Intoxicatii alimentare cu metale toxice.pptx

Intoxicații alimentare cu metale toxice

În industria alimentară metalele sau aliajele lor sunt folosite la confecționarea ustensilelor, vaselor și ambalajelor pentru prelucrarea și păstrarea alimentelor. O serie de compuși metalici organici sau anorganici sunt utilizați ca agenți conservanți și pentru contaminarea dăunătorilor.

Dacă unele metale sau compuși metalici au un potențial toxic și concentrația lor în aliment depășește anumite limite, apar efecte nefavorabile acute sau cronice la consumatori.

Rinichii reprezintă organele în care se acumulează cele mai multe dintre metalele grele. În această direcție As, Hg, Pb și Cd cauzează necroza tubulilor renali și încetarea funcțiilor renale.

Este de menționat faptul că în cazul produselor vegetale, contaminarea acestora cu metale grele se realizează din sol sau din atmosferă.

Hrana animalelor cu furaje care conțin metale grele, produce acumularea acestora în organele animalelor care sunt consumate de om.

Flora și fauna subacvatică este cea mai mare revervă depozitară de metale grele toxice datorită asimilării lor de către organismele inferioare care vor forma sedimente și planctonul ca sursă de hrană pentru biotop.

PlumbulSursele de contaminare cu

plumb sunt de contact direct cu ambalajele metalice lipite cu aliaj de plumb 70-80 %, din foițele de staniol, din recipiente, conducte de ape cositorite , din benzi transportoare și pigmenți anticorozivi pe bază de plumb, din mediu poluat și accidental.

Plumbul este adus în organismul uman în special prin consum de pește, moluște, crustacee. Plumbul este toxic pentru organismul uman prin efectele asupra formării hemului, asupra sistemului nervos,inflamarea tractului gastro-intestinal.

O altă sursă de contaminare o reprezintă folosirea frauduloasă a unor aditivi cu plumb, cum ar fi miniul în boiaua de ardei, cromatul de plumb pentru colorarea untului și al margarinei.

Țesutul osos reține cea mai mare cantitate sub formă, mai întâi coloidală, apoi cristalină.

Se estimează că dacă absorbția de plumb nu depășește 1mg plumb pe zi, organismul reușește să-l elimine pe cale renală

MercurulAjunge în alimente ca poluant al

mediului ambiant( aer, apă, sol) și sub formă de reziduri ale fungicidelor.

O concentrare mare a Hg are loc în viețuitoarele acvatice pește, moluște.

Pesticidele organomercurice pot contamina vegetalele. Abatoarele de păsări și îndeosebi de porcine pot depăși cantitățile admisibile de Hg.

Mercurul este deosebit de periculos pentru că în intoxicații acute provoacă gastroenterite, dureri abdominale,salivație, glande salivare mărite, buze și obraji ulcerați, dificultăți în respirație.

La intoxicația cianică se constată: halenă urât mirositoare, ulcere bucale, colici, diaree, astenie, tremurături musculare , slăbire progresivă, căderea părului.

Zincul

Dintre cazurile frecvente de intoxicație cu acest metal sunt citate efectele produse de compoturi de mere fierte în vase zincate sau laptele fiert în astfel de vase.

Este interzis a se păstra saramurile în vase zincate. S-a constatat că cu cât alimentele stau mai mult timp în vase zincate cu atât crește cantitatea de zinc.

Aportul suplimentar de zinc, față de necesarul de 10-20 mg/zi poate genera în doze mari, efecte toxice. Sărurile de zinc împreună cu oxidul de zinc, nu sunt absorbite de tubul digestiv.

Cantitățile excesive de zinc provin din corodarea aliajelor cu zinc, a tablei galvanizate și din prelucrarea materiilor prime vegetale tratate cu fungicide pe bază de zinc.

CuprulIntoxicațiile alimentare cu acest

metal sunt extrem de rare. Pentru ca acest metal să poată produce o manifestare toxică trebuie ca produsul alimentar să aibă o toxicitate mare.

Alimentele păstrate un timp îndelungat în ambalaje de cupru se colorează în verde și cunosc un gust dezagreabil de coclit.

Cuprul poate ajunge în alimente sub formă de fungicide utilizate în pomicultură, legumicultură și viticultură.

Doze de 1-2 g sulfat de cupru provoacă intoxicații grave, iar doze superioare pot produce moartea.

Staniul

Denumit comercial- cositorul, este utilizat atât în industrie cât și în agricultură.

Prezența sa în produsele alimentare este consecința sa în materiile prime ca urmare a aplicării fungicidelor în compoziția cărora intră staniul și datorită coroziunii recipientelor în care se ambalează produsele.

ArsenulEste considerat un toxic foarte

violent.Se găsește sub formă de urme în

numeroase produse din IA.Frecvent el a fost identificat în

bomboane, limonade, marmeladă, lichioruri glucozate.

Se găsește în cantitate mai mare în ficat, sânge, plămâni și rinichi, mai puțin în oase și țesutul muscular.

Forma activă a arsenului sub care acționează la nivelul organismului este cea de oxid de arsen sau oxid de arsină.

CadmiulPrincipala cauză a intoxicației cu

cadmiu o constituie aerul poluat, datorită dezvoltării tehnicilor industriale.

Intoxicațiile cu cadmiu produc o deficiență de Ca și vitaminaD.

Ultimile cercetări au arătat că acest metal toxic are un potențial cancerigen și produce hipertensiune.

AluminiulEste foarte răspândit, astfel că

rația noastră este de minim 10 mg/zi.

Analizele făcute la bonlavii de rinichi, cu dializă, tratați cu 2 mg de gel de Al au demonstrat că neurotoxicitatea acestor derivați poate ajunge până la fenomenul de demență.

ConcluzieMetalele și aliajele lor au o

importanță deosebită în IA datorită folosirii lor la confecționarea ustensilelor, a unelor ambalaje și vase pentru păstrarea alimentelor.

Datorită toxicității lor și pătrunderii în organism s-au produs intoxicații atât la oameni cât și la animale.

Intoxicațiile alimentare cu metale precum Pb, Hg, Cd, Sn, Al pot provoca diferite boli cum ar fi dureri abdominale, demență, gastroenterite, dificultăți în respirație, astenie, căderea părului.

Astfel, s-au impus limite maxime de consum a metalelor care trebuie respectate și în felul acesta se evită intoxicațiile și reacțiile lor adverse.