UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA Facultatea de Agricultură Şcoala Doctorală - Protecţia Plantelor - Ing. ZOHYR ABDUL KADER YASEEN REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT B B o o l l i i l l e e o o r r z z u u l l u u i i : : b b i i o o l l o o g g i i e e , , e e c c o o l l o o g g i i e e , , p p r r e e v v e e n n i i r r e e ş ş i i c c o o m m b b a a t t e e r r e e Conducător ştiinţific:..... Prof. univ. dr. Viorel FLORIAN Cluj-Napoca 2010
36
Embed
Ing. ZOHYR ABDUL KADERîn daneză) este din punct de vedere geografic cea mai mică şi cea mai sudică ţară a Europei de Nord, i de asemenea cea mai veche. Aflatş ă la nord de
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ
Figura 5.13. Eficacitatea unor tratamente foliare aplicate pentru combaterea făinării orzului, în condiţii climatice diferite (2006-2009)
25
Ing. Zohyr Abdul Kader Yaseen TTEEZZĂĂ DDEE DDOOCCTTOORRAATT
Eficacitatea unor tratamente foliare aplicate împotriva ruginii orzului
Speciile de ciuperci implicate în producerea atacului de rugină la orz, semnalate în
perioada de experimentare, au fost Puccinia hordei, urmată de Puccinia graminis f.sp. hordei
şi Pucinia striiformis f.sp. hordei.
Tabelul 5.26. Eficacitatea unor tratamente foliare aplicate pentru combaterea ruginii orzului,
în perioada 2006-2009
Nr. crt. Varianta Gradul de
atac(%) % faţă de
martor Diferenţa faţă
de martor Semnificaţia
diferenţei Comparaţia DUNCAN
1. Netratat/ untreated 9,79 100,0 0,00 Mt. B
2. ORIUS 1,99 20,3 -7,80 ooo A 3. ALERT 2,10 21,5 -7,68 ooo A 4. AMISTAR 1,97 20,1 -7,82 ooo A 5. TANGO 1,84 18,8 -7,95 ooo A 6.. FALCON 1,75 17,9 -8,04 ooo A
DL (p 5%) 0,56 DL (p 1%) 0,73 DL (p 0.1%) 0,94
1
3
5
7
9
11
13
Netratat/Untreated
ORIUS ALERT AMISTAR TANGO FALCON
fungicidul/ fungicide
Gra
dul d
e a
tac/
Att
ack
deg
ree(
%)
2006 2007 2008 2009 2006-2009
Figura 5.15. Eficacitatea unor tratamente foliare aplicate pentru combaterea ruginii orzului, în condiţii climatice diferite (2006-2009)
Ţinând cont de faptul că gradul mediu de atac de rugină a fost relativ scăzut (tabelul
5.26), nu se poate face o diferenţiere între eficacitatea fungicidelor utilizate, la toate variantele
înregistrându-se diferenţe statistice foarte semnificativ negative, departajarea între variante
nefiind posibilă nici prin intermediul comparaţiei Duncan.
26
Ing. Zohyr Abdul Kader Yaseen TTEEZZĂĂ DDEE DDOOCCTTOORRAATT
Analizând datele înscrise în tabelul 5.27,din lucrare, datorită aceluiaşi fapt (grad de
atac scăzut), variantele de tratament nu pot fi diferenţiate, în toţi cei patru ani experimentali,
fungicidele utilizate asigurând o protecţie maximă a orzului împotriva ruginii, cu diferenţe
statistice foarte semnificativ negative faţă de martorul netratat.
Nediferenţierea între variantele de tratamente, atât în ce priveşte condiţiile climatice,
cât şi influenţa asupra producţiei este evidentă şi din analiza graficului 5.15.
Eficacitatea unor tratamente aplicate la sămânţă şi foliar pentru prevenirea şi combaterea helminthosporiozei orzului
Având în vedere faptul că soiul utilizat pentru testarea fungicidelor (Jubileu) este un
soi de orzoaică de primăvară, atacul de helminthosporioză a fost determinat, cu preponderenţă
de către ciuperca Pyrenophora teres f.c. Helminthosporium teres.
Datorită faptului că această boală poate fi transmisă şi prin intermediul seminţelor,
în cadrul experienţelor întreprinse s-a luat în considerare atât eficacitatea tratamentelor la
seminţe, cât şi cea a tratamentelor foliare, precum şi efectul cumulat (interacţiunea) al acestor
modalităţi de tratament.
Eficacitatea tratamentelor aplicate la seminţe este prezentată în tabelul 5.29., din
care rezultă că cele mai bune rezultate cu diferenţe statistice distinct semnificativ negative faţă
de martor, s-au obţinut la variantele 4 şi 5, tratate cu produsele Divident şi Lamardor, care au
în componenţă două substanţe active, cu mod de acţiune diferit.
Tabelul 5.29. Eficacitatea unor tratamente aplicate la sămânţă pentru prevenirea helminthosporiozei
orzului, în perioada 2006-2009
Nr. crt. Varianta Gradul de
atac (%) % faţă de
martor/ Diferenţa faţă
de martor Semnificaţia
diferenţei Comparaţia DUNCAN
1. Netratat/ untreated 7,66 100,0 0,00 Mt. C
2. AMIRAL 4,61 60,1 -3,05 o B 3. RAXIL 4,48 58,5 -3,18 o B 4. DIVIDENT 3,19 41,6 -4,47 oo A 5. LAMARDOR 3,11 40,5 -4,55 oo A
DL (p 5%) = DL (p 1%) =
DL (p 0.1%) =
2,37 3,85 4,60
Reprezentarea grafică privind eficacitatea tratamentelor aplicate la seminţe pentru
prevenirea atacului de helminthosporioză, respectiv efectul acestora asupra producţiei, poatet
fi analizată în figurila 5.17.
27
Ing. Zohyr Abdul Kader Yaseen TTEEZZĂĂ DDEE DDOOCCTTOORRAATT
1,5
3
4,5
6
7,5
9
Netratat/untreated
AMIRAL RAXIL DIVIDENT LAMARDOR
fungicidul/ fungicide
Gra
dul d
e a
tac/
Att
ack
deg
ree(
%)
2006 2007 2008 2009 2006-2009
Figura 5.17. Eficacitatea unor tratamente aplicate la sămânţă pentru prevenirea
helminthosporiozei orzului, în condiţii climatice diferite (2006-2009)
Analiza datelor prezentate în tabelul 5.31 relevă eficacitatea tratamentelor foliare
aplicate împotriva helminthosporiozei orzului, observându-se faptul că, în condiţiile aplicării
tratamentelor la seminţe, toate fungicidele testate prezintă diferenţe statistice foarte
semnificativ negative.
Tabelul 5.31. Eficacitatea unor tratamente foliare aplicate pentru combaterea helminthosporiozei
orzului, în perioada 2006-2009
Nr. crt. Varianta Gradul de
atac(% % faţă de
martor Diferenţa faţă
de martor/ Semnificaţia
diferenţei Comparaţia DUNCAN
1. Netratat/ untreated 9,10 100,0 0,00 Mt. E
2. ORIUS 5,10 56,0 -4,00 ooo D 3. ALERT 4,06 44,7 -5,03 ooo C 4. AMISTAR 3,70 40,7 -5,40 ooo BC 5. TANGO 3,43 37,7 -5,67 ooo B 6.. FALCON 2,27 25,0 -6,82 ooo A
DL (p 5%) = DL (p 1%) =
DL (p 0.1%) =
1,37 1,79 2,29
O ierarhizare a fungicidelor după eficacitatea acestora se poate alcătui pe baza
comparaţiei Duncan, din care rezultă că produsele cele mai eficace sunt Falcon, Tango şi
Amistar, care au în componenţă două şi trei substanţe active, cu mod diferit de acţiune asupra
agenţilor patogeni.
28
Ing. Zohyr Abdul Kader Yaseen TTEEZZĂĂ DDEE DDOOCCTTOORRAATT
0
2
4
6
8
10
12
Netratat/Untreated
ORIUS ALERT AMISTAR TANGO FALCON
fungicidul/ fungicide
Gra
dul d
e a
tac/
Att
ack
deg
ree(
%)
2006 2007 2008 2009 2006-2009
Figura 5.19. Eficacitatea unor tratamente foliare aplicate pentru combaterea helminthosporiozei orzului, în condiţii climatice diferite (2006-2009)
Eficacitatea tratamentelor foliare în condiţiile climatice ale anilor experimentali şi
efectul acestora asupra producţiei pot fi apreciate din figura 5.19.
Eficacitatea unor tratamente aplicate la sămânţă şi foliar pentru prevenirea şi combaterea rhynchosporiozei orzului
Rhynchosporioza orzului sau arsura frunzelor de orz este o boală specifică zonelor
cu climat umed şi răcoros, mai frecventă în ţările nordice ale continentului european, din care
cauză mai este numită şi boala nordului. Din datele din literatura de specialitate (citată în
capitolul II al tezei), această boală este frecvent întâlnită în Japonia, China şi Coreea de Nord,
Australia, Canada, SUA şi statele din sudul Americii de Sud.
Referitor la experimentele efectuate în cazul acestei boli, menţionăm că obiectivele
şi protocolul experimental au fost asemănătoare cu cele prezentate în cazul
helminthosporiozei.
Datele referitoare la eficacitatea unor tratamente aplicate la sămânţă pentru
prevenirea rhynchosporiozei orzului sunt prezentate în tabelul 5.36, din analiza cărora
rezultând că toate produsele testate au înregistrat diferenţe statistice foarte semnificativ
negative. Din comparaţia Duncan rezultă că produsele cele mai eficace, ca şi în cazul
helminthosporiozei, au fost Divident şi Lamardor.
29
Ing. Zohyr Abdul Kader Yaseen TTEEZZĂĂ DDEE DDOOCCTTOORRAATT
Tabelul 5.36. Eficacitatea unor tratamente aplicate la sămânţă pentru prevenirea rhynchosporiozei
orzului, în perioada 2006-2009
Nr. crt. Varianta Gradul de
atac(%)
% faţă de
martor
Diferenţa faţă de martor
Semnificaţia diferenţei
Comparaţia DUNCAN
1. Netratat/ untreated 6,18 100,0 0,00 Mt. C
2. AMIRAL 3,88 62,8 -2,30 ooo B 3. RAXIL 3,64 58,9 -2,54 ooo B 4. DIVIDENT 2,58 41,8 -3,60 ooo A 5. LAMARDOR 2,41 38,9 -3,78 ooo A
DL (p 5%) 0,41 DL (p 1%) 0,55 DL (p 0.1%) 0,73
Tabelul 5.38.
Eficacitatea unor tratamente foliare aplicate pentru combaterea rhznchosporiozei orzului, în perioada 2006-2009
Nr. crt. Varianta Gradul de
atac(%) % faţă de
martor Diferenţa faţă
de martor Semnificaţia
diferenţei Comparaţia DUNCAN
1. Netratat/ untreated 7,63 100,0 0,00 Mt. E
2. ORIUS 3,96 51,9 -3,67 ooo D 3. ALERT 3,26 42,7 -4,37 ooo C 4. AMISTAR 2,95 38,7 -4,68 ooo BC 5. TANGO 2,77 36,3 -4,86 ooo B 6.. FALCON 1,87 24,5 -5,76 ooo A
DL (p 5%) 0,43 DL (p 1%) 0,56 DL (p 0.1%) 0,72
1
2,5
4
5,5
7
8,5
10
Netratat/Untreated
ORIUS ALERT AMISTAR TANGO FALCON
fungicidul/ fungicide
Gra
dul d
e a
tac/
Att
ack
degr
ee(%
)
2006 2007 2008 2009 2006-2009
Figura 5.23. Eficacitatea unor tratamente foliare aplicate pentru combaterea rhynchosporiozei orzului, în condiţii climatice diferite (2006-2008).
30
Ing. Zohyr Abdul Kader Yaseen TTEEZZĂĂ DDEE DDOOCCTTOORRAATT
Referitor la eficacitatea unor tratamente foliare, aplicate în condiţiile efectuării de
tratamente la sămânţă, din datele prezentate în tabelul 5.38 rezultă o eficacitatea ridicată
înregistrată în perioada 2006-2009
Aceasta este evidentă la toate variantele de tratament, cu diferenţe foarte
semnificativ negative faţă de martor, astfel că departajarea între variante o realizează
comparaţia Duncan, din care rezultă că cele mai eficace fungicide rămân Tango şi Falcon, cu
două şi trei substanţe active, cu mod diferit de acţiune.
Eficacitatea unor tratamente la sămânţă şi foliare pentru prevenirea şi combaterea principalelor boli ale orzului
Indiferent că anumite experienţe din domeniul agricol se desfăşoară în laborator sau
în climat controlat ori în condiţii de camp, obiectivele de cercetare sunt orientate în scopul de
a oferi producătorilor agricoli alternative de eficientizare tehnică şi economică pentru
cultivarea unor specii de plante, ale căror producţii să răspundă cererilor de piaţă şi să asigure
celor implicaţii beneficii pe măsura eforturilor depuse.
În lucrarea prezentată pentru finalizarea şcolii doctorale, pe lângă comportarea unor
soiuri provenite din ţările Uniunii Europene, implicit Danemarca, ne-am propus ca obiectiv
principal, testarea eficacităţii unor fungicide aplicate la sămânţă şi pe vegetaţie. Momentul
aplicării tratamentelor foliare a fost stabilit de aşa manieră (începutul fenofazei de înspicare)
încât produsele aplicate să se descompună din punct de vedere fizic, chimic şi biologic, astfel
ca în producţia finită să nu fie acumulate reziduuri ale substanţelor aplicate.
Prin urmare, ţinând cont că gradul totalde atac este calculat prin însumarea gradelor
de atac înregistrate în cazul tuturor boliloe transmisibile prin sămânţă sau pe alte căi,
semnalate în zona de experimentare, modalitatea de prezentare urmează aceeaşi succesiune ca
şi în cazul bolilor transmisibile prin sămânţă şi alte modalităţi de transmitere (vezi
helminthosporioza şi rhynchosporioza).
Luând în considerare faptul că cele mai periculoase boli ale orzului se transmit şi
prin intermediul seminţelor, considerăm ca justificată prezentarea rezultatelor referitoare la
eficacitatea unor tratamente aplicate la sămanţă. Aşa cum rezultă şi din datele prezentate în
tabelul 5.46, toate fungicidele testate au înregistrat diferenţe foarte semnificativ negative, însă,
în baza comparaţiei Duncan, produsele cu cea mai ridicată eficacitate au fost fungicidele
Divident şi Lamardor.
31
Ing. Zohyr Abdul Kader Yaseen TTEEZZĂĂ DDEE DDOOCCTTOORRAATT
Eficacitatea unor tratamente, implicit cele aplicate la sămânţă, poate fi dependentă
de mai mulţi factori, dintre care mai importanţi sunt: momentul aplicării, modalitatea de
tratament, precum şi evoluţia condiţiilor climatice după tratare – însămânţare.
Tabelul 5.46. Eficacitatea unor tratamente aplicate la sămânţă pentru prevenirea principalelor boli
ale orzului, în perioada 2006-2009
Nr. crt. Varianta Gradul de
atac(%) % faţă de
martor Diferenţa faţă
de martor Semnificaţia
diferenţei Comparaţia DUNCAN
1. Netratat/ untreated 32,26 100,0 0,00 Mt. C
2. AMIRAL 26,24 81,3 -6,02 ooo B 3. RAXIL 26,15 81,1 -6,11 ooo B 4. DIVIDENT 23,89 74,0 -8,37 ooo A 5. LAMARDOR 23,67 73,4 -8,59 ooo A
DL (p 5%) 1,60 DL (p 1%) 2,15 DL (p 0.1%) 2,85
Din datele prezentate în tabelul 5.48 se poate observa că toate produsele testate au
avut o eficacitate de cel puţin 57 % faţă de varianta netratată foliar, dar tratată la însămânţare,
diferenţele statistice fiind foarte semnificativ negative faţă de varianta martor, dar din
comparatia Duncan rezultă că cele mai bune variante de tratament foliar sunt cele tratate cu
Falcon şi Tango, produse ce conţin trei şi două substanţe active, cu mod şi loc diferit de
acţiune asupra ciupercilor fitopatogene.
Tabelul 5.48. Eficacitatea unor tratamente foliare aplicate pentru combaterea principalelor boli ale
orzului, în perioada 2006-2009
Nr. crt. Varianta Gradul de
atac(%) % faţă de
martor Diferenţa faţă
de martor Semnificaţia
diferenţei Comparaţia DUNCAN
1. Netratat/ untreated 55,68 100,0 0,00 Mt. E
2. ORIUS 23,91 42,9 -31,77 ooo D 3. ALERT 21,75 39,1 -33,93 ooo C 4. AMISTAR 20,82 37,4 -34,87 ooo BC 5. TANGO 19,26 34,6 -36,42 ooo B 6.. FALCON 17,23 30,9 -38,45 ooo A
DL (p 5%) 1,64 DL (p 1%) 2,17 DL (p 0.1%) 2,79
Influenţa condiţiilor climatice asupra eficacităţii tratamentelor împotriva principalelor
boli ale orzului, în speţă soiul românesc Jubileu, poate fi observată şi din analiza reprezentării
grafice din figura 5.29.
32
Ing. Zohyr Abdul Kader Yaseen TTEEZZĂĂ DDEE DDOOCCTTOORRAATT
10
20
30
40
50
60
70
Netratat/Untreated
ORIUS ALERT AMISTAR TANGO FALCON
fungicidul/ fungicide
Gra
dul d
e a
tac/
Att
ack
deg
ree(
%)
2006 2007 2008 2008 2006-2009
Figura 5.29. Eficacitatea unor tratamentefoliare aplicate pentru combaterea principalelor boli ale orzului, în condiţii climatice diferite (2006-2009)
Efectul gradului mediu total de atac al bolilor înregistrate la soiul de orzoaică de
primăvară Jubileu asupra gradului total de atac este reliefat de reprezentarea grafică din figura
5.30, din care se poate observa o corelaţie invers proporţională (la grad de atac mare –
producţie mică şi invers).
24
26
28
30
32
34
36
38
Netratat/untreated
ORIUS ALERT AMISTAR TANGO FALCON
fungicidul/ fungicide
q/ha
10
20
30
40
50
60%
Producţie/ Production (q/ha) Grad de atac/ Attack degree (%)
Figura 5.30. Eficacitatea unor tratamente foliare aplicate pentru combaterea principalelor boli ale orzului şi efectul acestora asupra producţiei (2006-2009)
33
Ing. Zohyr Abdul Kader Yaseen TTEEZZĂĂ DDEE DDOOCCTTOORRAATT
Tabelul 5.50. Efectul cumulat a tratamentelor la sămânţă şi foliare, în anii experimentali 2006-2009
Factor S (tratament la
sămânţă)
Factor V (tratament foliar)
Gradul de
atac(%)/
% faţă de
martor/
Diferenţa faţă de martor/
Semnificaţia diferenţei/
Comparaţia DUNCAN/
Netratat/untreated 70,70 100,0 0,00 Mt. L
ORIUS 29,36 41,5 -41,34 ooo I
ALERT 26,38 37,3 -44,32 ooo HI
AMISTAR 24,38 34,5 -46,32 ooo GH
TANGO 23,15 32,7 -47,55 ooo FGH
NETRATAT/ UNTREATED
FALCON 19,59 27,7 -51,10 ooo ABCDEF
Netratat/ untreated 55,20 100,0 0,00 Mt. K
ORIUS 23,28 42,2 -31,93 ooo FGH
ALERT 21,21 38,4 -33,99 ooo DEFG
AMISTAR 20,45 37,0 -34,75 ooo CDEFG
TANGO 19,75 35,8 -35,45 ooo ABCDEF
AMIRAL
FALCON 17,54 31,8 -37,66 ooo ABCDE
Netratat/ untreated 54,88 100,0 0,00 Mt. K
ORIUS 23,18 42,2 -31,70 ooo FGH
ALERT 21,01 38,3 -33,87 ooo CDEFG
AMISTAR 20,56 37,5 -34,32 ooo CDEFG
TANGO 19,95 36,4 -34,93 ooo ABCDEFG
RAXIL
FALCON 17,33 31,6 -37,55 ooo ABCDE
Netratat/ untreated 48,34 100,0 0,00 Mt. J
ORIUS 22,24 46,0 -26,10 ooo FGH
ALERT 20,35 42,1 -28,00 ooo BCDEFG
AMISTAR 19,58 40,5 -28,76 ooo ABCDEF
TANGO 16,86 34,9 -31,48 ooo ABCD
DIVIDENT
FALCON 15,95 33,0 -32,40 ooo AB
Netratat/ untreated 49,28 100,0 0,00 Mt. J
ORIUS 21,50 43,6 -27,78 ooo EFG
ALERT 19,79 40,1 -29,50 ooo ABCDEF
AMISTAR 19,11 38,8 -30,17 ooo ABCDEF
TANGO 16,58 33,6 -32,71 ooo ABC
LAMARDOR
FALCON 15,76 32,0 -33,53 ooo A
DL (p 5%) 3,68 DL (p 1%) 4,85 DL (p 0.1%) 6,23
Ţinând cont de faptul că experienţa privind testarea unor tratamente aplicate la
sămânţă şi foliar a fostde tip trifactorial, prin omiterea factorului condiţii climatice (an
climatic), în tabelul 5.50 se prezintă interacţiunea dintre tratamentul la sămânţă şi cel foliar
(sau efectul cumulat al tratamentelor aplicate la sămânţă şi în timpul perioadei de vegetaţie).
34
Ing. Zohyr Abdul Kader Yaseen TTEEZZĂĂ DDEE DDOOCCTTOORRAATT
Din datele prezentate în acest tabel, cu toate că în cazul anumitor boli rezultatele
parţiale au fost contradictorii, mai ales în ce priveşte produsele cu eficacitate ridicată în cazul
tratamentelor la sămânţă, respectiv foliare, tratamentele foliare aplicate în condiţiile tratării
seminţelor cu diverse fungicide scot în evidenţă, cel puţin din punctul de vedere al diferenţei
statistice (foarte semnificativ negative faţă de martor), o eficacitate foarte ridicată.
Concluzionând, variantele optime, recomandabile pentru producţie, luând în
considerare rezultatele experimentale obţinute în perioada 2006-2009, prin aplicarea unor
tratamente la sămânţă şi pe vegetaţie sau la sămânţă + vegetatie (foliar), cele mai performante
variante de tratament, preventiv şi/sau curativ, recomandabile pentru producţie, sunt
variantele tratate la sămânţă cu Lamardor sau Divident, cumulate cu cel puţin un tratament
foliar (în fenofaza de înspicare a orzului) cu unul din fungicidele recomandate pentru
tratament, în combinaţie cu fungicide şi insecticide autorizate. Fungicidele recomandate
pentru tratamente foliare, mai ales la cereale, sunt: Falcon, Tango şi Amistar.
CONCLUZII
Orzul, datorită plasticităţii sale ecologice, este afectat de o multitudine de boli
parazitare (peste 70), dintre care mai importante sunt făinarea, ruginile, diverse pătări
(helminthosporioza), arsura frunzelor (rhinchosporioza), tăciunii etc.
Zona de experimentare (Tinca, judeţul Bihor), este favorabilă culturii orzului,
atât cel de toamnă cât şi cel de primăvară, dar este favorabilă şi manifestării unor boli
foliare sa ale spicului, unele dintre ele, datorită climatului specific, fiind considerate ca
boli endemice (arsura frunzelor de orz).
Din punct de vedere climatic, cei 4 ani de experimentare, pe baza factorilor
climatici înregistraţi, au fost caracterizaţi astfel: anul 2006 – normal (termic) şi puţin
ploios; 2007 – cald şi puţin secetos; 2008 – cald şi normal (pluviometric); anul 2009 –
călduros şi secetos. Cel mai favorabil pentru manifestarea bolilor a fost anul 2006.
În comparaţie cu zona Tinca – Bihor, Danemarca are o climă oceanică-
temperată, caracterizată prin ierni blânde şi veri relativ răcoroase şi umede, ceea ce
favorizează cultura orzului, mai ales a orzoaicei de primăvară, dar şi manifestarea unor
35
Ing. Zohyr Abdul Kader Yaseen TTEEZZĂĂ DDEE DDOOCCTTOORRAATT
36
boli ce se dezvoltă, în special în condiţii de umiditate ridicată şi temperaturi moderate,
cum sunt arsura frunzelor, rugina pitică, helminthosporiza etc.
Menţionăm că în condiţiile experimentale din perioada 2006-2009, nivelul cel
mai scăzut al gradului total de atac al bolilor semnalate s-a înregistrat la soiurile Danuta,
Shakira, Auriga şi Marthe, în timp ce producţiile cele mai ridicate, cu diferenţe asigurate
din punct de vedere statistic, s-au înregistrat la soiurile Marthe şi Auriga.
Luând în considerare rezultatele obţinute în cazul testării tratamentelor la soiul
românesc Jubileu, cu toate că în cazul anumitor boli rezultatele parţiale au fost
contradictorii, mai ales în ce priveşte produsele cu eficacitate ridicată în cazul
tratamentelor la sămânţă, respectiv foliare, se poate afirma că tratamentele foliare aplicate
în condiţiile tratării seminţelor cu diverse fungicide scot în evidenţă, cel puţin din punctul
de vedere al diferenţei statistice (foarte semnificativ negative faţă de martor), o eficacitate
foarte ridicată. Conform datelor experimentale înregistrate în perioada 2006-2009,
rezultate superioare s-au obţinut în cazul variantelor tratate la sămânţă cu produsele
Lamardor şi Divident, cumulate cu tratamente pe vegetaţie (foliare) cu produsele Falcon,
Tango şi Amistar.
În ce priveşte influenţa tratamentelor la sămânţă şi pe vegetaţie asupra
producţiei, s-au înregistrat rezultate bune la toate variantele tratate, nivelul producţiei
salvate situându-se între 240-490 kg/ha, în cazul tratamentelor la sămânţă şi
440-860 kg/ha în cazul tratamentelor foliare. Se remarcă o interacţiune favorabilă între
tratamentele foliare şi cele la sămânţă, la unele variante producţia salvată depăşind
1000 kg/ha.
Variantele optime, recomandabile pentru producţie, luând în considerare
rezultatele experimentale obţinute în perioada 2006-2009, prin aplicarea unor tratamente
la sămânţă şi pe vegetaţie sau la sămânţă + vegetatie (foliar), cele mai performante
variante de tratament, preventiv şi/sau curativ, recomandabile pentru producţie, sunt
variantele tratate la sămânţă cu Lamardor sau Divident, cumulate cu cel puţin un tratament
foliar (în fenofaza de înspicare a orzului) cu unul din fungicidele Falcon, Tango şi