Abonaaienttd: peairu Áustr*-¥u&*ri* pe m m 24 ear.; pe Va m 12 aer.; pe 3 1 mai 6 aar.f pentru Iţâmâni* şt streiriâtăte pe an an 40 lei; pe V j an 20 lei. ZIAR POLITIC NAŢIONAL Apare seara, In fiecare zi de lucra. . 1 . Redacţia şi administraţia: Strada Prundului Nr. 15. Inseratele se primesc ia administraţie. Preţui după tarif şl învoială Manuscrisele nu se înapoiază. TELEFON Nr. 226. — iw r.w giaM w grr, Mţ n — tgiaaMgir—- Î jjl- v '_L_!Lr-r-g Rásboiül sal) apa şl ia aer. Un an de răsboiu comercial al submarinelor.—Desbateri agi- tate in jurul Zepelinelor in camerele engleze. Cu cât mai mult se estinde răsboiul mondial, cu atât mai mult se desprind din incăerarea îngro- zitoare a puterilor beligerante pa- gabele enorme produse de măcelul Îngrozitor, pentru sporirea cărora par a se pregăti noui mijloace de distrugere. Pentru ilustrarea acestei lupte pe viaţă şi moarte, care nu se dă înapoi in faţa nici unui mijloc de distrugere a duşmanului, reţinem următoarele două momente, cari ne deschid perspective din cele mai înfiorătoare. Zilele aceste s’a împlinit anul decând Germania s’a văzut nevoită să decreteze apele de-alungol coas- telor engleze şi franceze drept zonă de răsboiu. Ou ziua de 18 Febru- arie a anului trecut s’a început răs- boiul submarin german în contra vaselor de comerciu duşmane şi de-atunci aproape zilnio ne aducea firul telegrafic ştiri deăpre scufun- darea de vase duşmane, cari în- gropau cu ele în fundul mărilor bogăţii imense. Astăzi, după un an de zile de răsboiu sub apă, statistica oficială germană ne comunică, că numărul vaselor comerciale duşmane scu- fundate de submarinele germane se urcă la 613 cu un tonaj-brut o de 1.284116 tone. O cifră înspăi- mântătoare, când ne cugetăm la pagubele în mărfuri şi materialii pricinuite până acum şi la cele ce vor mai urma cu siguranţă în viitor, nesocotind aici ravagiile enorme produse pe uscat şi în luptele mari- time. Aceste perderi enorme au şi produs m are consternare cu deo- sebire în Anglia. In şedinţele din 17 Februarie a. c. a camerelor ew* glese s’ao găsit numeroşi oratori, cari, relevând perdenle engleze pro- duse de submarinele şi Zeppelin-ele germane, au învinovăţit guvernul englez pentru lipsă de pregătire şi prevedere. Au fost desbateri agitate, îa cari s’au spus multe vorbe aspre dar adevărate. Unionistul Peto a spus-o pe faţă în şedinţa din 17 Febr. a. c. Zări din univers. — Marte. — de Gavr. Todica. III. (Fine.) «Constatând ast-fei că reţeaua ca- valurilor formează un tot organizat, cu- prinzând planeta dala un pol la altul, aram nu numai proba Înţelepciune! u- nlvirsa'e a constructorilor e*, ci mai aflăm un lucru foarte sugestiv. Numai o necesitate absolută, precum este ne- bes’tatea de a avea apă, poate sili fiin- ţele la e uniune perfectă». «Un fapt foarte important ce pri- veşte posibilitatea vieţii pe Mărie, este descoperirea destul da recent?, câ ha- bitatul animalelor şi plantelor nu e*te influenţată prin temperatura minimă, bici chiar prin cea mijlocie, ci exclus v prin căldura maximă a regiunii. Mini- mul termometrie nu este o pedecă fa- tală şl temperatura medie nu are in- fluenţă asupra vitalităţii organîsmder. Causa este c& perpetuitatea speciilor depinde exclusiv de posibilitatea repro- ducerii, care reclamă o temperatură potrivită acestei periode critice din existenţa vegetaţiei şi animalelor.» «Contrar părerilor anterioare, Mer- fiam a dovedit adevărul afirmaţiei pre- a camerei comunelor , că un nu- măr însemnat de vase engleze au fost distruse de crucişetoarele şi submarinele duşmane şi că guver- nul n-a făcut nimica să înlocuiască aceste pierderi simţite. Un alt ora- tor Ioynson-Hicks, a ironizat mă- surile de apărare ale guvernului en- glez îa contra atacurilor Zeppeline- lori constatând că flota aeriană'ger- mană e supgrioară pa toate frontu- rile, putând să se mişte liber şi ne- genată peste teritoriile eagleze. In camera lorzilor s-au auzit glasuri identice. Lordul Or an m ore, vorbind de pericolul Zeppeline-lor, a cerut chiar crearea unei flote ae- riaue şi instituirea unui ministru special pentru marina aeriană. Guvernul englez n a p tut tre- ce cu vederea critica xcare îi s-a a- dus şi atât în camera lorzilor cât şi în acea a comunelor a trebuit să recunoasaă în parfco îndreptIţirea criticelor aduse. Ba în camera co- munelor primai lord al admirali- tăţii Balfour a scăpât vorba, că Anglia a intrat în râsboi nepregă- tita şi că, cu toate sforţările făcute de a-şi procura materialul necesar do râsboi, nu l-a primit. Mai optimist a fo3t ministrul Kitchener, care a declarat îa ca- mera lorzilor, că atacurile germane n-au prea influinţat conducerea de răsboi engleză. Ga toate aceste Anglia e nevoită să ia măsuri energice ca să preîntimpiiie atacurile submari- nelor şi aeroplanelor germane. Se impun prin urmare Angliei noui sforţări în răsboiul contra sub- marinelor şi Zeppeline-lor germane. Se vor construi desigur noui apa- rate de apărare şi de atac, pentru a răpune pe duşman. In acelaş timp însă Germania îşi perfecţionea- ză pe zi ce merge mijloacele de lupta. Se vorbeşte doar de timp mai îndelungat de un nou tip de sub- marine germane şi tot aşa şi do noui invenţii aplicate la flota aeriană germană. Perspectivele* cari ni se des- chid în faţa acestor sforţări, sunt prin urmare din cele mai fioroase şi nu sunt nici pe departe menite să apropie sfârşitul răsboiuliii, cu 'toa- te că se recunosc pe faţă ravagiile cumplite produse şi până acum în vieţi omeneşti şi în materialii de tot felul. cedente studiind fauna munţilor Sau- Francisco din Arizona de nord. Aceşti munţi sunt anume indicaţi pentru cer- cetări de această natură, căci ei se ridică asemenea unei insule reci în mij- locul unui deşert subtropical. De-alun- gul coastelor lor aflăm progresiv toate climatele septentrionale, altitudinea ju- când rolul latitudine!, până când vâr- furile ating condiţii arctice veritabile. Marriam a constatat câ păstrarea vieţii atârnă exclusiv de căldura suficientă în momentul reproducerii. Organismele îşi câştigă astfel fa- cultatea de ier nare sub imperiul con- diţiilor ciimaturice. Le trebua timp pen- tru a ajunge aici, căci natura nu ad- mite salturi. Un anima', transportat brusc daia tropiei în o zonă subarctică, va peri, fiindcă nu s-a deprim a utilka somnul de iarnă. Lipsi acestui repaos periodic nu-i pornite să înmagazineze energie suficientă pentru a lupta con- tra climatului. Dar treptat poate rea- liza acest progfas. Existenţa sa se va mărgini atunci să se bucure de călduri în momentul potrivit pentru reprodu- cerea speciei. Variaţiile zilnice în temperatură nu au mare importanţă presupunând că peste vară nu cad sub punctul de îngheţare. Fapt ce se observă în regiu- nile arctice şi subarctice, ori mat bine | Drang nach Osten. — Reprivirî şl perspective. — Germania având un teritoriu re- lativ mic şl o populaţie maro, a fost silită să se ocupe cu industria. Indus- triaşul are însă lipsă de alimente, de material nelucrat şi de o piaţă, unde să-şi poată desface şi valoriza marfa. D ?că reprivim puţin îa istoria Ger- maniei, ne vom convinge, că Germanul a evitat drumurile pe ap?, el nu a căutat ca a '.te popoare insule şi con- tinente străin*, ci a piecet pe uscat ca să-şi vaioriseze productul muuceî sale. Spre apu3 nu a avut ce căuta paotrucâ şi popoarele din apus aveau o cultură şi o industria bine derroLatâ. I-a ră- mas deci răsăritul. Car.il cei mare colonizează ma l întâi Germani în răsărit înfiinţând »Ost mark oul, d?n Gara s-a fisat cu vremea un Ostreich, — Oite- rreieh — »'iu Austria de az:. Da aci s-au strecurat pe încetul ta Uagiria. Mai târziu vedem colonizări şi în massa: Zipzeri în Slovaci me, Şvabi în Bănat şi Saşi in Ardea1 . De aici au trecut mai departe, aşa încât ch!ar şi în oraşele Rusiei şi a vochei Ucraina până în Urai şi Kr*ukizera industria şi comerciui în mânite Germanilor. Indus- triaşi şi comercianţi germani plecau, ca Moţii noştri, cu car&le încărcate cu marfă, spre oraşele din răiărit. In flecare oraş aveau o rudenie sau co- naţional, unde făceau popas, pentru aşi desface marfa şi a cumpăra material nou şi alimente pentru cei de acasă. Tendinţa sau nizuioţa aceasta spre ră- sărit a Germanilor se numeşte: Drang nach Osten. Cu descoperirea Amaricei s-a mai calmat aceasta tendinţă. Toată lumea pic a spre noul continent; ca în lumea f-ceea nouă, în iumaa bizmador, să îşi încerce norocul. Din Germania au ple- cat mii şi mii de corăbii cu emigranţi spre America. Aceştia au fost aruncaţi apoi în cine ştie ce pustietăţi, unde li s-a pierdut urm1». Venind în contact cu elemente străina, ei şi-au uitat limba şi cei din generaţiile de mai târziu au devenit Americani, — ia cari azi li ruşine să spună câ sunt de obârşie germană. După ce apoi în luptele cu Na- poleon s’au prăpădit multe forţe şi cei plecaţi peste ocean au uitat da patria mamă, s’a sulevat din nou tendinţa veche adecă: Drang nach Oştea, Generalul Moltke plecă peste Ung aria,-Ardeal-ţara românească Ia Constant! nopol, ca să stu- dieze ch ştia răsăritulu*. Reîntors în anul 1839 el presiatâ trai propuneri: 1. Să se colonizeze Germani în toate localităţile de-alungul Danârai şi cu deosebire în VVa>chia şi Ia gurile Dunărei. »Ta doare inima şî te cu- prinde o jale do ne scris, — sarie Molîke la anul 1841, — rând vezi floarea bărbaţilor noştri vânzându şi toate ale lor şl pleeând cu nevasta şi pe coastele munţilor San-Francisco. Aid, ca şi pe Marte, avem un strat at- mosferic mai rar desrnn o stratul in csra no-am obişnuit să trăim. Ui strat care radiază mai tara căldura. Dar atât în oscilaţiile diurne cât şi în cele a nuale, temperatura maximă e impor- tantă, nu cea medie nici cea roioirnă, ori cât ar fi de mică. «Pe Marte lucrurile sunt de a- cord complet cu cele ce le constatam necesare ia noi pentru pas tr ar sa vieţii. Climatul iui Marte este extrem, căl- duri mari urmând la Interval scurt du- pă geruri aspre, iată două fapte abso- lut sigur® şi indicate neted prin as- pectul suprafeţei planeta« e. Vara şi pesta zi treb te să fie caid, cu certi- tudine peste punctul de congeiaţiune. Un subţire strat atmosferic favorizează sosirea căldurii deşi nu o păstrează în- delungat. Maximul temparaiurei tribue să fie destul do înalt. Minim ni cu sigu- ranţă este foarte coborât, dar am văzut că maximul d8clde posibilitatea v ţii. Cu toată iarna mai lungă şi mai rece decât a noastră, fiinţele organlsate nu sunt împiedecate nici decât de a pros- pera pe planetă. Din contra, condiţiile par astfel încât ele favorizează viaţa de un ordin mai înalt. Anul marţian fiind de două- ori ca al nostru, vara de asemenea are o durată duplă. Chiar pentru emisfera copilul spre îum«a cea nouă, pentru a nu se mal întoarce. Cei mai mulţi şi dacă ar vroa să s* reîntoarcă, nu se mai pot — pentrucă nu mal au mij- loacele de lipsă. Pentru ce să duc aceştia în continente streine, când Dunărea ii poate duca uşor şi cu puţine chelfcueli în Walaehia? Walach'a e te o ţară bogată. Acolo află iarăşi aee eaş păduri, aceleaşi parai e răsu- nătoare ca şi ta vechea sa patrie. Află o stăpânire creştinească şi începutul unor stări normale bine organizata. Prie- tinosul prmeapa Ghiea ii primeşte pe toţi şi ar trebui să se facă numai nişte contracte cu el, ca să se înceapă emigrarea în massă spre această ţară j bogată. Atunci nu ar trebui să se refu- gieze sârgulnţa germană în mocirlele infectate şi sub ceriul infocat al con- tinentelor străine. Pe malurile Dunărei măreţe ar răsuna vorba nemţească şi moravurile germane ar stăpâni dela Pădurea neagră până la delta dela Bulina.« 2) Să se înfiinţeze un principat german în Palestina. Turcia — scrie luuTnaiul general — este ca o casă dărăpănată, care nu şti de cere parte să o propteşti ca să nu să surpe. Şi nu e permis să se sdrpe, pentrucă ar aprinde întreaga Europa şiar coperi cu ruinele sale lumea în- treagă. Conifcantiaopolul este un măr- găritar, pe care trebue să îi câştigăm pe seama germanismului. Dacă se in< fiinţe zâ un principat german — în lo- curile sfinte, — drumul nostru ar dace dela Salina peste Coastaniinopri ia Palestina. Cu totul altă înfăţişare ar avsa Bosforul dacă pe Cornul de aur — Stambul — Para şi Fanar s-ar plimba grenadiril noştri binediscipltnaţi, sau o armată bineorganfsat.ă de muncitori germani. Legătura cu Palestina ne-ar aduce mai des în contact ou ace! măr- găritar, pontru care trebue susţinută Turcia, ca să nu se strice echilibrul Europei. 3) Să se înfiinţeze colonii între Eufrat şi T gris, pentrucă numai pesta acest ţinut putea ajunge dela S i ii a a — peste Marea neagră la bogăţiile In- diilor, — de unda putem aduce în schimbul mărfel noastre bogăţiile Ori- entului îa Gormaniac Plănui vestitului generai nu a fost însă ascultat. Germania era atunci prea slabă după zoala avută cu Napoleon şi materialiceşte încă era sleită. Mai târ- ziu Bismark propune întărirea şi conso- lidarea internă. După înfrângerea Fran- ţei au cur. atâţia bani în Germania, încât luaseră avă it colosal coate în- treprinderii^. La iubiieul de 25 ani ai imperiului german dui 13 Unu trie 1896 împăr ţi! Wilhelm II. a zis: > Das deut- scMe Rdch ist ein Wdtreich gtwjrdcnU. la urma succese'or dobândita, ei au lăsat pe pian 1 ai doiJea principiul vechiu profesat şi de generalul Maltke şi b’a pornit un nou curant: Drang nach WeHrv\ »Oceanul este arena cea [ au3t?aiă unde anotimpul acesta e muit mai scurt, vara durează 158 de zile, latitudinile noastre corespunzătoare ne- avâad d*cât 90. Prelungirea periodoi de reproducere nu poi&te avea decât efect favorabil asupra organismelor, precum prelungirea copilăriei joacă, după loba FiSk-?, un roi aşa de impor- tant în evoluţia animalelor superioare. Z ua şi noaptea sa succed aproape ca pe global nostru şi abstrăgând influ- enţa unei atmosfere mai rare, noi re- găsim acolo variaţule noastre cotidi- ana, despre cari ştim ca nu suut con- trare vieţii. Dm acest punct de vedere, Marte nicidecât nu este o locuinţă neplăcută... Dar mai este un punct demn de remarcat, Po o lume vechs, un le con- diţiile de vUţă sunt din ea Iu ce mai grele, fi n;ri* trebue să fie din ca in ce mai inteligente pentru ca să poată supravieţui şi evoluţia se face in acast seoz. Starea planetai ne îndeamnă doct a admite pe Marte o viaţă caracteri- zată prin mare inteligenţă. »Va zice cineva că iasăşi particu- laritatea vieţii martîene îi ia orice in- teres pentru noi. Resodament miop. Cu cât viaţa difere de ceea-ce o cunoaştem pe pământ, cu atât ne deşteaptă inte- resul şi ne îndeamnă ia studiul ca rac- , terelor ei. Am simţit cu taţii, îa copi- iăria noastră, această atragere a necu- ( nouă a Germanicii a zîs Wilholm şi s’au pornit lupte pentru colonii. America de sud, Asia ş\ Africa răsunau de oânte- cele germane. A venit apoi războiul mondial, care a dovedit cu exemple vil, că Ger- manii au făcut o greşeală mare când s’au abătut dela principiul moştenit dela 8trăm®şi — şl au negles Orientul. Coloniile înfloritoare din Asia, Argen- tina şi Africa, sunt azi izolate şi pră- date de duşmani. Iar azi când Berlinul este în legătură directă cu Bosforul şi Orieat-expresaul te duce cu iuţeala fulgerului la Constantinopol, — s-a su- levat din nou principiul cel vechiu. Drang nach Osten este Idealul germa- nismului de acum. Azi însă când gre- nadirii prusie:)i se plimbă mâodri prin Constau tinopol, azi—uşor de înţeles— nu să îndestulase Germanii cu un mic principat In Palestina, ci privirile lor se îndreaptă spre Suez şi Egipet, Azi nu sâ îndestulesc cu o colonie înfloritoare între Eufrat şi Ti gris, ci vreau sl a- jungă stăpâni paste Indii. Ba conduşi de principiul »Drang nach Ostenc, ţânta lor finală este China. In Germania să o- cupâ deja de asum învăţaţii cu planul cuceriră! Chinei, dar nu cu arma dis- trugătoare, ci cu armele ştiinţei. China este in faza cea nouă cei mai bun te- ren pentru germanism. Din China vor putea lua revanşă faţă de Japonezul, care a distrus cuibul de vulturi din Cingtau. In Berlin s-a şi făcut luffăţirsa germano-chineză (Deutsck Chineziscker verband). In editura Cari Currius — Boriin — a şi apărut o broşură sub titula : »Deutschland und China nach dem K n e g e Doi scriitori de frunte: Dr. P«ml Rohrba<h şl Wo!f von Dewal se ocupă în această broşură cu coloni- zarea Germanilor în China. »Trebue să cucerim acest teren neespioatat din rnânile duşmanilor noş- tri. Trebue să acaparăm trenurile din rnânile Belgienilor. Trenul Tatung— Cangtu, trenul ost-vest şi trenul de nord sunt întreprinderi b dgiene. Apoi trebue să regulăm râul Huai. Trebue să facem porturi şi cana'e. Cel mal a- comodat port do răsboiu este Cingtau şi cel mai bun port comercial este Hon- kongy pentrucă sunt în faţa canalului Panama. Indiiie şi cu deosebire China de sud este ţinta germanismului de acum. Aici trebue să şi faci germanis- mul nişte colonii puternice, pentrn că de aici se deschide o lume nouă, de unde putem stăpâni oceanul pacific şi n>se deschide o linie nouă până ia ca- nalul Panama. Germanii conservativi din trecut au creat în lupta pentru existenţă prin- cipiul »Oran^ meii Cstenc şi conduşi de acest principiu au străbătut în evul mediu cn carăie lor întreg răsăritul Europe;. Azi în veacul Zappelinelor şi al aeroplanelor ;u ajuns Germ mii ide- alişti — pe aripa gândlrif, —- până în extremui orient şî de aici peste ocea- nul Pacific, până ia canalul Panama. noscutului şi cât timp vom trăi, necu- noscutul ne va atrage eforturile... Ceea-ce face pa Marte de un in- teres transcendent pentru umanitate, este perspectiva ca rte-o oferă asupra evoluţiei viitoare a Pământului. Globul nostru nu na lasă a studia decât pre- santul şi trecutul. Marş ne permite de a ’ntrezâri vntorul. Oricât de diferit ar fl fost cursul viaţb P® aceste două pla- no te : una ne ajută deşi Imperfect, să cunoaştem pe cealaltă. Să nu scăpăm din vedere dorul înnăscut al omului, dor mai mult ab- stract dar ru mal pugin ardent, care-i îndeamnă să cunoască tot Universul, din care face parte, să şi câştiga ştiinţă. Studiul lui Marte favorizează această tendinţă atât prin desvăiirea secretelor altei lumi, cât şi fâciniu ne să cu- noaştem mai bine legile Universului. Va veni o zi, când geologul, meteorolc» gistul şi alţii vor fi recunoscători cer- cetărilor martieae pentru progrese im* portante realizate în domeniile lor res- pective. Mulţi dintre ei îşi întorc urechea de pe acuma informaţiilor venite din acest isvor şi un astfel de schimb de vederi va creşte cu timpul. Studiul lui Marte no ajută să cunoaştem mai bine Pământul şi Universul, din care noi nu suQtem decât o părticică.«