MINISTERUL EDUCATIEI ,CERCETARII SI INOVARII LICEUL TEHNOLOGIC NR 1 CAMPULUNG MOLDOVENESC PROIECT PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALA: OSPATAR(CHELNER), VANZATOR IN UNITATILE DE ALIMENTATIE SI TURISM Domeniul: TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA PROFESOR COORDONATOR: ELEV: 1
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
MINISTERUL EDUCATIEI ,CERCETARII SI INOVARII
LICEUL TEHNOLOGIC NR 1
CAMPULUNG MOLDOVENESC
PROIECTPENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE
CALIFICARE PROFESIONALA:
OSPATAR(CHELNER), VANZATOR IN UNITATILE DE ALIMENTATIE SI TURISM
Domeniul: TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA
PROFESOR COORDONATOR: ELEV:
HULUBEAC ANGELA IONEL LIVIU
SESIUNEA IULIE 2014
1
ASOCIEREA PREPARATELOR CU
BAUTURILE
2
CUPRINS
3
ARGUMENT
Multitudinea sortimentelor de bauturi pe care le putem gasi astazi pot satisface si cele mai
pretentioase gusturi. Fara a stabili reguli absolute nu se poate concepe o masa fie modesta, fie de
sarbatoare fara un vin bun, adecvat cu cele mai diverse preparate culinare si deserturi.
4
CAPITOLUL I
ORDONAREA PREPARATELOR IN MENIU SI ASOCIEREA
CORESPUNZATOARE CU BAUTURI
Ordonarea preparatelor in meniu se poate face in functie de gust, valoarea nutritive si efectul asupra digestiei:
In alcatuirea meniului, ordonarea preparatelor in functie de gust se face astfel: initial amar sau acid, apoi sarat, in final, dulce.
Din punct de vedere al valorii nutritive, ordonarea preparatelor in meniu va fi urmatoarea:
a) preparate usoare, mai putin consistente;
b) preparate bogate in substante nutritive;
c) preparate foarte bogate in substante nutritive (consistente);
d) preparate usoare.
Succesiunea preparatelor la aceeasi masa exercita efecte importante asupra digestiei.
Se recomanda ca mesele sa inceapa cu preparatecare, prin proprietatile lor organoleptice, declanseaza psihic secretia si, dupa ingerare, prin actiunea lor exercita, intretin secretia sucurilor digestive (gustari, antreuri, preparate culinare lichide) :
- gustarile se servesc la inceputul mesei, constituind prologul dejunului ; - antreurile se servesc dupa gustari, sau dupa preparate culinare lichide ; - preparatele de baza din componenta meniurilor sunt cele mai consistente, asigurand
proportia cea mai mare de calorii si de factori nutritivi (mancaruri din legume, din carne si legume, fripturi);
- meniul se incheie cu desert sau fructe. Ca desert se pot servi dulciuri de bucatarie, produse de patiserie sau cofetarie. Se servesc la sfarsitul mesei, asigurand senzatia de satietate (datorita continutului ridicat de glucide).
In baza acestor considerente se stabilesc ordinea in care se prezinta si se servesc preparatele din meniu.
Asocierea bauturilor alcoolice cu preparate culinare si produse de cofetarie-patiserie
Multitudinea de sortimente de bauturi existente astazi pentru satisfacerea pe deplin toate gusturile. Pentru alegerea si servirea bauturilor nu exista niste reguli absolute, dar trebuie sa se
5
tina cont de unele recomandari privind asocierea acestora cu diverse preparate si de ordinea servirii lor.
La gustari se servesc bauturi aperativ, fara aroma puternica si gust marcat, pentru nu a obosi organele de simt ale consumatorului inaintea de servirea preparatelor. Se recomanda : tuica, slibovita, vodca, vinuri aromatizate (pelin, vermut, bitter) etc. Se mai pot servi, in cazuri de exceptie : vinuri spumate brute sau seci si vinuri albe seci, sau acide, din Podgoriile Dragasani, Odobesti, Panciu, Husi.
La servirea preparatelor culinare lichide (supe, creme, ciorbe, borsuri) nu se recomanda bauturi.
La servirea preparatelor din peste, crustacee, moluste, sunt recomandate vinuri albe, seci, spumoase si spumante din toate podgoriile tarii: Galbena, Aligote Riesling, Riesling italian etc., iar cu cat pestele este mai gras, cu atat vinul trebuie sa fie mai acid (vinurile provenite din podgoriile Transilvaniei si din nordul Moldovei).
La rasol si la peste prajit se recomanda un vin alb usor.
Pentru pestele la gratar sau la cuptor, un vin de calitate superioara mai tare.
La servirea antreurilor se recomanda vinuri albe demiseci si vinuri roze din toate podgoriile tari: Pinos gris, Perla, Feteasca regala, alba.
Ciupercile sunt insotite de vinuri albe demiseci, de inalta calitate (Cotnari, -Iulia, Murfatlar, Pietrosele).
La servirea preparatelor de baza vinurile recomandate sunt in functie de culoarea carnii si provenienta acesteia, astfel :
- la carnurile albe (curcan, gaina): vinurile albe seci, de calitate aleasa(Alba Iulia, Tarnave, Dragasani, Dealu Mare, Iasi) sau vinuri rosii usoare, buchetoase
- la vanat, numai vinuri rosii seci, vechi de mare calitate, mai fine la vanatul cu pene si mai tare la vanatul cu par.
Nu se potriveste un vin sec, aspru, la o mancare dulce.
Branzeturile care premerg desertul se servesc cu vinuri rosii (se continua cu vinul de la preparatele de baza), exceptie facand telemeaua de oi, la care se por servi si vinuri albe.
La servirea desertului (dulciuri de bucatarie, produse de patiserie-cofetarie) sunt recomandate vinurile dulci, aromate (Tamaioasa, Grasa, Chardonoy, Muscat-Ottonel).
La deserturile din ciocolata si fructe nu se recomanda vinuri.
6
Cafeaua se serveste cu un distilat vechi de vin (coniac de tipul Milcov, Dunarea, Tomis etc), rachiuri fine de fructe (cirese, piersici, caise) sau lichioruri.
La alegere si recomandarea vinurilor trebuie sa se aiba in vedere si alte reguli, de exemplu:
- vinul alb sec inaintea celorlalte vinuri;
- vinul rosu inaintea celui alb dulce;
- vinul usor precede pe cel consistent;
- vinul tanar precede vinul invechit;
- vinul provenit dintr-un soi de struguri comun se serveste inaintea vinului rezultat dintru-un soi nobil, dintr-o regiune consacrate;
- vinuri usoare la preparate usoare;
- vinuri consistente (tari, cu buchet bogat) la preparatele picante;
- vinurile dulci, licoroase se servesc numai la desert, dupa care nu se mai serves alte vinuri;
- diferentierea dintre doua vinuri de aceeasi culoare si provenite din aceiasi regiune, servite la aceeasi masa, trebuie sa fie destul de evidenta;
- vinurile spumante se pot servi pe tot parcursul mesei.
La o masa pot fi servite trei vinuri, maximum patru, in functie de structura meniului:
- un vin alb sec;- un vin rosu;- un vin dulce.- cel de-al patrulea vin poate fi un vin alb sec (demisec) sau un vin rosu, in functie de
meniu.
MICUL DEJUN
La noi in tara micul dejun constituie prima masa a zilei, care se serveste intre orele 6 si 9, asigurand rezervele nutritive si energetice ale organismului, reprezentand 25-35% din valoarea calorica a necesarului zilnic.
In cazul servirii gustarii la ora 10, valoarea calorica a micului dejun se diminueaza cu 5-10%.
7
Meniurile destinate micului dejun pot fi simple sau consistente.
1. Meniurile simple
Pot avea in structura :
a) bauturi:
- bauturi calde:ceai simplu, cu lamaie, cu rom, cu lapte;
- cacao simpla sau cu lapte;
- cafea naturala, simpla, cu lapte, sau frisca;
- lapte simplu etc.
b) produse lactate acide: iaurt, sana, lapte batut etc.
c) produse de panificatie si patiserie: paine, chifle, cornuri, pateuri, cozonac, briose, placinte, etc.
Meniurile simple pot fi completate prin servirea gustarilor de la ora 10.
2. Meniuri consistente
Au in structura componentele meniurilor simple, completate cu :
- minuturi din oua: oua ochiuri, omlete, oua fierte;
- minuturi din branzeturi: cascaval la capac, cascaval pane, cascaval sufle;
- branzeturi: branza proaspata de vaci, branza telemea, branzeturi naturale, cascaval, etc. ;
- produse din carne: salamuri, pate de ficat etc;
- cruditati: rosii, ardei gras, castraveti;
- bauturi racoritoare: apa minerala, sucuri de fructe, de legume(industriale sau preparate in unitate) care raman mai mult timp in stomac, sau provoaca efecte secretorii intense, sunt scotite greu digerabile, cu mare putere de satietate.
Alimente cu putere de satietate redusa (usor digerabile): paine, legumele consumate singure.
8
Alimente cu putere de satietate mare (greu digerabile): grasimile consumate in cantitate mare si mancarurile grase micsoreaza activitatea secreto-motorie a stomacului, prelungind timpul de evacuare.
Recomandare pentru asigurarea puterii de satietate corespunzatoare a meniurilor:
- asocierea alimentelor care au putere de satietate mica cu cele cu putere de satietate mare;
- marirea puterii de satietate a painii si a legumelor prin asocierea cu grasimi sau carne (paine cu unt, salam, legume sote, salate cu ulei, legume cu carne etc.);
- consumarea dulciurilor de bucatarie la sfarsitul mesei, deoarece prelungesc timpul de evacuare a stomaculului, marind puterea de satietate a meniului;
- evitarea folosirii mai multor produse concentrate, cu valoare nutritiva mare sau grea digerabile la pregatirea unui preparat;
- alimentele fade se vor asocia cu cele gustoase, cele tari cu cele moi;
-materialul fibros trebuie sa reprezinte circa 30 de g in 24 de ore, pentru un adult cu un necesar de 2700 cal;
- pentru obtinerea satietatii, mancarurile consumate trebuiesc sa aiba un anumit volum, mai mare pentru persoanele deprinse cu alimentatie preponderenta vegetariana si mai mic pentru cele obisnuite cu o hrana bogata in alimente de origine animala sau care consuma produse alimentare rafinate si concentrate;
- impartirea cantitatii de hrana consumata zilnic pentru acoperirea necesarului fizologic in 3-4 mese pe zi, la intervale de 4-5 ore;
- cantitatea consumata la o masa fiind mai mica, eficienta digestiei este mai buna si creste proportia de trofine absorbite de organism;
- reperatia raionala pe mese a necesarului caloric zilnic:
mic dejun :20-25% sau 30%;
gustare :10%;
dejun :40-50% sau 50%;
cina :20-25% sau 20%;
- respectarea ordinii de consumare a preparatelor din structura unei mese a meniului, in functie de efectul acestora asupra digestiei.
9
Masa se va incepe cu preparate care prin proprietatile lor organoleptice declanseaza psihic secretia si dupa consumare, prin actiunea lor exercitata, intretine secretia sucurilor digestive, preparate care contin o cantitate mai mare de substante extractive (supe, ciorbe).
DEJUNUL
Este considerata masa principala a zilei care se serveste intre orele 12 si 16.
Meniurile pentru dejun sunt consistente, asigurand 40-50% din valoarea calorica a necesarului alimentar zilnic.
In cazul in care structura meniului zilnic cuprinde si gustari, acest procedeu se reduce cu 5-10%. Structura meniului pentru dejun este determinata de categoria de consumatori, specificul unitatii, ocazia servirii mesei (obisnuita, festive, speciala etc), anotimp, cerintele alimentatiei stiintifice.
In functie de acesti factori, meniurile pentru dejun por fi:
- simple: preparate culinare lichide, preparate de baza (mancaruri), desert;
- consistente: gustari, antreuri, preparate culinare lichide, preparate din peste, preparate de baza, fripturi asociate cu garnituri si salate, desert.
In timpul mesei se pot servi bauturi nealcoolice sau alcoolice :
- la gusturi: bauturi aperitiv;
- la preparatele din peste: vinuri albe seci;
- la fripturi : vinuri albe seci, vinuri albe sau rosii, in functie de provenienta carnii).
CINA
Se serveste intre orele 18-21 (cu 2-3 ore inainte de culcare, adica timpul necesar digestiei).
Meniurile pentru cina vor cuprinde preparate mai usor digerabile si in cantitatii mai mici, aportul lor in necesarul alimenatar zilnic fiind de 20-25% din valoarea calorica a acestuia.
Nu se recomanda includerea in meniurile pentru cina a supelor, ciorbelor, borsurilor, si a mancarilor cu sos.
Ele pot cuprinde:
10
- gustari;- antreuri;- salate de cruditati;- consomeuri;- supe-creme;- preparate din peste pregatit pentru rasol sau la gratar;- fripturi obisnuite sau specialitati la gratar sau frigare insotite de garituri asortate si salate
de sezon;- dulciuri de bucatarie (budinci, sufeuri) sau de cofetarie, branzeturi, fructe.
Bauturile pot insoti aceste preparate sunt asociate dupa aceleasi reguli ca la dejun.
Reguli de asociere a vinului cu mincarea
Pentru a intelege interactiunea dintre vin si mancare, trebuie cunoscuti termenii care definesc elementele gustului. Orice fel gastronomic poate contine unul sau mai multe din cele cinci elemente de baza ale gustului: dulce, acru, sarat, amar si umami (un al cincilea element component al gustului, descoperit de japonezi la inceputul secolului, care desemneaza capacitatea proteinica a unei mancari). Aceste nuante isi pun amprenta si asupra gustului vinurilor.
1. Mancarurile dulci si umami reduc caracterul aromatic al vinurilor, facand textura vinului sa para mai puternica (acida, astringenta si taninoasa);
2. Cele mai amarui sau sarate reduc textura vinului, facand-o mai dulce si mai catifelata, si accentueaza aromele;
3. Umami, cea de-a cincea glutenici si nucleotidele mancarii respective. In 1997, cercetatorii de la Universitatea din Miami, au reusit sa localizeze si papilele gustative care percep umami.
Atunci cand asocierea mancare-vin este echilibrata, fara ca un anumit gust sa fie dominant, caracteristicile vinului raman, in principiu, neschimbate. Dar iata in continuare cateva repere, utile in orice „calatorie gustativa”:
Mancarurile dulci, condimentate sau proteinice, mai putin sarate, dau vinului o textura mai puternica, mai proeminenta.
Vinul va avea un caracter acid si, daca a fost maturat in butoi de stejar, va prezenta si nuante amarui.
Vinurile rosii asociate cu astfel de mancaruri vor fi mult mai taninoase. Vinurile recomandate pentru felurile gastronomice dulci, condimentate sau proteinice sunt cele mai usoare, seci, proaspete.
Vinuri rosii: Nouveau Beaujolais, Pinot Noir, Sangiovese, Zinfandel, Merlot, Shiraz
Feluri de mancare:
• mancare chinezeasca, sosuri de stridii, mancare de prune, sosurile dulci-amarui;
• mancarurile mexicane, salsa de fructe, crema de ciocolata;
• pastele cu sos de rosii, crema de ciuperci;
• mancare thailandeza, pui Thai;
• aripioare de pui la gratar cu sosuri dulci;
• sushi cu scortisoara si wasabi;
• mozzarella, branza Brie, branzeturi afumate.
Asocierea mancarurilor proteinice cu vinurile fructuoase, sprintare
Asocierea cu mancaruri mai acide, mai proteinice, va estompa caracteristicile vinurilor, facandu-le mai putin evidente. Consumatorul va percepe mai putina aciditate si mai multa fructuozitate. Pentru ca de obicei aceste mancaruri sunt mai putin sarate, vinurile cu care vor fi asociate nu ar trebui sa fie maturate mai mult la stejar si mai taninoase. La acest fel de mancaruri ar trebui sa se consume vinuri mai proaspete, mai intense aromatic, mai usoare (vinuri fara influenta lemnului), pentru ca si ele la randul lor prezinta o aciditate mai ridicata.
Mancarurile amarui, precum andivele, rucola sau carnurile afumate, pot fi asociate foarte bine cu vinurile mai intense, fara influenta baricului.
• salatele amarui, astringente, de rucola, spanac, ridichi, cresson;
• pestele mai uleios: sardine, hering, ansoa, macrou, somon;
• scoici, homari, crab si creveti cu lamiae;
• pestele afumat: somon, sturion, tipar, crap;
12
• stridii cu otet, ulei sau sos cocktail;
• asparagus cu anghinare si ciuperci;
• sushi cu scortisoare si wasabi;
• prosciutto cu pepene galben;
• caviar;
• branza proaspata de capra.
Asocierea mancarurilor echilibrate cu vinurile rosii si albe
Felurile care sunt condimentate echilibrat cu sare vor dezvolta arome complexe si pot fi asociate cu o mare varietate de vinuri. Daca cumva un fel de mancare este mai dulce sau proteinic (umami), adaugarea unei nuante mai acide nu pare un lucru iesit din comun, practica des intalnita in bucatariile din ziua de astazi (sosurile de rosii la care se adauga vin sau otet, sau somonul afumat caruia i se adauga suc de lamaie).
Aceste feluri culinare dezvolta foarte multe arome si nu reactioneaza in asocierea cu vinurile cu aciditate mai scazuta. Mancarurile cu continut de sare mai moderat pot fi asociate cu majoritatea soiurilor de vin.
• carnurile prajite, sotate sau facute la gratar, mancarurile de pui, fructele de mare;
• preparatele murate in sare: masline, capere, sunca, lamaile in saramura, branza de tip Feta;
• sosurile mai acide, albe sau rosii, pe baza de: mustar, lamaie, otet balsamic etc.;
• carna de vita sau pui cu lamaie si capere;
• supe, tocanitele, ostropelul;
• branzeturile Cheddar, Gruyere, Fontina.
13
Asocierea deserturilor cu vinurile dulci
Deserturile reprezinta un tip de mancare desprins din prima categorie de mai sus. In mod normal, majoritatea deserturilor sunt dulci si vor fi asociate cu vinuri dulci.
Chiar si tartele de lamaie sau rubarba sunt reechilibrate gustativ prin adaugarea de zahar. De cele mai multe ori, se cere a fi servite cu vinuri mai dulci decat deserturile, deoarece se echilibreaza reciproc. Aciditatea va deveni mult mai pronuntata atunci cand sunt servite vinuri dulci la desert.
Daca vinul este mai dulce decat desertul, consumatorul nu va sesiza aciditatea vinului la fel de mult. De cele mai multe ori se crede ca dulceata vinului se va asocia foarte bine cu cea a desertului, insa acest lucru este gresit. Vinul va fi simtit ca fiind mai putin dulce si mai vioi.
- la antreuri şi aperitive - vinuri albe, seci sau demiseci, vinuri roze;
- la carne albă (viţel, miel, porc) şi la carne de pasăre - vinuri roşii buchetoase, uşoare, mai puţin pline, vinuri albe seci aurii;
- la carne roşie (ovină, bovină) - vinuri de marcă roşii, pline, generoase şi puternice;
- la vînat, aceleaşi recomandări ca şi mai inainte, rezervandu-se însă vinurile delicate şi elegante pentru vînatul cu pene şi vinurile pline, pentru vînatul cu păr;
14
- la sfarsitul mesei - vin roşu sau vin alb licoros;
- la branzeturi, după cum urmează:* la cele fermentate, de consistenţă moale - vinuri roşii puternice, de mare sevă;* la cele de consistenţă semidură, cu pete verzi in interior - vinuri roşii uşoare;* la branză de oi - vinuri rozé, albe seci, roşii nesăţioase şi fructuoase;* la branză proaspătă, ca o pastă topită - vinuri albe şi roze dulci;
- la desertul zaharat: vinuri spumante, demidulci, vinuri dulci naturale;
- la fructe: vinuri albe dulci, spumante, demidulci;
- la cafea: vin ars (distilate, învechite, de tip cognac), rachiu de fructe, lichioruri de marcă.
LA SUPE, CREME, CIORBE, BORŞURI nu se recomandă vinuri, cu excepţia unor ciorbe concentrate din peşte şi crustacee, la care se pot servi vinuri albe seci, tari.
LA PREPARATE DIN PEŞTE ŞI CRUSTACEE, cu cât peştele este mai gras, cu atât vinul trebuie să fie mai acid.
LA ANTREURI se recomandă vinuri albe demiseci şi vinuri roze (Cotnari, Dealu-Mare, Alba Iulia, Murfatlar); la ciuperci se recomandă vinuri demiseci.
LA PREPARATELE DE BAZĂ se recomandă, în general vinuri roşii:
- cu buchet, uşoare, fine - la cărnurile albe; - puternice, tari - la cărnurile roşii; - la vânat - vinuri roşii seci, vechi;- fine pentru vânatul cu pene;- mai tari la vânatul cu blană.
LA BRÂNZETURI se recomandă servirea vinului de la preparatul de bază. În mod obişnuit, telemeaua de oi se serveşte cu vin roze sau chiar alb, din aceeaşi regiune ca şi brânza.
LA DESERT se recomandă vinuri dulci, licoroase şi parfumate (Murfatlar, Pietroasele, Alba Iulia). La prăjiturile cu ciocolată şi fructe nu se recomandă vinuri.
LA CAFEA se recomandă băuturi digestive: coniacuri, lichioruri fine, rachiuri fine de fructe.
ŞAMPANIA se poate servi la o masă de la început până la sfârşit.
Dacă la pregătirea unui fel de mâncare s-a folosit vin, se recomandă servirea aceluiaşi vin la masă.
15
VINURILE ROŞII se servesc la temperatura camerei, iar atunci când sunt păstrate în pivniţe se aduc la temperatura de servire cu câteva ore înainte de masă. Vinurile roşii speciale se prezintă până la 22°C. Vinurile albe se servesc întotdeauna reci. Cu cât vinul este mai vechi, mai dulce, mai licoros ori mai spumant, cu atât se serveşte mai rece.
VINURILE NOI se servesc înaintea celor vechi.
VINUL SEC se serveşte înaintea celui demisec şi dulce.
VINUL ROŞU se serveşte după vinul alb sec şi demisec.
VINURILE VECHI se recomandă iarna, îndeosebi cele roşii.
Ne existand reguli absolute totusi se pot face recomandari clientilor privind asocierea preparatelor cu diferite bauturi si cum sortimentele de vinuri ce se pot intalni satisfac aproape toate gusturile, voi face referire cu precadere la acestea si la modul cum se servesc. Astfel:
- inaintea sau in timpul servirii gustarilor sunt recomandate bauturile aperitive (tuica , vodca whisky etc.) exceptie facand ciorba condimentata de peste, cand se poate oferi un vin alb sec, cu tarie alcoolica ridicata;
- la servirea preparatelor de peste se vor recomanda vinurile albe seci;
- la servirea antreurilor se vor recomanda vinuri albe demiseci;
- la preparatul de baza se recomanda in general vinurile rosi in functie de provenienta acestora;
- la branzeturi vor fi recomandate tot vinurile rosii;
- la dulciurile de bucatarie sau produsele de cofetarie sau de patiserie se vor recomanda vinurile dulci, iar la deserturile din ciocolata precum si la salatele din fructe nu se recomanda nici un fel de vin;
- la cafea se vor recomanda numai bauturile digestive cum ar fi coniacul sau lichiorul;
Pentru ca asocierea preparatelor culinare cu bauturile sa fie cat mai buna, se va tine seama si de urmatoarele:
- vinul mai usor se va servi intotdeauna inaintea celui cu o tarie alcoolica mai mare;- vinul rosu va fi mereu oferit numai dupa vinul sec si demisec;- vinurile noi se vor servi inaintea celor vechi.
16
Este de retinut ca vinurile usoare trebuie oferite la preparatele usoare, iar cele tari la preparatele picante.
De regula vinul folosit la pregatirea unui preparat se va oferi si la respectivul preparat.
Exceptie la aceasta gama larga de oferte o face sampania, ce se poate servi la masa pe tot parcursul dejunului sau cinei.
In orice situatie si indiferent de numarul sortimentelor de vinuri sau alte bauturi aperitive si digestive servite la o masa, trebuie avut in vedere ca intreaga cantitate sa nu depaseasca limita unui consum normal.
CAPITOLUL II
Prezentarea băuturilor după diferite criterii de clasificare
1. Băuturile alcoolice sunt produse lichide în compoziția cărora se găsește alcool etilic.
A) În funcție de concentrația alcoolică, băuturile se clasifică în:
a) Băuturi alcoolice naturale distilate:
- țuica de prune are o concentrație de 22-24°;
- turț;
- șliboviță;
- rachiuri 30-45°;
- coniac 40-45°;
- whisky 45-50° sau chiar 50-60°;
- gin 45-50°;
b) Băuturi alcoolice industriale:
- vodcă 36-40°;
- rachiu alb 30°;
c) Băuturi alcoolice industriale aromate, colorate: