şi mobilitate’’.28

Dramatismul colţului liber este încă mai evident în spaţiul de zi al Samuel Freeman Residence (Los Angeles, 1923-1924).

Inovaţiile limbajului arhitectural consacrate de Wright au marcat

începutul şi evoluţia arhitecturii moderne: orizontalitatea accentuată a volumelor, înşiruirea orizontală a ferestrelor plasate sub streaşină, planul deschis, ferestrele de colţ, scafele, eliberarea cornişei. Acesta afirma:

25 Fallingwater, casă ce a aparţinut familiei Kaufmann, ulterior donată Statului Pennsylvania



28 B. Zevi – ’’Frank Lloyd Wright’’, pag. 148-149

100 / 16

,,Am căutat această eliberare într-o formă sau alta, în aproape toate clădirile pe care le-am realizat... Acum, aceste structuri poartă mesajul acestei eliberări a spaţiului către spaţiu.29 ...Aceasta este contribuţia mea la arhitectura modernă’’.30

În opera lui F. L. Wright, Lumea Creaţiei şi Lumea Arhitecturii au fuzionat, de aceea nu şochează următoarea declaraţie a arhitectului, făcută în ultimii ani ai vieţii: ,,Nu intenţionez să fiu doar cel mai mare arhitect care a trăit vreodată, ci cel mai mare care va trăi vreodată. Da, intenţionez să fiu cel mai mare arhitect al tuturor timpurilor’’.31

EXEMPLE DE PLAN LIBER ÎN CREAŢIA LUI MIES van der ROHE Conceptul studiat implică două tipuri de preocupări: una referitoare la

spaţiu (continuitatea spaţiilor interioare şi exterioare), cealaltă cu accent asupra structurii. Referitor la cea din urmă, osatura Dom-ino, concepută de Le Corbusier în 1914, reprezintă un principiu constructiv care constă dintr-o structură formată din stâlpi de beton, care înlocuieşte zidurile portante. Închiderile şi compartimentările erau realizate cu ziduri-membrană în grosime de 3 cm., din ciment.32

Pavilionul Germaniei la Expoziţia Internaţională de la Barcelona

(Montjuïc), Spania, Ludwig Mies van der Rohe, 1928-1929 (demolat în 1930, dar reconstruit între 1984-198633).

Este un exemplu inedit, deoarece statul german şi arhitectul au avut drept scop ,,expunerea’’ la scara reală, a noului ideal al locuinţei germane moderne: cu spaţiu deschis, executată cu precizie extremă, funcţională. Mies a reuşit să realizeze o sinteză între principiile clasice de compoziţie şi spiritul modern.

Reprezintă unul dintre exemplele clasice34 ale Arhitecturii Moderne,


30 citat din ’’Oral History of Modern Architecture’’

31 Ibid.

32 G. Ragot, M. Dion – ’’Le Corbusier en France’’, pag. 146

33 în urma unui demers început în anul 1954, de către arhitectul Oriol Bohigas

34 conceptual

Planul liber

101 / 16

o paradigmă a arhitecturii secolului XX. Criticul William Curtis l-a caracterizat astfel: ,,Voinţa unei epoci, construită în spaţiu’’ 35, iar Alejandro Lapunzina afirmă că acesta ,,...completează un cvartet ilustru al operelor canonice ale Arhitecturii Moderne’’ 36, alături de: Fallingwater, Bear Run, Pennsylvania, SUA, Frank Lloyd Wright, 1935-1939; Villa Savoye, Poissy, Franţa, Le Corbusier, 1928-1931; Bauhaus, Dessau, Germania, Walter Gropius, 1926 (toate acestea, exemple celebre de plan liber). Însuşi Mies, atunci când vorbea despre Wright afirma că acesta l-a influenţat, în sensul unei ,,eliberări’’.37

Sursele de inspiraţie au fost pe cât de numeroase, pe atât de variate: lucrările arhitectului Karl Friedrich Schinkel38; casa preeriei, concept al lui Wright, elaborat până în 190939; picturile lui Mondrian40 şi van Doesburg41; opera arhitectului Peter Behrens42; arhitectul Hendrik Petrus Berlage43; filmele cineastului rus Sergei Eisenstein44.

Ca simbol, materializa principiile dar şi idealurile culturale şi politice ale democraticei Republici din Weimar45 şi era sediul oficial al Germaniei la

35 J. R. William Curtis – ’’Modern Architecture since 1900’’, pag. 273

36 A. Lapunzina – ’’Architecture of Spain’’, pag. 76-77

37 ’’liberation’’

38 pictor şi arhitect german (1781-1841), reprezentant al neoclasicismului prusac

39 Mies însuţi afirma că operele concepute de arhitectul american îl inspirau să se simtă mai ,,liber’’.

40 Pieter Cornelis Mondriaan (Piet Mondrian), pictor olandez (1872-1944), reprezentant al grupării de Stijl. A

publicat cartea ’’Le Neo-Plasticisme’’ (1920), în care şi-a prezentat teoriile.

41 Theo van Doesburg (1883-1931), pictor, designer, scriitor şi critic, fondator al mişcării de Stijl (,,Stilul’’, în limba

olandeză) la care au aderat Amédée Ozenfant şi arhitecţii J.J.P. Oud şi Gerrit Rietveld. Teoreticianul

Elementarismului.

42 Arhitect german şi primul designer industrial din istorie (1868-1940), autor al uzinelor AEG, 1910. El a

implementat conceptul de ’’corporate identity’’. A lucrat în cărămidă, oţel şi sticlă. Iniţiatorul, în 1907, al Deutscher

Werkbund.

43 Arhitect olandez (1856-1934), ,,părintele arhitecturii moderne din Ţările de Jos’’, influenţat de arhitecţii

americani Henry Hobson Richardson şi F. L. Wright (pe care l-a făcut cunoscut Europei, după 1911). A influenţat

,,Şcoala de la Amsterdam’’ şi ,,de Stijl’’.

44 (1898-1948)

45 1919-1933

102 / 16

această expoziţie. Din acest motiv, departe de a avea o funcţiune arhitecturală clară, era un simbol cu un accentuat caracter de reprezentare. În Buletinul oficial al expoziţiei era prezentat în următorii termeni: ,,Această clădire se dovedeşte a fi o demonstraţie interesantă a obiectivelor arhitecturale moderne, în scopul expunerii – oferind un set de spaţii, unele acoperite iar altele în aer liber, care urmează o nouă orientare. Impresia deosebită se datorează în principal atât atentei selecţii şi puneri în operă a materialelor, cât şi simplităţii şi grandorii formei acesteia’’.46 Însuşi Comisarul General al Reichului susţinea: ,,Aici, noi am vrut să arătăm ceea ce putem face, ceea ce suntem, cum simţim şi cum privim lucrurile, astăzi. Nu dorim altceva decât claritate, simplitate, onestitate’’.47

Deşi structura se supune unei ordini geometrice, volumul este descompus, spaţiul interior continuu şi dinamic, oferind unghiuri privilegiate.

Suprafaţa pe care o ocupa măsura 56.62 / 18.48 m. şi era modulată pe baza unui pătrat de 1.09 m., în care se distingeau patru spaţii majore: unul central, închis (camera de ceremonii); birourile (amplasate independent); un altul, deschis, cu un bazin; un patio cu un alt bazin.

Situată pe un soclu din travertin, structura constă din opt stâlpi metalici realizaţi din profile, care sprijină un acoperiş plat. Închiderile şi compartimentările sunt realizate atât din sticlă mată sau transparentă, cât şi din materiale nobile, acestea producând împresia generală a unui spaţiu rece, determinat de plane perpendiculare. Perfecta punere în operă şi calitatea finisajelor măresc valoarea arhitecturală a conceptului de plan liber. Elementele verticale de compartimentare, finisate cu materiale preţioase (marmură, onix, travertin), capătă, astfel, rol de exponat. Alături de piesele originale de mobilier (,,scaunul Barcelona’’, conceput special pentru acest pavilion, conceptul modern al ,,tronului regal’’ 48), oglinda de apă şi piesa tridimensională49 exterioară (punct focal cu valenţe estetice) întregesc spaţiul, astfel încât nu mai poate suporta nicio altă intervenţie. Se simte în acest pavilion, valoarea golului, un spaţiu ce este semnificativ în sine. Niciuneia dintre clădirile proiectate de Mies nu i se poate aplica mai

46 A. Lapunzina – ’’Architecture of Spain’’, pag. 77-78

47 Ibid., pag. 78

48 pentru a onora vizita regelui şi a reginei Spaniei

49 sculptura ,,Dimineaţa’’ de Georg Kolbe

Planul liber

103 / 16

bine dictonul: ’’Less is more’’. Mies considera arhitectura drept un limbaj pentru a cărui corectă

utilizare era necesară o gramatică. În opinia sa, arhitecţii buni creau proză, iar cei cu adevărat buni, poezie. ,,Vigoarea creatoare a unui principiu general depinde de însăşi generalitatea acestuia’’, spunea fizicianul austriac Erwin Schrödinger50. Mies a căutat să aplice această axiomă în arhitectură şi să găsească principii generale pe care să le poată aplica oricine, cu condiţia de a le folosi bine. Obişnuia să spună: ,,Nu vreau să fiu interesant, vreau să fiu bun’’.51

Casa Tugendhat, Brno, Cehia, Ludwig Mies van der Rohe, 1928-1930. Conceptul spaţial şi materialele de finisaj nobile (onix şi esenţe

tropicale) îi conferă acestei locuinţe minimaliste o valoare deosebită, eleganţă şi simplitate, fiind de aceiaşi valoare cu Pavilionul de la Barcelona.52 Funcţionalism, plan liber, ,,scaunul Tugendhat’’, ,,scaunul Brno’’, concepte spaţiale, inovaţii tehnice53 şi obiecte de mobilier, reprezintă jaloanele sale. Casa este modernistă în spirit, datorită absenţei totale a decoraţiei, înlocuită perfect de peisajul înconjurător. Administrată de municipalitate, este inclusă pe lista muzeelor din Brno, încă din anul 1994.54

The Courtyard House Projects55 au fost dezvoltate din punct de

vedere conceptual, pe vremea când Mies făcea parte din corpul didactic al şcolii de la Bauhaus, din Dessau (1930 – 1933). Idee datând din secolul al treilea î.H., ce se poate regăsi pe teritoriul Chinei antice56, a fost readusă în atenţie de Mies drept model al locuirii urbane, deoarece asigură izolare şi un mod de viaţă nobil, prin circumscrierea unei zone. Ideea centrală este ca

50 (1887-1961), laureat al Premiului Nobel pentru contribuţia în domeniul mecanicii cuantice şi pentru Ecuaţia

Schrödinger, 1933

51 citate din ’’Oral History of Modern Architecture’’

52 din anul 2001 face parte din UNESCO World Heritage Site

53 au fost incluse cele mai noi sisteme de ventilaţie şi încălzire

54 http://www.tugendhat-villa.cz/html.en/index.html

55 proiecte dedicate conceptului de ,,locuinţă cu curte’’

56 W. Blaser - ’’Mies van der Rohe’’ (1997), pag. 45

104 / 16

un zid (o incintă) să împrejmuiască casa, asemenea unei centuri, iar grădina rezultată să ocupe un spaţiu perimetral: astfel, rezultă o locuinţă urbană intimă, un claustru57. Ca şi în alte exemple realizate sau propuse de arhitect, închiderea este independentă de structura lăsată aparentă: planul liber este desăvârşit exprimat (spre exemplu, în cazul casei cu trei curţi, camera de zi se poate deschide spre toate direcţiile spaţiului), spaţiile sunt flexibile58, interiorul şi exteriorul fuzionează, închiderile sunt transparente. A propus spre studiu câteva variante: o casă cu o unică curte, o alta cu trei curţi, un grup de case având curţi. Mies rezuma: ,,A crea forma din esenţa lucrării noastre, utilizând mijloacele timpului. Aceasta este munca noastră’’.59

,,Mergem pe drumul nostru. Creăm arhitectură doar din structură. Într-o zi, noi vom fi plecat, iar alţii care au ceva de dăruit, nu vor mai face ceea ce facem noi, acum. Arhitectura trebuie să crească din epoca sa’’.60

Farnsworth House, Plano, Illinois, SUA, 1945-1951.61 Această locuinţă cu o istorie controversată, a avut doi proprietari

care i-au marcat existenţa: dr. Edith Farnsworth şi Lordul Peter Palumbo. Cea dintâi, în calitate de beneficiar nemulţumit (drept care Mies va fi acţionat în justiţie), ultimul în calitate de cunoscător în domeniu. Astăzi, este deţinută de organizaţia National Trust for Historic Preservation.

Iniţial destinată a fi locuinţă de vacanţă, actualmente deschisă publicului, este o clădire cu o unică încăpere, cu o suprafaţă totală de 140 mp. Din 2004 a fost inclusă în National Register of Historic Places, iar din 2006 face parte din lista National Historic Landmark. Motivul pentru care niciun proprietar nu a putut locui în aceasta, este amplasarea pe malul râului Fox: din acest motiv, datorită inundaţiilor frecvente, mobilierul original şi întreaga amenajare interioară au avut de suferit.

Programul conceput de clientul iniţial a fost încurajator pentru arhitect: cel de a proiecta o casă ca şi cum ar fi pentru sine însuşi. În ciuda

57 Ibid., pag. 50

58 neutre

59 W. Blaser - ’’Mies van der Rohe’’ (1997), pag. 46

60 Ibid., pag. 48

61 http://www.farnsworthhouse.org/

Planul liber

105 / 16

obstacolelor penibile, arhitectul a realizat şi amenajarea interioară, respectiv garderoba din lemn de tec. Deschiderea totală a casei spre peisaj îi conferă valoarea unică: spaţiul locuibil este cuprins între două elemente orizontale, planşeul fiind ridicat la 1.60 m. deasupra solului. Un al treilea element orizontal, secundar, creează legătura între câmpie şi spaţiul construit. Structura este realizată din oţel vopsit în alb, aceasta făcând un plăcut contrast cu natura. Este un exemplu de plan tip ,,cutie înglobată’’ (miezul închide instalaţiile sanitare şi bucătăria), având drept efect senzaţia de spaţiu dilatat.

Va rămâne în istoria arhitecturii drept un prototip a ceea ce poate fi arhitectura în era tehnologiei avansate.

Această lucrare de marcă a Stilului Internaţional face trimitere la o alta, realizată tot în SUA în 1949: Glass House, din New Canaan, Connecticut, de Philip Johnson62 (emulul lui Mies van der Rohe şi colaboratorul acestuia), şi care nu se poate ridica la valoarea modelului său. Aceasta, datorită structurii care marchează colţul, sugerează mai degrabă imaginea de ,,cutie’’, de care se îndepărtase mentorul său când desăvârşea conceptul ,,planului liber’’.

Mies va fi renumit şi pentru faptul de a fi supravegheat edificarea

celebrului Weissenhof Siedlung din Stuttgart, în 1927. Ansamblul a inclus 21 de clădiri, proiectate de cei aflaţi în avangarda arhitecturii: 16 arhitecţi europeni în afirmare sau deja recunoscuţi (printre care: Peter Behrens, Josef Frank, Walter Gropius, J.J.P. Oud, Hans Scharoun, Hans Poelzig, Max şi Bruno Taut, echipa Le Corbusier – Pierre Jeanneret, Mies van der Rohe). Caracteristicile comune erau următoarele: faţade lipsite de ornamente, simple; acoperişuri în terasă; ferestre dezvoltate pe lungime, în bandă; planul liber; utilizarea elementelor prefabricate. Timpul de execuţie a fost de cinci luni. Astăzi mai există 11 dintre clădiri.63

62 1906-2005

63 http://en.wikipedia.org/wiki/Weissenhof_Estate; http://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Weissenhof

106 / 16

CASE STUDY HOUSES64 au reprezentat o serie de experimente postbelice din arhitectura nord-americană, sponsorizate de editorul John Entenza de la revista Art and Architecture şi desfăşurate între anii 1945-1966. Arhitecţi sau designeri-constructori65 celebri primeau aceste comenzi care aveau drept cerinţă principală a temei faptul de a fi modele de locuinţe, la un preţ accesibil, pentru o omenire ce tocmai ieşise din război. Alte exemple au fost inserate ulterior realizării, deoarece erau moderniste în spirit şi ieftine. O altă condiţie specială era cea de a fi realizate din elemente prefabricate, standardizate şi din materiale noi: beton, sticlă, oţel, sau izolat, placaj şi azbest (aceste materiale apărute în timpul războiului au fost utilizate în construcţii pentru întâia dată la insistenţele lui Entenza, cu ocazia acestui program). Scopul era acceptarea stilului modern de către marele public, mai ales datorită preţurilor devenite accesibile prin utilizarea acestor materiale.

Dintre cele 36 de proiecte care au fost publicate în numerele revistei, cele 25 care au fost construite se află în regiunea Los Angeles. Aceste modele ale stilului internaţional sunt reuşite ale planului liber (’’open plan’’) şi expresia deplină a unei epoci. Pot fi amintiţi arhitecţi de marcă, cum ar fi: Richard Neutra66, Rodney A. Walker, Raphael Soriano67, Craig Ellwood68, Charles & Ray Eames69, Pierre Koenig70, Eero Saarinen71.72

Rodney Walker, deşi nu a avut preocuparea de a-şi face ,,un nume’’ în istoria arhitecturii, a fost o personalitate cu totul aparte. A realizat circa 100 de proiecte, însă nu a ţinut nicio arhivă personală. Absolvent al unei

64 http://en.wikipedia.org/wiki/Case_Study_Houses

65 spre exemplu, Rodney Walker (1910-1986) care nu avea diplomă de arhitect

66 Richard Joseph Neutra (1892-1970), arhitect născut la Viena, unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai

modernismului.

67 (1904-1988)

68 (1922-1992)

69 (1907-1978), alături de soţia sa, Ray (1912-1988), doi dintre cei mai importanţi designeri ai secolului trecut

70 (1925-2004)

71 (1910-1961)

72 Aceste studii se află în arhiva revistei Art & Architecture şi pot fi consultate sub forma unui fişier .pdf la

următoarele adrese: http://www.artsandarchitecturemag.com/case.houses/pdf/01.pdf -

http://www.artsandarchitecture.com/case.houses/pdf/28.pdf

Planul liber

107 / 16

facultăţi de artă, se autodenumea ,,designer-constructor’’ deoarece el însuşi era şi constructorul propriilor proiecte: cu o echipă formată din doi sau trei oameni, mereu aceeaşi (avea un tâmplar care era colaborator permanent), edifica acele minunate case care au marcat istoria arhitecturii moderne nord-americane. Fotograful Julius Shulman remarcase că Rodney Walker nu era ,,egoist’’, spre deosebire de alţi arhitecţi. Dintr-un motiv care i-a scăpat chiar şi familiei, după 20 de ani de practică plină de succes, renunţă brusc, îndreptându-se spre designul de bijuterii şi industria hotelieră: devine proprietar de hotel, fin cunoscător de vinuri şi reţete culinare. Atunci când American Institute of Architects i-a propus titlul onorific de arhitect, a refuzat: pentru el, titlul nu prezenta nicio valoare.

Preocuparea principală a lui Walker era obţinerea unei calităţi ridicate, la un preţul cât mai scăzut. Însă unele dintre acele case au fost demolate pentru că nu mai corespundeau normelor tehnice curente. Spre exemplu, o suprafaţă de sticlă era obţinută prin introducerea foii de geam într-un uluc realizat într-o piesă din lemn.

Această modalitate de a construi ieftin, cu mână de lucru redusă la minimum, reprezintă practica tradiţională. Din acest motiv, asigurarea unei locuinţe minimale sau de demnitate socială era un fapt curent în societatea tradiţională. La mijloc de secol XX, celebrităţi din domeniu, precum inginerul Jean Prouvé73 utiliza metode tradiţionale pentru a-şi edifica propria locuinţă, într-o perioadă de criză financiară.74

Proiectele sau realizările acestui program au redefinit în termeni moderni locuinţa din Statele Unite ale Americii: planuri flexibile, fluenţa spaţiului, linia curată a volumelor, utilizarea materialelor de construcţie, a tehnicii şi a tehnologiei noi. Au fost atât de apreciate la vremea aceea, încât primele şase au fost vizitate de peste 350000 de persoane. Iar Case Study House # 16 de Rodney Walker a fost asaltată de 4000 de oameni la o zi după ce a fost prezentată pe coperta revistei Los Angeles Times Home.75

73 (1901-1984), inginer şi designer francez, creator de mobilier metalic de marcă, cel ce a pus în lumină poezia

obiectului tehnic

74 extras din filmul de arhitectură ’’La maison de Jean Prouvé’’ de cineastul Stan Neumann, Franţa

75 http://www.docomomo-us.org/replicas_of_case_study_house_16_article

108 / 16

BIBLIOGRAFIE Blake, Peter - ’’ Mies van der Rohe. Architecture and

Structure’’ (Penguin Books, 1960) Blaser, Werner - ‘’Mies van der Rohe’’ (Verlag fűr

Architektur Artemis, Zűrich, 1991) - ‘’Mies van der Rohe’’ (Birkhäuser Verlag fűr

Architektur, Basel, 1997) - ‘’Mies van der Rohe. L’art de la structure’’

(Artemis Verlag und Verlag fűr Architektur, Zűrich und Stuttgart, 1965)

Carter, Peter - ‘’ Mies van der Rohe at Work’’ (Pall Mall Press, London, 1974)

Curtis, J. R. William – ’’Modern Architecture since 1900’’ (Phaidon Press Ltd, London, 1996, 3rd ed.)

Lahti, Louna - ‘’Alvar Aalto. Paradise for the man in the street’’ (Taschen GmbH, Köln, 2004)

Lamprecht, Barbara - ‘’Richard Neutra. Survival through Design’’ (Taschen GmbH, Köln, 2006)

Lapunzina, Alejandro - ’’Architecture of Spain’’ (Reference Guides to National Architecture; Greenwood Press; http://books.google.be/books?id=yDmR2i32cygC&pg=PA76#PPA77,M1)

Le Corbusier - ’’Vers une architecture’’ (Éd. Arthaud, Paris, 1977)

von Meiss, Pierre - ’’De la cave au toit. Témoignage d’un enseignement d’architecture’’ (Presses polytecniques et universitaires romandes, Lausanne, 1991)

Neufert, Ernst - ,,Manualul arhitectului’’ (Ed. Alutus, Miercurea Ciuc, 2004)

Neutra, Richard - ‘’Amerika…’’ (Verlag von Anton Schroll & Co., Wien, 1930)

- ’’Welt und Wohnung’’ (Verlagsanstalt Alexander Koch GMBH, Stuttgart, 1962)

- ’’Construire pour survivre’’ (Casterman, éd. française, 1971)

Planul liber

109 / 16

Ragot, Gilles Mathilde Dion - ‘’Le Corbusier en France. Réalisations et

projets“ (Editions du Moniteur, Paris, 1992) Serraino, Pierluigi - ‘’Eero Saarinen. A Structural Expressionist’’

(Taschen GmbH, Köln, 2006) Smith, Elizabeth A. T. - ‘’Case Study Houses’’ (Taschen GmbH, Köln) Wright, Frank Lloyd - ’’An American Architecture’’ (Horizon Press,

New York, 1955; cap. ’’The Destruction of the Box’’, pag. 75)

Zevi, Bruno - ’’Frank Lloyd Wright’’ (Verlag fűr Architektur Artemis, Zűrich und Műnchen, 1991)

- ,,Codul anticlasic (limbajul modern al arhitecturii)’’ (Ed. Paideia, Bucureşti, 2000)

- ,,Cum să înţelegem arhitectura’’ (Ed. Tehnică, Bucureşti, 1969)

*** - ‘’Eero Saarinen on his work’’ (Yale University Press, 1962)

*** - ‘’ Mies van der Rohe: sa carrière, son héritage et ses disciples’’ (Éd. du Centre Georges Pompidou, CCI, coll. Monographies, 1987)

*** - ’’Twentieth Century Houses’’ (Phaidon Press Limited, London, 1999): Fallingwater – F. L. Wright; Vila Mairea – A. Aalto; Ch. & Ray Eames – Eames House

monografii despre: F. L. Wright, Peter Behrens, H. P. Berlage, Mies van der Rohe, Le Corbusier; gruparea de Stijl (Theo van Doesburg, J. J. P. Oud, Gerrit Rietveld, etc.); programul Case Study House: R. Neutra, Rodney A. Walker, Raphael Soriano, Pierre Koenig, Craig Ellwood, Ch. & Ray Eames; E. Saarinen, etc.; ş. a. arhitecţi contemporani

110 / 16

WEBOGRAFIE http://www.geocities.com/Athens/Forum/7905/fblframe.html http://www.pbase.com/themarmot/schindler&page=all http://www.tugendhat-villa.cz/html.en/index.html http://www.farnsworthhouse.org/ http://en.wikipedia.org/wiki/Case_Study_Houses http://www.artsandarchitecturemag.com/case.houses/pdf/01.pdf - http://www.artsandarchitecture.com/case.houses/pdf/28.pdf http://www.docomomo-us.org/replicas_of_case_study_house_16_article http://en.wikipedia.org/wiki/Weissenhof_Estate http://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Weissenhof

FILMOGRAFIE

Le Batiment Johnson (ARTE France, Centre Pompidou, Direction de l’Architecture et du Patrimoine, Les Films d’Ici, France 2000; realizator Frédéric Compain)

Liana Iliu_geneza Sp Mod_planul Liber

Documents