De ce a fost raspopit ,,destrabalatul" Ion Creanga: s-a insurat
din interes, avea multe amante, iubea vinul si viata de noapte,
vana ciori in curtea bisericii
Cosmin Zamfirache,
Ion Creanga, humulesteanul genial care a reinventat cultura
populara romaneasca, a avut o viata zbuciumata, marcata de
frustrari profesionale, dezamagiri personale, saracie si lupta
pentru supravietuire. Unul dintre cele mai controversate momente
ale vietii sale a fost raspopirea din 1872, cand a fost dat afara
din sanul clerului, fiind numit ,,destrabalat" si
,,necuviincios".
Ion Creanga apare in panteonul literaturii romane ca cel mai bun
scriitor de opere populare, dar si ca un povestitor de geniu.
Pentru majoritatea contemporanilor sai, pentru oamenii de acum 150
de ani care bateau ulitele si mahalalele Iasiului, Creanga era fie
popa care trage dupa ciori de la Golia, fie dascalul din Sararie
sau in cele din urma ,,Raspopitul". Daca opera lui Creanga este
vesela, plina de spiritul mucalit al moldoveanului de la munte,
viata lui Nica a lui Traian Apetrei, dupa ce a parasit Humulestiul
natal, a fost o lupta, cu propriile patimi, cu mentalitatile si cu
saracie. Devenit preot la dorinta mamei, Creanga nu s-a adaptat
misiunii apostolice, urand dupa cum au lasat scris si contemporanii
lui tagma din care facea parte.
http://adevarul.ro/locale/botosani/de-fost-raspopit-destrabalatul-ion-creanga-s-a-insurat-interes-multe-amante-iubea-vinul-viata-noapte-vana-ciori-curtea-bisericii-1_5501ce97448e03c0fd7ebbf8/index.html
A incercat in mod utopic sa revolutioneze clerul si a trait
viata din plin. Drept ,,rasplata" a fost dat afara din sanul
bisericii si lasat sarac si pe drumuri. De vina, spun si
specialistii, dar si contemporanii sai, a fost si mentalitatea
ingusta a clerului, dar si viciile de care Creanga nu dorea sa
scape. S-a facut popa de gura mamii Ion Stefanescu, cum s-a numit
de fapt Creanga in acte, s-a nascut probabil la 10 iunie 1839, dupa
cum arata mitrica bisericii in care a fost botezat. Cu toate
acestea, mai exista o data a nasterii, Creanga marturisind
junimistilor ca s-ar fi nascut la 1 martie 1837. In orice caz, Ion
Stefanescu a vazut lumina zilei la Humulesti, satul facut celebru
de viitorul Creanga in "Amintiri din Copilarie". Petrece o
copilarie idilica si, din motive putin cunoscute, renunta la numele
tatalui si il ia pe cel al mamei, devenind de la 15 ani Ion
Creanga. Incepe scoala in satul natal in 1847, dupa care este
trimis de mama sa, cu bunicul matern, David Creanga, sa continue
scoala la Brosteni. In 1853, este elev la scoala domneasca de la
Targu Neamt, ca mai apoi sa aleaga sa mearga pe calea preotiei,
plecand la Scoala din Falticeni, ,,fabrica de popi", cum o numea
Creanga, in "Amintirile sale. Pe Ion Creanga, dupa cum marturisea
chiar el, dar cum apare si in opera lui George Calinescu "Viata si
opera lui Ion Creanga", nu il atragea preotia. Provenea dintr-o
familie, modesta din Humulesti, unde intr-o casuta de la tara se
inghesuiau opt copii. Mai mult decat atat, tatal lui Creanga,
Stefan, moare in 1858 si lasa intreaga familie intr-o saracie
lucie. Visul mamei lui Creanga era ca micul Ion sa nu calce pe
urmele tatalui sau si sa devina un simplu agricultor. Isi dorea ca
fiul favorit, cel aplecat catre invatatura si cu o capacitate
intelectuala deosebita, sa devina preot. Apropiat de mama sa,
copilul Ion Creanga a facut pe plac mamei si, dupa desfintarea
scolii de la Falticeni, a ajuns la seminarul teologic de la Socola,
din Iasi, unde, din cauza problemelor materiale, poate urma doar
cursul inferior si intr-un final primeste atestatul. Cu toate
acestea, cum George Calinescu precizeaza in "Viata si opera lui
Creanga", humulesteanul nu se dadea in vant dupa canoanele
bisericesti si ca mai mult gandul ii zbura la scaldatoare si la
fete. De altfel, chiar si Creanga, in "Amintiri din copilarie",
recunoaste ca despartirea de Humulestiul natal a fost foarte greu.
" Dragi mi-erau tata si mama, fratii si surorile si baietii
satului, tovarasii mei de copilarie, cu cari, iarna, in zilele
geroase, ma desfatam pe gheata si la sanius, iar vara in zile
frumoase de sarbatori, cantand si chiuind, cutreieram dumbravile si
luncile umbroase, tarinele cu holdele, campul cu florile si
mandrele dealuri, de dupa care imi zambeau zorile, in zburdalnica
varsta a tineretii! Asemenea, dragi mi-erau sezatorile, clacile,
horile si toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai
mare insufletire.", scria Creanga. Cum ajunge preot Creanga Dupa ce
termina scoala la Socola, Ion Creanga nici nu se gandeste sa intre
in randul preotimii, dupa cum spunea chiar povestitorul, tanjea
dupa casa si nici nu simtea vreo chemare apostolica. Lipsurile
materiale, saracia de la Humulesti, lipsa de perspective il fac pe
Creanga sa se intoarca la Iasi, unde cauta sa-si gaseasca un rost
cu scoala pe care a terminat-o. "Clericul Creanga se reintorcea la
Iasi tocmai in clipa in care incepea era profesorilor si a noii
burghezii liberale. Acum un taran ca el isi gaseste semeni printre
popi, invatatori, profesori si salile de curs deschise oricui tin
locul saloanelor in care n-ar fi putut intra. Inscrierile lui pe la
felurite scoli vin si dintr-o placere de cetatean de clasa noua de
a intra peste tot, de a se simti om", scria George Calinescu,
despre reintoarcerea lui Creanga la Iasi.
Ion Creanga, dupa ce a fostraspopit Vrea sa ajunga diacon, nu
este casatorit, insa, si nu are nicirelatii, deci nu putea fi
hirotonit. In cele din urma, recurge la osolutie de compromis: se
casatoreste din interes cu fata unuipreot. Episodul este descris de
George Calinescu, Creangahotarandu-si viitorul la un pahar de vin
cu un preot. "Anecdota spune ca preotul Ivanciu, care-l
cunostea,intalnindu-l intr-o zi, i-ar fi zis: - Mai baiete, nu-i
pacat detineretele tale sa umbli asa teleleu ...Mai bine te-ai
insura si-aiintra in randul oamenilor". Creanga, marturisind ca
n-are bani,parintele Ivanciu ii puse un pitac de zece parale in
palma. Jucandmai departe gluma preotului, clericul, sugubat, scuipa
in moneda inchip de afacere buna, o puse in punga si zise hotarat:
- Noroc sadea Dumnezeu parinte, de-acu ma insor!", relata
Calinescu, incartea sa. Preotul Ivanciu il duce pe Creanga dupa
aldamasul sub formaunui pahar de vin baut la crama si il prezinta
preotului Grigoriude la Biserica Patruzeci de Sfinti. Acesta avea
fata de maritat, ocopila de 14-15 ani pe care o chema Ileana.
Preotul Grigoriu,vaduv, dorea sa scape de ea si a dat-o imediat lui
Creanga.Calinescu scoate clar in evidenta ca din start Creanga nu
si-aplacut mireasa, totul fiind din interes. "Oricum din inclinatie
nuo lua, fiindca motivul de capetenie al casatoriei era
indeplinireaformalitatii pregatitoarei hirotonisirii", preciza
GeorgeCalinescu. In aceste conditii, dupa casatoria ce a avut loc
pe 23august 1859, Ion Creanga isi incepe cariera clericala ca si
diacon,fiind hirotonisit. Se inscrie si la facultatea de teologie.
De ce a fost raspopit preotul IonCreanga Dupa 12 ani de slujit in
randul clerului, la 10 octombrie1872, Ion Creanga este raspopit.
Imediat este destituit deministrul Educatiei la acea vreme,
Christian Tell, si din functiade institutor. Practic, Ion Creanga
era lasat pe drumuri, faranicio sursa de venit. De ce a fost luata
drastica decizienRaspunsul este, de fapt, un cumul complex de
factori si, inprincipal, incompatibilitatea dintre Creanga si
sistemul clericaldin Moldova acelor vremuri. Motivele clare pentru
care a fostraspopit Creanga au fost prezentate in 1872, printre
acesteanumarandu-se faptul ca si-a parasit nevasta, a tras cu pusca
dupaciori, a mers la teatru. Ion Creanga, tiitoarele si
amantulsotiei Primul motiv al raspopirii a fost viata de
familiedezastruoasa a lui Creanga. De altfel, a si inceput cu
stangul,luandu-si o nevasta despre care Calinescu spune ca o dorea
dininteres, pentru a fi hirotonisit. Apoi, mutandu-se in parohia si
incasa socrului, au inceput neintelegerile dintre cei doi, Creanga
siparintele Grigoriu, tatal sotiei sale. Creanga se plangea
deseorica sotia lui prefera luxul si este obisnuita cu teatrul,
saloanele,cochetariile, eforturi financiare pe care cu un salariu
deinstitutor si de diacon nu le putea sustine. George Calinescu
spuneca Ion Creanga, pe cat de liberal era in viata publica, pe
atat deconservator era in familie, era humulesteanul clasic, venit
dinsatul de munte. ,,Judecand drept chiar fara a cunoaste purtarile
Ilenei, estehotarat ca Ion Creanga n-a fost iubit de nevasta, care,
daca l-ainselat cumva, a facut acesta cu cugetul cel mai onest.
Fetita de15 ani devenita femeia tanara de 22 de ani se gasi in fata
unui omvesel, slobod la gura si la purtari, insa aprins la
manie,incapatanat in ideile lui, de mentalitate taraneasca, hotarat
sapuna randuiala in familie dascaleste, lovindu-si copilul cu
palmapeste gura la vreo necuviinta si, prin urmare, crutand tot
maiputin femeia, pe care n-o vedea superioara barbatului",
spuneGeorge Calinescu, in "Viata si Opera lui Creanga". De altfel,
s-a vehiculat zvonul ca Ileana, sotia lui Creanga,avea un amant in
persoana unui calugar de la Golia, pentru carel-ar fi parasit pe
humulestean. Totodata, Calinescu scoate inevidenta ca nici Creanga
nu era usa de biserica, avand mai multetiitoare prin Iasi. Oricare
ar fi fost adevarul, cert este ca in1867, desi avea impreuna un
copil, pe Constantin, Ileana pleacadefinitv si nu vrea sa mai auda
de ,,diacul Creanga", dupa cumscotea in evidenta presa vremii. De
ce tragea Creanga in ciori Un alt motiv al raspopirii lui Creanga a
fost trasul in ciori.George Calinescu spune ca pentru scriitorul
humulestean ciorileerau simbolul clerului pe care nu il suferea.
Cand tragea cu puscain ciori, parca ar fi tras in popi. Culmea, pus
de mama sa sadevina preot, obligat de cirumstante sa se
hirotoniseasca,Calinescu arata ca, de fapt, Creanga nu avea chemare
si era siimpotriva canoanelor si ritualurilor pe care le considera
inutilein Biserica. De altfel, a comis si o nefacuta: in plin secol
XIXsi-a taiat pletele si barba, fiind singurul diacon ortodox tuns
sibarbierit. Pentru Creanga, popa era "cu patru ochi", cu
"picioarede cal, gura de lup, obraz de scoarta si pantece de iapa"
dar sispunea ca "Popa are mana de luat, nu de dat". Biserica Golia,
unde a slujit Creanga "Creanga venea de la Humulesti cu un dispret
de taran caremunceste fata de preotul care strange. Critica lui
Creanga seindreapta numai asupra formelor care sunt desarte, atunci
cand nuse tin de bunul simt. Intrucat lantul de aur si crucea
scumpa suntmai bine vazute de Dumnezeu decat crucea de lemn si
sfoara decanepa a parintelui Duhua Biserica s-a intepenit in forme
goale",prezenta George Calinescu parerile diaconului din Humulesti,
despreclerul moldovean. Mai mult decat atat, sunt cunoscute
momentele derevolta ale lui Creanga, atunci cand ostentativ manca
pasca sicozonaci in Vinerea Mare si fasole in ziua de Pasti. Si
trasul inciori, spun contemporanii lui, a fost o forma de revolta,
camuflatde un scop practic: ciorile murdareau turlele
bisericiiGolia. Tot George Calinescu descrie acest episod, povestit
de uncontemporan al lui Creanga. "Intunecat la suflet din cauza
vremii,cu urechile iritate de croncanitul pasarilor ale caror pene
negreii desteptau prin asociatie stolul negru al calugarilor,
lasatiasupra bisericii romane, Creanga puse mana plin de ciuda pe
pusca(de unde se crede ca vana haiduceste pe la Humulesti, cand nu
erain calea superiorilor), se repezi pe usa afara si o descarca
inpacla cu ciori. Tocmai atunci pasea in ograda bisericii
protopopulcare, descoperind in Nembrodul cu halat pe diacon, zise
uimit:"-Dar bine, diacone, unde s-a mai vazut fata bisericeasca
umblandcu pusca Creanga raspunse iar in stilul lui Nastratin: -
D-apoi eunu-s judan, cinstite parinte, sa ma tem de pusca", arata
GeorgeCalinescu in lucrarea sa despre Ion Creanga. "Curierul de
Iasi" a facut publica intamplarea, iar mitropolitul Calinic
aordonat o ancheta. Creanga si "pacatul" mersului la teatru Al
treilea si ultimul motiv pentru care Ion Creanga a fostraspopit a
fost pasiunea diaconului pentru teatru. De altfel,specialistii, au
descoperit din marturiile contemporanilor cahumulesteanul isi
descoperise pasiunea pentru cariera didactica siisi sfida
superiorii, fara sa-i fie teama de consecinte. Pasiuneapentru
reprezentatiile teatrale au atras oprobiul superiorilorclerici cu
vederi ceva mai inguste, iar reprezentatiile teatraleerau in epoca
considerate imorale, instigatoare si provocatoare desminteala.
Motivul scandalului a fost o participare a lui IonCreanga, alaturi
de alti colegi in sutana, mediatizata in presaieseana.Teatrul
National din Iasi in perioada in care diaconulCreanga mergea la
teatru FOTO istorie-pe-scurt.ro Mai precis, este vorba de
spectacolele din ianuarie 1868,sustinute la Teatrul National din
Iasi, "Descoperirea Americii" si"Istoria fiilor lui Eduard". Ziarul
"Convetiunea" din februarie1868 denunta pe fetele bisericesti,
instigate de "diacul" Creanga,intr-un articol "atingatoriu despre
mergerea unor preoti latheatru". In aceste conditii, consistoriul
bisericesc "se infiora"de cele intamplate, iar mitropolitul a cerut
din nou explicatii.Creanga trimite raspuns mitropolitului
contrazicandu-l siaratandu-i ca spectacolele de teatru nu au nimic
imoral si, maimult decat atat, recunoaste ca frecventeaza teatrul.
Este o noua razvratire a diaconului Creanga impotriva tagmeidin
care facea parte. "Luata ca expresie a libertatii de gandire,ca
moment in istoria starii de spirit a bisericii romane,
scrisoareeste una dintre acele manifestari stralucite ale
spiritelorrazvratite, care determina cu sacrificiul persoanei lor
urnireaformelor razvratite", scria si George Calinescu despre
gestul luiCreanga. Tunderea pletelor si a barbii, dar si zvonurile
despredistractiile cu femei, bautura si bai in pielea goala prin
rauri apus capac mitropolitului care a decis raspopirea lui
Creanga. Fararemuscari, diaconul humulestean a trimis potcapul.
Razbunarea lui Creanga Sarac lipit, locuind in bojdeuca din Ticau,
Creanga a obtinutun nou post didactic si s-a concentrat pe latura
educativa,punandu-si in valoare talentul didactic, iar mai apoi,
subinfluenta lui Eminescu, care a locuit cu el o perioada in
bojdeuca,si talentul literar. Ca o dulce razbunare, Creanga a
inchiriat unspatiu langa Golia si vindea tigari chiar langa
biserica, pentru asupravietui. Va recomandam sa cititi:
Chiolhanurile de pomina ale geniilor din Junimea:betii zdravene cu
Eminescu, Creanga si pudicul Maiorescu, dezmat cuCaragiale, povesti
porno, dans cu tiganci Povestile lui Creanga, reinventate pe iPad.
Cine suntcei care au adus ,,Povesti Romanesti" pe piata George
Cosbuc, Ion Creanga, Vasile Alecsandri siGeorge Bacovia, portrete
pe timbre