ASPECTE PRIVIND RESTAURAREA-CONSERVAREA UNOROBIECTE DE CULT,
COMPOZITIA SI DESTINATIA LORLITURGICA SI SIMBOLICAn colectiile
Muzeului albaiulian a intrat recent o serie de obiecte de cult
recuperate din biserica de lemn de la Hapria (jud. Alba) lacas de
cult dezafectat din cauza deteriorarii sale avansate. Printre
piesele care au fost livrate laboratorului de restaurare n vederea
recuperarii lor, se afla si un numar de patru candele, o cadelnita
si o cutie de tamie databile n secolul al XIX-lea, ncadrate n
categoria larga a obiectelor de cult, care include doua subspecii.
Obiectele de cult care trebuiau consacrate sau sfintite, denumite
generic vasa sacra, sunt potirul, patena, pixida si monstranta.Din
categoria vasa non sacra, aflate n relatie indirecta, mijlocita, cu
sacramentul si care nu necesitau sa fie consacrate, fac parte cana
si lingura de mpartasanie, agheasmatarele, relicvariul,
hrismatoriul, sfesnicele, candelele, crucea si clopotul de altar,
cristelnita si cadelnita.Dupa cum bine se cunoaste, candela este
lampa cu ulei care se pune la icoane sau la morminte. Cadelnita
este unul din cele mai vechi instrumente de cult, prin a carui
ntrebuintare se produce fumul de tamie care urca n cer, simboliznd
naltarea spre cer a rugaciunilor. Cadelnitele mai vechi erau
executate din argint uneori aurit, dar si din bronz sau alama,
turnate sau ciocanite n tehnica au repouss si apoi cizelate, fiind
cel mai adesea decorate cu ornamente inspirate din arhitectura
epocii si asociate cu inscriptii de danie. Cadelnitele romanice si
gotice prezinta frecvent un decor arhitectural cu domuri si
turnuri. Renasterea foloseste mai mult forma de vas propriu-zis, n
timp ce epoca moderna mprumuta modelele vechi, fara sa aduca nimic
original.Cutia de tamie are de obicei forma unei cupe elipsoidale,
din care tamia se punea n cadelnita cu ajutorul unei lingurite.La
examinarea preliminara a obiectelor de la Hapria, aflate prizoniere
n straturi consistente, depuse succesiv si puternic aderente, de
uleiuri alterate si solidificate, amestecate cu praf, cenusa si
bucati de carbune, resturi de materie lemnoasa, hrtie, fire de pnza
de bumbac etc. (fig. 1), s-a ncercat si determinarea tipului de
metal din care au fost confectionate. Trei dintre candele au fost
lucrate dintr-un metal comun, cel mai probabil alpaca, una singura
este din argint, cadelnita a fost turnata din alama aurita, iar
cutia de tamie a fost realizata, de asemenea, din
argint.Cristache-Panait 1987, p. 60; Dumitran 2009, p. 245.
Fig. 1. - Imagine de ansamblu a pieselor de cult nainte de
restaurare.Din punctul de vedere al starii de conservare si al
integritatii pieselor, s-au putut constata urmatoarele aspecte:1.
Prima candela, din alpaca, cu corp piriform, este prevazuta cu
toate cele trei anse, dar s-au pierdut iremediabil lanturile de
suspendare, care au fost nlocuite cu doua panglici din matase de
culoare cafenie si sfoara rasucita.Lipseste, de asemenea, si placa
de la partea superioara terminata cu inelul de atrnare, iar n
interiorul cupei se mai conserva un pahar de factura comuna,
dinsticla transparenta (fig. 2a-b).
nainte de restaurare (a); Fig. 2a-b. - Candela din alpaca:
dupa restaurare (b).
2. A doua candela din alpaca cu corp piriform mai prezerva doar
doua dintre anse si un numar de 10 zale corodate dintr-un lant de
suspendare, celelaltedoua fiind disparute. In interiorul cupei era
ncastrat un pahar din sticla de culoare albastra, spart partial n
zona buzei (fig. 3a-b).aFig. 3a-b. - Candela din alpaca:nainte de
restaurare (a); dupa restaurare (b).3. Cea de a treia candela din
alpaca cu corp piriform este prevazuta cu trei anse si trei rnduri
de lanturi de suspendare cu clopotei sferici, dintre care unul este
fragmentar. n interiorul candelei s-a pastrat paharul din sticla de
culoare albastra. Piesa a fost vopsita la un moment dat cu un lac
nitrocelulozic de culoare argintie(fig. 4a-b).bFig. 4a-b. - Candela
din alpaca:nainte de restaurare (a);a b dupa restaurare (b).aFig. 5
a-b. - Candela din argint: nainte de restaurare (a); dupa
restaurare (b).b4. Ultima candela analizata este confectionata din
argint ciocanit n tehnica au repouss, ulterior ajurat si cizelat.
De cele trei anse sunt prinse lanturile cu zale din srma de cupru
probabil argintat. n interiorul cupei s-a conservat un pahar din
sticla de culoare rosie (fig. 5a-b). Din punct de vedere
ornamental, pe corpul piriform al candelei pot fi remarcate trei
registre decorative: pe partea inferioara n forma de bulb sunt
dispuse sase benzi verticale cu alveole lucrate cu poansonul;
registrul median consta dintr-un bru de cerculete cu punct central
asa-numitul ochi de zar realizate, de asemenea, cu poansonul; zona
superioara, plasata sub buza si gtul candelei, este cel mai bogat
si artistic ornamentata: decorul consista din frunze de acant2
intercalate n volute, care alterneaza n partea lor inferioara cu
cte o cruce de Malta. Dupa ciocanirea pe modulul de lemn a
decorului propriu-zis au fost decupate orificiile care confera
registrului aspectul ajurat, iar ulterior s-a procedat la
ornamentarea punctiforma a frunzelor de acant si a partii
superioare a volutelor cu un poanson cu vrful foarte fin. Cele trei
anse, care poarta un decor n forma de vrejuri de frunze, au fost
lucrate separat si apoi sudate pe corpul candelei.
Fig. 6 a-b. - Cadelnita din alama aurita:nainte de restaurare
(a); dupa restaurare (b).5. Cadelnita din alama turnata, cu urme de
aurire: partea inferioara consta dintr-o cupa semisferica cu picior
circular, care contine focarul si care este ornamentata cu bruri de
incizii circulare simple. Jonctiunea dintre focar si b capacul
perforat al acestuia se face prin intermediul unui numar de trei
lanturi legate n partea superioara la o placuta triunghiulara
terminata cu un inel si prevazuta suplimentar cu un orificiu.
Capacul decorat cu incizii circulare simple si rozete ajurate se
termina n partea superioara cu o cruce dubla ale carei brate au
extremitati trilobate. Un al patrulea lant prins de vrful crucii si
care se termina printr-un alt inel ce trece prin orificiul placutei
triunghiulare face legatura cu capacul cadelnitei, permitnd
glisarea acestuia, respectiv ridicarea si coborrea capacului (fig.
6a-b).Fig. 7a-b. - Cutie de tamie din argint: nainte de restaurare
(a); dupa restaurare (b).6. Cutia de tamie din argint are forma
unei cupe elipsoidale prevazuta n zona centrala interioara cu o
tija terminata la partea superioara cu un inel care facilita
manipularea piesei (fig. 7a-b).Dupa cum mentionam anterior, piesele
supuse restaurarii se aflau, la intrarea n laborator, blocate si
ncleiate unele peste altele din cauza straturilor consistente si
aderente de uleiuri alterate, fapt care a facut necesara
desolidarizarea si cosmetizarea lor superficiala, pentru a putea fi
realizata documentatia fotografica.Prima operatiune efectuata a
constat n degresarea fiecarei piese prin imersarea n bai de diluant
universal, alternate de perieri cu perii cu fire de plastic si bai
de acetona, urmate de curatiri mecanice cu o spatula de lemn
matisata cu pnza de bumbac si instrumentar specific de laborator3.
Ulterior, obiectele au fost imersate n bai calde de apa curenta cu
detergent neionic Romopal OF 10 n concentratie de 1%, pentru
emolierea si ndepartarea integrala, prin periere, a depozitelor
persistente de grasime si murdarie ncastrate inclusive ntre zalele
lanturilor de suspendare sau n traseele ornamentale incizate.Aceste
interventii anevoioase si de durata au condus, n ultima instanta,
la dezvelirea epidermei metalice a obiectelor. n ciuda aspectului
total inestetic, depunerile uleioase au constituit n timp un strat
protector, astfel nct suprafata metalica nu a suferit procese de
coroziune dect punctiform sau pe zone reduse din punct de vedere
dimensional4. De altfel, este cunoscut si faptul ca anumite aliaje
prezinta o rezistenta la coroziune mai ridicata dect cea a
metalelor tehnice, datorita alierii lor cu elemente (aluminiu,
crom, nichel etc.) care permit formarea pe suprafata lor a unor
straturi protectoare de oxizi5.n consecinta, piesele au suportat un
tratament chimic n solutie de E.D.T.A 3% si periere cu batoane din
fibra de sticla, neutralizari n apa distilata si conservare finala
prin pensulare cu lac nitrocelulozic diluat cu acetona6.Ultima
etapa a procesului de recuperare a obiectelor de cult a constat n
restituirea lor att din punct de vedere morfologic, ct si
functional, avnd n acelasi timp ca finalitate si posibilitatea
etalarii lor muzeistice. n acest scop s-a procedat la refacerea cu
elemente aproximativ similare din otel inoxidabil a lanturilor de
suspendare si a inelelor de atrnare care lipseau partial sau
integral, precum si la reconstituirea uneia dintre ansele pierdute
definitiv n cazul a doua dintre candelele din alpaca.De un real
folos s-au dovedit a fi discutiile preliminare purtate cu
specialistii muzeografi privitor la metalele sau aliajele din care
au fost confectionate piesele analizate, obiecte pe care le-au
ntlnit uneori mentionate n arhivele vechi, de-a lungul cercetarilor
proprii.Nu avem cunostinta despre redactarea unei monografii
privind istoria localitatii Hapria sau despre ntocmirea unor
condici parohiale n a doua jumatate a secolului al XIX-lea, care
ne-ar fi fost extrem de utile, desi aceste aspecte nu fac obiectul
excursului nostru. ntruct, pentru epoca respectiva, a fost
publicata recent o cronica a parohiei Paclisa, localitate situata
la doar ctiva km distanta de cea aflata n discutie, credem, prin
extrapolare, ca este posibil ca parohii aflate ntr-o ambianta
culturala similara sa si fi procurat obiectele liturgice pe
aceleasi filiere si probabil din aceleasi surse. n condicile
parohiale ntocmite de parohul Nicolae Cado din Pclisa apar, printre
alte nsemnari, si daruirile facute de enoriasi pentru biserica sub
pastorirea sa:n anul 1881 Nicolae Petrisor, fiind epitrop, a daruit
o cadelnita de argint de China, n pret de 10 floreni9. n anul 1889
(6 femei din sat, n. n.) au daruit o cadelnita mica de arama, care
se folosesce la festanii si ngropaciuni, n pret de 4 floreni 50
cruceri10. n 1899 (4 enoriase, n. n.) au daruit 2 candile de argint
de China (cu pahare rosii), deasupra icoanelor Mntuitorului si
aMaicei Domnului de la usile altariului, n pret de 14 floreni11.
Candila cea mare de argint de China de pe frontul altarului am
procurat-o n anul 1913 de lafirma Vranici si Taus din Neoplanta
(lat. Neoplantae) sau (Novi Sad, capital fostei provincii srbe
Voivodina, numita Ujvidk dupa 1867, cnd devine parte a Ungariei n
cadrul Imperiului Austro-Ungar) si a costat cu transport cu tot 98
cor. 26 fil. Pretul candilei s-a platit din contribuirile benevole
ale (unui nr. De 96 de credinciosi, n. n.).De asemenea, n colectia
de documente a Muzeului National al Unirii sin Alba Iulia, dos.
4284, doc.15, Inventariulu averei immobile si mobili a Sntei
Biserici greco-orientali din comuna bisericeasca Pclisa pe anul
1872, figureaza, printre lucrurile sntte, un numar de 3 candele de
arama si 1 potiru si cadelnitie de bacfonu de arama (cadelnita
fiind daruita de Eftimie din Lazu).Se pare ca un aliaj inovator,
asa-zis nichel-argint, a fost cunoscut prima data n China sub
denumirea packtong sau packfong, care n traducere libera nseamna
cupru alb, iar apoi n Vest, prin marfurile importate din Orientul
ndepartat. ncepnd din anul 1770, metalurgistii germani de la
manufacturSuhl erau capabili sa produca un aliaj similar, iar din
anul 1823 s-a initiat ocompetitie pentru perfectionarea procesului
de productie prin crearea unui aliajcare sa posede cel putin din
punct de vedere vizual aspectul argintului. FratiiHenniger din
Berlin si A. Geitner din Schneeberg au atins independent
acestdeziderat.Ceea ce s-a ncetatenit sub denumirea de argint
german este un aliaj albargintiudur si rezistent, dar maleabil si
ductil, si cu totul stabil n atmosfera. Contine nichel, cupru si
zinc n proportii variate si a fost realizat initial din haldele
vechi de zgura de cupru de la Henneberg. O cantitate mica de fier
era uneori adaugata pentru a-l face mai alb si mai tare. Argintul
german era n esenta identic cu aliajul chinezesc packfong. n trecut
era mult utilizat la producerea de tacmuri, mnere de cutit, rame,
cutii, rulmenti de masini etc.Nichel-argintul a cunoscut o larga
utilizare dupa anul 1840, odata cu dezvoltarea placarii cu argint,
ntruct conferea un substrat puternic si stralucitor, ideal pentru
diversele categorii de obiecte. O alta denumire comerciala pentru
nichel-argint si aliajul placat este cea de Acest brand original al
lui Bendorf AG din Austria este astazi utilizat ca denumire
generica pentru nichelargin n special n Germania si tarile
scandinave.Nichel-argint este asadar numele generic pentru oricare
dintre aliajele metalice nepretioase de culoare gri-argintie
stralucitoare, compuse din cupru, nichel si zinc, dar care, n ciuda
numelui lor, nu contin deloc argint. Aliajul respectiv a primit
acest nume deoarece culoarea sa o egaleaza pe cea a argintului si
pentru ca a fost utilizat ca substitut ieftin pentru argint n sec.
al XIX-lea.n realitate, exista diverse formule ale aliajelor care
cad sub incidenta termenului general de nichel-argint, dar cea mai
reprezentativa este aliajul nr. 752, care contine 65% cupru, 18%
nichel si 17% zinc. Acesta imita argintul Sterling 925 (Ag 92,5% +
Cu 7,5%), de cea mai buna calitate, este mai rezistent, relativ
usor de prelucrat, dar mai putin valoros.Din punctul de vedere al
semnificatiei obiectelor de cult, dar si al substantelor utilizate
n timpul ritualurilor sacerdotale, se poate spune, de pilda, ca
simbolismul tamiei tine n acelasi timp de acela al fumului, al
parfumului si al rasinilor curate folosite pentru prepararea ei.
Arborii din care se obtine tamia au fost socotiti uneori simboluri
ale lui Hristos. Este vorba de speciile exotice deBoswellia Carteri
si Boswellia Serata din familia Burseraceae, care ar proven din
Peninsula Arabica si care cresc n India, China, Somalia, Egipt si
Etiopia.Tamia are rolul de a nalta rugaciunea spre ceruri, fiind n
acest sens o emblem pentru cel care ndeplineste o functie
sacerdotala: asa se explica faptul ca unul din Regii Magi i
daruieste pruncului Iisus tamie. Fumul placut mirositor al tamiei
care se ridica din cadelnita are diverse semnificatii: aromele
aduse de femeile mironosite la mormntul Domnului, mireasma
nvataturii dumnezeiesti raspndita n lume de Apostoli, norul n care
Domnul S-a naltat la ceruri. Dealtfel, canonul al Sfintilor
Apostoli spune: [] Dar sa nu fie iertat a se adduce altceva n altar
dect untdelemn pentru candele si tamie la vremea aducerii nainte.
Obiceiul universal al tamierii are pretutindeni aceeasi valoare
simbolica: el leaga pe om de divinitate, uneste finitul si
infinitul, muritorul cu cel nemuritor16.Cadelnita (thuribulum) n
care era aprinsa tamia la nceputul liturghiei nsemna trupul
Domnului, biserica adesea n forma de turn gotic, tamia (incensum)
divinitatea sa, iar focul Sfntul Duh.n ceea ce priveste clopoteii
sferici intercalati pe lanturile de suspendare care apar si n cazul
uneia dintre candelele restaurate , numarul lor poate varia pna la
12 si reprezinta mesajul celor 12 Apostoli. Din punct de vedere
simbolistic, clinchetul clopoteilor are pretutindeni putere de
exorcizare si de purificare, alunga duhurile rele, cheama la
supunere fata de cuvntul lui Dumnezeu, realiznd comunicarea ntre
cer si pamnt.CULT OBJECTS, THEIR COMPOSITION AND LITURGICALAND
SYMBOLIC DESTINATIONABSTRACTThe study presents a few altar objects
that recently entered the collection of the museum,which were
recuperated with similar artefacts of the wooden church from
Hapria, deallocated in2006 due to its severe deterioration.There
are reviewed procedures of restoration-conservation to which the
vigil lamps, censerand incense box were subjected to, as well as
the way of reconstructing the constitutive elementsthat disappeared
over time. In addition, the composition of the metal or alloy from
which the pieces were made is referred to, taking as guiding marks
interesting and useful information mentioned by some parish
chronicles from the second half of the XIXth century, as well as
from the history of metallurgy.Finally, there are revealed a few
aspects concerning the symbolistim of analysed cultpieces and the
substances used together with them along the officiation of the
priestly ritual.EXPLANATION OF FIGURESFig. 1. - General image of
the cult pieces before restorationFig. 2a-b. - Alpaca vigil lamp:
before restoration (a); after restoration (b).Fig. 3a-b. - Alpaca
vigil lamp: before restoration (a); after restoration (b).Fig.
4a-b. - Alpaca vigil lamp: before restoration (a); after
restoration (b).Fig. 5 a-b. - Silver vigil lamp: before restoration
(a); after restoration (b).Fig. 6 a-b. - Golden copper censer:
before restoration (a); after restoration (b).Fig. 7 a-b. - Silver
incense box: before restoration (a); after restoration
(b).BIBLIOGRAFIEChevallier, Gheerbrant 1995 - J. Chevallier, A.
Gheerbrant, Dictionar de simboluri, vol. 3,
Bucuresti,1995.Constantinescu 1979 - M. Constantinescu, Protectia
anticorosiva a metalelor, Bucuresti, 1979.Cristache-Panait 1987 -
Ioana Cristache-Panait, Biserici de lemn, monumente istorice din
Episcopia Alba Iuliei, marturii de continuitate si creatie
romneasca, Alba Iulia, 1987.Dumitran 2009 - Ana Dumitran, Biserica
de lemn din Hapria, n Nemus, an IV, 2009, nr. 7-8,
p.244-257.Holmyard 1957 - E. J. H. Holmyard, Alchemy, New York,
1957.Mihalcu 1970 - M. Mihalcu, Conservarea monumentelor de arta si
a obiectelor istorice, Bucuresti,1970.Mourey 1998 - W. Mourey,
Conservarea antichitatilor metalice de la sapatura la muzeu,
Bucuresti,1998.Nicolescu 1968 - Corina Nicolescu, Argintaria laica
si religioasa n Tarile Romne (sec. XIVXIX),Bucuresti,
1968.Nicolescu 1973 - Corina Nicolescu, Arta metalelor pretioase n
Romnia, Bucuresti, 1973.Rustoiu, Vaida 2008 - Ioana Rustoiu, Pr. D.
Vaida, Cronica parohiei Pclisa (1901-1944) Alba Iulia, 2008.