1.
Care sunt contribuiile lui Keynes la dezvoltarea teoriei
economice? Georgiana Ionita analiza, din perspectiva global, a
agregatelor naionale; crearea unui model de echilibru global n
economie formularea teoriei moderne a monedei susinerea interveniei
statale, n scopul de a relansa consumul i a asigura deplina ocupare
necesitatea promovrii de ctre stat a unor politici macroeconomice
adecvate, care trebuie s aib ca obiectiv prevenirea sau atenuarea
crizelor economice, combaterea omajului, asigurarea sporirii
produsului social i a venitului naional etc. Care sunt principiile
liberalismului economic? Hristachi Mona
2.
a. Libertatea de aciune a oamenilor ca ageni economici; b.
Indivizii au comportamente raionale, fondate pe preocuparea pentru
maximizarea raportului avantaje/dezavantaje (sau a raportului
profit/costuri) implicat de orice act aconomic; c. Pe pia se schimb
mrfuri contra mrfuri i, ca urmare, moneda nu este dect un vl
dincolo de care se afl procesele reale, economia real; d. Piaa este
motorul reglrii economiei, alctuind acea "mn invizibil" care
ghideaz pasiunile, sentimentele i alegerile (de soluii)
individuale, spre binele tuturor; e. O latur a concepiei
liberaliste este liberschimbismul, ca sistem n care schimburile
economice ntre naiuni nu sunt i nu trebuie s fie supuse controlului
statului. Mai trebuie subliniat c liberalismul are o cerin
complementar indispensabil, care, din pcate, de multe ori este
uitat: responsabilitatea; omul este liber n actele i alegerile
sale, dar este responsabil pentru consecinele acestor acte. 3. Care
este diferena dintre protecionism i liber-schimbism?-Miricica
Laura
Liberschimbismul, ca sistem n care schimburile economice ntre
naiuni nu sunt i nu trebuie s fie supuse controlului statului .
Marea Britanie a fost timp ndelungat portdrapelul
liberschimbismului, iar Adam Smith i D.Ricardo sunt cei care i-au
furnizat fundamente teoretice, susinnd c o asemenea orientare de
politici economice este profitabil pentru toi partenerii de schimb.
Spre deosebire de liberschimbism,protecionismul, este concepia i
sistemul n care comerul i industia unei naiuni sunt aprate de
concurena strin prin msuri de ordin vamal i nevamal, adoptate de
stat. Dei elemente ale unei asemenea gndiri i mai ales practici se
ntlnesc la mercantiliti, bazele acestei teorii au fost puse prin
lucrarea Sistem naional de economie politic (1841), scris de
economistul german Frederich List, care, n opoziie cu concepia
despre economia politic general (aa cum era ea tratat de gandirea
clasic), fundamenteaz concepia c aceasta este o tiin care trebuie s
permit naiunii s-i cunoasc interesele i cile pe care poate
prospera. 4. Definii cererea. Factorii de influen ai cererii -Ada
Onisoara
Cererea reprezint cantitatea total dintr-un anumit bun, care
poate fi cumprat pe pia, ntro perioad determinat de timp la un
anumit pre dat. Legea cererii: dac preul bunurilor, resurselor i
serviciilor va scdea, n mod corespunztor ca crete cantitatea de
marf cerut ntr-o anumit perioad i invers, dac preurile cresc, va
scdea cantitatea de marf cerut n perioada de timp respectiv (
celelalte condiii rmnnd neschimbate. Factorii de influen asupra
cererii: 1. Preul altor bunuri: Bunurile se pot clasifica n:
1
1. Bunuri substituibile acelea care satisfac aceleai nevoi sau
trebuine ca i bunul X. Cnd preul unui bun substituibil crete, curba
bunului n discuie se deplaseaz spre dreapta i invers. 2. Bunurile
complementare acele bunuri care n consum se folosesc mpreun. Cnd
preul unui bun complementar fa de altul scade, curba cererii pentru
bunul iniial se va deplasa spre dreapta. 3. Bunuri nenrudite
modificarea preului la un bun nenrudit cu bunul iniial nu
influeneaz n nici un fel curba cererii la bunul iniial. 2.
Veniturile: modificarea lor influeneaz curba cererii n funcie de
natura bunurilor.
Tipuri de bunuri: a. Bunuri normale acelea pe care indivizii le
consum mai mult pe msura creterii veniturilor lor. Curba cererii
pentru un bun normal se va deplasa spre dreapta (crete cantitatea
cerut) atunci cnd veniturile cresc i invers (scade venitul curba se
deplaseaz spre stnga scade cantitatea cerut). b. Bunuri inferioare
acelea pe care indivizii le cer atunci cnd nivelul veniturilor lor
este mai redus, dect atunci cnd nivelul veniturilor lor este mai
mare. Curba cererii se va deplasa spre dreapta daca veniturile sunt
la un nivel sczut i se va deplasa spre stnga odat cu creterea
veniturilor. 3. Perspectiva (ateptrile) privind evoluia pieei ceea
ce individul se ateapt n viitor, referitor la toate bunurile i
faptele relevante pentru situaia sa economic. 4. Gusturile
modificrile n gusturile indivizilor se vor reflecta n mod direct n
cererea de bunuri i n deplasarea curbei cererii. 5. Ali factori de
influen: factorii demografici, obiceiurile, specificul local,
tradiiile naionale, factori natural climaterici, factori
psihologici i sociali.
5.
Definii oferta. Factorii de influen ai ofertei -Vecerdea
Alexandra
Oferta-reprezinta cantitatea maxima de bunuri sau servicii, pe
care un agent economic este dispus sa o ofere spre vanzare, intr-o
anumita perioada de timp, la un pret anume. Legea Ofertei-arata
relatia care se stabileste intre cantitatea dintr- un bun pe care
un ofertant o ofera spre vanzare(variabila dependenta),intr-
anumita perioada de timp si pretul(variabila independenta) la care
bunul respectiv se vinde. Factorii(conditiile)Ofertei: 1.Pretul
resurselor-daca pretul factorilor de productie scade, ofertantii
unui anumit produs sunt dispusi a produce mai multe bunuri, curba
ofertei pentru bunul respectiv inregistrand o deplasare spre
dreapta si invers 2.Pretul altor bunuri-factorii de productie sunt
atrasi spre acele activitati de productie unde sunt platiti la un
pret ridicat.Daca pretul produsului X creste, este firesc sa se
inregistreze o atragere a factorilor de productie spre acest
produs, deci vurba ofertei se va deplasa spre dreapta si
invers.
2
3.Tehnologia-introducerea tehnologiei-creste
productivitatea-reducerea costului de productie.Curba ofertei se va
deplasa spre dreapta, pentru ca producatorii sunt motivati a
produce mai mult 4.Numarul de ofertanti-curba ofertei pietei( a
tutror firmelor dintr-o anumita ramura care produc acelasi produs)
se va deplasa spre dreapta daca in ramura vor intra firme noi si
invers. 5.Perspectivele pietei-curba ofertei se va deplasa spre
dreapta.Daca ofertantii se asteapta la o crestere a pretului in
viitor, atunci vor reduce productia in prezent pentru o crestere in
viitor.Deci, curba ofertei se va deplasa spre stanga. 6.Costul
productiei- daca costul productiei scade, oferta ptr bunurile
respective va creste si invers, cresterea costului va duce la
scaderea ofereti.Deci curba ofereti se va deplasa spre dreapta daca
costul scade si invers. 7.Taxele si subsidiile- firmele platesc
taxe asupra profitului obtinut.Daca taxele pe profit se majoreaza,
atunci apare tendinta de reducere a ofertei si deci curba ofertei
se va deplasa spre stanga. 8.Conditiile naturale- reprezinta un
factor important care influenteaza marimea ofertei.Orice modificare
de-a lungul curbei ofertei pune in evidenta schimbarea pretelui
bunului respectiv, asociata cu schimbarea in cantitatea de bun
oferita. Elasticitatea Ofertei-pune in evidenta gradul de
modificare a ofertei in conditiile schimbarii pretului, sau a
oricareia din conditiile ofertei. Factorii determinanti ai
elasticitatii ofertei: -Gradul de substituire -Costul productiei
-Timpul -Stocarea Bunurilor
3
Formele de piata si caracteristicile lor
6.
Caracterizai piaa cu concuren perfect Dan Andreea
Concurenta =Confruntare intre agentii economici in vederea
obtinerii unor produse mai bune de productie ,desfacere, de
efectuare a operatiunilor banesti sau a altor activitati economice,
in scopul obtinerii de cat mai multe avantaje. Concurenta perfecta=
denumita si concurenta pura , presupune un asemenea raport de
piata, in care toate firmele sa vanda intreaga productie pe care o
au la pretul pietei, fara a-l influenta, impreuna sau fiecare
separat, intr-un fel anume, iar toti cumparatorii sa poata cumpara
la pretul pietei, ceea ce doresc si au nevoie dintr-un bun anume,
fara a-l putea modifica.Concurenta perfecta se defineste prin
urmatoarele conditii: 1. atomicitatea participantiilor la
tranzactii,respectiv existenta unui numar mare de cumparatori si
vanzatori pe piata, de puteri economicie aproximativ egale si
relativ reduse, astfel incat, fiecare are un rol minim pe piata si
nici unul nu are o asemenea putere pentru a exercita vreo actiune
asupra productiei sau pretului. 2. omogenitatea bunurilor
apartinand aceleiasi ramuri ,astfel incat celor ce le cumpara le
este indiferent de la ce vanzator achizitioneaza 3. libera intrare
pe piata (deci intr-o ramura sau alta) a producatorilor care doresc
aceasta 4. perfecta transparenta a pietei ,deci cunoasterea de
catre cei interesati a cantitatiilor oferite si cerute, a
calitatii, a preturilor,a tranzactiilor incheiate, etc. 5.
adaptarea fara restrictii a ofertei la cerere si invers,deci
fluiditatea perfecta a cererii si ofertei la modificarea pretului.
6. perfecta mobilitate a factoriilor de productie Concurenta
perfecta este ,putem spune, - situatia ideala, acel tip de
concurenta care permite functionarea cea mai eficenta a economiei .
-ea este,de fapt, un model teoretic, deoarece, in realitate acest
tip de concurenta nu mai exista in nici o tara cu economie de piata
. Desigur unele din caracteristicile concurentei perfecte se
intalnesc in cadrulunor piete, cum ar fi :piata bursiera, piata
unor produse agricole s.a Concurenta perfecta , in conceptie
clasica, exprima"suveranitatea" consumatorului pe de o parte, si
caracteristiciile productiei ideala pe de alta parte ,deoarece
agentii economici , in cautarea profitului se vor supune vointei
consumatorului "rege" 4
Astazi, concurenta perfecta este utilizatata de catre
specialisti drept model de studiu si analiza a pietei
concurentiale. 7. Caracterizai piaa cu concuren monopolist Dan
Alina
Monopolul este o forma a concurentei imperfecte in care piata
unei industrii(ramuri) este dominata de un singur
producator-vanzator, care in relatiile cu consumatorii isi impune
conditiile de pret sau de calitate. Piata de monopol se
caracterizeaza asadar, in planul ofertei, prin asigurarea
cantitatii agregate numai de catre un producator, al carui bun
fabricat nu dispune de substituenti apropiati. Denumirea de monopol
deriva de la cuvantul grecesc monos, care inseamna unul. Existent
monopolului se explica prin urmatoarele: 1. Raritatea unor resurse
care pot fi exploatate numai dintr-un sg loc. Nimeni nu poate avea
acces la ele, decat o singura firma 2. Existenta unor patente
(licente), care pentru anumite produse sunt detinute de catre o
singura firma( licentele fiind protejate prin lege) 3. In anumite
domenii (de exemplu exploatarea energiei electrice, telefoanele
etc.) existenta mai multor firme ar insemna risipa. 4. Concentrarea
si centralizarea capitalului si deci si a productiei, care are ca
efect eliminarea de catre o firma a celorlalti concurenti din
industrie. -Firma care se afla in situatia de monopol stabileste
pretul pentru bunul sau bunurile pe care le produce, pret care
vizeaza obtinerea unui profit maxim. Acest pret este denumit pret
de monopol si, de regula, este mai ridicat decat in cazul cand
ramura respectiva ar fi fost in situatie de oligopol sau de piata
monopolistica. - Libertatea monopolului in fixarea pretului are
limite. El poate, in mod normal, sa vanda mai mult numai atunci
cand diminueaza pretul. Daca monopolul poate controla pretul, nu
acelasi lucru se poate spune si despre cantitate. -Determinarea
cantitatii produse depinde in mare masura de disponibilitatile de
cumparare ale consumatorilor. De regula, monopolul actioneaza in
directia cresterii pretului, avand astfel loc o micsorare a
cantitatii oferite. -Concurenta de monopol este impropriu denumita
concurenta, deoarece monopolul, ca singur producator-vanzator in
ramura elimina libera concurenta, instaurand dominatia absoluta a
producatorului asupra consumatorului. Din acest motiv pentru a-i
proteja pe consumatori, intervine statul, promovand metode
antimonopoliste, in primul rand prin legislatii, limitand tendinta
de monopolizare sau, atunci cand s-a constituit monopolul,
spargandu-l in mai multe firme. -In afara acestor forme de
concurenta imperfecta, in realitate se intalnesc si alte situatii.
De pilda, cand numai doua firme domina piata unei industrii
situatia pietei este de duopol; cand exista un singur comparator
pentru produsele unei industrii situatia pietei este de monopson
(de exemplu statul pentru productia industriei de armament); cand
exista un numar redus de cumparatori (cativa), situatia pietei este
de oligopson etc. -Lupta de concurenta se duce prin modalitati
diferite. Aici intervine si ingeniozitatea agentilor economici.
Putem aminti o anumita politica a vanzarilor (de regula, cresterea
volumului acestora); diferentiere a produsului (uneori
nesemnificativa, dar amplificata de publicitate); primele acordate
vanzatorilor; demonstratiile pentru evidentierea calitatii
produsului; politica de pret (reducerea considerabila a acestuia)
etc. Agentii economici actioneaza si printr-o politica de
influentare a cererii, a preferintelor si optiunilor
consumatorilor. -Concurenta este puternica in domeniul intrarii
noilor veniti intr-o anumita ramura (bariere legate de practicarea
unor preturi limita; instituirea de control asupra accesului la
materii prime, echipamente, resurse financiare; economiile de
scara; reglementarile guvernamentale etc.) 8. Caracterizai piaa cu
concuren de oligopol Andrei Andreea 5
-In economia de piata, toate procesele economice si actiunile
agentilor economici se desfasoara pe terenul concurentei.
-Oligopolul reprezinta una din formele de manifestare ale
concurentei imperfecte . Acesta se caracterizeaza prin existenta
catorva producatori( nu mai putin de trei).Piata cu concurenta
oligopolista este cea mai raspandita piata in tarile cu economie de
piata. -Concurenta oligopolista se caracterizeaza prin urmatoarele:
existenta unui numar redus de producatori-vanzatori care detin o
parte insemnata din piata, diferentierea sau nu a produselor,
dificultati la intrarea in ramura, un anumit grad de control al
preturilor. In cazul oligopolului, pretul nu poate fi controlat de
nici unul din cei cativa producatori din ramura, dar prin ponderea
fiecaruia in oferta totala apare posibilitatea influentarii
individuale a situatiei de piata , cat si de adaptare la reactiile
concurentilor. In conditiile pietei oligopoliste se inregistreaza
un process de schimb a unor informatii intre firmele din ramura,
deoarece lipsa de informatii ar putea duce la coliziuni puternice
intre acestea. Se pot utilize doua criteria de clasificare a
oligopolurilor: 1) In funtie de gradul de omogenitate a produselor
putem distinge:
a) Oligopol nediferentiat, care actioneaza pe piata unor produse
omogene , cum ar fi produsele petroliere , cafeaua; b) 2) Oligopol
diferentiat, care actioneaza pe piata produselor neomogene ( ex:
autoturisme). In funtie de gradul de cooperare dintre firmele
oligopoliste, intalnim:
Oligopol perfect coordonat , in care intelegerile dintre firmele
oligopoliste imbraca forma unor acorduri formale, care pot fi
publice sau secrete. In cadrul acestei forme se constituie
structuri oligopoliste de tipul cartelului sau trustului. Oligopol
partial coordonat, ce presupune existent unei firme lider, care se
detaseaza prin dimensiune , forta economica, cota de piata.De
foarte multe ori firma lider se comporta ca un monopol , facand
abstractive de celelalte firme. Oligopol fara coordonate. Este
cazul in care firmele oligopoliste actioneaza fiecare independent
de celelalte , neexistand intelegeri sau strategii comune . Un
asemenea tip de oligopol slabeste puterea si pozitia firmelor. ,
reprezinta un comportament necooperant, care este intalnit destul
de rar in economiile contemporane. Exista doua tipuri de strategii
concurentiale in acest tip de piata: -Strategii de prt -strategii
in afara pretului.
9.
Caracterizai funciile monedei Dan Andreea
Functiile monedei sunt:
etalon al valorii sau unitate de cont.Moneda serveste la
evaluarea bunurilor si serviciilor schimbate si a veniturilor
varsate.Ea permite exprimarea intr-o aceasi unitate de masura a
tuturor bunurilor si seviciilor 6
mijlocitor al schimbului.In aceasta calitate moneda este cedatat
prin contrapartida buurilor si serviciilor ce fac obiectul
schimbului functia de rezerva(reserva de valoare).Prin aceasta
moneda permite transferarea puterii de cumparare in timp si
constituie o parte a activelor agntiilor economici
In unele lucrari de specialitate la aceste functii traditionale
sunt adaugate si altele:( functia de mijloc de plata ,de mijloc de
acumulare) cu scopul de a surprinde importanta unor procese
caracteristice economiilor contemporane (economisire,acumulare si
investitie)
10. Etapele evoluiei monedei Cioata Andreea + Bisca Alexandra
Etapele evoluiei monedei a. piesele sau moneda divizionara b.
biletele de banca sau moneda fiduciara c. moneda scripturala d.
moneda electronic Evolutia monedei: se inregistreaza de la egipteni
incoace o tendinta de devalorizare a monedei (moneda etalon in
Egipt era capul de vita). A fost necesara o evolutie a monedei (la
caldeni moneda era unitatea de timp, in Uruc moneda era spicul de
orez).Caracteristica monedei : "a spart" trocul. Apare o moneda
marfa care se situeaza intre cele doua interfete ale trocului .
Evolutia monedei continua prin aparitia monedei fiduciare
(bancnota). Bancnota a putut fi introdusa dupa ce a devenit o
prerogativa a statului. Bancnota era recunoscuta de toti, era mai
usor de transportat, era multiplicabila.Au aparut apoi creditele,
cartile de credit, cartelele magnetice.
11. Prezentai factorii care determin cererea de moned Andreea
Dan Cererea de moneda reprezinta cantitatea de moneda pe care
agentii economici doresc sa o detina la un moment dat.
venituri nivelul general al preturilor :cererea de moneda este
direct proportionala cu nivelul preturilor rata dobanzii si
randamentul actiunilor : cu cat nivelul acestora este mai ridicat
cu atat va fi mai redusa cererea de moneda influenta exercitatat
asupra cererii de moneda de cvasilichiditati si de intermediarii
financiari (companiile de asigurare si casele de economii
12. Definii agregatele monetare/lichiditatea Bisca Alexandra
Agregatele monetare = parti constitutive ale masei monetare si
semimonetare, parti automatizate prin functii specifice , prin
agenti specializati care amit instrumente de schimb si plata , prin
institutii financiar-bancare pe care le gestioneaza prin fluxurile
economice reale pe care le mijlocesc.
7
Lichiditatea este capacitatea pe care o are unitatea economica
de a-si indeplini la termen, cu resursele sale banesti de care
dispune , obligatiile de plata. Ea reflecta raportul supraunitar
dintre mijloacele de plata si datoriile exigibile (care au ajuns la
scadenta) 13. Instrumentele politicii monetare Tinjala Tita
Instrumentele politicii monetare: punerea in aplicare a
politicii monetare se efectueaza cu ajutorul unui numar de
instrumente care au menirea sa influenteze direct asupra creditului
sau indirect asupra lichiditatii bancilor. INSTRUMENTELE DE
INTERVENTIE INDIRECTA actioneaza fie asupra cererii de credit, fie
asupra ofertei. Actiunea prin intermediul ratei dobanzii
influenteaza cererea de credit si deci creatia de moneda . Din
categoria instrumentelor indirecte fac parte :taxa scontului,
politica de open-marcket si sistemul rezervelor minime
obligatorii.
14. Ce nelegei prin valoarea i puterea de cumprare a monedei?
Neagu Andreea Valoarea monedei este determinata de legea cererii si
ofertei. -Valoarea reala a monedei exprima puterea sa de cumparare
si este data de starea economiei din care provine. -Valoarea
monedei reprezinta puterea sa de cumparare si este data de
cantitatea de bunuri si servicii care poate fi achizitionata cu o
anumita suma de bani sau cu o unitate monetara. Puterea de
cumparare a monedei se afla sub influienta modificarii conditiilor
pietei si a valorilor bunurilor si serviciilor care pot fii
achizitionate. -Ea decurge din nivelul preturilor,ale caror
fluctuatii exprima relatiile dintre cantitatea bunurilor si
serviciilor si o anumita masa monetara. -La o crestere a
preturilor,valoarea monedei scade ,ceea ce releva relatia de
proportionalitate inversa existenta. -Puterea de cumparare a
monedei se poate exprima: a) pe plan intern,in cadrul national si
se masoara prin cantitatea dintr-un anumit bun care se poate
cumpara cu moneda respectina; b) puterea de cumparare externa,
utilizata pentru determinarea cursului valutar. 15. Definii piaa
monetar. Agenii care particip pe piaa monetar Culea Silvia Piaa
monetar =o pia a capitalurilor pe termen scurt i foarte scurt .
Existena acestei bnci este legat de faptul c unele bnci sunt
beneficiare ale unui surplus de ncasri , iar altele au de efectuat
un surplus de pli . - nu este o pia localizat , tranzaciile acestei
piee se ncheie prin telefon , telex , fax . - se deruleaz n
principal la bncile care creaz moned , de la care se pot procura
disponibilitile necesare pentru a face fa fluxurilor de pli . piaa
monetar =o pia a monedei centrale , adic a biletelor de bnci , a
numerarului n general i a disponibilitilor n cont create la banca
de emisiune . - este o pia de lichiditi pe termen scurt pentru
toate organismele de credit bancare . Participanii la aceast pia
sunt bnci , case de economii , societi financiare , banca de
emisiune , trezoreria statului , casele de titluri , etc. Unele
dintre aceste organisme apar cu predilecie excedentare creditoare ,
cum sunt de regul casele de economii , casele de pensii , n timp ce
altele , printre care bncile comerciale , instituiile de credit
specializate sunt predominant debitoare . Piaa 8
monetar redefinete funcia de compensare a excedentului i
deficitului de lichiditi . Operaia pe piaa monetar cu termenul cel
mai scurt este acordarea unui titlu de mprumut a unei sume de bani
pn la ora 12 a zilei urmtoare . Termenele pentru care se acord
creditele s-au prelungit de la 24 de ore pn la 18 luni , cum rezult
dintr-o practic mai veche italian pn la perioade cuprinse ntre o zi
i 7 ani sau chiar 10 ani , cum atest practica i literatura francez
mai recent . -Piaa monetar este un mecanism important n sistemul
monetar i financiar al unei ri . Ea este locul interveniilor bncii
de emisiune asupra lichiditilor bancare . -n procesele economice
apar numeroi factori interesai n vnzarea sau cumprarea
capitalurilor disponibile pe o perioad mai scurt sau mai ndelungat
i c n realizarea dezideratelor lor privind fructificarea
capitalurilor ei negociaz , se confrunt i se pun de acord n cadrul
unor relaii specifice de pia . Totalitatea relaiilor dintre
diferitele subiecte economice , intreprinderi i persoane , ntre
acestea i intermediarii bancari , precum i a raporturilor dintre
bnci i alte instituii de credit privind transferul de disponibiliti
monetare ca form specific de creane i fructificare a capitalului ,
formeaz pieele de capital sau pieele creditului . Aceste piee sunt
segmentate n funcie de natura participanilor i scopurile urmrite de
acetia . Astfel , potrivit celei mai acceptate considerri ale
structurii pieelor distingem : piaa capitalurilor sau piaa
financiar ; piaa monetar ; piaa valutar . Piaa monetar sau piaa
creditului are drept obiect capitalurile disponibile pe termen
scurt i piaa valutar este un compartiment obligatoriu pentru
fluxurile de capital din i ctre exterior . Piaa monetar sau piaa
creditului funcioneaz cu participarea ampl a populaiei , a firmelor
i ndeosebi a intermediarilor bancari , instituii cu larg
funcionalitate pe aceast pia . Complexitatea relaiilor din cadrul
pieei monetare conduce la segmentarea ei specific , funcie de
diversitatea fireasc a unor laturi ale procesului de modernizare i
angajare a capitalurilor disponibile . Astfel , funcionalitatea
general a pieei creditului este asigurat prin activitatea unor piee
componente , avnd fiecare n parte participani i operaiuni specifice
. Astfel , n cadrul pieei monetare distingem : piaa monetar
(clasic) ; pieele paralele . Piaa monetar , aa-zis clasic , are n
fapt mai multe ipostaze : piaa monetar sau piaa scontului ; piaa
monetar propriu zis , considerate ca dou pri componente
complementare ale pieii monetare clasice . Componentele i trsturile
pieei monetare Piaa monetar reprezint un segment al pieei
capitalurilor, pe care se schimb titluri pe termen scurt
contralichiditi i care contribuie la realizarea obiectivelor
politicii monetare. Piaa monetar este alctuit dintotalitatea
relaiilor, instituiilor i prghiilor cu ajutorul crora sunt
transferate disponibilitile bneti ndomeniile deficitare de asemenea
resurse. Ea reprezint piaa capitalurilor pe termen scurt, unde se
ntlnetecerearea de mprumuturi, din partea agenilor economici i a
statului, cu oferta de resurse financiare,reprezentate de persoane
individuale, ntreprinderi i instituii financiare.Formarea i micarea
masei monetare sunt n strns legtur cu cererea i oferta de moned, ca
pricomponente de baz ale pieei monetare. Principalele categorii de
ageni care particip pe aceast pia sunt: 1.Statul, care confer
putere liberatorie monedei legale i stabilete coordonatele
politicii monetare; 9
2.Banca central, care emite moneda n contul statului i exercit
controlul asupra monedei aflate ncirculaie; 3.Sistemul bancar, care
pune n circulaie moneda legal, acord credite i creeaz moneda
bancar; 4.ntreprinderile (firmele), care finaneaz activitatea prin
intermediul monedei legale i al imprumuturilor obinute de la bnci i
emit titluri de valoare; 5.Gospodriile populaiei, care solicit
moneda pentru nevoi proprii i pot achiziiona titluri de valoarede
la intreprinderi sau de la stat.Pe piaa monetar se tranzacioneaz
instrumente cu venit fix, pe termen scurt, n general cu mai puin de
unan pn la scaden. De asemenea, aceast pia este important pentru c
instrumentele sale prezint un riscfoarte mic. Exist variate
instrumente tranzacionale pe aceast pia: certificate de depozit,
emise de bnci icare permit investitorilor sa-i plaseze
disponibilitile n titluri pe termen scurt; bonuri de trezorerie,
emise deo ntreprindere i care pot fi negociate pe piaa banilor pe
termen scurt etc. Aceste produse ale pieei monetare au o trstur
comun: toate ajung la maturitate n mai puin de un an. Pe lng
scadena pe termen scurt, gradul ridicat de lichiditate i riscul
relativ sczut reprezint alte avantaje aleacestei piee, de care
beneficiaz att investitorii individuali, ct i marile instituii
financiare.Obiectul pieei monetare l reprezint masa monetar i
schimbul de lichiditi, avnd rolul de a compensaexcedentul cu
deficitul de disponibiliti bneti pe termen scurt, existente la
diferii ageni economici.n sens restrns, piaa monetar reprezint deci
locul de ntlnire a cererii cu oferta de resurse bneti. n senslarg,
reprezint toate schimburile de mijloace de pia acceptate de
intermediarii financiari n scopul de a regla pe termen scurt
deficitele de trezorerie. 16. Componentele pieei monetare Pascau
Simona
Piata monetara are doua componente: 1=piata interbancara,
rezervata bancilor, asigurand intalnirea ofertei cu cererea de
moneda. Este vorba de bancile cu excedente si deficite de
trezorerie. Banca centrala poate interveni pe aceasta piata pentru
a retine lichiditati in functie de obiectivele politicii monetare.
2=piata titlurilor pe termen scurt, pe care bancile,
intreprinderile si statul pot emite sau schimba titluri
negociabile. Aceasta piata este deschisa tuturor agentilor
economici. Ea permite utilizarea a noi forme de colectare a
resurselor , precum si de noi forme de plasamente de trezorerie
pentru intreprinderi. Pietele monetare sunt specializate in
efectuarea de tranzitii cu active monetare cu scadente relativ
scurte(pana la un an), incluzand depozitele bancare la vedere si la
termen,cambii,bilete de ordin, cecuri, certificate de depozit si
alte titluri mobiliare pe termen scurt. Activele mobilizate prin
intermediul pietelor monetare sunt destinate distribuirii de
credite pentru productia de bunuri si servicii si pentru unele
nevoi temporare ale bancilor. Operatiunile care au loc pe piata
monetara sunt de doua feluri: de finantare, care constau in
acordarea de disponibilitati banesti solicitate de catre banci sau
agenti economici side refinatare, care apar atunci cand bancile se
adreseaza bancii centrale pentru a obtine un credit. Operatiunea de
finantare reprezinta scontarea, iar cea de refinantare,
rescontarea. 17. Definii operaiunile de scontare i rescontare
Onisoara Ada, Militaru Raluca Rescontul o banca private care a
scontat o scrisoare de schimb si care se afl n dificulti de
lichiditate are posibilitatea de a o prezenta bncii centrale n
scopul de rescontare. Banca central poate remite n schimb bilete
corespunztor sumei nscrise, diminuat cu un procent care reprezint
rata de rescont. Rescontul permite, aadar, bncilor de depozit s se
alimenteze cu bilete ale bncii centrale. De notat c politica de
rescont are un dublu efect: 1. Efectul cantitate asupra stocului
global de moned. 10
2. Modificarea ratei dobnzii n economie, care are nsi
repercusiuni n materie de economisire i investiii. SCONTAREA- Op er
at i un e p ri n ca re b an ca cr ed i t ea z a p os es or ul un ei
p o li t e
nescadente cu valoarea neta a acesteia, prelevand dobanda si
comisionul [taxa scontului] aferente transferului creantei.
scontare cu regres , in care banca isi rezerva dreptul de a se
indrepta pe cale de regres si impotriva beneficiarului (persoana in
favoarea careia se emite cambia/biletul la ordin) si a celorlalti
debitori de regres;scontare cu regres partial , in care banca isi
rezerva dreptul de a se indrepta pe cale de regres si impotriva
beneficiarului, si a celorlalti debitori de regres, doar in anumite
situatii stabilite inmod expres, care vor fi prevazute in
contractul de scont;scontare fara regres ,in care banca renunta la
dreptul de regres impotriva beneficiarului.
18. Artai care este rolul pieei financiare secundare - piee de
valori i piee Over the counter Simionica/Olaru Nicoleta + Bisca
Alexandra
Piata secundara financiara ofera cadrul tranzactionarii de
titluri deja emise. detinatorii de titluri pot obtine lichiditatile
necesare prin vanzarea acestora inainte de a ajunge la scadenta.
Schimburile care au loc pe aceasta piata nu au in vedere emitentii
de titluri si nu conntibuie direct la finantarea activitatii lor.
Totodata, piata secundara asigura mobilizarea in bune conditii a
economiilor investite in valori mobiliare si prin aceasta
reprezinta un complement al pietei primare. Faptul ca investitorii
pot instraina cu usurinta titlurile detinute la bursa devine
elementul determinant in orientarea lor catre subscrierea de
emisiunni. Piata OTC (over-the-counter) este o piata electronica,
tranzactiile fiind realizate prin reteaua
inter-dealeri-investitori. Aceasta piata se supune unui numar
relativ redus de reguli, astea deoarece tranzactiile cu valori
mobiliare sunt negociate si incheiate prin intermediul unei retele
computerizate cu ajutorul careia este realizata legatura intre
dealerii de actiuni si de obligatiuni, si nu in ringul unei burse.
O caracteristica a pietei OTC este negocierea directa a pretului de
tranzactie intre dealeri, agenti si clienti.Piata si denumirea de
over-the-counter au origini americane. La inceputurile existentei
acestei piete (iunie 1990), tranzactiile cu valori mobiliare se
realizau la ghiseele (counter) societatilor de intermediere. Astfel
nu exista practic un loc fix unde sa se realizeze centralizarea
ordinelor de vanzare-cumparare. Caracteristicile pietei OTC: a)
Lipsa localizarii; b) Pretul este stabilit prin negociere directa;
c) Reglementarile sunt mai puin ferme; d) Se formeaza un curs unic;
Operatiuni efectuate pentru realizarea tranzactiilor pe piata
OTC:
deschiderea contului de investitii al clientului; emiterea si
inregistrarea ordinului de tranzactionare; executarea ordinului;
confirmarea executarii ordinului; inregistrarea operatiunii cu
valori mobiliare in contul investitorului; 11
efectuarea operatiunilor necesare realizarii transferului de
proprietate; efectuarea platii.
19. Definii valorile mobiliare. Tipuri de valori mobiliare
Tudorache Diana
Valorile mobiliare = instrumente financiare, negociabile,
reprezentand titluri de proprietate sau creante, care confera
drepturi patrimoniale asupra emitentului. Ele sunt emise de
intreprinderi, colectivitati publice sau stat sub forma materiala(
hartii de valoare) sau nemateriala (inscrisuri in cont) si sunt
reprezentate de actiuni, obligatiuni precum si alte instrumente
financiare derivate (contracte la termen sau de optiuni). Valorile
mobiliare = titluri negociabile care aduc venituri detinatorilor
lor.Cele mai cunoscute valori mobiliare sunt actiunile si
obligatiunile. In timp ce obligatiunile sunt titluri de credit,
actiunile reprezinta titluri de proprietate asupra unei parti din
capitalul unei firme. Din aceasta cauza, remunerarea capitalului
investit in aceste titluri de valoare este diferita. Fiecare
actiune reprezinta o fractiune a capitalului social. Proprietarii
de actiuni devin actionari ai intreprinderilor. In aceasta calitate
ei beneficiaza de anumite drepturi, participa la gestionarea
societatii respective, precum si la repartizarea unei parti din
profitul anual. Partea din profitul unei societati pe actiuni care
se repartizeaza anual actionarilor poarta numele de divident si se
calculeaza procentual fata de capitalul subscris(valoare nominala a
actiunilor). Marimea dividentului este conditionata de rezultatele
economico-financiare obtinute de societatea eminenta de actiuni.
Deoarece marimea acestuia variaza de la un an la altul, actiunile
sunt calificate ca valori cu venit variabil. Exista mai multe
tipuri de actiuni. 1. Dupa forma de prezentare, exista actiuni
normative si actiuni la purtator. Actiunile normative au inscris
numele detinatorului si pot fi transmise altor persoane prin
trascrierea tranzactiei intr-un registru la societatea emitenta.
Ele pot fi emise in forma materiala, pe suport de hartie, sau in
forma dematerializata, prin inscrieri in cont. In cazul actiunilor
la purtator nu se specifica numele detinatorului acestea pot fi
instrainate fara nici o conditie, posesorul lor devenind si
actionar. 2. Dupa drepturile pe care le genereaza, exista actiuni
ordinare (comune) si actiuni preferentiale (privilegiate). In
principiu toate actiunile sunt purtatoare ale acelorasi drepturi.
Uneori prin reglementari juridice, pot fi emise actiuni care sa
beneficieze de castiguri suplimentare referitoare la prioritatea in
repartizarea profitului sau in ceea ce priveste dreptul la vot. In
timp ce actiunile ordinare confera drepturi egale detinatorilor
lor, cazul actiunilor preferentiale, dividentele se platesc
anterior celor cuvenite detinatorilor de actiuni comune.Totodata,
actiunile preferentile asigura un venit cert pe baza unui divident
fix. Obligatiile sunt titluri negociabile care reprezinta o creanta
pe termen lung asupra unei societati, statului sau a unei persoane
juridice de drept public. Ele sunt titluri de valoare deoarece,
spre deosebire de un alt imprumut, datoria ca atare poate fi
cumparata si vanduta pe piata deschisa. Caracterul lor negociabil
decurge din posibilitatea ca obligatiunile sa poata fi transferate
cu usurinta de la un proprietar la altul. Obligatiunea este un
titlu care materializeaza o creanta a emitentului. Fiecare
obligatiune face parte dintr-o emisiune totala ce reprezinta
capitalul imprumutat de emitentul acestuia. Pe piata
obligatiunilor, principalii emitenti sunt statul, colectivitatile
locale precum si agentii economici care isi preocupa astfel
resursele imprumuate.Titularii de obligatiuni sunt recompensati
conform modalitatilor prevazute de contractul de emisiune.Ei
primesc o dobanda fixa(cupon), care se determina prin inmultirea
ratei dobanzii cu valoare nominala a obligatiunii. Ca urmare,
obligatiunile sunt numite valori cu venit fix. 12
Obligatiunile sunt emise la valoarea nominala care este valoare
imprumutului pe care emitentul lor se obliga sa o restituie la
scadenta. Acesta se determina ca raport intre imprumutul lansat pe
piata si numarul obligatiunilor emise. O alta componenta a
valorilor mobiliare o reprezinta titlurile emise de stat. Din
acesta categorie fac parte:
biletede tezaur, prin care guvernul realizeaza imprumuturi pe
termen scurt.Aceste bilete sunt achizitionate de catre banci si
institutii financiare, nu sunt purtatoare de dobanzi dar sunt
vandute sub valoare nominala.(cu discount). bonuri de tezaur, care
emit pentru acoperirea deficitului bugetar si prin care se
mobilizeaza resursele banesti necesare acoperiri unor cheltuieli
generale ale bugetului de stat.Pot fi achizitionate atat de
institutii cat si de persoane fizice. obligatiuni de stat, emise de
trezorerie si purtatoare dividente. obligatiuni municipale, emise
de unitatile administrativ-teritoriale in scopul asigurarii
resurselor necesare dezvoltarii economico-sociale. In scopul
acoperirii unei parti a deficitului bugetar se recurge si la
imprumuturi de stat, lansate catre populatie sub forma
calificatelor de trezorerie.
20. Definii aciunile nominative i aciunile la purttor Zaharia
Andreea Dupa forma de prezentare, in cadrul pietei financiare,
exista actiuni nominative si actiuni la purtator. Actiunile
nominative se pot transmite unei alte persoane prin transcrierea
tranzactiei la societatea emitenta. ele au inscris numele
detinatorului si pot fi emise pe suport de hartie(in forma
materiala) sau prin inscrieri in cont. spre deosebire de cele
mentionate anterior in aqctiunile la purtator nu au mentionat
numele detinatorului, pot fi instrainate fara nici o conditie, iar
cel care devine posesorul lo,r devine si actionar. Dupa drepturile
pe care le genereala avem actiuni ordinare (comune) si actiuni
preferentiale, insa amndoua sunt purtatoare de aceleasi drepturi.
uneori, prin reglemantari juridice se pot emite actiuni care sa dea
castiguri suplimentare in repartizarea profitului sau in ceea ce
priveste dreptul la vot. Actiunile ordinare confera drepturi egale
detinatorilor, celalalte asigurand un venit cert pe baza unui
dividend fix, care se plateste anterior celor cuvenite
detinatorului de actiuni comune. 21. Ce sunt obligaiunile? Onea
Adelina Obligatiunile sunt titluri negociabile care reprezinta o
creanta pe termen lung asupra unei societati,statutului sau unei
alte persoane juridice de drept public. Ele sunt titluri de valoare
deoarece, spre deosebire de alt imprumut,datoria ca atare poate fi
cumparata si vanduta pe piata deschisa. Caracterul lor negociabil
decurge din posibilitatea ca obligatiunile sa poata fi transferate
cu usurinta de la un proprietar la altul. Obligatiunea este un
titlu care materializeaza o creanta a emitentului. Fiecare
obligatiune face parte dintr-o emisiune totala ce reprezinta
capitalul imprumutat de emitentul acestuia. Detinatorul de
obligatiuni care doreste sa reintre in posesia capitalului inainte
de termen vinde pe piata titlurile detinute. Obligatiunile sunt
numite valori cu venit fix. In realitate,aceste venituri pot varia
in timp in functie de clauzele de imprumut: prime de rambursare
marite in timp: rata a dobanzii variabila, indexarea dobanzilor
s.a. Obligatiunile sunt titluri de credit si reprezinta fractiuni
ale unui imprumut obligatar emis. 13
22. Ce sunt aciunile? Patranoiu Marius Valorile mobiliare sunt
titluri negociabile care aduc venituri detinatorilor lor. Actiunile
si obligatiunile sunt cele mai cunoscute valori mobiliare. In timp
ce obligatiunile sunt titluri de credit, actiunile reprezinta
titluri de proprietate asupra unei parti din capitalul unei firme.
Constituirea societatilor pe actiuni, ca si marirea capitalului
unei societati prin emiterea de noi actiuni , reprezinta forma
principala de mobilizare a disponibilitatilor banesti existente pe
piata. Fiecare actiune reprezinta o fractiune a capitalului social.
Proprietarii de actiuni devin actionari ai intreprinderii. Partea
din profitul unei societati pe actiuni care se repartizeaza annual
actionarilor se numeste dividend. Deoarece marimea acestuia variaza
de la un an la altul , actiunile sunt calificate ca valori cu venit
variabil. Actiunile au urmatoarele trasaturi: Sunt fractiuni ale
capitalului social care au o anumita valoare nominala ; Sunt
fractiuni egale ale capitalului social; Sunt indivizibile; Sunt
instrumente negociabile, putand fi transmise altor persoane.
Tipuri de actiuni: a) b) Dupa forma de prezentare, exista :
actiuni nominative : au inscris numele detinatorului actiuni la
purtator: nu se specifica numele detinatorului Dupa drepturile pe
care le genereaza , exista: Actiuni ordinare (comune): confera
drepturi egale detinatorilor lor
Actiuni preferential( privilegiate): dividendele se platesc
anterior celor cuvenite detinatorilor de actiuni comune.
23. Definii bursa de valori. Participanii la activitatea bursier
Ilie Claudia Bursa de valori reprezinta o piata secundara pe care
se tranzactioneaza (se revand) titlurile de valoare existente, in
principal sub forma de actiuni si obligatiuni. Prin intermediul
bursei de valori, investitorii isi transforma capitalul sub forma
de titluri de valoare in numerar si invers. Tot odata bursa de
valori se defineste prin existenta unei institutii care
concentreaza cererea si oferta de titluri financiare si care
realizeaza efectuarea operatiunilor bursiere in conformitate cu un
regulament acceptat. Participantii la activitatea bursiera se
impart in doua mari categorii : a) Investitorii (persoane fizice
sau juridice care urmaresc plasarea sau mobilizarea de capital) b)
agentii pietei bursiere ( firmele care asigura incheierea si
derularea tranzactiilor de bursa)
24. Definii inflaia. Cauzele inflaiei Anca Fodor Definitie
INFLATIE: Inflatia vine de la "inflare" si sensul acestuia nu
sugereaza ca este vorba de cresterea cantitatii de bani in
circulatie si nici de cresterea generala a preturilor. Inflatia
este definita ca un proces de crestere generala a preturile, sau ca
o diminuare a puterii de 14
cumparare a monedei. Cu alte cuvinte, prin acest termen putem
intelege o miscare de crestere dispersata a preturilor care se
intretine prin sine insasi si care este datorata unei insuficiente
relative. Cauzele inflatiei: 1. Cauza monetara a inflatiei consta
in faptul ca la baza cresterii preturilor sta cresterea excesiva a
masei monetare in raport cu cantitatea de marfuri existeste pe
piata. Cresterea masei monetare este determinata de: - emisiunea de
moneda propriu - zisa - crearea de moneda scripturala de catre
banci - cresterea vitezei de rotatie a masei monetare -
devalorizarea monedei nationale 2. Inflatia prin cresterea
costurilor si reducerea ofertei. Principalii factori care
actioneaza in acest sens sunt: - cresterea salariului mediu -
scumpirea factorilor de productie 3. Inflatia prin structuri: -
concentrarea aparatului de productie si mentinerea unor structuri
cu caracter de oligopol si monopol - globalizarea negocierilor in
materie de venituri si de sarcini sociale
25. Consecinele inflaiei Bisca Alexandra Inflatia genereaza ampl
consecinte economice si sociale , negative , cunoscute si sub
denumirea de costuri ale inflatiei. -In primul rand cresterea
inflationista a preturilor reduce puterea de cumparare a
salariatilor. In al doilea rand, prin devalorizarea banilor pe care
o antreneaza, inflatia provoaca modificari in comportamentul
agentilor economici, alimentand tendintele speculative ,
devalorizand economiile (acumularile) si descurajand orientarea
spre investitii productive. -Deoarece inflatia ii dezavantajeaza pe
creditori, ale caror capitaluri date cu imprumut se devalorizeaza
si ii avantajeaza pe debitori, care la scadenta returneaza sumele
imprumutate mult depreciate , inflatia incurajeaza cererea de
credite care poate alimenta tendintele inflationiste , stimuland
intreprinderile sa se bazeze mai mult pe resurse imprumutate decat
pe cele proprii. -Pe de alta parte gospodariile populatiei
detinatoare de aconomii isi vad erodata de inflatie o parte din
aceste economii , precum si din creantele lor. -In scopul
contracararii procesului de erodare a capitalurilor imprumutate ,
precum si datorita politicii bancii central de combatare a
inflatiei , bancile comerciale maresc dobanda , urmarind ca rata
acesteia sa fie mai mare decat rata inflatiei (deobanda real
pozitiva). -In al treilea rand , inflatia accentueaza scaderea
puterii de cumparare a monedei nationale in raport cu alte valute ,
conducand la scaderea cursului acesteia. -Este edificatoare in
acest sens experienta tarilor dezvoltate , incepand din 1974 cand
s-a accentuat puternic procesul de inflatie ca urmare a primului
soc petrolier , accentuarea a scos in evidenta ceea ce economistii
aveau sa denumeasca apoi efectele perfide ale inflatiei , acestea
fiind insotita de o incetinire a activitatii economice si de
extinderea somajului (stagflatia). Ca o concluzie la aprecierea
rolului negative al inflatiei pentru economie se poate cita
aprecierea facuta de J.M> Keynes, inca din 1920 : Printr-un
process continuu de inflatie, guvernele pot sa confiste, in secret
sip e neobservate, o parte importanta din avutia cetatenilor lor.
Prin aceasta metoda , ele nu doar confisca , ci confisca in mod
arbitrar. Nu exista mijloc mai subtil de a rasturna baza existent a
societatii decat deprecierea monedei. 26. Definii omajul. Formele
omajului Culcea Oana SOMAJUL.Definirea somajului 15
= un dezechilibru pe piata muncii n cadrul careia exista un
excedent de oferta de munca fata de cererea de munca. Cauzele
somajului sunt: - ritmul de crestere economica bazat
peproductivitatea ridicata a muncii, care nu mai este capabil sa
asigure oocupare deplina a fortei de munca; -progresul tehnic, pe
termen scurt, este generator de somaj; criza economica;
-modificarile de structura a ramurilor si sectoarelor economice;
-imigrarea - emigrarea fortei de munca; -conjunctura economicasi
politica internationala nefavorabila. Daca exista un excedent de
cerere de munca, atunci se creeaza un cmp de presiune n directia
cresterii salariilor si apar conditii pentru inflatie. Principalele
forme ale somajului sunt: - somaj ciclic - generat de evolutia
ciclului economic; - somaj conjunctural - reprezinta efectul
restrngerii activitatii economice n unele ramuri, sectoare
economice sub impactul unorfactori conjucturali; - somaj structural
- deriva din reconversia unor activitati economice, din
restructurari impuse de progresul tehnic; - somaj tehnologic -
reprezinta efectul introducerii noilor tehnologii; - somaj sezonier
- legat de restrngerea activitatii economice n anumite anotimpuri
ale anului, datorita conditiilor naturale, avnd un caracter ciclic;
- somaj total - presupune pierderea locului de munca si ncetarea
totala a activitatii; - somaj deghizat - cuprinde acele persoane
declarate si nregistrate ca someri dar care presteaza anumite
activitati fara contract de munca; - somaj voluntar - reprezentat
de persoanele care refuza locurile de munca oferite, care se
transfera de la un loc de munca la altul din diferite motive
personale.
27. Factorii implicrii statului n economie Saulea Andreea
-Interventia statului in economie se datoreaza unor factori reali
si importanti: progresul factorilor de productie, cerintele
promovarii stiintei si tehnologiei, complexitatea crescanda a
economiei si altele, precum si implicarea crescanda a factorilor
subiectivi in desfasurarea vietii sociale. Factorii principali ai
implicarii statului in economie sunt: 1. Asigurarea echilibrului si
stabilitatii economiei- inca din anii '30 statul si-a asumat o
responsabilitate majora din punct de vedere al asigurarii unui
inalt nivel de ocupare a fortei de munca, reducerii dezechilibrelor
sociale si restabilirii echilibrului economiei. 2. Insuficienta
initiativei private in unele domenii de activitate de interes
general- datorita necesitatii sustinerii unui volum important de
investitii, a rentabilitatii relativ reduse precum si unui grad
ridicat de incertitudine in ceea ce priveste recuperarea
cheltuielilor, interesul initiativei private in aceste domenii este
sensibil diminuat. 3. Satisfacerea nevoilor colective ale
societatii prin asumarea de catre stat a unor responsabilitati
aditionale in ceea ce priveste sistemul de asigurari sociale,
programele de asistenta sociala si medicala, programe educationale
si altele 4. Finantarea de catre stat a cheltuielilor pentru
apararea nationala 5. Tendinta de extindere si amplificare a
externalitatilor.O externalitate egal efect colateral al productiei
si consumului cu consecinte pozitive sau negative( poluare). Prin
prisma acestor consecinte statul incurajeaza activitatile ce
creeaza beneficii externe, limitand, in acelasi timp, actiunile
generatoare de cheltuieli externe. 16
6. Necesitatea ca statul sa incurajeze producerea unor bunuri
economice de calitate in conformitate cu aspiratiile consumatorilor
si sa descurajeze consumul de produse daunatoare. 7. Preocuparea
statului de a asigura o ordine de drept corespunzatoare etapei
respective de evolutie economica. Pe masura evolutiei vietii
economice se resimte necesitatea adaptarii permanente la cerintele
lor de unde rezulta aparitia formelor juridice corespunzatoare.
Rolul ordinii de drept consta in asigurarea unui cadru normal de
desfasurare a activitatii economice. 8. Modificarile intervenite in
conjunctura economiei mondiale.Printr-o politica adecvata, statul
poate stimula participarea agentilor economice la fluxurile
economice internationale, transformand acest factor intr-un element
potentator al dezvoltarii nationale. Rolul economic al statului
difera de la o tara la alta, de la o perioada la alta.In acest sens
sunt recunoscute mai multe considerente: traditii istorice, forma
de organizare statala, marimea geografica, populatia, potentialul
economic, ponderea sectorului de stat, etc.
28. Rolul statului n economie. Forme ale implicrii statului n
economie Mihai Catalina ROLUL STATULUI -de a corecta
imperfectiunile macroeconomice ale economiei de piataAstfel sunt
relevate in teoria economica sase mari tipuri de imperfectiuni ale
pietei, care reprezinta tot atatea ratiuni ce justifica interventia
statului:ciclul de afaceri, bunurile publice, externalitatile,
insuficienta informatiilor, monopolul si puterea pietei,
redistribuirea veniturilor si bunurilor de merit. -Existenta mai
multor categorii de imperfectiuni ale pietei determina in conceptia
lui R.A. Musgrave, manifestarea rolului statului in mai multe
directii: rolul de alocare a resurselor , rolul de distributie,
concretizarea in asigurarea echitatii si justitiei sociale a
distribuirii veniturilor si bunastarii in conditiile sistemului de
piata;rolul de stabilizare, prin interventia in economie cu
ajutorul politicilor bugetare, fiscale si monetare pentru a rezolva
probleme ce tin de inflatie, somaj, dezechilibre ale balantelor de
plati. Forme de implicare: -reglementarile si controlul
guvernamental constituie o alta componenta a mecanismului de
implicare in economie a statului. Un loc important il detine
politicile antitrust care, in scopul folosirii eficiente a
resurselor, sunt orientate in directia prevenirii acelor actiuni
ale producatorilor care pot afecta concurenta- si eleminarii
concurentei neloiale. 29. Funciile economice ale statului Polexici
Silvana -conceptia politica despre stat reprezinta elementul
definitoriu in stabilirea functiilor sale economice. -elaborarea
unei tipologii a acestor functii reprezinta o tentativa temerara,
pornind tocmai de la diversitatea abordarilor privind statul
Clasificarea functiilor generale ale statului (R.A. Musgrave): 1.
2. 3. Alocarea eficienta a resurselor Distributia corecta a
veniturilor Stabilizarea macroeconomica
Clasificarea functiilor economice ale statului (P. Samuelson si
W. Nordhaus) 1. 2. Stabilirea cadrului legal care sa asigure
reglarea economiei de piata Interventii asupra alocarii de resurse
in scopul de a ameliora eficienta economica 17
3. 4.
Stabilirea de programe pentru imbunatatirea repartizarii
veniturilor Stabilizarea economiei cu ajutorul politicilor
macroeconomice
Concluzia- rolul statului : 1. 2. 3. 4. alocare distribuire
reglare stabilizare
-primele 3 se exercita la nivel microeconomic, iar ultimul la
nivel macroeconomic. -functiile exercitate si care definesc
continutul rolului economic al statului pot fi: 1. compatibile:
cheltuielile pt combaterea somajului, obiective economice si
sociale, unele obicetive guvernamentale 2.conflictuale -tipurile de
interventie se refera la modalitatile prin care strategiile
politice urmaresc refacerea si reorganizarea unei anumite
configuratii a sistemului social principalele strategii statale: 1.
strategia neoliberala = deplasarea politicii economice si
guvernamentale catre nivelul micro si economia ofertei (SUA,
Anglia) 2.strategii neostatale- include o politica structurala
activa pentru imbunatatirea si directionarea fortelor pietei
(Franta, Japonia) 3.strategii neocorporatiste edificarea unor
puternice economii mixte, caracterizate prin combaterea elementelor
liberale si keynesiste (Suedia, Danemarca) Interventiile poti fi :
1. incitative organizarea pietelor, promovarea concurentei si
controlul monopolurilor; coordonarea anumitor comportamente ale
agentilor economici 2. productive productia publica si concurenta
cu sectorul privat, productia publica de monopol, comenzi publice,
furnizarea de bunuri colective 3. redistributive formarea de
venituri si asigurarea echitatii, redistribuirea de venituri prin
impozite directe si transferuri
30. Bugetul; componente Niculescu Mihaela Bugetul se refer n
general la o list cu toate veniturile si cheltuielile. Bugetul se
transforma intr-un instrument de infaptuire a obiectivelor
politicii economice si sociale, actiunea sa fiind conjugata cu cea
a celorlalte parghii monetare si fiscale. In general, bugetul are
doua mari componente: -veniturile -cheltuielile ele cuprind
situatia resurselor banesti si destinatia acestora pe un an, cu
defalcare pe trimestre.
18
31. Definii politica bugetar. Obiectivele politicii monetare -
Niculescu Gabriela -reprezinta politica veniturilor si a
cheltuielilor publice, concretizata in bugetul public. (Bugetul
public-document anual al statului care reflecta toate veniturile si
cheltuielile publice ale statului). Obiectivele politicii monetare
creterea economic durabil. ocuparea deplin a forei de munc.
stabilitatea preurilor. stabilitatea ratelor dobnzii. stabilitatea
extern (stabilitatea cursurilor de schimb valutar i
sustenabilitatea balanei de pli). stabilitatea sistemului financiar
i alocarea optim a fondurilor (resurselor) financiare. 32. Definii
politica fiscal. Tipologia politicii monetare Bisca Alexandra
Politica fiscala = ansamblul de decizii luate pt a institui ,
organiza si aplica prelevarile fiscale conform obiectivelor
puterilor publice. = proportia dintre diverse tipuri de fiscalitate
directa si indirecta , locul relativ al impozitului si influenta sa
asupra venitului si proprietetii , nivelul de presiune fiscala.
33. Factorii care au condus la apariia sistemului economic
global Dan Andreea Procesele economice majore care stau la baza
globalizarii: 1. liberalizare schimburilor si formarea unui sistem
global al comertului cu bunuri si servicii si incercarea de
administrare a acestuia printr-un organism comun :Organizatia
Mondiala a comertului 2. internationalizarea tehnologiei si a
celorlalte forme ale proprietatii intelectuale si includerea lor in
acelasi organism de reglementare 3. constituirea unor forme si
nuclee de informatizare a productiei prin integrarea acesteia pe
criterii noi, de tip functional 4. integrarea puternica si
globalizarea pietelor monetara si financiara internationala 5.
tendintia tot mai accentuata de elaborare si adoptare a unor norme
si reguli de reglare si orientare a relatiilor economice
mondiale
34. Ce nelegei prin globalizarea pieei mondiale? Ene Adela
Globalizarea = unul dintre conceptele mondoeconomice cele mai
des invocate si utilizate in ultimul deceniu, in primul rand in
limbajul politic international. El depaseste insa sfera relatiilor
economice, incluzand si sfera politicului, informatiilor si chiar a
culturii. -se intelege procesul de generalizare a
interdependentelor intre economiile nationale ale tarilor lumii, pe
baza liberalizarii tuturor fluxurilor economie internationale: de
marfuri, servicii, de capitaluri, de tehnica si tehnologii, de
forta de munca si, indeosebi, prin cresterea rolului firmelor
transnationale. 19
35. Care sunt principalii factori (vectori) ai globalizrii?
Andreea Dan Principalii factori sau vectori ai globalizarii
sunt:
societatile transnationale , care actioneaza prin investitii
directe de capital , deschiderea de filiale proprii sau prin
crearea de societati mixte organizatiile subregionale, regionale si
interregionale prin care se realizeaza si se dezvolta cooperarea
multidimensionala si integrarea economica organizatiile economce
internationale ,in special FMI, Banca Mondiala,Organizatia Mondiala
a Comertului si chiar ONU ,care dispun de mecanisme si regulii
adecvate.
20