-
'-L.{,L XX-LEA...
;ie gi o viziune proprii actulL
ndu-gi locul altundeva decit:isroric, Creangd i se sustragepunct
de vedere, Amintiri.
: eemueazil copillria autorulu-hlimpllri verosimile, o lurn;
ibil5. evocat[ de afectivitate:.
'le la acest grad de identificar:ul spectacol ce poart[
pecete{
'Soacra cu trei nuroi, Capr:; lon Roatd, Ion Roatd Si Vot;;q
\echifor Colcariul), basm:; Homp-Alb, Ivan Turbincd erc.ln
proiectarea lumii llr6ne,srr anecdotic[ asupra trecutulul.3 ;i
caracterologic[,lreangl are voluptatea epiculuprur care se
restituie povestiLioriu gi de a fi generad nu di:;r de a stabili un
raport uma:\-ranu; in acelagi sens, Filimoii :ruampl5ri mai mult
sau maDafiea cea mai imporLant[, c"
:eacliilor lor sufletegti, repro
:. autenticd, iar spontaneitate.aientalia spectacularului,
astfe,an:nii. in ansamblul ei, este. descriere gi dialog, n6scuti?
:errului o vibralie puternici
: ni.sura in care gi acesta seiuflerul eroilor stri.
Naraliunee:rului. care st0rnegte hazul g-,.: actorul gi cu
oratorul, apo:,r.; literaturii romAne de lc
:iar pentru intelectuali qi cul:;t:. lsroria literaturii
romAntrl,-.rul romdn, dar gi pentru
REALISMUL 135:::egul spatiu balcanic, Ion Creang[ gtie si
genereze, prin opera sa, o bunl dispozilie".:ragioasd, alimentat[
de un umor definitoriu pentru intreaga sa operI, indiferent:.
specia literar[ in care se incadreazl fiecare lucrare.
i:smul cult, Povestea lui Harap-Alb -
in labirintul inilierii: Estetica basmului, G. Ctrlinescu
vorbe$te despre a ,,gerrezd special[" a speciei,i-e este ,,departe
de a fi o manifestare a primitivismului", ci se afirmE, chiar gi
in:---'locul modernit[1ii, ca ,,un gen vast, dep[gind cu mult
romanul, fiind mitologie,:-:a, gtiin1tr, observafie, moral[ etc.
Caracteristica lui este cd eroii nu sunt numai.:reni, ci gi anumite
fiin1e himerice, animale...". Oferind un,,tablou al viegii",'::e
basm trebuie receptat la cel putrin doui niveluri: ,,unul prozaic,
al vie[ii",--:rinzAnd teme generoase, precum na$terea, clltrtoria,
clsltoria, ipostazele.rinine, mama, originea bogdtiei etc., $i unul
,,hieroglific sau simbolic, mai,:rpede, poematic", care ,,se impune
con$tiintei prin sugestie" (G. Cllinescu,L:etica basmului).
Geneza basmului Povestea lui Harap-Alb este legatl de
realizarea, in epoci, a:r--:nelor culegeri de basme populare, prin
activitatea lui Vasile Alecsandri gi, mai-i--ziu, a lui Ioan
Slavici gi Petre Ispirescu. Textul a fost publicat in revista
Convorbiri"::rare, in 1877 , ca un prim model de basm cult pentru
ceilalli scriitori ai timpului.
Dincolo de eterna lupt[ dintre Bine gi Rlu, observlm ctr tema
tratat[ de autor este-: morald, referitoare la condilia eroului,
care, inainte de a fi implrat, trebuie sd
-r-roascl gi statutul de slug[, tocmai pentru a invdla s[-qi
inleleagi supugii si s[-sircrcite responsabil puterea,
Textul este construit prin montajul mai multor motive populare,
chiar dac[ multe-re ele cunosc interpret5ri gi nuanllri diferite de
modelul folcloric : impdratul ftr[*-:nagi, superioritatea
mezinului, cifra trei, probele, cllEtoria, drumul cu
obstacole,:cercarea puterii, impostorul, viclegugul, uzurparea
identit[[ii, petirea, tovarlgii-rota!i, animalele recunoscltoare,
apa vie gi apa moart[, nunta, ajutorul dat der'. initate etc.
Subiectul respectl articulaliile cunoscute ale basmului popular
chiar dacd actiunea:::e rDsi complexd gi implici un numlr relativ
mare de personaje. Expozitriunea o.-rstituie hodrerea tatllui
eroului de a-Si supune cei trei fii la o probd a curajului,:Ertru a
vedea care este vrednic sd-i urmeze la tron fratelui sdu, imp[ratul
Verde.i:gurul care trece aceastl probI, ajutat fiind qi de Sfdnta
Duminic[, este mezinul.:- pleaci de acasl promildnd sI nu uite de
sfatul plrintesc de a se feri in drumul s5u;e .,omul spdn" qi de
,,omul rog", Inffiga const[ in incdlcarea, din naivitate, a
acestui3r, ceea ce are drept consecinll schimbarea identit[1ii gi a
statutului eroului. El:evine sluga SpAnului gi primegte numele
Harap-Alb.
Desfdsurarea acliunii cuprinde incerc[rile la care a fost supus
crdiqorul, ca:edeaps[ moralE pentru ignorarea inv[!trturii
pdrintegti. Ajuns la curtea lui Verde---np[rat, Harap-Alb va fi
trimis de Spdn str aductr s6l[1ile din Grldina Ursului,
-
136 cURENTE cULTURALEILTTERARE iN spcoLul AL xIX-LEA.
pielea cu pietre nestemate a cerbului gi pe fata implratului
Rog. Ultima incercare estegi cea mai dificil[, eroul fiind nevoit
s5 parcurg[ un alt drum, la fel de primejdios caprimul. Acum ii va
intAlni, pe rAnd, pe cei cinci tovardgi care il vor ajuta
irindeplinirea misiunii sale: Geril5, F15mAnzi15, Setil5, Ochild,
PIs[ri-Ldli-LungilS$tie sI cdgtige, de asemenea, recunogtinla
reginei albinelor gi a reginei furnicilorcare ii vor veni qi ele in
ajutor cAnd le va chema. La curtea imp[ratului Rog sur,supugi la
nenumdrate incercdri. Cu intenlia de a nu le da fata gi de a-i
pedepsi pentrlindrdzneala lor, acesta ii pune sI doarml in casa de
aramd inrogit[ in foc, s5 aleag:macul de nisip, sd bea gi sI
mdnAnce in cantitlti foarte mari, sI o glseasc6 pe farimpdratului
gi si o ghiceascd dintre doud fete identice. Biruind toate
incerclrile I.care sunt supugi, o primesc pe fatd gi pornesc
impreund cltre curtea lui Verde-impdra:
Punctul culminant al naraliunii este reprezentat de demascarea
SpAnului de cltr.fat5, care avea puteri magice. Drept rdzbunare,
SpAnul ii taie capul lui Harap-Albinsl acesta va fi inviat de cltre
fat5, cu ajutorul celor trei smicele, al apei vii gi :.apei moarte.
SpAnul moare, prlbuqindu-se din inaltul cerului, unde fusese dus
c.calul lui Harap-Alb, iar eroul se clsltoregte cu fata impdratului
qi mogteneg:,implrdlia unchiului sdu, secven(d ce rcprezifid, $i
deznoddmAntul basmului.
Simbolul central al basmului r6mAne, evident, drumul, metaforf,
a descoperir.realitltii, a semenilor, a vielii gi, nu in ultimul
rAnd, a sinelui. incdlcdnd sfar-pdrintesc Ai refuzdnd, astfel,
experienta celor mai vArstnici, eroul va fi pus el insu,in situalia
de a dobAndi o asemenea experienlS, parcurgdnd traseul simbolic de
-savoir (a Sti) la faire (a face).
Personajul qtie sd deplqeascd toate obstacolele ce-i apar in
cale, congtientizeat--gregeala qi igi asuml toate consecinlele,
incdt cdl5toria spre tronul unchiului sdu, :,p5rea la inceput un
datum, o rdsplatl ob[inut5 fdrd niciun merit decdt cel
.apartenentrei la un neam imp5rdtesc, devine o lupt5 permanentd in
care eroul .,testeazd inteligenga, curajul, r5bdarea,
generozitatea, onoarea etc. Este o leclie ;,viald care-l transformd
pozitiv, astfel incat suita experienlelor prin care trece ::incheie
in mod semnificativ cu moartea qi invierea lui, sugerAndu-se astfel
incheier:"unei etape qi inceperea alteia. Creangd regAndegte
condilia eroic5, in sensul cd ri*nu mai este infrAnt prin luptl
direct5, ci printr-o multiplicare a binelui. Harap-A 'nu slvArgegte
nimic spectaculos, el nu prezintl insugirile supranaturale
specif;-,unui Fdt-Frumos tipic, este ins[ onest, prietenos,
iert5tor, loial, nu se lasd ingelat :,aparente qi are incredere in
oameni. ReprezintS, intr-un cuvAnt, omul ideal ale ca-.-calit5tri
sunt pretuite de popor. El rdmAne la limita umanului, iar faptele
care depdqeisfera realului sunt sIver$ite de ,,adjuvan(ii" sdi,
inzestratri cu trlslturi supranatura-:
Harap-Alb este o sintezl de calit5li (generozitate,
inteligentrS, compasiune pen--,cei din jur, toleran(5, onoare,
prietenie, milostenie etc.) $i defecte (naivitate, fri.:la inceput
lipsd de incredere in sine), ftrI a ilustra vreo tipologie
standard.constructie umand realistf,, a c[rei evolulie nu poate fi
anticipatd. El ,,sdvdrge$te -act de initriere in vederea formlrii
lui pentru viatr5. E o iniliere intr-o lume in c.-lucrurile pot fi
$i altfel decdt a$a cum par la prima vedere, in care primejdiile
a;-
-: unde nu te a$rec;tentru a putea \.e;:arboi, Dictrionar c
Modalit5lile de r.::le indirecte, de ,ir-.rator ca fiind
..1,":
" iiab de inger, rna:;lean" gi ,,pui de ,.nrocedeul autoca:
:'irintesc : ,,Aqa-i ci.;oul este conturai.::-orile gi
trdsirur:ir
:,:etica basmului ,.":acterizarea indi:r.:t:sonajului cu
ce:-.
Un rol esengial --
-:zurrld cel mai bin;slrucfure oximor-:
: ilecticii, evoluqia r.;::: implicE experi;r;-:mul termen,
ha._;.r-al doilea, alb. e>:,::angd individualiz.'r'::Ane un nume
g3:.
Extrem de mod;r-,.:ap-Alb, proieclit.r i ingroqa comic r=.
:isim la Mihail 8,,.;:ieagi principii :
.
;-:escului, distrug s;_:contestabild a ic;.
:,ului in vederea u:.| :,.1 Mediu Si in Re,"._In realizarea
figu;,.
,": aspect moral. C:,r::mbarea identiri:",
,r-L:i'drul la iveall. d;,*:i a le privi pe c
-
;r,-lais, Creangl ..:.
"- ii dezghioace gi s:r[Ei.{1213 lui fiziono=.
-
)S. U1tima incercare ;:.. la fel de primejdio:
-
.gi care il vor ajuta ::I5. P5strri-L5gi-Lung__5i a reginei
furnici.
:a Impdratului Rog s_:5i de a-i pedepsi pen:-
nrogitd in foc, sd ale.ii. sd o gdseasci pe f:-rind toate
incercirile
-
'rnea lui Verde-impa::carea Sp6nului de ca::ie capul lui
Harap-d:micele, al apei vii g; .:.,ri. unde fusese dus -,,'ararului
gi mogtene.,rnrill basmului.:nemford a descopen:.inelui. incdlcdnd
sfa:-,::oul va fi pus el ins'_
:raseul simbolic de .-
i ;ale, con$tientizea:',:nu[ unchiului siu, ,,.:r merit decAt
cel .:nr5 in care eroul :,: erc. Este o lectrie c,rr prin Care
trece ki.r-se astfel incheiera.:d. in sensul cI ri-a binelui.
Harap-A.::ranarurale specifi;,ru se lasd ingelat c=omul ideal ale
c5r-zptele care depd5es::.iruri supranafuralr
:ompasiune pentr_:ie (naivitate, fricauiogie standard, .-. El
,,sivArgegte u::rr-o lume in car.:e primejdiile apr
REALISMUL 13',1
,* -:rde nu te a$tepli gi egti prins in capcane. Ochiul minlii
trebuie str fie ve$nic treaz
':irn B putea vedea gi reversul aparenlelor, asemenea lui
Ochild." (Constanlai*:roi, Diclionar de personaje literare)
\lodalit[lile de caracterizare a personajului sunt multiple, de
la cele directe la: : indirecte, de la cele clasice la cele
moderne. Este portretizat moral de c[treirr*:ror c3 fiind ,,boboc
in felul slu la trebi de aieste", de Sf6nta Duminicd drept.: de
inger, mai fricos decAt o femeie", iar SpAnul il numegte ,,fecior
de om
-.:an" gi ,pui de viper[", dup[ ce reu$e$te si-l supuni prin
viclegug. Este prezent-:ocedeul autocaracterizdrii, in secventa in
care eroul regretl neascultarea sfatului
'i-:rtesc : ,,A$a-i c6, dacd n-am tinut samd de vorbele Iui, am
ajuns slugd la d0rloagf,".:::ul este conturat, de asemenea, in
antitezd cu SpAnul, antagonistul, prin intenliile,.-rile gi
trSslturile lor. DacI fiul de crai este ,,omul de soi bun" (G.
Cdlinescu,-':tica basmului), SpAnul este antieroul, pus in slujba
rlului. Predominl totugi.::cterizarea indirect[, desprinsl din
reacliile, faptele, vorbele, atitudinile gi relatriile
-:-onajului cu ceilalgi actanti ai universului epic.Un rol
esential in caracterizare il are numele primit de erou, Harap-Alb,
care
'::rni cel mai bine aceast[ dubl[ faptl a fiin1ei umane, a
realitdlii in genere, AvAnd"ructurd oximoronicd
(harap : rob [igan * alb), el simbolizeaz[, in
spiritul:riecticii, evolulia personajului de la statutul de slug[
la acela de st5pAn, traiectorie-.:: implic[ experienle diverse
(bine Si rlu, adevlr gi minciunl, via$ qi moarte etc.).r*-mul
termen, harap, conoteaze aparenta umild, inferioar[ a personajului,
iar cel-:-ai doilea, alb, esenla superioar[, nobild a acestuia.
Folosind acest antroponim,-::ang5 individualizeazl un tip uman,
dem$andu-se de basmul popular, in care eroul-::rAne un nume
generic
- F5t-Frumos.
Extrem de modern este Ion Creangd in construirea celor cinci
prieteni ai luij-.rap-Alb, proieclie a viziunii folclorice in
dimensiunile grotescului, atdt din dorinta:s a ingroqa comic
realitatea, cdt gi din aceea de a oferi o leclie de moral5.
Explicatia
_:isim la Mihail Bahtin, care comenteaz[ personajele lui
Rabelais, construite dupe.;eleagi principii: ,,Principiul rAsului
gi viziunea carnavalesc[, aflate la temelia;otescului, distrug
seriozitatea mdrginiti gi orice pretentii de valoare
extratemporalf,- incontestabill a ideii de necesitate, ele
elibereaz[ congtiinla, gAndirea gi imaginagia.rului in vederea unor
noi posibilitdli" (Frangois Rabelais Si cultura populard tn:.ul
Mediu gi in Renastere).
in realizarea figurilor monstruoase, hidoase din punct de vedere
fuic, dar desivArgite,r:b aspect moral, Creang[ porne$te de la
,,motilul lumii pe dos", prezent gi in:.:himbarea identit5lii
eroului. Este o ordine inversatl tocmai din dorinla de a
iegi.rJev5rul la iveali, de a se constitui o ierarhie fireasctr a
lucrurilor: ,,Toate lucrurile::td a le privi pe dos ca sE le vezi
drept" (Baltasar Gracian, Criticonul). Ca gi?.abelais, Creangl
,,rdstoarn[ susul qi josul, amestec[ intentionat planurile
ierarhice-a str dezghioace gi sd scoate la iveal5 miezul realitSlii
concrete a obiectului, sA arateidevlrata lui fizionomie
material-corporald, existenla lui real[ gi autentic[, ascunsd
-
;1r
ffi
ri1,i
turii,
138 CURENTE CULTURALE/LITERARE iN SPCOIUT AL XIX-LEA,..
dincolo de toate canoanele gi aprecierile ierarhice" (Mihail
Bahtin, Frangois Rabelaisgi cultura populard tn Evul Mediu $i tn
Rena$tere).
Caracterul de basm cult gi originalitatea operei sunt asigurate
de o suit[ deindicatori narativi, structurali gi de limbaj
artistic, semne distincte ale artei lui IonCreangtr. Astfel, degi
pleac[ de la un model folcloric, Creang[ se
indeptrrteazifundamental de acesta, in primul r6nd printr-o
reorganizare a limbajului, dar gi prinmodificlrile fdcute la
nivelul compoziliei, al personajelor gi chiar al
semnificatiilor
Este cunoscut faptul c[ basmul popular este fundamental epic,
bazat pe fapteconsemnate lapidar: ,,Omul de la trar[ respinge
epicul gol, fErI minulii de observatiegi e doritor de fabulos" (G.
Cllinescu, Estetica basmului). ComparAndu-l cu al;autori de basme
(Slavici, Delavrancea) care prelucreaz[ naraliuni populare,
,,l6sAncs[ se scurgi toat[ seva", Nicolae Manolescu observl:
,,Creangtr e altceva, nic.narator [aran, nici folclorist,
culeg[tor, prelucrtrtor, basmele lui nu sunt rescrise.impodobite,
alterate in structura lor (ca ale lui Slavici). F[r[ a iegi din
schemel;basmului popular, frrd a inventa nimic esential, Creangd
retr5ie$te cu ingenuitarintdmpltrrile povestite. Geniul
humulegteanului este aceasttr capacitate extraordinari.de a-gi lua
in serios eroii (fabulogi sau nu, oameni sau animale), de a retrli
aventurilede a pune cu voluptate in fiecare propriile aspiralii
nerostite, sl5biciuni, vici:tulburdri gi uimiri, adicd de a crea
vial[" (Lecturi infidele).
Creangd insistl mult pe stlrile sufletegti ale eroilor,
urmlregte efectele pe car:faptele Ie au asupra lor, nu se
mulgumegte doar sI le consemne, scriind, astfe.involuntare pagini
de psihologie literar[ empiricd, a$a cum se intdmplE in
car*craiului, care constatl lipsa de blrbitie a fiilor qi suferl,
lamentdndu-se : ,,Din tr:feciori cdli are tata, niciunul s[ nu fie
bun de nimica ? ! ". Putem face, astfe.constatarea cd arta
povestirii la Creangl nu este dominatl de acliune, ci de
observar*particularuiui, a detaliului de via1d. intdlnim la Creangl
gi tendinla spre dramatizr.a acliunii prin dialog, personajele
nefiind catactefizate exterior, ci in evolugie su:ochii nogtri,
infruntAndu-se direct in secvenle cu puternice accente scenice gi
dramatic.cum este episodul petrecut la cu(ea imperatului Rog, cAnd
sunt pugi s[ doarm5 :casa de aramd inrogiti in foc. Cllinescu
cornenteazl scena ca fiind ,,de un realis-bufon", strlin viziunii
folclorice gi apropiat lumii din Amintiri: ,,Geril5,
Ochili,celelalte fiinge monstruoase de basm, intrate in casa de
aram[ infierbAntata -implratului Rog, se ceart[ intocmai ca
dascllii in gazdtr la ciubotarul din Filtice:.sau ca Smaranda cu
copiii gi cu blrbatul" (Estetica basmului).
La Creangl, fantasticul capltl contururi cu totul speciale,
unice, indiferent itipologiile prin care este inserat in text.
Autorul nu inf[[igeaz[ lumi inexistente 1g::,,tIrAmul cel6lalt") gi
personaje neverosimile, structuri umane total inventate gi
L--legdturl cu realitatea imediattr. Creang[
dramaizeaztr,,realistic basmul" (G. Clliner-Estetica
basmului),,,animalele gi fiinple supranaturale sunt la Creangl
lirani de-*lui, incAt in cadrul extraordinar al basmului se
constituie scenele unui reali.;poporal" (T[dor Vianu, Studii de
literaturd romhnd modernd). S-a spus, de ace:.cd fantasticul este
umanizat, particularizat gi localizat.
,,Spre deosebire d,:ormtr a expunerii ep:onvorbiri sau
introdlrutinla s[ intre in psih:um se hotlrlsc." (Ti
Prin detalii realistei localizat geografic ;: sacralizare 4
culloS,
-
AL XIX.LEA...
il Bahtin, Frangois Rabetai:
:nr asigurate de o suiti dee distincte ale artei lui Ior.
Creang[ se indeplrteazi.re a limbajului, dar gi prir: 5r chiar al
semnificaliiloriennl epic, bazat pe faptt. firI minutrii de
observalit.rrii. Compar6ndu-l cu alguraliuni populare,,,ltrsAnc
-Creang5 e altceva, nicnele lui nu sunt rescrise.Fdrd a iegi din
schemelr
,i retrliegte cu ingenuitare.j capacitate extraordinari:aie r.
de a retrdi aventuriie.::ostite, sllbiciuni, vicii.2
rmereste efectele pe car....':iserrlne, scriind, astfel-m se
intAmpl5 in caalimentdndu-se :,,Din tre_'l
-. Putem face, astfeiacgiune, ci de observare.endrnga spre
dramatizar.=nor, ci in evolulie suL=ire scenice gi dramatice
sunr pugi sI doarmtr i:-:a t-rind ,,de un realisn:'l: ,,Gerild,
Ochili 5.aram5. infierbdntat5 :
::;botarul din Fllticen;
'.
:. unice, indiferent d;i lumi inexistente (ge:: ;otal inventate
$i fer;.'::
< mul " (G. Cllinescu:. Creang[ ftrrani de-a.:--enele unui
realisr:
S-a spus, de aceea
REALISMUL
.,Spre deosebire de povestitorul popular, Creangi nu d[
naraliunii sale simpla" m[ a expunerii epice, ci tope$te povestirea
in dialog, reface evenimentele din
--rvorbiri sau introduce in povestirea faptelor dialogul
personajelor, ceea ce ii dl:'-:inga s[ intre in psihologia lor, si
ni-i arate cum gAndesc gi cum sunt, cum ezit[ gi-rn se hotirlsc."
(Tudor Vianu, Studii de literaturd romhnd modernd)
Prin detalii realiste, lumea fabuloastr coboar[ intr-un plan al
existen(ei care poate.ocalizat geografic gi istoric. Povestea lui
Harap-Alb reprezintd, o inigiere a eroului,sacralizare a
cunoa$terii intr-un discurs amintind de o lume concret5,
humulegtean[.Arta narativl, un alt argument al caracterului de basm
cult, se caracterizeazd, in
:::mul rdnd, prin umor gi oralitate. Se observi, la Creang[,
exprimarea mucalitd,:,-znagd, care sterne$te rAsul pestrand un aer
de seriozitate (,,Sd trf,iasctr trei zile cu-;a de-alaltiieri"),
ironia (,,Doar unu-i impdratul Rog, vestit prin meleagurile
aceste:entru bunEtatea lui nemaipomenitl.. , "), zeflemisirea
(,,Thre-mi e$ti drag ! . .. Te-agiri in sAn, dar nu incapi de
urechi... !"), poreclele qi apelativele caricaturale-Buzile",
,,mangosi1i"), diminutivele cu valoare augmentativd (,,buzigoare",
,,bluturicI"),
:-,presiile gi vorbele de duh (,,DI-i cu cinstea, si peard
ruqinea"), caracterizlrile:.:oregti (caracterizarea lui Geril5: ,,O
dihanie de om, care se pdrpAlea pe l6ngd un'-c de doulzeci gi patru
de stAnjeni de lemne gi tot atunci striga, c6t il lua gura,
cI:-:are de frig. [...] omul acela era ceva de sp[riet : avea nigte
urechi cldpduge qi nigte:,-zoaie groase qi d5bfltrzate"), scenele
comice (cearta dintre Gerill gi ceilalli din-.sa de aramf, inrogit[
in foc).
Oralitatea este o constaffe a intregii opere a lui Creang[, care
conferl acesteia o:nalitate fireascd, de exprimare vie, autentici,
astfel incit Vladimir Streinu observa :
"Cu ochii pe carte, asculttrm o voce apropiattr, care, prin
intdmpllrile comunicate,::e varialii de ton, este serioas[ gi
glumealI in sunetul ei, intervine ca a doua=rpresie pe ldngtr
expresia literar[". Indicii lexicali, semantici gi sintactici ai
oralitdgii:Jlt: expresiile onomatopeice, interjectiile gi verbele
imitative (,h&1", ,,alelei",-:rosc", ,,pleosc", ,,a boc[ni",
,,teleap-teleap"), zicerile tipice (,,toate ca toate", ,,derie, de
nevoie"), expresiile populare (,,vorba ceea", ,,gi pace buni"),
interogatii $i
.rclamalii (,,Ce r5u s-a spdriet | ", ,,Ce-i de ftcut ? "),
fraze ritmate (,,De-ar gti omul-:-ar p61i, dinainte s-ar p5zi"),
rime gi asonan(e (,,feciori de ghind5, fItali in.-ndd"), dativul
etic (,,$i mi ti-l ingfdcl cu dinlii de cap").
Basmul Povestea lui Harap-Alb este o ilustrare magistral[ a
genialit[1ii lui Ionlreang[, un exemplu de operd cult[ impregnattr
de spirit folcloric, av6nd, dincolo de,:loarea estetic5 doveditd,
gi o valoare moralizatoare - ,,Creang5, participAnd la:sentra
eticii populare prin originea gi existenla lui, a cernut lumea prin
sita acestei::ici gi rezultatul cunoagterii l-a inf[1igat, conform
specificului geniului s[u, reluAnd:ijloacele satirei populare gi
duc0ndu-le la o culme rar atinse in literatura noastr["Zoe
Dumitrescu-Bugulenga, Ion Creangd).
139