Mai radicali sau mai cooperanți, cei care au urcat pe scena G3P anul acesa sunt câțiva dintre cei care nu se mulțumesc cu scenariul ce le-a fost dat. Ei sunt personajele care au schimbat filmul. Din păcae sunt puțini, iar eforturile lor mai degrabă necunoscue. De aceea exisă Gala Premiilor Participării Publice. Personajele care urcă pe scena Galei sunt cei care ne araă că se poae și că trebuie. Aâa vreme cât premianții G3P sunt excepții, înseamnă că ese încă nevoie de aceasă Gală. Sănăaea unei socieăți ține și de capaciaea oamenilor de a se coaliza și de a inerveni în decizia publică. Pentru noi, anul 2012 a început special, cu exerciarea dreptului la participare publică direct în stradă. Cu oae acesea, cu un proest nu se face primăvară. E nevoie de mult mai mule picături chinezești până la normaliaea dezirabilă, aceea în care Consiliul Local întreabă ceăenii atunci când face bugetul local, aceea în care organizația ese asculaă atunci când cere modificarea unei legi, aceea în care vecinii dintr-un bloc se organizează și propun Primăriei amenajarea unui spațiu public. Până atunci, ne luăm energie și optimism din poveștile celor care s-au înscris și se vor înscrie la G3P. Oana Preda Direcor, Centrul de Resurse pentru participare publică - CeRe G3P 2012. O gală despre personaje care schimbă filmul. GALA PREMIILOR PARTICIPĂRII PUBLICE EDIȚIA A IVA Gala Premiilor Participării Publice, ediția a IVa a adus pe scenă personajele care au schimbat filmul.
7
Embed
0)1)$$)2De aceea exisă Gala Premiilor Participării Publice. Personajele care urcă pe scena Galei sunt cei care ne araă că se poae și că trebuie. Aâa vreme cât premianții
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Mai radicali sau mai cooperanți, cei care au
urcat pe scena G3P anul acesa sunt câțiva
dintre cei care nu se mulțumesc cu scenariul
ce le-a fost dat. Ei sunt personajele care au
schimbat filmul.
Din păcae sunt puțini, iar eforturile lor mai
degrabă necunoscue. De aceea exisă Gala
Premiilor Participării Publice. Personajele care
urcă pe scena Galei sunt cei care ne araă că
se poae și că trebuie.
Aâa vreme cât premianții G3P sunt excepții,
înseamnă că ese încă nevoie de aceasă Gală.
Sănăaea unei socieăți ține și de capaciaea
oamenilor de a se coaliza și de a inerveni în
decizia publică. Pentru noi, anul 2012 a început
special, cu exerciarea dreptului la participare
publică direct în stradă. Cu oae acesea, cu
un proest nu se face primăvară.
E nevoie de mult mai mule picături chinezești
până la normaliaea dezirabilă, aceea în care
Consiliul Local întreabă ceăenii atunci când
face bugetul local, aceea în care organizația
ese asculaă atunci când cere modificarea
unei legi, aceea în care vecinii dintr-un bloc se
organizează și propun Primăriei amenajarea
unui spațiu public.
Până atunci, ne luăm energie și optimism din
poveștile celor care s-au înscris și se vor înscrie
la G3P.
Oana Preda
Direcor, Centrul de Resurse pentru
participare publică - CeRe
G3P 2012. O gală despre personaje care schimbă filmul.
GALA PREMIILOR PARTICIPĂRII PUBLICEEDIȚIA A IVA
Gala Premiilor Participării Publice, ediția
a IVa a adus pe scenă personajele care
au schimbat filmul.
PREMIUL “DOSARELE deX”
s-a acordat Agenţiei de Dezvolare Comuniară Împreună
Câștigătorii G3P, ediția a IVa
Rasismul se deprinde, nu este ceva cu care ne naștem. Iar învățarea se folosește, invariabil, de cuvinte. Universul seman<c imprimă judecăți de valoare, iar când DEX-‐ul nu este cu băgare de seamă la propagarea unor termeni cu un conținut rasist, perpetuarea stereo<purilor este inevitabilă. Popular, țiganul este acela care ia copilul când nu este cuminte. În realitate, romul este persoana care vrea să facă studii, dar căruia îi lipsesc resursele financiare și înțelegerea comunității pentru asta, care vrea să muncească, dar căruia îi este refuzat postul fără vreo argumentație jus<ficată. Pentru ca romii să aibă șanse egale trebuie ca societatea să renunțe la bagajul de stereo<pii. Iar acest bagaj începe cu un cuvânt – „țigan”, definit ca „epitet dat unei persoane cu apucături rele”. Agenția de Dezvoltare Comunitară Împreună s-‐a luptat cu DEX-‐ul și a reușit.
PREMIUL SPECIAL PENTRU TINERET “UN CENTRU NUMIT DORINŢĂ”
s-a acordat Asociaţiei Catharsis
Accesul la educație nu este un privilegiu, ci este un drept. Responsabilitatea
comunității este de a asigura contextul prielnic pentru toate categoriile de
persoane pentru educație. Asociația Catharsis a convins administrația publică
din Brașov că persoanele nevăzătoare au nevoia și dreptul de a fi sprijinite
pentru a-‐și exercita acest drept fundamental. Primăria din Brașov și Consiliul
Județean sunt acum „inves<tori” în educația copiilor cu dizabilități.
Dizabilitatea nu trebuie să se cons<tuie într-‐un factor determinant în cursul
firesc al vieții – este doar o abilitate ce are nevoie de un pic de ajutor din
partea comunității.
PREMIUL “VÂNĂTORUL VOTEAZĂ ÎNTOTDEAUNA DE DOUĂ ORI!”
s-a acordat Asociaţiei Salvaţi Dunărea şi Dela
Având în vedere că Delta Dunării este o zonă protejată, ar trebui să fie de la
sine înțeles că este protejată și de vânătoare. Deși a existat o reglementare
care ferea Delta de acest sport, parlamentarii au decis, între ei, că ar fi
dezirabil ca zona să fie iar deschisă pentru vânătoare. Salvați Dunărea și Delta
s-‐a opus într-‐o campanie publică ce a avut drept rezultat un ordin al
Ministerului Mediului și Pădurilor care interzice vânătoarea în Delta Dunării.
Cu toate acestea, orice ministru este vremelnic în post și, deci, și ordonanțele
emise de el. Deci SDD este încă în alertă.
PREMIUL “LA RĂSCRUCE DE DOCTRINE”
s-a acordat Asociaţiei Secular - Umanisă din România (ASUR)
Moralitatea se deprinde prin explicarea valorilor e<ce, nu prin amenințarea
cu focul etern. Religia, așa cum este ea predată în școli, stabilește repere
morale prin raportare la pedepsele unor cazne eterne. ASUR a făcut o analiză
a manualelor de religie și, alături de psihologi, a conchis – conținutul
manualelor de religie este trauma<zant. Ins<tuțiile publice relevante
(Ministerul Educației) s-‐au dovedit rezistente la aceste demersuri. Biserica
Ortodoxă s-‐a dovedit agresivă, la rândul ei. Pe de altă parte, părinții încep să
înțeleagă că o structură e<că solidă se construiește pe baza unor valori e<ce
independente de un cult sau altul. Campania este una de succes, fie și pentru
că a convins o parte dintre părinți să răsfoiască manualele de religie.
PREMIUL “PARTICIPATORUL”
s-a acordat lui Emil Șeco
Mirosul morţii e bun de metaforă. Doar că la Cluj-‐Napoca, Primăria a găsit de
cuviinţă să plaseze un crematoriu într-‐o zonă locuită. Domnul Emil Şteţco nu
a acceptat să respire aerul morţii şi nici nu a considerat că aceasta este
modalitatea op<mă prin care cetăţenii să îşi amintească de drumul lor
vremelnic prin lume. A strâns mii de semnături, a scris consilierilor, a iniţiat o
campanie media. Campania a reuşit, iar proiectul de construcție a
crematoriului în proximitatea comunităţii a fost abandonat.
PREMIUL “MISIUNE POSIBILĂ: ANTREPRENORIATUL SOCIAL!”
s-a acordat Fundaţiei pentru Dezvolarea Socieăţii Civile (FDSC)
Legislația din România nu este întotdeauna croită conform nevoilor și
realităților „din teren”. Redactarea unor propuneri legisla<ve din Palatul
Parlamentului, fără o documentare potrivită, este varianta actuală a formelor
fără fond. Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile a intervenit pentru
formularea corectă a Legii Antreprenorului Social – corectă în sensul corelării
ei cu realitatea socială. După depunerea unei pe<ții și organizarea unor
dezbateri publice, FDSC a convins autoritățile publice: legea a fost retrasă.
PREMIUL “ŞTIU CE AŢI DEMOLAT ASTĂ-VARĂ!”
s-a acordat lui Hans Hedrich
Veșnicia s-‐a născut la sat. Cu toate astea, inves<torii imobiliari au găsit un
leac împotriva veșniciei: așazise accidente în procesul de consolidare a
clădirilor de patrimoniu. În satul Criț era o casă. Casa era de patrimoniu.
Toate acestea sunt la trecut pentru că un inves<tor, deși s-‐a angajat în
reconsolidarea clădirii a făcut să se întâmple un accident – a demolat imobilul
și a pus fundația pentru un motel. Hans Hedrich, însă, a stârnit o campanie
publică ce a pus presiune pe autorități. În <mp record, acestea au constatat
ilegalitatea demolării și au sistat lucrările.
PREMIUL “LEGENDELE FĂGĂRAŞULUI”
s-a acordat lui Ovidiu Mihuț
Energia regenerabilă este un deziderat în virtutea beneficiilor ecologice. A
distruge albiile râurilor și habitatele naturale din jurul lor în căutarea energiei
regenerabile este o contradicție. Ovidiu Mihuț a adunat oameni, a scris pe<ții
și a stârnit Uniunea Europeană. Problema este atât de evidentă încât simpla
ei semnalare ar fi trebuit să ducă la stoparea proiectelor. Dar lucrurile sunt
mai complicate de-‐atât și corupția mai puternică decât evidența.
PREMIUL “CRONICILE UNEI LEGI NEDREPTE”
s-a acordat ProTV SA/ Ştirile ProTV
Copii fără părinți și părinți fără copii sunt ținuți departe unii de ceilalți de către ins<tuțiile statului, care deplâng costurile de întreținere a copiilor aflați în centrele de plasament. Sunt în discuție două probleme conexe, care pot fi rezolvate prin vrerea decidenților publici – pe de o parte, drama unor
persoane care au nevoie unii de ceilalți, dar nu se pot întâlni și, pe de altă parte, drama unui stat care rezolvă problemele prin crearea unora noi. PRO TV a lansat campania „Vreau și eu părinții mei!”, menită să facă din statul
român un facilitator între potențialii părinți și potențialii lor copii. Lucrurile sunt mult mai simple acum, legisla<v, iar o parte din centrele de primire a acestor copii urmează să fie închise.
PREMIUL “NOPŢI ALBE LA FÂNTÂNĂ!”
s-a acordat grupului SOS Fânâna
Fântâna de la Universitate nu are doar o valoare arhitecturală, ci este un
poves<tor al Capitalei. Decizia Primăriei Capitalei de a demola fântâna, pe
considerente strict este<ce, a stârnit revolta unui grup de <neri deciși să își
facă cunoscută opinia cu privire la o decizie fundamentată superficial. Au
organizat raiduri de noapte, asbel încât Primăria să nu dezafecteze fântâna
departe de ochii lumii, lanț uman și dezbatere publică. În urma acestor
eforturi, Primăria a fost convinsă de determinarea <nerilor și de dorința
bucureștenilor de a păstra locul intact, iar acum fântâna este în con<nuare
martor tăcut al Kilometrului Zero.
PREMIUL “STAY, FORREST, STAY!”
s-a acordat World Wide Fund România
Românu-‐i frate cu codru – o vorbă care şi-‐a pierdut din tărie odată cu
înfrăţirea românului cu lăcomia. Pădurile virgine din România, unele dintre
cele mai în<nse din Europa, erau lipsite de protecţie legală. Pentru ca
pădurile virgine să rămână virgine, WWF a iniţiat o campanie de advocacy
pentru a pune sub protecţia legii aceste păduri. Campania a reuşit, iar
determinantă a fost susținerea publică a cauzei pe care WWF România a
reușit să o construiască și să o demonstreze. WWF România a convins
autorităţile publice de un lucru evident în sine: unicitatea acestor păduri le
legi<mează să fie sub cel mai înalt nivel de protecţie.
PREMIUL SPECIAL CERE
s-a acordat personajului colectiv PROTESTATARUL 2012
Pentru prac<cienii și teore<cienii par<cipării publice din România, protestele din ianuarie-‐februarie 2012 au reprezentat o mare surpriză.
Întâlnirea în stradă a mii de oameni a fost un veritabil exercițiu de democrație. A fost o expresie a solidarității între oameni cu cauze atât de diverse. A fost dezbatere – oamenii au avut ocazia să discute față în față, fără niciun intermediar și să se pună de acord asupra a ceea ce nu merge cu adevărat în țara lor. Au primit și înțeles voci, până atunci neauzite în spațiul public în acest fel: ultrași și feministe, ecologiș< și monarhiș<. Au învățat, împreună, să țină protestul și să se facă auziți și văzuți. Au sfârșit prin a cere într-‐un glas mai multă democrație și transparență, modificarea sistemului care face dificil accesul cetățeanului obișnuit la decizie și structuri de putere sau reprezentare poli<că, o jus<ție independentă și eficientă, reformarea par<delor poli<ce, responsabilitate și competență în ges<unea banului public: școli și spitale, nu catedrale!
Mulțumim tuturor câștigătorilor G3P că poveștile lor ne dau enrgie să repetăm gala de la an la an. Le mulțumim celor care se înscriu la gală pentru că ne arată că participarea publică în România nu este visul unei organizații naive.Mulțumim juriului pentru munca grea pe care o face alegând doar câteva proiecte pentru a fi premiate. Mulțumim partenerilor și sponsorilor fără de care această gala nu ar avea loc. Și nu în ultimul rând, mulțumim tuturor voluntarilor pentru efortul considerabil.Cu drag,
Echipa CeRe
***
Juriul ediției a patra a Galei Premiilor Participării Publice - G3P
Gabriel Bădescu profesor și cerceăor, ese conferenţiar și Şef al Caedrei de Știine Politice a Universiății Babeş-Bolyai din Cluj și Direcor al Centrului pentru Studiul Democraţiei din cadrul UBB. A publicat numeroase lucrări în domenii precum tranziţie democratică şi economică, participare publică, asociativiae, capial social, relații ineretnice ec. Pe lângă activiaea academică și cea civică, a fost Președine al Agenției pentru Straegii Guvernamenale.
Radu Coşarcă ese Direcor Relaţii Exerne în cadrul ENEL România. Anii petrecuţi în eleviziune au contribuit la construirea unui brand personal solid. A obţinut numeroase premii pentru activiaea jurnalistică, a fost membru al CNA şi a predat un curs de comunicare la Universiaea din Bucureşti.
Alina Inayeh ese Direcorul biroului regional al GMF pentru regiunea Mării Negre și al Black Sea Trust, unul dintre cei mai cunoscuți finanaori de proiece de anvergură regională. În spaele analistului de relații inernaționale și al direcorului se află un activist civic rodat în diverse organizații și proiece din România, Rusia, Ucraina și ările din Europa Centrală și de Est, încă pasionat de participarea civică și încrezăor în puerea ceăenilor.
Vintilă Mihăilescu ese Șef al Caedrei de Sociologie a Faculății de Știine Politice din cadrul SNSPA. Ese antropolog, profesor la Școala Naţională de Studii Politice şi Administrative şi colaboraor permanent la Dilema Veche. Costi Rogozanu face de mai bine de zece ani critică lierară, a lucrat pentru ziare şi eleviziuni imporane, face analiză politică, ese membru CriticAac. Costi coordonează VoxPublica - platformă de analiză şi reacţie
politică şi, oodaă, își găseșe timp să scrie și să publice lieratură sau critică.
Oana Sandu scrie pentru trimestrialul de jurnalism narativ Decât o Revisă și ese în presă de șape ani. Până acum a relaat și scris despre politică, educație, comuniățile de romi din Baia Mare, dar și despre mici vicorii civice.
Ruxandra Sasu ese Direcor Executiv la Fundația PACT – Parener iat pentru Acț iune Comuniară ș i Transformare, lucrează în domeniul dezvolări i comuniare de 6 ani. A absolvit Faculaea de Sociologie și Asisenă Socială din cadrul Universiății din București, a lucrat 3 ani în administrația publică și a urmat un program de maser în Management și Dezvolare Social-Urbană, în cadrul Institue for Housing and Urban Development Studies, în colaborare cu Universiaea Erasmus, în Roterdam, Olanda.
Andrei Țărnea ese Direcor Executiv al Aspen Institue România, ese diplomat de carieră. A lucrat aât în domeniul privat, cât şi în cel public, pentru Miniserul Afacerilor Exerne, Centrul de Studii Politice şi Analiză Comparativă, Senatul României. A studiat psihologia, ştiinele politice şi a urmat un Maser în Drept Inernațional la Flecher School of Law and Diplomacy, Tufts University.
Roxana Vian ese Direcor Executiv al Romanian American Foundation, ese una dintre persoanele care cunosc din inerior secorul neguvernamenal din România, aât ca lider de organizație, cât și ca finanaor. Susținăoare a valorilor democratice și a bunei guvernări, Roxana are o experienă de pese 21 de ani în dezvolarea de programe, companii şi investiţii în economii de tranziţie.