CETATEA CULTURAL Ade trei nori cartea recor-durilor. Esteadireaclcare are cea mai mare greu-tate din lume, este cea mai a scumpadire cl adminis-a trativdin lume darsi cea mai mareadire

CETATEA CULTURAL�A

Revist�a de literatur�a, critic�a literar�a, istorie �si art�a

Seria a VI � a, an XVII, NR. 41 (139), februarie 2016, Cluj-Napoca

COLEGIUL DE REDAC�TIE:

Dan BRUDA�SCU (redactor �sef)Miron SCOROBETE (redactor-�sef adjunct)

Ion CRISTOFOR (secretar general de redac�tie)Designer: Andrei ALECU

Redac�tie: Cluj-Napoca, Str. Vasile P�arvan nr.2

e-mail: [email protected]

http://cetateaculturala.wordpress.com

Editare:SC Sedan Cas�a de Editur�a Cluj-Napoca

Sunt luate ��n considerare numai materialele

expediate ��n format electronic.cu diacritice

Corectura nu se face la redac�tie

IMPORTANT:

Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridic�a pentru

con�tinutul articolului apar�tine autorului. De asemenea,

��n cazul unor agen�tii de pres�a, pagini de internet �si

personalit�a�ti citate, responsabilitatea juridic�a le apar�tine.

Editat ��n Rom�ania. Nici o parte din aceast�a lucrare nu poate

� reprodus�a sub nici o form�a, prin nici un mijloc mecanic sau electronic,

sau stocat�a ��ntr-o baz�a de date, f�ar�a acordul prealabil, ��n scris, al autorului.

Cuprins

CASA POPORULUI �SI UNELE SECRETE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

Dr. Dan BRUDAS,CU - A CINCI SFERTURI DE VEAC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

Vladimir BUKOVSKY - TRIST... DAR ADEV�ARAT !!! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

Alexandru CET�A�TEANU - REVISTA ½DESTINE LITERARE� �SI NOI... . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

ULTIMA SEAR�A PE P�AM�ANT. DE CE A MURIT NICHITA ST�ANESCU . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

Ionut,T,ENE - OFENSIVA REFUGIA�TILOR MUSULMANI: UN PERICOL PENTRU CRE�STINISM �SI

DEMOCRA�TIE �IN EUROPA... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39

Daniel ROXIN - �TESTAMENTUL ZEILOR DUN�ARENI�: FILMUL PRIN CARE NEMT,II PUN UM�ARUL

LA RESCRIEREA ISTORIEI EUROPENE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40

Viviana MILIVOIEVICI - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

Lumini�ta ZAHARIA - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

Titina NICA �TENE - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

Constantin RUSU - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

Christian Wilhelm SCHENK - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

Adrian BOTEZ - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

Al. FRANCISC - �INC�A TREI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

D. ALBU - MEDICUL DE GARD�A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50

Ionut,CARAGEA - CAPITOLUL III - O NOU�A VIA�T�A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53

Titi DAMIAN - CURENTUL TURBIONAR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

Isabela VASILIU-SCRABA - LUCIAN BLAGA SI FENOMENOLOGIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59

Carina MERCEA - MANIFEST PENTRU RENASTEREA ARHITECTURII . . . . . . . . . . . . . . . . 65

Paul LEIBOVICI - GLORIA LITERAR�A ROM�AN�A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69

TREI EPIGRAMIS,TI... PE LUN�A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71

3

4

CASA POPORULUI �SI UNELE SE-CRETE1

Colonelul ��n rezerv�a NicolaeKovacs (82 de ani), omul care acondus partea cea mai secret�aa lucr�arilor de la Casa Popo-rului a f�acut unele dezv�aluiri,pu�tin cunoscute �si dezv�aluitepopula�tiei de r�and, chiar dup�a

r�asturnarea regimului Ceau�sescu. A relatat multeaspecte privind �o re�tea de subterane�, ��n leg�atur�acu palatul.

Pentru a-�si realiza sarcinile a avut sub comand�a12.000 de militari rezervi�sti. El a dezv�aluit c�a ��nCasa Poporului sunt circa 5.000 de ��nc�aperi �si c�a ��nsubteran sunt �sapte etaje �si bunc�arul antiatomic, oincint�a cu pere�ti gro�si de 1,5 m acoperi�ti cu o plac�ade eclatare, care nu poate � penetrat�a de radia�tii.

�Sala principal�a� urma s�a �edotat�a cu o mas�a mare ��n mij-loc �si pe pere�ti, cu un sis-tem de h�ar�ti ale Rom�aniei,��n relief. Pentru ventila�tie s-au adus pompe suedeze, cu�ltre speciale, care au fost

��ncastrate ��n pere�ti. Existau 12 camere mari cu �l-tre de rezerv�a, stivuite pe rafturi. Acestea au fostsingurele componente str�aine din Casa Poporului.

Concomitent cu �santierul dela Casa Poporului, Kovacs alucrat �si la cl�adirile �speci-ale� din apropiere, actualulHotel Marriott �si MinisterulAp�ar�arii. Pe locul ales pen-

tru minister exista deja un bunc�ar cu un plan�seudin beton de 1,2 metri grosime, construit de nem�tiprin 1942. De acolo, armata german�a dislocat�a��n Rom�ania avea leg�atur�a telefonic�a direct�a cu Hi-tler. S-a ��ncercat demolarea acelei structuri, darera prea greu �si am hot�ar�at s�a o ��nglob�am ��n noulimobil. A�sa a devenit construc�tia lui Hitler al doi-lea bunc�ar antiatomic al lui Ceau�sescu, care nu sea��a sub Casa Poporului ci sub Ministerul Ap�ar�arii.

Se poate presupune c�a mai exist�a �si alte lucr�arisecrete, care se strecoar�a ��n subsolul capitalei. Inafara dezv�aluirilor de mai sus se mai pot ad�auga �sialte comentarii �si informa�tii.

1Material preluat de pe internet.

Obsedat de putere �sisiguran�t�a, Ceau�sescu a fo-losit militarii pentru a con-strui un plus de tuneluri�siad�aposturi antiatomice. LaPia�ta Revolu�tiei exist�a o re�tea

de catacombe prin care se poate circula cu barca.Culoarele sunt betonate�si prin ele curge un r�ausubteran cu un debit de 1,5 metri cubi pe secund�a."Labirintul subteran vechi al ora�sului pare

ne��nsemnat pe l�ang�a cel construit din ordinul luiNicolae Ceau�sescu. Datele au parvenit de la mili-tarii care au intrat ��n subteranele fostului ComitetCentral, apoi Senatul Rom�aniei, respectiv militaride la unitatea special�a de lupt�a antiterorist�a. Eiau intrat ��n aceste catacombe chiar pe 25 decem-brie 1989, ��mpreun�a cu un grup de geni�sti �si piro-tehni�sti.In urma unor cercet�ari ulterioare a reie�sit c�a

rami�ca�tiile subterane au coresponden�t�a cu circa80 de obiective din Bucure�sti, cum ar � cl�adireaASE, Casa Enescu, Opera Rom�an�a etc. Lucrufoarte interesant, nimeni nu neag�a existen�ta acestorc�ai de naviga�tie secrete, dar c�and se ��ncearc�a s�a �eexplorate, nu se permite.Arhitectul lui Ceau�sescu acon�rmat planul acestuia de a construi un sistem deurgen�t�a pe unde s�a po�ti circula cu metroul, ma�sinasau chiar barca pneumatic�a. Camil Roguski a po-vestit cu c�at

,iva ani ��nainte despre lucr�arile pe care

le-a f�acut la comanda fostului dictator.Casa Poporului are cel pu�tin opt tuneluri de fug�a

�si dou�a bunc�are antiatomice. Totul este proiec-tat s�a reziste la un cutremur devastator de chiar9 grade Richter, la atacuri repetate cu rachete per-formante �si la dou�a bombe atomice lansate succe-siv. Aici, diafragma zidurilor este de 1,5 metri. Untunel de fug�a cu o lungime de 60 de metri duce��nspre f�ant�anile de l�ang�a Pia�ta Constitu�tiei, altul,cu o lungime de 500 metri �si o l�a�time de 3,8 metri,ajunge la sta�tia de metrou Izvor.

½Sub fostul CC exist�a maimulte c�ai de acces, la nive-lul subsolului doi. In decem-brie 1989, tunelul care era li-ber, accesat cu un lift personal�si care ar � trebuit s�a-i asigureie�sirea lui Ceu�sescu trecea pesub CC, CC-UTC, Bdul Ma-

gheru, Intercontinental �si f�acea leg�atura cu tune-lurile tehnice de l�ang�a sta�tia de metrou �Univer-

www.cetateaculturala.wordpress.com

5

sitate�. Nu este un secret c�a majoritatea sta�tiilorde metrou au fost astfel construite ��nc�at s�a poat�a �folosite ca ad�aposturi antiatomice. Sub tunelul pro-priu � zis exist�a ��nc�a o re�tea de bunc�are �si tunelurimai mici, tehnice, care sunt ca un p�aienjenis

,sub

Bucures,ti.

Prin aceste tuneluri se poate circula comod cuun anumit mijloc de transport electric. Se pu-tea ajunge, urm�and paralel traseul metroului, p�an�ala Palatul Prim�averii unde exista un buncar cen-tral, de coordonare strategic�a. Din acest bunc�ar,leg�atura era un tunel secret la care a lucrat, timpde trei ani, prin anii 80, o echipa de mineri de laPetrila. Leg�atura subteran�a ajungea la o amena-jare de la Lacul Herastrau unde exista permanento s

,alup�a rapid�a pregatit�a s�a-l transporte pe un alt

mal �si unde a�stepta o ma�sin�a cu destinatia Clinceni� aerodrom. Dac�a Ceau�sescu ar � ajuns ��n subte-ranele de sub CC, ar � avut posibilitea s�a ajung�a,foarte u�sor �si rapid, ��n orice punct de la periferiaCapitalei�, a precizat arhitectul Roguski

CASA POPORULUI - PALATUL NEDA-TORAT PARLAMENTULUI

Casa Poporului a intratde trei ori ��n cartea recor-durilor. Este cl�adirea careare cea mai mare greu-tate din lume, este cea maiscump�a cl�adire adminis-trativ�a din lume dar �si ceamai mare cl�adire adminis-trativ�a folosit�a. Cl�adireaPalatului Parlamentului sea��a situat�a ��n partea cen-

tral�a a Bucure�stiului (��n sectorul 5), pe loculcare ast�azi se cheam�a Dealul Arsenalului, ��ncadratde strada Izvor la vest �si nord-vest, BulevardulNa�tiunile Unite spre nord, Bulevardul Libert�a�tii laest �si Calea 13 Septembrie la sud.

Cl�adirea are aproximativ 1000 ��nc�aperi, dintrecare 440 birouri, peste 30 s�ali s

,i saloane, patru res-

taurante, trei biblioteci, dou�a parc�ari subterane, osal�a de concerte.

Casa Poporului a fost con-struit�a ��n cadrul proiectuluiBucure�sti. Dup�a cutremuruldin 1977, Nicolae Ceau�sescua ordonat "reconstruirea" Bu-cure�stiului ca un nou ora�s, a�sac�a, ��ncep�and cu anii 1978- 79,a avut loc concursul la nivelna�tional pentru reconstruirea

Bucure�stiului.�Santierul propriu

zis a ��nceput ��n anii1980 cu demolarea apeste 7 km2 din vechiulcentru al capitalei �sirelocarea a peste 40.000de oameni din aceast�azon�a. Printre cl�adiriledisp�arute se num�araM�an�astirea V�ac�are�sti,Spitalul Br�ancovenesc,Arhivele Na�tionale siStadionul Republicii.Materiale s

,i fort

,�a de

munc�a folosite :

1.000.000 m3 de marmur�a5.500 de tone de ciment7.000 de tone de o�tel20.000 de tone de nisip1.000 de tone de bazalt900.000 m3 de esen�te delemn3.500 de tone de cristal200.000 m3 de sticl�a2.800 de candelabre220.000 m2 de covoare3.500 m2 de piele.

La construc�tie au participat 200 arhitec�ti �si apro-ximativ 20.000 muncitori care au lucrat ��n trei ture,24 ore pe zi.

Palatul Parlamentului s,i bene�ciarii

Construct,ia Casei Poporului, cl�adire admirat�a s

,i

contestat�a de put,ini rom�ani otr�avit

,i ��n simt

,iri, a

inceput ��n 1984 s,i init

,ial ar � trebuit �nalizat�a ��n

numai 2 ani.


6

Cladirea are 4 nivelurisubterane s

,i 2 ad�aposturi

antiatomice, pentru c�aNicolae Ceausescu se te-mea de un r�azboi nu-clear. Aceast�a grij�a eraindrept�at

,it�a, av�and ��n

vedere c�a m�aret,ul pro-

iect a ��nceput ��n timpulR�azboiului Rece. Se pare c�a ar � cerut construireaunor tuneluri subterane, care sa-l duc�a ��n sigurant

,�a

p�an�a la aeroportul Otopeni, de unde sa poat�a fugidin t

,ar�a, ��n caz de primejdie.

Inginerul Traian Popp, care a lucrat pe �santier,a con�rmat existen�ta unui tunel care face leg�atura��ntre subsolul Casei �si re�teaua de metrou, undeva��ntre sta�tiile Izvor �si Politehnica. Nu exista ��ns�a unmetrou secret care s�a ajung�a p�an�a la Otopeni.

La ��nceput lucr�arile au fost conduse de arhitec-tul Cezar L�az�arescu, unul dintre cei expropiat

,i din

cartierul Uranus. Casa lui a fost d�ar�amat�a pen-tru a face loc noului Bulevard Victoria Socialismu-lui, asa cum a fost demolat aproape ��ntregul cartierUranus, 57.000 de familii �ind mutate for�tat (dup�aalte surse 40.000 de familii).

Comparat,ie cu piramida Keops

Func�tia de conduc�ator al �santierului a fost pre-luat�a ulterior de arhitecta Anca Petrescu, proiec-tanta palatului.

Muncitorii de pe�santier au l�asat in urma lorpoves

,ti. Unele amuzante, altele ��nfrico�s�atoare. S-

au g�asit �si mesaje scrise de zidari glume�ti, pe pere�tiiPalatului, precum: ½Maria + Casa Poporului�,sau ½AMR (Au mai r�amas) 197, 196, 195 ... zile�.

Biserici demolate pentru a face loc CaseiPoporului:

• Alb�a Post�avari, 1984

• M�anastirea Cotroceni, 1984

• Izvorul T�am�aduirii, 1984

• Gherghiceanu, 1984

• Spirea Veche, 1984

• Sf. Nicolae S�arbi, 1985

• Sf. Nicolae, 1986

• Sf. Nicolae Jitni�ta, 1986

• M�an. Pantelimon, 1986

• Doamna Oltea, 1986

• Olteni, 1987

• Sf. Vineri, 1987

• Sf. Spiridon Vechi, 1987

• Bradu Staicu, 1987

• Sf. Treime, 1987

• Sf. Mina, 1985

• Izvorul T�am�aduirii, 1982

• Buna Vestire, 1981

Toate acestea dovedeau s�ar�acia poporului nostrudin ultimile 2-3 secole, lipsa de imagina�tie a unorme�steri cu pu�tin�a voca�tie �si f�ar�a de imagina�tie.

De�si lucr�arile laconstruc�tia Casei Popo-rului au fost inauguratepe 25 iunie 1984 ��nprezen�ta Ceau�se�stilor,marele edi�ciu nu a fostterminat ��n totalitatenici p�an�a ��n ziua de azi.Potrivit arhitectei AncaPetrescu, instala�tiiledin subteran au r�amasneterminate.

Cei ce au guvernat Rom�ania dup�a NicolaeCeau�sescu nu au fost ��n stare s�a termine edi�ciulnici dup�a un sfert de secol. Ni�ste nevolnici, ho�ti �siapatrizi.

Din 1994 ��n cl�adire func�tioneaz�a CameraDeputa�tilor, dup�a ce sediul ini�tial al institu�tiei, Pa-latul Camerei Deputa�tilor, a fost donat de stat Bi-sericii Ortodoxe Rom�ane. �Incep�and din 2004 aicise a��a �si Senatul Rom�aniei, ini�tial �ind g�azduit ��nfosta cl�adire a Comitetului Central al PartiduluiComunist Rom�an. De asemenea, Palatul Parla-mentului g�azduie�ste ��n numeroasele sale s�ali �si sa-loane, o ��ntreag�a varietate de evenimente, expozi�tiisau ��nt�alniri.�In perioada 2003- 2004 a fost construit�a o anex�a

din sticl�a de-a lungul ascensoarelor exterioare.


7

Aceast�a construc�tie are ca scop facilitarea acce-sului la Muzeul Na�tional de Art�a Contemporan�a(MNAC), deschis ��n 2004, dup�a o reamenajare ��naripa vestic�a a palatului. �In aceea�si perioad�a, unproiect ce sus�tinea arborarea unui steag uria�s a fostanulat ca urmare a protestelor venite din partea pu-blicului. Un drapel se a�a deja arborat pe cl�adiredar a fost ��ndep�artat ��mpreun�a cu suportul.Restaurantul, accesibil doar politicienilor, a fost

renovat, proiect urmat de amenajarea unei piscine,saune �si a unor facilit�a�ti sportive la nivelul 1 alsubsolului.De asemenea, din 1995, cl�adirea g�azduie�ste se-

diul Ini�tiativei de Cooperare Sud-est European�a(SECI), o organiza�tie ce are ca scop o colaborarepentru reducerea nivelului criminalit�a�tii transfron-taliere ��n �t�arile membre.O mare parte din cl�adire (aripa vestic�a, parte

din aripa de est, parte din al doilea nivel, nivelul3 subsol �si celelalte a�ate sub acesta), urmeaz�a a� terminate. Intre timp, o parcare subteran�a seconstruie�ste ��n locului unui fost stadion, momen-tan folosit ca depozit, care a fost acoperit ��n timpulconstruc�tiei palatului. De asemenea, se are ��n planconstruirea unor tunele ce leag�a Calea 13 Septem-brie cu subsolul cl�adirii.Adev�arate comori din interiorul construc�tiei sunt

numeroasele sculpturi ��n marmur�a. La acestea semai adaug�a 700 de candelabre de cristal �si u�si sculp-tate ��n lemn, care valoreaz�a o adev�arat�a avere. La-minatoarele din bronz turnat sunt unice �si repre-zint�a o adev�arat�a comoar�a ascuns�a ��ntre pere�tiiCasei Poporului. Nici decora�tiunile din interiorul��nc�aperilor nu sunt ieftine: covoarele enorme, dra-periile create manual �si clan�tele din metale rarealc�atuiesc opulen�ta cl�adirii. Pe l�ang�a acestea, mo-numentul este decorat cu sculpturi din ipsos, f�acute��n acea vreme ��n m�arime natural�a. La r�andul lor,decora�tiunile sunt ��nfrumuse�tate cu foi�te sub�tiri deaur.Inaugurarea o�cial�a a palatului s-a desf�as

,urat

��n ziua de 25 iunie 1984 ��n prezen�ta FamilieiCeau�sescu, cu toate c�a marele edi�ciu nu era ter-minat ��n totalitate. �Si dup�a cum am spus, nu a fostterminat nici p�an�a ��n ziua de azi (decembrie 201 5). Probabil c�a dac�a ar � tr�ait, Nicolae Ceau�sescu armai � ad�augat Bucure�stiului�si alte edi�cii remarca-bile. Prin colect

,ia de cl�adiri unicat, s-ar � al�aturat

epocii lui Carol I-ul.

Dr. Dan BRUDAS,CU

A CINCI SFERTURI DE VEAC

Am stat mult timp pe g�anduri, ��nainte de a g�asiexplicat

,ia cea mai gr�aitoare, mai conving�atoare s

,i

mai put,in contestat�a sau contestabil�a cu privire la

motivele ce au determinat decizia luat�a de avoca-tul deputat Boncza Mikl�os de a cump�ara, la Ciucea,o anumit�a suprafat

,�a de teren pe care a construit,

��n jurul anului 18932, ceea ce ulterior � inclusivazi � este cunoscut sub numele de Castelul de laCiucea. C�aci, este foarte adev �a rat c�a acest imo-bil e xtrem de important este una din construct

,iile

f�acute de Boncza Mikl�os la Ciucea, des,i, din diverse

motive, put,ini sunt cei ce cunosc acest adev�ar. S

,i

trebuie s�a m�arturisesc c�a nu am g�asit-o p�an�a decur�and.C�aci este cunoscut faptul c�a Boncza Mikl�os s-a

n�ascut ��n secuime3, iar membrii familiei sale (am��n vedere, ��n primul r�and, pe cei de gen mas-culin) nu sunt amintit

,i ��n documente o�ciale sau

��n lucr�ari s,tiint

,i�ce ap�arute4 p�an�a acum, inclusiv

��n cele apart,in�and unor autori maghiari, sau scrise,

ca autori, de personalit�at,i culturale, s

,tiint

,i�ce sau

politice ungures,ti, ca av�and vreo leg�atur�a direct�a

cu aceast�a zon�a.Este s

,tiut faptul c�a, dup�a moartea p�arint

,ilor lui,

el, ��mpreun�a cu cele dou�a surori pe care le-a avut,au fost crescut

,i, la B�agony, ��n familia unui unchi,

dar s,i grat

,ie sprijinului acordat de cunoscuta fami-

lie nobiliar�a ardelean�a B�an�y.Dup�a ce au p�ar�asit teritoriul natal, copii s-au

mutat, ��ntre alte locuri, inclusiv la domeniul de laS�ancrai, dar s

,i la renumitul Castel de la Bont

,ida al

2Tot din acel an, potrivit celor declarate de preotul Szi-lard Berde, parohul actual al Bisericii Reformate din Ciucea,dateaz�a s

,i ��nceputurile comunit�at

,ii religioase reformate din

aceast�a localitate.3�In anul 1845 se nas

,te Boncza Elek (se pare c�a acesta era

numele de botez al lui Boncza Mikl�os � n.n. D.B. ), cel de-al treilea copil al unui executor judec�atoresc s

,i al lui Nagy

Jozsefa, din Sz�okefalva. �In scurt timp, co-pilul r�am�ane orfande ambii p�arint

,i, dup�a ce p�arint

,ii s�ai mor��n timpul revolut

,iei

din anul 1848.4Pe 24-27 noiembrie 1635 au fost ��nregistrat

,i tot

,i secuii

care trebuiau recrutat,i din scaunul Mures

,. La C�alim�anes

,ti

a fost ��nregistrat un anume Istv�an, �ul de 20 de ani al luiBoncza J�anos, care este slug�a, dar este nobil. Familia Bon-cza, s�ar�acit�a, s-a mutat de pe cursul superior al T�arnaveiMici, scaunul Mures

,, pe cursul infe-rior al aceluias

,i r�au, ��n

comitatul T�arnava. Numele introductiv de D�esfalvi tot deacest t

,inut se leag�a.


8

familiei B�an�y. Aici, a crescut, se pare, doar �icacea mare, Malvina Boncza, care s-a c�as�atorit cuKov�acs K�aroly5, cel care a devenit administrator6

al domeniului de la Ciucea al familiei B�an�y7.Cu timpul, fetele Boncza au fost sprijinite de

membri ai familiei B�an�y s�a se c�as�atoreasc�a pem�asura rangului avut de p�arint

,ii lor. Dar acest ma-

riaj al celor dou�a fete nu a ��mpiedicat prin nimicpe cei trei frat

,i s�a p�astreze, ��n continuare, leg�aturi

apropiate, s�a tr�aiasc�a ��n relat,ii extrem de str�anse,

de calde. Aceasta a declans,at, ��n mod �resc, ��n su-

�etele celor trei a unor sentimente de sprijin fr�at,esc

ori de c�ate ori au considerat c�a un asemenea spri-jin se justi�ca sau ar � fost necesar. Astfel, esteamintit faptul c�a at�at Boncza Mikl�os, c�at s

,i sora sa

��nc�a nem�aritat�a, au petrecut destul de mult timpla familia celei c�as�atorite, deci inclusiv la Ciucea8.Acesta, ni se pare nou�a, reprezint�a pentru BonczaMikl�os ocazia cunoas

,terii zonei, unde, mai t�arziu,

se va stabili s,i el9.

Face studii la Oradea, iar apoi urmeaz�a cursurile

5Despre unchiul s�au, Berta Boncza va scrie, mai t�arziu,cf. lui Benk�o Samu, ��n Monol�og alkanyatban, PolisK�onyvkiad�o, Kolozsv�ar, 2005, p. 229, urm�atoarele: Ciuceaeste un mic sat rom�anesc, l�ang�a Cris

,, la granit

,a Transil-

vaniei, ultima stat,ie a comitatului de Cluj, ��ntre comitetul

S�alaj s,i Bihor.

6Este arhicunoscut faptul c�a familia B�an�y det,inea o

mare suprafat,�a de p�aduri ��n zona Munt

,ilor Apuseni. �Inc�a

din vechime, locuitorii din zon�a obis,nuiau s�a sustrag�a impor-

tante cantit�at,i de lemne, folosite at�at ��n interes direct, per-

sonal, c�at s,i pentru comercializare. Credem c�a autorul ma-

ghiar al acestui text reprodus de noi confund�a motivul realal angaj�arii lui Kov�acs K�aroly ca administrator, mai exactconfund�a faptul c�a, tot din vechime, la Ciucea existau nis

,te

sisteme de veri�care a celor ce efectuau transportul lemnu-lui spre Oradea. (am putea considera, conform sistemuluide atunci, Ciucea ca un fel de punct de vam�a pentru trans-portul, terestru sau �uvial, al masei lemnoase, ��n special dinbrad, efectuat de oameni de-ai locului spre alte localit�at

,i din

t,ar�a). Credem c�a principala sarcin�a ce a revenit lui Kov�acsK�aroly a reprezentat-o tocmai supravegherea funct

,ion�arii, la

Ciucea, a sistemului de blocare a transportului de lemn fu-rat. Benk�o Samu precizeaz�a ��n articolul s�au, citat de noi,mai sus, c�a: Lemnul a fost transportat pe Cris

,ul Repede,

martorii oculari descriu c�a ��n primii ani ai secolului XX,��n �ecare noapte, s-a tras un lant

,din �er peste Cris

,, pen-

tru ca, pe timpul nopt,ii, hot

,ii de lemne s�a nu poat�a trece.

Vezi Benk�o Samu -Monol�og alkonyatban, Polis K�onyvkiad�o,Kolozsv�ar, 2005, p. 230.

7Cf. lui Benk�o Samu - Monol�og alkonyatban, PolisK�onyvkiad�o, Kolozsv�ar, 2005, p. 230.

8Din zona T�arnavei Mici au ajuns la Ciucea descendent,ii

familiei, secui de origine: dou�a fete s,i un b�aiat, r�amas

,i or-

fani, copii lui Boncza Elek s,i ai lui Nagy Jozsefa, cf. Benk�o

Samu , op. cit., p. 229.9Documentele familiei Boncza, p�astrate ��ntr-o lad�a, ��n

Facult�at,ii de drept din Budapesta. Dup�a absol-

vire, ��s,i deschide un cabinet de avocatur�a ��n Buda-

pesta, care ��i aduce c�as,tiguri substant

,iale s

,i unde,

��n plus, devine interesat s,i de presa vremii. Ast-

fel, el devine principalul �nant,ator s

,i proprietar

al publicat,iei Magyar K�ozigazgat�as (Administrat

,ia

public�a ungureasc�a).

Revine ��ns�a, cur�and, ��n Transilvania natal�a,stabilindu- se ��n micul oras

,t�arg Huedin, unde ��s

,i

deschide un cabinet avocat,ial s

,i intr�a ��n politic�a.

Iar ��ntre 1877-1905, ca reprezentant al PartiduluiLiberal, condus de contele S

,tefan Tisza, devine de-

putat10 ��n Parlamentul de la Budapesta.�In virtutea a ceea ce am spus anterior, a sust

,inut-

o �nanciar pe sora lui, T�or�ok K�arolyn�e BonczaBerta r�amas�a v�aduv�a, dup�a sinuciderea sot

,ului ei

T�or�ok Karoly, care s,i- a crescut singur�a cei doi co-

pii.

Mai t�arziu, pe nepoata sa, Berta Boncza, aajutat-o s�a urmeze s

,coala la Budapesta. �In aceast�a

perioad�a s-a ��ndr�agostit ��ns�a de ea, dorind, ��nscurt�a vreme, s�a se c�as�atoreasc�a cu ea. La c�as�atorialor s-a opus cu ��nvers

,unare mama fetei, nu nu-

mai din cauza diferent,ei de v�arst�a11, ci s

,i deoa-

rece aceasta constituia un incest. Legea interziceac�as�atoria rudelor de gradul doi.

Cu toate acestea, membrul Parlamentului ungar,Boncza Mikl�os, a fost capabil s�a obt

,in�a ��ng�aduint

,a

regal�a12 pentru a realiza aceast�a c�as�atorie13.

podul Castelului din Ciucea, au fost g�asite de Boncza Bertas,i Ady Endre s

,i au fost studiate cu mult�a atent

,ie de cei doi

sot,i. Cf. Benk�o Samu, op. cit. p. 229.108 A fost deputat, vreme de circa 18 ani, ��ntre 1877-1905,

al Partidului Liberal, condus de contele Istv�an Tisza, ��ntr-una din cele mai s

,ovine perioade de guvernare, cunoscut�a

��n istorie ca perioada numeroaselor acte politice ��ndreptatede autorit�at

,ile maghiare ��mpotriva rom�anilor, a tuturor mi-

norit�at,ilor etnice tr�aitoare ��n cuprinsul imperiului austro-

ungar. Se pare c�a Boncza Mikl�os a achiesat complet la poli-tica o�cial�a a momentului. C�aci nu este consemnat�a��n docu-mentele istorice r�amase absolut nici o init

,iativ�a sau vreo alt�a

act,iune legal�a a acestuia contrar�a acestei politici. �In plus, s�a

nu se uite nici faptul c�a el era deputat pe listele unui partidpolitic condus de celebrul conte Istv�an Tisza, cel mai s

,ovin

dintre tot,i liderii politici de seam�a de la Budapesta din acele

momente istorice.11Fata avea doar 20 de ani, fat

,�a de cei 48 de ani ai viito-

rului ei sot,.

12A obt,inut autorizat

,ia regal�a cu nr. 28587/21 iunie 1893,

care i-a permis s�a se c�as�atoreasc�a cu nepoata lui de sor�a,T�or�ok Berta.

13Benk�o Samu a�rm�a: Pentru a mult,umi pe fetit

,�a, a

cump�arat muntele de pe marginea Cris,ului, a f�acut explo-

zii ��n piatr�a s,i a construit un mic Castel de Poveste, unde


9

Astfel, pe 4 iulie 1893, in Biserica Reformat�a dinpiat

,a Kalvin din Budapesta, Boncza Mikl�os14, de

patruzeci s,i opt de ani, s-a c�as�atorit cu nepoata

sa de dou�azeci de ani. Prim ul ministru WekerleSandor s

,i Heltai Ferenc, primarul Budapestei, au

participat la nunt�a, ��n calitate de martori, dar s,i de

prieteni ai mirelui.�In acelas

,i an, Boncza, la cererea tinerei sale sot

,ii,

a construit15 un castel16 la Ciucea17. Pe 7 iunie1894 Berta a dat nas

,tere, la Ciucea, unei fetit

,e,

care a fost numit�a dup�a mama ei Berta. La 10 zile

plimba c�aini de ras�a, cres,tea cai frumos

,i, plimba p�auni s

,i

porumbei ��n parcul de s,apte iug�are. Aici s

,i-a adus nevasta,

pe care a luat-o de sot,ie pe 4 iunie 1893., idem, op. cit., p.

231.14Cercet�atorul maghiar Kovalovszky Mikl�os a scris despre

Boncza Mikl�os astfel: Cariera lui este speci�c�a multor cari-ere din Ungaria de sf�ars

,it de secol XIX; un copil orfan din

secuime se ridic�a ��ntre cei puternici, va c�as,tiga mult, de-

vine avocat apreciat ��n Pesta (deputat, proprietar de ziar)etc. Se ��mprietenes

,te cu minis

,tri, se ��mbog�at

,es

,te. Tr�aies

,te

viat,a unui burlac, are diferite aventuri.

15Castelul a fost proiectat de un binecunoscut arhitectungur, Alp�ar Ign�ac (1855-1928), de numele c�aruia se leag�amulte cl�adiri din Budapesta s

,i din provincie, ca Banca

Nat,ional�a din Budapesta, Palatul Bursei sau Palatul de

Justit,ie, respectiv cl�adirea veche a Prim�ariei din Cluj, cf.

lui Benk�o Samu, op. cit., p. 231.16Referindu-se la construct

,ia acestui Castel, Aurel But,

fost director al Muzeului, declara, extrem de romantic, dars,i aproape complet inexact, ��ntr-un articol, ap�arut ��n revistaTribuna, nr. 37, 16-31 martie 2004, p. 1; 8, c�a: Extremde interesant�a este s

,i povestea primului castel din Ciucea,

cel care a apart,inut avocatului Boncza Mikl�os. �In ultimii

ani ai secolului XIX, nepoata, �ica sorei, ��i spune c�a ar daorice dac�a i-ar construi aici, pe st�anca de la Ciucea, un cas-tel. Unchiul nu-s

,i poate refuza nepoata, merge la Budapesta,

angajeaz�a un arhitect s,i, ��n jurul anului 1880, ridic�a mult

doritul castel. Nepoata ��i mult,umes

,te c�alduros unchiului s

,i

se m�arit�a cu el. Din aceast�a c�as�atorie se va nas,te Berta,

viitoarea sot,ie al lui Ady. Din p�acate, la nas

,tere, t�an�ara

mam�a moare, iar avocatul Boncza se jur�a c�a nu va maic�alca niciodat�a pe domeniul de la Ciucea. Micut

,a Berta

va copil�ari aici s,i va � crescut�a de bunica sa, sora lui. . .

Boncza Mikl�os.17Fata cea mic�a s

,i-a petrecut ultimii ani ai adolescent

,ei ei

la sora ei Malvina, dna Kov�acs K�aroly. Tot aici s,i-a petrecut

vacant,ele s

,i b�aiatul Mikl�os, cf. Benk�o Samu, op. cit., p.

231. Dup�a ce a f�acut mai multe vizite, la Ciucea, suroriisale, c�as�atorit�a cu Kov�acs K�aroly, Boncza Mikl�os, probabils,i la sugestia cumnatului s�au, a ��nceput s�a achizit

,ioneze, de

la divers,i proprietari rom�ani ai locului, pe un pret

,de nimic,

nicidecum din mos,ia lui B�an�y, ��nc�a din anul 1888, diverse

suprafet,e de teren, ��ntre care s

,i suprafat

,a pe care, ��n anul

1893, el a construit Castelul. S,i ��n�a o precizare: la Ciucea a

existat un singur Castel, nu mai multe. C�aci Octavian Goga,dup�a cump�ararea lui de la Berta Boncza, ��l va modi�ca pecel construit ��n anul 1893, de tat�al acesteia, nu va construiun altul.

dup�a nas,tere, T�or�ok Berta moare, iar fetit

,a va �

crescut�a de bunica sa, care, ��n acelas,i timp, ��i era

s,i m�atus

,�a.

Dup�a moartea so�tiei, Boncza Mikl�os nu s-a mairec�as�atorit18 niciodat�a, dar a tr�ait cu secretara sa,Erlesbeck Kamilla, ��n locuin�ta acesteia din Buda-pesta19.Evident c�a moartea foarte tinerei lui sot

,ii a fost

considerat�a de Boncza Mikl�os ca o tragedie. Darcea mai mare tragedie a vie�tii sale a fost, ��n opinialui, c�as�atoria �icei sale cu Ady Endre20, care a avutloc ��n data de 27 martie 1915, cu toat�a��mpotrivireasa.Boncza Mikl�os a murit doi ani mai t�arziu,

��n ianuarie 1917, la Pestl�orinc, unde este �si��nmorm�antat. La ��nmorm�antare au fost prezen�tio serie de oameni politici important

,i ai Ungariei

din acele momente.Slujba de ��nmorm�antare a fost o�ciat�a de priete-

nul s�au, episcopul reformat Hayp�al Ben�o.Cum am spus deja, Csinszka, alias Berta Boncza,

sot,ia s

,i muza lui Ady, s-a n�ascut ��n data de 7 iunie

1894 la Ciucea. Tat�al s�au Boncza Mikl�os, avocat s,i

parlamentar, s-a c�as�atorit cu nepoata sa, cu 28 deani mai t�an�ar�a, T�or�ok Berta, care a murit imediatdup�a nas

,terea primului ei copil.

Boncza a vrut s�a dea fata la un orfelinat, daracest lucru nu a fost aprobat de bunica s

,i, totodat�a,

m�atus,a ei.

18Deoarece s,i-a iubit foarte mult sot

,ia, Boncza Mikl�os ar �

vrut s�a o ��nmorm�anteze, aici, la Ciucea, ��n curtea castelului,unde a cerut s�a nu se modi�ce absolut nimic din ceea ce rea-lizase aceasta, inclusiv �orile s

,i animalele ce-i pl�acuser�a aces-

teia. Mama ei s-a opus categoric acestui proiect, insist�andca t�an�ara lui sot

,ie, �ica ei, s�a �e ��nmorm�antat�a la Huedin.

Aici, la Huedin, ea a fost, de altfel, s,i ��nmorm�antat�a.

19Pe c�and locuia la Budapesta, a��and c�a �ica lui s-a��mboln�avit, din cauza igrasiei din Castel, el a cump�arat onou�a suprafat

,�a de teren, ��n apropiere, pe care a construit

o cas�a pentru folosul �icei lui ... C�and Berta s-a c�as�atoritcu Ady Endre ��n 1915, ��n aceast�a cas�a s-au mutat. ApudBenk�o Samu, op. cit. p. 231.

20Urmare a atitudinii ostile avute de Boncza Mikl�os fat,�a

de Ady Endre, inclusiv datorit�a refuzului categoric al s�aude a admite c�as�atoria aceluia cu �ica lui, Berta Boncza,se pare c�a ��ntre Boncza Mikl�os s

,i ginerele s�au au existat

relat,ii extrem de ��ncordate. Veturia Goga a sust

,inut ade-

seori, ori de c�ate ori ea vorbea despre acest eveniment, c�a,dup�a c�as

,tigarea de c�atre Ady a procesului, la Tribunalul din

Cluj, care-i permitea c�as�atoria, acesta nu s-a mai v�azut ab-solut niciodat�a cu socrul lui. Tot Veturia Goga mai sust

,inea

c�a Ady Endre s,i-ar mai � rev�azut socrul doar c�and acesta a

ajuns pe catafalc, ��n luna ianuarie 1917, la Budapesta.


10

Berta cea mai bun�a educat,ie posibil�a

La ��ntoarcerea sa din Elvet,ia, unde a stat la un

internat, Berta s,i-a continuat viat

,a la castelul Bon-

cza din Ciucea, sub stricta supraveghere a tat�aluis�au. Austeritatea excesiv�a a acestuia, cu toate aces-tea, nu a in�uent

,at sensibilitatea fetei adolescente,

care viseaz�a ��n continuare la romantism, iubire s,i

pasiune, ��n urma romanelor s,i poeziilor destul de

numeroase citite.

Berta visa s�a �e la fel ca Szendrey Julia, respec-tiv o sot

,ie de poet renumit. �In acest scop, ea a f�acut

tot ce i-a stat ��n putint,�a, scriindu-i numeroase scri-

sori scriitoru lui Tab�ery G�eza, dar f�ar�a a-s,i � putut

atinge scopul. Dup�a ��ncheierea corespondent,ei cu

Tab�ery G�eza21, ea a ��nceput s�a-i scrie lui Ady s,i

s�a-i trimit�a s,i poezii compuse de ea. Acesta, care

tocmai ��s,i ��ncheiase relat

,ia cu L�eda22, la ��nceput a

r�aspuns cu r�aceal�a, dar, p�an�a la urm�a a fost cuceritde insistent

,a Bertei.

Potrivit unor surse, Ady, s�atul de femeile saleocazionale23, ��s

,i dorea o sot

,ie s

,i un c�amin, iar dra-

21Tab�ery G�eza (17 iulie 1890� 6 iunie 1958), a fost unscriitor maghiar destul de cunoscut Bertei Boncza, dar s

,i

de sot,ului acesteia, Ady Endre. Berta Boncza a avut o

corespondent,�a destul de consistent�a cu Tabery. �Intre scrie-

rile sale, legate de poet s,i de sot

,ia lui, a fost as

,a zisul s�au

roman intitulat T�an�ara din Castelul de la Ciucea , ap�arut��n anul 1939, la Bras

,ov, ��n care autorul ��ncearc�a o prezentare

exagerat romantic�a, prea put,in legat�a de realitatea istoric�a

petrecut�a aici. Astfel, el, cel care at�at ��n timpul lui Ady,dar s

,i mai t�arziu, a fost de multe ori la Ciucea, ��s

,i amintes

,te

astfel despre schimb�arile aduse de Primul R�azboi Mondial:�In umbra armatei rom�ane s

,i din civilii care ��i urm�area,

apare un tip scund, Goga Octavian. Str�ainul se urc�a gr�abitpe serpentinele din parc s

,i ��n po�da faptului c�a este ina-

mic, se ��ngroze s,te de distrugerile cauzate ��n cuibul lui Ady.

Probabil atunci i-a venit ideea ca s�a se stabileasc�a ��n casapoetului mort s

,i apreciat de el.

22Era vorba de relat,ia extrem de cald�a avut�a, ��ntr-o peri-

oad�a, de poet cu or�adeanca �Adel Br�ull, Leda ��n versurile cei le-a dedicat, sot

,ia unui negustor evreu de gr�ane. Aceasta ��l

va sust,ine, ��n perioada s

,ederii sale ��n Frant

,a, inclusiv mate-

rial, se pare, dar, cur�and dup�a aceea va pune cap�at acesteirelat

,ii, init

,iat�a de ea ca o glum�a, ca un fel de joc de socie-

tate. Pentru Ady Endre lovitura primit�a din partea fosteisale iubite a fost deosebit de important�a, greu de suportat,aproape neas

,teptat�a.

23De amintit aici numeroasele sale cunos,tint

,e feminine,

at�at la Budapesta c�at s,i la Oradea, dar s

,i ��n diverse alte

locuri pe unde a trecut, ��ndeosebi din r�andul actrit,elor de

teatru s,i oper�a, dar s

,i al dansatoarelor din trupele de balet,

dar s,i cele f�acute cu prilejul deplas�arilor lui ��n Frant

,a sau

��n alte locat,ii. �In plus, datorit�a aspectului s�au �zic deosebit

de pl�acut, el atr�agea s,i un mare num�ar de femei din elita

nobil�a maghiar�a, atrase inclusiv de talentul s�au poetic sau

gostea Csinszk�ai24 a venit la timp pentru el. �In anul1914, el s-a s

,i deplasat la Ciucea, unde a urmat la

scurt timp logodna, pe fondul opozit,iei puternice

a tat�alui fetei. Acesta a dat ��n tribunal pe Ady,��ncerc�and s�a demonstreze c�a gestul lui ar � fostdeplin justi�cat din punct de vedere juridic, av�and��n vedere comportamentul poetului de p�an�a atunci:numeroase le sale aventuri cu diverse art iste, cu fe-mei m�aritate din ��nalta societate budapestan�a sauor�adean�a, dar mai ales consumul frecvent s

,i mare

de b�auturi alcoolice, traiul s�au de boem etc.Cu permisiunea instant

,ei25, care s-a pronunt

,at

favorabil la data de 27 martie 1915, la Budapesta,a avut loc nunta, iar apoi cei doi tineri c�as�atorit

,i s-

au mutat ��ntr- o cas�a mic�a26 de la Ciucea27, l�ang�acastel.Csinszka l-a ��ngrijit cu devotement aici, vreme de

doi ani, mai exact ��ntre anii 1915-1917, pe sot,ul ei,

care, la r�andul s�au, i-a dedicat cele mai frumoase

de prestigiul lui ca ziarist plin de curaj.24Poetul ��s

,i spunea ��n glum�a Csacsinszky � nume al unui

conte polonez, iar Berta a devenit Csacsinszka, �ind alintat�ade Ady, inclusiv ��n poeziile pe care i le-a dedicat sub numelede Csinszka.

25Consider�am c�a atitudinea avut�a de Boncza Mikl�os fat,�a

de intent,ia poetului Ady Endre de a o lua de sot

,ie pe �ica

sa, Berta Boncza se datoreaz�a renumelui de poet boem pecare acesta ��l avea, cu numeroase cazuri, amplu mediatizatede pres�a, dar s

,i cunoscute s

,i comentate de opinia public�a, ale

unor aventuri s,i bet

,ii frecvente s

,i nesf�ars

,ite cu alt

,i confrat

,i

din mediile artistice, leg�aturile sale cu numeroase artiste s,i

femei de lume etc. Fiind o persoan�a profund conservatoare,Boncza Mikl�os nu vroia s�a ris

,te ca �ica lui s�a aib�a un astfel

de sot,.

26Aceast�a cas�a fusese construit�a de tat�al Csinszk�ai, ��napropierea Castelului, ca urmare a ��mboln�avirii �icei lui mi-nore, datorit�a condit

,iilor mai deosebite, mai exact a igrasiei

existente ��n acel castel. Mutarea lor ��n acea locuint,�a a avut,

credem noi, un rol deosebit, �ind o ��ncercare a poetului de anu r�am�ane dator socrului s�au dac�a ar � locuit ��n acel Castel.

27�In prezent, ��n cl�adirea respectiv�a funct,ioneaz�a un fel de

muzeu Ady Endre. Deoarece familia Goga nu a obt,inut,

��n urma cump�ar�arii propriet�at,ii,s

,i lucrurile folosite perso-

nal de poetul maghiar s,i de sot

,ia sa, pe timpul c�at aces

,tia

au locuit aici, marea majoritate a bunurilor a�ate ��n Cas-tel s

,i ��n celelalte imobile din apropiere disp�ar�and, ��n urma

plec�arii, ��n 1917, a familiei Ady-Boncza la Budapesta, da-torit�a r�azboiului s

,i absent

,ei vreunei persoane de ��ncredere,

care s�a � avut grij�a de proprietate s,i de bunurile aferente

acesteia; de asemenea, des,i contractul de v�anzare-cump�arare

semnat la Budapesta, ��l ��mputernicea pe Octavian Goga s�a��ncerce s�a recupereze bunurile disp�arute s

,i s�a le considere ca

apart,in�andu-i de drept, aici s-a improvizat doar un colt

,mu-

zeal, alc�atuit, ��n principal, din mobilier t,�ar�anesc maghiar,

din zona C�alatei s,i Huedinului, dar s

,i din coupiuri din zia-

rele vremii, care reamintesc despre scurta trecere a poetuluiungur prin acest sat.


11

poezii de dragoste.

Boncza Mikl�os, extrem de sup�arat pe �ica lui,a murit, la scurt�a vreme, ��n ianuarie 1917, iar, ��ntoamna aceluias

,i an, Csinszka s

,i Ady s-au mutat ��n

apartamentul mos,tenit de la el, ��n Budapesta28.

Csinszka era ner�abd�atoare s�a aranjeze noua lorlocuint

,�a, dar pe atunci Ady era deja grav bolnav29,

s,i, la 27 ianuarie 1919, acesta a murit30.

T�an�ara v�aduv�a a avut ulterior o poveste de dra-goste furtunoas�a cu Babits Mih�aly, care, dup�a unan s-a ��ncheiat.

A ��nceput dup�a aceea o aventur�a cu pictorulM�ar�y �Od�on31, cu care ea s-a c�as�atorit ��n anul1920, iar aceast�a c�as�atorie a dus ��n cele din urm�ala securitate �nanciar�a s

,i recunoas

,terea social�a a

acesteia, dar mai ales a sot,ului ei.

Csinszka a murit, la Budapesta, la scurt�a vremedup�a ��mplinirea v�arstei de doar 40 de ani, ��n datade 24 octombrie 1934, ca urmare a unui accidentvascular cerebral32. Ea nu a mai reus

,it s�a revad�a

28Mutarea lui Ady s,i a Csinszk�ai, dup�a doi ani de s

,edere

la Ciucea, s-a datorat, ��ntre altele,s,i agrav�arii accelerate a

st�arii lui de s�an�atate. Poetul avea nevoie acut�a s,i imediat�a

de medici specialis,ti, iar la Ciucea, ��n po�da linis

,tii deosebite

a locului, aces,tia lipseau cu des�av�ars

,ire.

29Poetul contractase, ��n timpul s,ederii sale��n Frant

,a, unde

a frecventat numeroase case de tolerant,�a de la Paris s

,i a con-

sumat nestingherit alcool, o boal�a speci�c�a � si�lisul, de carenu a reus

,it niciodat�a s�a se trateze s

,i care i-a adus moartea la

doar 42 de ani de viat,�a. S

,i Berta va avea de suferit datorit�a

acestei boli a sot,ului ei. Este deja cunoscut es

,ecul relat

,iei

sale, dup�a moartea poetului Ady, cu poetul Babits Mihaly,care a refuzat ��ncheierea unei c�as�atorii cu ea de teama si-�lisului de care el se temea ca ea s�a nu sufere. Doar ul-terior, dup�a r�am�anerea ei de�nitiv�a la Budapesta, ea se varec�as�atori cu pictorul M�ar�y �Od�on.

30Poetul va ��nmorm�antat��n Cimitirul Kerepessy din Bu-dapesta, ��n apropierea zonei rezervate, anterior, elitei nobi-liare maghiare. Morm�antul s�au a r�amas s

,i azi ca ceva destul

de straniu, neav�and nimic din monumentalitatea de piatr�aa mormintelor foarte mari ale gro�lor maghiari. Se poateastfel, din neatent

,ie, trece destul de us

,or pe l�ang�a el. �In

anul 1969, Veturia Goga a depus la acest morm�ant 50 detranda�ri, adus

,i de d�ansa din Ciucea, spre a marca semi-

centenarul trecerii lui ��n lumea umbrelor, dar s,i ca un semn

de prietenie s,i pret

,uire din partea urmas

,ilor poetului rom�an

Octavian Goga. Cred c�a au fost singurele �ori depuse ��nacel an la morm�antul acestui poet except

,ional al literaturii

ungures,ti ardelene.

31 �Od�on M�ar�y ( n�ascut la Budapest a ��n 30 noembrie1878; mort la Budapest a ��n data de 3 decembrie 1959 )a fost un pictor ungur, membru al Grupului Celor Opt dinBudapest a, considerat drept aduc�atorul cubismului, fauvis-mului s

,i a expresionismului ��n Ungaria.

32�In opinia Veturiei Goga, moartea Bertei Boncza, la scurttimp de la ��mplinirea v�arstei de doar 40 de ani, s-ar � da-

vreodat�a Castelul de la Ciucea s,i satul natal. Vetu-

ria Goga povestea c�a, cu prilejul unei vizite efectu-ate de ea s

,i de poetul Octavian Goga ��n Germania,

la ��nceputul anilor 1930, oprindu-se la Budapesta,unde poetul a avut c�ateva ��nt�alniri politice impor-tante, au reus

,it s-o ��nt�alneasc�a inclusiv pe Csinszka

s,i pe sot

,ul acesteia, pictorul M�ar�y33.

�In po�da as,ez�arii lor la Ciucea, Boncza Mikl�os s

,i

ceilalt,i apropiat

,i ai familiei lui, nu au reus

,it deloc

s�a se integreze ��n comunitatea locului. El a r�amasst�ap�anul domeniului, mai put

,in prezent la eveni-

mente ce aveau loc ��n viat,a micii comunit�at

,i ma-

ghiare. Chiar dac�a, potrivit documentelor a�ate��n arhive, a contribuit substant

,ial, sust

,in�and din

punct de vedere �nanciar s,i material construirea

Bisericii Reformate din Ciucea.

Nici �ica lui nu a fost mult mai norocoas�a, dinacest punct de vedere. �In epoc�a, ��n Ciucea num�arullocuitorilor de etnie maghiar�a era destul de mic, ��ncontinu�a sc�adere. Mult mai considerabil pare a �fost num�arul cet�at

,enilor evrei, det

,in�atori ai ret

,elei

comerciale, a i birturilor s,i cr�as

,melor, ai magazine-

lor pentru v�anzarea bunurilor de consum general,sau ai unor importante suprafet

,e de p�aduri s

,i de

terenuri ��n zon�a. Cu unii dintre aces,tia, at�at ea c�at

s,i sot

,ul s�au, se vor vedea destul de des, stabilind,

se pare, apropiate relat,ii de prietenie.

Legat de aceast�a relat,ie, ��n amintirea b�atr�anilor

din Ciucea s-au p�astrat c�ateva ��nt�ampl�ari legate deprezent

,a lui Ady, toate referitoare la obiceiul s�au de

a consuma destul de mari cantit�at,i de alcool. Una

dintre acestea se leag�a de vizitele, aproape zilnice,f�acute de Berta s

,i Ady Endre la un negustor evreu,

torat faptului c�a, ��n urma scurtei ei c�as�atorii, de mai put,in

de patru ani, cu Ady Endre, ea s-ar � contaminat de si�lisulcare i-a sf�ars

,it s

,i lui viat

,a. Tot Veturia Goga a mai sust

,inut,

��n discut,iile avute cu apropiat

,i, dar s

,i cu numeros

,i turis

,ti

interesat,i c�a, tot ��n anul 1934, mai exact la data de 18 ia-

nuarie 1934, a murit s,i Adel Br�ull, tot din cauza aceleias

,i

boli contactat�a de aceasta ��n timpul relat,iei intime avute cu

poetul. (Dar aceasta avea, la data decesului s�au, v�arsta de62 de ani, v�arst�a la care mor destul de multe femei, inclusivdintre cele nebolnave de si�lis).

33Tot potrivit a�rmat,iilor f�acute de Veturia Goga, aceast�a

��nt�alnire a fost pentru ea prilejul de a o cunoas,te personal pe

Csinszka. Aceasta ar � declarat atunci, potrivit spuselor Ve-turiei Goga, c�at de dor��i era de locurile natale s

,i i-a cerut Ve-

turiei detalii despre cum mai ar�ata Castelul s,i ��mprejurimile

acestuia, interes�andu-se s,i de o parte din fos

,tii ei apropiat

,i,

care erau locuitori ai Ciucei. Veturia Goga a t,inut s�a preci-

zeze c�a, des,i era ��nc�a frumoas�a s

,i mai t�an�ar�a, cu 11 ani dec�at

ea, Csinszka d�adea semne de �int,�a obosit�a, bolnav�a chiar.

La scurt�a vreme a a�at, de altfel, despre moartea acesteia.


12

care��s,i avea magazinul exact l�ang�a podul de traver-

sare a p�ar�aului Poicul, ��n plin centrul satului. Dup�acuvintele de salut, Berta se retr�agea��n cas�a, ��n com-pania sot

,iei negustorului evreu. Iar Ady r�am�anea

��n continuare ��n magazin, unde discuta cu acestadiverse aspecte legate de situat

,iile de pe front, din

viat,a curent�a a comunei etc. �Intre timp, negus-

torul ��l servea pe Ady cu t,uic�a. Dup�a mai multe

pahare, la chem�arile insistente s,i tot mai nervoase

ale Bertei, Ady p�ar�asea magazinul s,i se retr�agea cu

doamnele. At�ata doar c�a, obis,nuit�a �ind cu obi-

ceiul sot,ului s�au, ei nu- i sc�apau, de �ecare dat�a,

semnele, destul de vizibile, ale apropiatei st�ari deebrietate a acestuia.Se pare c�a, disperat�a, Berta ar � refuzat, la un

moment dat, �e s�a mai viziteze familia negustoru-lui respectiv, �e s�a-l lase pe sot

,ul s�au s�a r�am�an�a

doar cu acesta ��n magazin. Solut,ia a fost g�asit�a

de negustor: acesta a pus, pe sticlele cu t,uic�a din

vitrin�a, eticheta de ap�a mineral�a � celebra bor viz.Doar c�a nici solut

,ia g�asit�a de negustor ul evreu nu

a fost su�cient de conving�atoare deoarece, atuncic�and se re��nt�alneau, des

,i dup�a destul de put

,in timp

de la intrarea ��n casa prietenilor lor, Ady era cam��n aceeas

,i stare ca ��nainte.

S,ederea lui Ady Endre la Ciucea a avut loc ��ntr-

o perioad�a extrem de nepotrivit�a: era perioadadesf�as

,ur�arii primului r�azboi mondial. Or, dup�a

cum se s,tie, ��n acea perioad�a, zeci de b�arbat

,i, dintre

locuitorii satului, erau pe front. Ady Endre era, dinacest punct de vedere, destul de izolat la Ciucea. �Ilvizitau, e adev�arat destule cunos

,tint

,e s

,i prieteni ai

s�ai de la Zal�au, Budapesta, Oradea, Cluj sau dela Mecent

,iu, satul s�au natal. Destul de des, ��ntre

oaspet,ii familiei Ady -Boncza se num�ara fratele po-

etului, Ady Lajos. Dar ��n restul timpului, potrivitunora din aceste cunos

,tint

,e, el era nevoit s�a cobo-

are zilnic de la Castel ��n sat, s�a se duc�a p�an�a lagar�a34s

,i s�a ��ncerce s�a a�e de la locuitori sau de la

c�al�atorii sosit,i ��n Ciucea s

,tiri despre cei plecat

,i pe

front etc.Nici starea material�a a familiei nu era un a de

invidiat. Tat�al poetului, care locuia ��ntr-un mics�atuc, Mecent

,iu, ��n apropiere de Carei, s-a v�azut

nevoit s�a- i trimit�a, la un moment dat, �ului luic�at

,iva saci cu gr�ane, cu o c�arut

,�a, tras�a de cai, pen-

tru a avea din ce s�a fac�a p�aine.

34Tot ��n textul lui Benk�o Samu, op. cit., p. 232, ��nt�alnimurm�atoarea precizare: Poetul de aici �� s

,i f�acea plimb�arile

zilnice p�an�a la gar�a.

Cei doi tineri c�as�atorit,i de la Castel participau

la slujbele duminicale la Biserica Reformat�a, am-plasat�a la mic�a distant

,�a. Aici, av�and ��n vedere s

,i

obiceiul lui Boncza Mikl�os de a contribui cu bani,o vor face s

,i ei. Astfel, ��n 1914, la doar un an

de la construirea bisericii Boncza Mikl�os va dona600 de coroane, iar �ica lui va dona 800 de co-roane, sume necesare cump�ar�arii unui clopot pen-tru sf�antul l�acas

,. �In perioada 1914-1917, Berta

Boncza va oferi Bisericii un suport alb, necesar,iar la Cr�aciunul din anul 1917, c�and s

,i-a achitat

taxele anuale biserices,ti, ce reveneau familiei lui,

Ady Endre a mai donat sf�antului l�acas,suma de

500 de coroane necesare acoperirii cheltuielilor pa-rohiale pe care nu le puteau asigura cei doar circa54 de credincios

,i reformat

,i maghiari din localit�at

,ile

apropiate de Ciucea, respectiv din Poieni s,i Valea

Dr�aganului, ce apart,ineau, cu tot

,ii, de aceast�a bi-

seric�a.

De altfel, dup�a cum a precizat s,i actualul preot

paroh al sf�antului l�acas,, Biserica reformat�a din

Ciucea era, ��n perioada respectiv�a doar, o �lie aBisericii Reformate din Alunis

,datorit�a reducerii

substant,iale a num�arului credincios

,ilor ei.

Plecarea din Ciucea a familiei Boncza-Ady, ��nanul 1917, a ��nsemnat s

,i plecarea unei persoane

din localitatea respectiv�a, angajat�a la Castel, penume Anit

,a Pui. Aceasta va r�am�ane o apropiat�a

a poetului s,i ulterior a sot

,iei acestuia pe toat�a du-

rata viet,ii lor. Ulterior, ea a acceptat cet�at

,enia

maghiar�a, precum s,i atent

,ia s

,i recunos

,tint

,a auto-

rit�at,ilor budapestane. A tr�ait, p�an�a prin 1995-9635,

locuind ��ntr-un apartament pus la dispozit,ia ei de

autorit�at,ile maghiare, situat ��n apropierea Parla-

35Am c�autat-o, ��ntr-o sear�a de var�a, ��n anul 1995, la Budapesta. Veneam din Frant

,a s

,i am oprit c�ateva ore c�aut�and-o.

C�autarea mi-a luat destul de mult timp, as,a c�a am ajuns la

blocul ��n care locuia undeva ��n jurul orei 21,30-22.00. Fiicacelei c�autate de mine mi-a spus c�a Anit

,a Puiu era destul de

bolnav�a s,i se odihnea la acea or�a. Dar mi-a dat de ��nt

,eles c�a

o voi putea ��nt�alni a doua zi. Am c�autat, f�ar�a succes, un locde cazare ��n zon�a. Cum nu am g�asit, m-am decis, cu destul�ap�arere de r�au, s�a ��mi reiau drumul de ��ntoarcere acas�a. Laput

,in timp dup�a acea ��nt�amplare, un nepot al Anit

,ei Puiu,

profesor, la momentul respectiv, la Universitatea Politehnic�adin Cluj-Napoca, m-a informat c�a, din p�acate, m�atus

,a lui a

trecut de cur�and la cele ves,nice. Am regretat faptul de a

nu � putut-o ��nt�alni pe Anit,a Puiu spre a a�a de la d�ansa

multe lucruri inedite refe-ritoare la perioada s,ederii poetului

ungur la Ciucea. Din p�acate, �ica sa, care s,tia destul de

put,in limba rom�an�a, nu a putut � de nici un folos, prefer�and

s�a m�a expedieze pentru o alt�a zi. Pe care, spre marele meuregret, nu am mai apucat-o!


13

mentului actual din Budapesta.

Locuitorii din Ciucea nu au react,ionat ��n nici un

fel ��n urma acelei desp�art,iri de poetul ungur s

,i de

sot,ia acestuia. Aceasta mai ales datorit�a atent

,iei

nesemni�cative pe care a generat-o perioada c�ataces

,tia au locuit la Castel.

Dup�a pierderea sot,ului s�au, la ��nceputul anu-

lui 1919, Berta Boncza a fost tot mai decis�a s�ar�am�an�a de�nitiv ��n Ungaria. Iat�a de ce, cunos-cut�a �indu-i relat

,ia de prietenie dintre Ady En-

dre s,i poetul rom�an Octavian Goga, din perioada

austro-ungar�a36, ea s-a hot�ar�at s�a-i propun�a aces-tuia cump�ararea Castelului s

,i a tuturor bunurilor

imobile det,inute de ea la Ciucea. As

,adar, la scurt�a

vreme de la moartea lui Ady, ea ��i va scrie o scri-soare lui Octavian Goga, ��n care va face s

,i propune-

rea ca acesta s�a devin�a cump�ar�atorul respectivelorbunuri37.

36Potrivit celor spuse de Veturia Goga, poetul rom�an s,i

cel ungur au avut o singur�a ��nt�alnire comun�a. Era vorba deo ��nt�alnire la unul din restaurantele vremii. Dar OctavianGoga tradusese, p�an�a��n momentul res-pectiv numeroase po-ezii ale lui Ady Endre, atras de su�ul nou al creat

,iei lirice

a acestuia. Drept mult,umire pentru traducerile f�acute de

Goga, Ady Endre a luat atitudine ferm�a, ��n presa ungar�aa vremii, ��ndreptat�a ��mpotriva autorit�at

,ilor dualiste buda-

pestane de sanct,ionare a pozit

,iei poetului rom�an ��mpotriva

politicii anti-rom�anes,ti a acelora. Din acest motiv, Octa-

vian Goga a continuat s,i dup�a moartea lui Ady s�a nutreasc�a

fat,�a de acesta sentimente de prietenie, inclusiv prin accepta-

rea achizit,ion�arii propriet�at

,ii din Ciucea a v�aduvei acestuia,

continuarea traducerilor din poezia lui Ady (la��mplinirea a 5ani de la moartea lui Ady, Goga a publicat un ciclu de 5 po-eme traduse din opera lui, ��n revista trilingv�a Cultura ), darmai ales sprijinirea membrilor familiei lui Ady, respectiv afratelui acestuia, dar s

,i a p�arint

,ilor acestuia, printr-o serie de

act,iuni de ordin administrativ, din pozit

,iile o�ciale det

,inute

��n administrat,ia central�a de la Bucures

,ti etc. Este adev�arat

c�a, devenind membru al grup�arii francmasonice constituite��n jurul revistei Nyugat din Oradea, Ady Endre s

,i colegii

lui au dorit s�a ��l atrag�a pe lupt�atorul rom�an nat,ionalist de

partea lor, spre a gr�abi pr�abus,irea vechiului imperiu s

,i a re-

face statul unguresc, disp�arut din Europa dup�a b�at�alia de laMohacs din august 1526. �Ins�a Goga nu a cedat nici o clip�acauza pentru care lupta s

,i nu a trecut de partea francmaso-

neriei ungures,ti. Am considerat util a face aceste preciz�ari

spre as,ti mai exact ��n ce a constat aceast�a mult discutat�a

prietenie a poetului rom�an cu confratele lui ungur.37Pentru c�a m-am referit la modul excesiv de romantic,

dar s,i la inexactit�at

,ile pe care le reg�asim ��n cuprinsul ro-

manului s�au T�an�ara de la Castelul de la Ciucea (cureferire sigur�a la personalitatea Bertei Boncza, pe care el do-rea s�a o apere ��mpotriva oric�aror posibile atacuri la adresaei), publicat, ��n anul 1939, la Bras

,ov, pe care i-l va consacra

Tab�ery G�eza, facem precizarea c�a poetul rom�an va ajungeprima oar�a la Castel, ��nsot

,it de secretarul s�au Alexandru

Hodos,, abia ��n anul 1919, la invitat

,ia primit�a, ��n scris, de

�In ��nsemn�arile ce le-a f�acut, la circa o jum�atatede secol, de la acea prim�a vizit�a a poetului s

,i omului

politic rom�an Octavian Goga la Ciucea, respectivprin anul 1968, cu ocazia donat

,iei integrale f�acut�a

de Veturia Goga c�atre Statul Rom�an a propriet�at,ii

pe care o det,inea ea la Ciucea, ��ntr-un caiet de im-

presii ale personalit�at,ilor importante, din t

,ar�a s

,i de

peste hotare, venite ��n vizit�a la Ciucea, AlexandruHodos

,

38, fostul colaborator extrem de apropiat s,i

valoros, dar, ��n acela s,i timp,s

,i secretarul politic al

ministrului Goga, acesta s-a referit la situat,ia de-a

dreptul dezastruoas�a ��n care el s,i poetul au g�asit

imobilele din proprietatea pe care Berta Boncza odet

,inuse s

,i o abandonase la Ciucea, despre distru-

gerile s,i bunurile ��nstr�ainate s

,i disp�arute ��n cei doi

ani ��n care proprietatea de aici r�am�asese cu totulsingur�a, f�ar�a nimeni care s-o apere, s�a-i asigure in-tegritatea deplin�a.

Poate din cauza st�arii de distrugere��n care se a�a��ntreaga proprietate de la Ciucea, dup�a cump�arareaei de c�atre Octavian Goga, noul proprietar decidedemararea unui proces de reparat

,ii, dar s

,i de modi-

�care substant,ial�a a Castelului. Lucr�arile erau efec-

tuate dup�a planurile arhitectului . . . . . . , cu partici-parea zidarului Jozsef Kuczka, cel care va colabora,peste circa 18 ani cu Veturia Goga la construirea

la st�ap�ana acelui loc s,i nu imediat dup�a p�atrunderea tru-

pelor rom�ane ��n zon�a. Este adev�arat c�a, la momentul vi-zitei respective, Octavian Goga era deja ministrul Artelors,i Instruct

,iunii Publice ��ntr-unul din guvernele constituite la

Bucures,ti s

,i unde i s-a ��ncredint

,at acest post important pen-

tru evolut,ia ��ncurajatoare a Rom�aniei Mari. El ��nc�a nu era

c�as�atorit cu Veturia Goga, dar ��i relateaz�a ulterior acesteiaabsolut toate impresiile nefavorabile f�acute de starea jalnic�a��n care a g�asit proprietatea, r�amas�a singur�a ��n b�ataia vremiidin anul 1917, dup�a plecarea familiei Boncza � Ady la Bu-dapesta. Din relat�arile f�acute adesea ulterior, Veturia Gogarecunoas

,te c�a nu a fost ��nc�antat�a de ideea cump�ar�arii pro-

priet�at,ii ��n discut

,ie, ��ncerc�and s�a-l conving�a pe viitorul ei sot

,

s�a refuze propunerea f�acut�a lui de Berta Boncza. Dar acestai-ar � declarat cu toat�a convingerea s

,i t�aria c�a: V�aduva lui

Ady Endre nu se refuz�a niciodat�a. Cump�ar proprietateachiar dac�a ulterior voi � nevoit s�a o donez cuiva. S

,i, la scurt

timp, a r�aspuns ofertei primite c�a o accept�a. Mai mult, Oc-tavian Goga a acceptat, f�ar�a absolut nici o discut

,ie s

,i nivelul

pret,ului cerut de proprietar�a. Respectiv, a ��mprumutat de

la Banca Albina din Sibiu suma de 300.000 de coroane, echi-valentul a circa 280.000 de lei, pe care i-a predat v�aduvei luiAdy la ��ncheierea contractului de v�anzare-cump�arare.

38Ulterior, scriitorul Mircea Oprit,�a, devenit muzeograf al

Complexului memorial Octavian Goga de la Ciucea, a valo-ri�cat aceste ��nsemn�ari public�and, ��n anul 1969, mi se pare,un text ��n ziarul clujean F�aclia consacrat acestor ��nsemn�ari.Nu cunosc alte persoane care s�a mai � t

,inut cont, p�an�a ��n

acest moment, de acest text al lui Alexandru Hodos,.


14

Mausoleului.�Intre timp, poetul rom�an, prins ��n desf�as

,urarea

activit�at,ii politice ��n noul stat constituit la 1 De-

cembrie 1918, a reus,it, dup�a divort

,ul s�au de prima

sot,ie, Hortensia Cosma, s�a se c�as�atoreasc�a cu Ve-

turia Triteanu39, fosta sot,ie a preotului Laz�ar Tri-

teanu, deven it ulterior episcop40.

Credem c�a aceast�a situat,ie a poetului rom�an a

fost s,i principalul motiv al cump�ar�arii propriet�at

,ii

Bertei Boncza-Ady: el avea nevoie de un loc ��n cares�a poat�a s�a-s

,i constituie noua sa familie. Este s

,tiut

faptul c�a acest divort,al poetului de prima lui sot

,ie

l-a pus pe Octavian Goga ��ntr-o situat,ie mai deli-

cat�a inclusiv cu propria lui mam�a, care se simt,ea

mult mai bine ��n compania acesteia ��n comparat,ie

cu Veturia. Dar ��ntruc�at poetul o iubea cu pasiunepe noua lui sot

,ie, el a acceptat acest sacri�ciu, cu

condit,ia ca noua lui familie s�a tr�aiasc�a departe de

fosta lui locat,ie: oras

,ul Sibiu. Motivul principal ��l

reprezenta dorint,a lui sincer�a de a sc�apa de even-

tualele presiuni la care ar � putut � supus,i, dar s

,i

de a o feri pe noua lui sot,ie de s

,icanele membrilor

familiei lui.

39Veturia Goga mi-a relatat de nenum�arate ori c�a, ��n re-alitate, sot

,ul ei o iubise pe ea mai mult dec�at pe pri-ma lui

sot,ie. De altfel, ��n opinia ei, Goga s-a c�as�atorit cu Hortensia

Cosma, �ica marelui om politic transil-van Partenie Cosma,pres

,edintele fondator al Partidului Nat

,ional al Rom�anilor

din Transilvania s,i Ungaria, dar s

,i pres

,edintele B�ancii Albina

din Sibiu, sust,in�atoarea marii majorit�at

,i a act

,iunilor cultu-

rale s,i politice rom�anes

,ti, care au preg�atit Marea Unire, abia

dup�a ce ea a fost obligat�a de tat�al ei s�a se c�as�atoreasc�a cut�a-n�arul preot Laz�ar Triteanu, la data respectiv�a responsa-bil, la nivelul Mitropoliei Ortodoxe a Ardealului de activita-tea s

,colilor patronate de Mitropolie. Tat�al Veturiei, preotul

Mures,ean, la data respectiv�a protopopul de Sebes

,, a avut o

nevoie acut�a de sprijinul preotului Triteanu s,i a convins-o pe

�ica sa s�a-l accepte ca sot,. Ea a cedat acestei rug�amint

,i, dar

nu l-a uitat nici o clip�a pe poetul Octavian Goga, cu care,��n timpul pri-mului r�azboi mondial, s-a ��nt�alnit frecvent ��nexilul lui la Bucures

,ti. Hortensia �ind departe de Bucures

,ti,

��ntruc�at ea a r�amas acas�a, la Sibiu, unde a ��nceput s�a pi-ard�a teren, iar dup�a terminarea r�azboiului a trebuit s�a ac-cepte divort

,ul sot

,ului ei. Dar, deoarece s

,i ea se c�as�atorise cu

Octavian Goga iubindu-l mult, nu se va mai rec�as�atori nici-odat�a, tr�aind la Sibiu s

,i ment

,in�and bune relat

,ii cu membri

ai familiei fostului ei sot,, ��n special cu mama acestuia.

40Pe seama acestei situat,ii, lui Octavian Goga ��i vor �

aduse diverse acuzat,ii. S-a sust

,inut c�a numirea lui La-z�ar

Triteanu ca episcop ar � fost chiar pret,ul pl�atit de poetul

politician pentru divort,ul sot

,iei sale. Nu am discutat acest

aspect cu Veturia Goga, dar consider a�rmat,iile: Mitr�a pen-

tru mitr�a, f�acute, chipurile, de fostul ei sot,, Laz�ar Triteanu,

ca neadev�arate. Le ment,ion�am doar de dragul respect�arii

adev�arului legat de acest eveniment important din viat,a po-

etului.

Datele pe care le det,inem vorbesc despre faptul

c�a poetul, des,i anunt

,a o activitate politic�a impor-

tant�a ��n viitor, nu era, ��n acele momente, un ombogat. La Sibiu el locuia ��n casa oferit�a de Parte-nie Cosma �icei sale. Aceasta ��l va ajuta, se pare,pe Octavian Goga s�a obt

,in�a ��mprumutul41 de care

avea nevoie sot,ul ei pentru a achita contravaloa-

rea convenit�a cu Berta Boncza pentru a cump�araproprietatea acesteia de la Ciucea42.

Potrivit unor documente a�ate ��n dosarulprocesului recent judecat de instant

,ele rom�ane,

��ntre str�anepot,ii de frate ai Veturiei Goga s

,i

reprezentant,ii Consiliului judet

,ean Cluj, care vro-

iau s�a se anuleze donat,ia f�acut�a de m�atus

,a lor, din

init,iativ�a proprie, Statului Rom�an, se sust

,in e o

ipotez�a extrem de interesant�a: ca s�a scape propri-etatea cump�arat�a de el de la Berta Boncza-Ady deposibilitatea de a o ��mp�art

,i cu fosta lui sot

,ie, Hor-

tensia Cosma, poetul a ��ncheiat actele printr-un in-termediar local, din Ciucea. Abia mult mai t�arziu,poetul va trece ��ntreaga proprietate pe numele s�au.

Octavian Goga a avut, dup�a Marea Unire de la 1Decembrie 1918 s

,i p�an�a la sf�ars

,itul viet

,ii lui, o acti

vitate extrem de bogat�a, care a determinat un du-te-vino continuu al acestuia la Ciucea. Mai mult,el a transformat localitatea ��ntr-unul din locurilecele mai active politic, fapt ilustrat conving�ator denum�arul extrem de mare de personalit�at

,i ale viet

,ii

culturale s,i politice, dar nu numai, din ��ntreaga

Rom�anie Mare, cu care se vedea aproape zilnic laCiucea.

Mai mult, potrivit frecvent,ei materialelor consa-

crate activit�at,ii desf�as

,urate de mass media epocii,

el s-a impus cu mult�a putere ��n atent,ia noilor lui

parteneri comunitari, reus,ind s�a ��i oblige s�a-s

,i fac�a

un nou mod de trai, modi�c�andu-s,i, treptat, p�an�a

s,i opt

,iunile lor politice, dar s

,i cele religioase43.

41Veturia Goga sust,inea c�a poetului i s-au ��mprumutat

ultimele coroane pe care le avea Banca Albina de la Sibiu ��nconturi.

42Poetul rom�an a ��ncheiat Procesul de v�anzare

cump�arare la Budapesta, ��n data de 2 octombrie 1920.La momentul semn�arii acestui document, dna Ady Endre,n�ascut�a Berta Boncza, a avut ca martor pe un anume Aka-czfy Istv�an. Documentul prevedea ca proprietatea s�a intreefectiv ��n subordinea poetului rom�an abia cu ��ncepere de la1 noiembrie 1920, dat�a de la care Octavian Goga se angajas�a suporte inclusiv achi-tarea taxelor legale pentru ea.

43De amintit, ��ntre altele, faptul c�a datorit�a intervent,iei

s,i sprijinului direct ce l-a acordat ciucenilor de religie orto-dox�a, el a reus

,it ca, dup�a evenimentele din anul 1947, toat�a

populat,ia comunei s�a revin�a la ortodoxie s

,i s�a r�am�an�a, p�an�a


15

As,ezarea lui Octavian Goga la Ciucea a avut

loc ��ntr-o perioad�a important�a s,i pentru istoria

nat,ional�a: era o perioad�a extrem de important�a s

,i

��n relat,iile noului stat rom�an unit cu minorit�at

,ile

nat,ionale, ��n mod deosebit cu cea maghiar�a.Dup�a cum se s

,tie, ��nc�a de la ��nceputul activit�at

,ii

politice pe care a desf�as,urat-o��n Rom�ania Mare po-

etul a activat ��n Partidul Poporului, partid care afost ��n�int

,at de mares

,alul Alexandru Averescu. Ac-

tivitatea lui Octavian Goga ��n deceniul 1920-1930,des

,i extrem de bogat�a s

,i divers�a, nu avea ��n ea ni-

mic ce s�a anunt,e orientarea sa extremist�a din viito-

rul deceniu. Acest lucru se datora faptului c�a, ��nc�a��nainte de primul r�azboi mondial, Octavian Goga afost primit, cu sprijinul marelui om politic scot

,ian,

r�amas ��n istorie sub numele de Scotus Viator44 ��nFrancmasonerie45.Acesta a intuit pasiunea t�an�arului Goga pentru

a se implica activ ��n viat,a politic�a a Rom�aniei,

asum�andu-s,i noi sarcini politice, complexe s

,i im-

portante, pentru devenirea ulterioar�a a poporu-lui rom�an s

,i a t

,inut s�a-l sprijine pe acesta s�a de-

vin�a��ntr-adev�ar una din personalit�at,ile cu adev�arat

��n prezent, ortodox�a. Sub aspect politic, activitatea sa nus-a bucurat de un prea mare succes. Doar o mic�a parte dinciuceni au devenit membri ai Partidului Nat

,ional Cres

,tin,

condus de poet. Dar a depus eforturi mari spre a atrage c�atmai mult

,i ciuceni ��n r�andurile respectivului partid politic de

extrem�a dreapt�a. Marea majoritate a ciucenilor au r�amasmembri sau sust

,in�atori ai Partidului Nat

,ional T

,�ar�anesc s

,i ai

Partidului Nat,ional Liberal.

44Octavian Goga a fost oaspetele lui Scotus Viator, la cas-telele acestuia din Scot

,ia. B�anuim c�a, ��n timpul vizitei res-

pective, c�and a fost ��nsot,it de Hortensia Cosma, prima lui

sot,ie, a avut loc s

,i primirea lui ��n r�andurile Francmasoneriei.

Oricum, relat,iile poetului rom�an cu francmasonul scot

,ian i-

au fost acestuia extrem de utile, conferind un cont,inut patri-

otic evident s,i orient�andu-i act

,iunile politice spre obiective

din ce ��n ce mai importante ale momentului respectiv pentrut,ar�a.,45�In lucrarea noastr�a Goga s

,i Francmasoneria, am tras

concluzia c�a poetul a putut deveni francmason ��naintea anu-lui 1909-1910, ��nainte de a se � declans

,at lupta sa cu clasa

politic�a veche, obosit�a, lipsit�a de imaginat,ie a conducerii

Partidului Nat,ional Rom�an, devenit�a s

,i recunoscut�a ��n is-

torie drept b�at�alia tinerilor ot,elit

,i. Studierea programului

politic inovator, plin de extrem de mult curaj, dar s,i de idei

cu adev�arat revolut,ionare, promovat de Octavian Goga ��n

desf�as,urarea acestei b�at�alii, cont

,in�and o serie de teze sur-

prinz�atoare pe plan politic s,i doctrinar transilvan, demon-

streaz�a cu t�arie aceast�a sust,inere a noastr�a. Ele au avut un

rol esent,ial ��n transformarea lui Octavian Goga ��n omul po-

litic important al perioadei urm�atoare, determin�and treptatrecunoas

,terea de c�atre mass media s

,i opinia public�a a rolului

s�au important, decisiv chiar, ��n lupta dus�a pentru f�aurireamult as

,teptatei uniri.

remarcabile ale noului stat rom�an unit Rom�aniaMare. De altfel, Scotus Viator nu a ��ncetat nici oclip�a s�a considere pe poetul s

,i omul politic Octa-

vian Goga drept unul din conduc�atorii de m�aine aiRom�aniei.�Intre gesturile lui politice, dup�a ce a devenit

��nalt demnitar al Rom�aniei Mari, amintim spriji-nul concret acordat minorit�at

,ilor etnice din t

,ar�a ��n

ment,inerea tuturor structurilor s

,i institut

,iilor cul-

turale speci�ce, pentru care a asigurat �nant,area

din bugetul de stat al t,�arii. Astfel, s-au ment

,inut

��n activitate absolut toate institut,iile de cultur�a s

,i

pres�a, ��n Rom�ania ajung�andu-se ca, la un momentdat s�a funct

,ioneze aici mult mai multe redac -t

,ii de

pres�a ungureasc�a dec�at ��n Ungaria, dar s,i teatre s

,i

opere ��n toate principalele oras,e din Transilvania.

Aceast�a atitudine de maxim�a ��nt,elegere fat

,�a de

nevoile culturale ale minorit�at,ii ungures

,ti ��i vor

atrage pret,uirea s

,i recunos

,tint

,a cercurilor politice46

ale noului stat maghiar, constituit dup�a Tratatulde la Trianon. Octavian Goga s-a ��nt�alnit, ��n peri-oada 1930-1938, de mai multe ori, la revenirea lui��n t

,ar�a din frecventele vizite f�acute ��n Occident, la

Budapesta, cu cei mai important,i lideri politici s

,i

guvernamentali maghiari47.

Aceast�a situat,ie se datoreaz�a, direct, credem

noi,s,i unei act

,iuni politice importante luat�a de Oc-

tavian Goga ��n anul 1923. Este vorba de un actpolitic important, care va determina o nou�a atitu-dine a lumii politice rom�anes

,ti, postbelice, fat

,�a de

importanta minoritate ungureasc�a : semnarea Pac-

46Nici cercurile culturale nu au r�amas ��n afara acestei ati-tudini fat

,�a de demnitarul rom�an. Amintim, ��n acest sens,

alegerea sa ca membru ��n Societatea Pet�o�, dar mai alesfaptul c�a, ��n perioada comunist�a, atunci c�and, ��n Rom�ania,opera sa literar�a a fost complet interzis�a, p�an�a ��n anul 1957,��n Ungaria au continuat at�at publicarea de traduceri c�at s

,i

a unor studii s,tiint

,i�ce consacrate viet

,ii s

,i operei scriitoru-

lui rom�an. �In Ungaria, contrar pozit,iei comuniste a Statului

respectiv, din perioada respectiv�a, Octavian Goga nu a fostnici o singur�a clip�a interzis.

47Credem c�a atitudinea urm�arit�a, cu mult interes, de au-torit�at

,ile budapestane va avea s

,i o anumit�a leg�atur�a cu

disparit,ia, ��n deceniul 1930- 1940, a multor lideri politici ori-

ginari din Transilvania. �In opinia noastr�a, r�am�anerea lui Oc-tavian Goga ��n viat

,�a ar � z�ad�arnicit substant

,ial ��nf�aptuirea

revizionismului unguresc. T,inem cont de bunele relat

,ii avute

de acesta cu cei mai important,i lideri politici unguri ai mo-

mentului, dar s,i de atitudinea lui Hitler s

,i Mussolini fat

,�a de

Octavian Goga. Plus, prestigiul de care se bucura omul po-litic rom�an, inclusiv ��n cercurile fracmasonice ale Ungariei,Italiei s

,i Germaniei, care puteau interveni decisiv ��n deciziile

luate, deci s,i ��n privint

,a Dictatului de la Viena.


16

tului de la Ciucea48.

La momentul respectiv, Octavian Goga eravicepres

,edintele Partidului Poporului, partid, fon-

dat s,i condus de generalul Alexandru Averescu,

care urm�area a�rmarea rapid�a ��n scena politic�arom�aneasc�a. Credem c�a decizia semn�arii acestuidocument extrem de important, care reprezint�a, ��nopinia noastr�a, cel mai��nsemnat act politic de dup�arealizarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, i-a fost sugerat poetului rom�an de confrat

,ii s�ai din

Francmasonerie. C�aci, ��n urma semn�arii de c�atreGoga49 a acestui document cu liderii politici ma-ghiari r�amas

,i ��n Ardeal, dup�a f�aurirea Rom�aniei

Mari, a atras atent,ia clasei politice rom�anes

,ti asu-

pra modului de solut,ionare, pas

,nic�a s

,i pozitiv�a, a

relat,iilor majorit�at

,ii rom�anes

,ti cu minoritatea et-

nic�a maghiar�a. Acest act reprezint�a, ��n acelas,i

timp, cel mai important act politic acceptat s,i sem-

nat s,i de liderii maghiari din Ardealul devenit parte

integrant�a a Rom�aniei Mari. Implicit, semnareaacestui act important reprezint�a acordul clasei po-litice ungures

,ti cu autorit�at

,ile Rom�aniei Mari, dar

s,i o recunoas

,tere, istoric�a, am spune noi, a eveni-

mentului petrecut la 1 Decembrie 1918.

Pactul de la Ciucea reprezint�a, ��n opinia noastr�a,primul document politic impor-tant semnat, p�an�a��n prezent, de reprezentant

,ii politici ai minorit�at

,ii

etnice ungures,ti cu li-derii unui partid important

al majorit�at,ii rom�anes

,ti50. Atragem, acum s

,i aici,

atent,ia asupra important

,ei incontestabile a acestui

act politic, care reprezint�a, ��n opinia noastr�a, de-cisiv ��n privint

,a funct

,ion�arii partidelor minoritare

ungures,ti pe scena politic�a rom�aneasc�a, in-clusiv a

particip�arii acestora ��n actul guvern�arii t,�arii noas-

tre, ��ndeosebi dup�a anul 1990. Red�am, ��n continu-are, integral, cont

,inutul acestui document, cu at�at

48Potrivit lui Benk�o Samu, numele actului provine dela invitat

,ia f�acut�a de liderul politic rom�an Octavian Goga

conducerii politice a partidului maghiar, format�a din: Dr.Grandpierre Emil, dr. Hajdu Istv�an, dr. P�al G�abor, dr. Fe-renczy Geza, dr. Gy�arf�as �Elemer, dr. Szele B�ela, de a servimasa la Castelul din Ciucea.

49Al�aturi de Octavian Goga, ��mputernicit al PartiduluiPoporului s

,i semnatar al Pactului a fost s

,i avocatul dr. Con-

stantin Bucs,an, cumnatul poetului de la Ciucea.

50Facem acest anunt,spre a ar�ata s

,i faptul c�a Pactul

de la Ciucea reprezint�a, p�an�a ��n acest moment, uniculmoment politic semni�cativ ��n istoria relat

,iilor interparti-

nice din Rom�ania, care a f�acut posibil�a participarea direct�a,ne��ngr�adit�a, democratic�a, a minorit�at

,ii etnice maghiare ��n

viat,a politic�a de zi cu zi a Rom�aniei, inclusiv la guvernarea

acestei t,�ari.

mai mult cu c�at el este extrem de put,in cunoscut

cititorilor rom�ani de azi:

PACTUL DE LA CIUCEA51

Subsemnat,ii:

Octavian Goga s,i dr. Constantin Bucs

,an, ca

��mputernicit,i ai Partidului Poporului,

Dr. Grandpierre Emil, dr. Hajdu Istv�an, dr. P�alG�abor, dr. Ferenczy Geza, dr. Gy�arf�as �Elemer, dr.Szele Bela, ca ��mputernicit

,i ai Partidului Maghiar,

Condus,i de dorint

,a unirii fort

,elor celor dou�a par-

tide��n vederea realiz�arii celor mai��nalte interese alet,�arii52, am stabilit urm�atoarele:

1. Partidul Maghiar, prin luarea la cunos,tint

,�a a

Programului Partidului Poporului ��n luna de-cembrie 1922 la Sibiu, sprijin�a ��ntr-utotul rea-lizarea programului ��mpreun�a cu complet�arileatas

,ate s

,i nu init

,iaz�a act

,iuni politice care sunt

��n afara limitelor acestui program.

2. Partidul Poporului accept�a dorint,ele Partidu-

lui Maghiar s,i le prives

,te ca parte integrat�a

a propriului s�au program, va init,ia realiza-

rea acestora cu convingerea c�a interesul conso-lid�arii s

,i dezvolt�arii t

,�arii este de a asigura tu-

turor cet�at,enilor condit

,iile viet

,ii s

,i dezvolt�arii

libere, indiferent de nat,ionalitate s

,i de religie.

3. Senatorii s,i deputat

,ii ambelor partide consti-

tuie un singur grup parlamentar.

4. �In afara parlamentului, Partidul Maghiar ��s,i

p�astreaz�a organizat,iile, numele s

,i identitatea,

51Text tradus din limba maghiar�a de prof. Margit Jakab,profesor la S

,coala special�a pentru surzi (maghiari) din Cluj-

Napoca.52De remarcat c�a, ��n realitatea, semnarea acestui Pact pri-

vea interesele celor dou�a partide. Dup�a cum va ar�ata s,i zia-

ristul ungur Tab�ery G�eza, Partidul Maghiar c�auta o ies,ire

pentru a putea face cunoscute s,i ap�arate interesele unguri-

lor ardeleni, r�amas,i ��n Rom�ania ��n continuare, iar Partidul

Poporului dorea c�atigarea alegerilor electorale s,i preluarea

puterii. Acest obiectiv s,i-l va s

,i realiza la urm�atoarele ale-

geri electorale, cele din anul 1926, care vor aduce PartidulPoporului la guvernare ��n anii 1926-1927. Poetul OctavianGoga va det

,ine, ��n perioada respectiv�a, postul de m inistru

de Interne, pozit,ie din care va ��ncerca transpunerea multora

din dorint,ele p�art

,ii maghiare semnatare. Dar este de amin-

tit s,i perioada scurt�a de valabilitate a acestui Pact. Pentru

c�a, ��n anul 1927, dup�a o metod�a mereu ��nt�alnit�a azi, parteamaghiar�a va tr�ada ��nt

,elegerea s

,i va sust

,ine, pe viitor, parti-

dul nat,ional liberal, motiv�and c�a Partidul Poporului nu s-a

preocupat su�cient pentru a da curs tuturor celor cuprinse��n respectivul Pact.


17

5. �In vederea protect,iei unit�at

,ii conducerii, Par-

tidul Maghiar accept�a indicat,iile politice ale

pres,edintelui Partidului Poporului date ��n ca-

drul programului.

6. �In interesul colabor�arii str�anse Partidul Ma-ghiar va � reprezentat ��n comisia de execu-tare a Partidului Poporului alc�atuit�a din cincidelegat

,i.

7. �In cazul problemelor de interes teritorial saual minorit�at

,ii, Partidul Poporului va act

,iona

��n total�a ��nt,elegere cu Partidul Maghiar, ex-

cluz�and orice alt�a uniune politic�a, pe toat�a du-rata prezentei ��nt

,elegeri.

8. Prezenta��nt,elegere va r�am�ane valabil�a s

,i ��n ca-

zul ��n care Partidul Poporului ar ��ncheia vreocolaborare cu alt partid politic.

9. Acest pact se ��ncheie pe o perioad�a nelimi-tat�a, poate ��nceta doar ��n cazul ��n care aparne��nt

,elegeri, diferent

,e de puncte de vedere

��ntre statul rom�an s,i interesele minorit�at

,ii ma-

ghiare.

10. Acest pact intr�a ��n vigoare cu data de azi, ��ns�adata prezent�arii sale publice se va stabili cuacordul ambelor partide53.

Partidul Maghiar ��s,i consider�a ca misiunea sa

obt,inerea tuturor intereselor s

,i drepturilor pentru

minoritatea maghiar�a, ��s,i formuleaz�a urm�atoarele

dorint,e concrete realizabile ��n contextul relat

,iilor

actuale:

I

53�In leg�atur�a cu data prezent�arii publice a documentu-lui ��ncheiat la Ciucea trebuie s�a ment

,ion�am o oarecare

ret,inere, nejusti�cat�a, a p�art

,ilor semnatare. De aceea, zia-

ristul Tab�ery G�eza, care a a�at, la put,in�a vreme despre

��ncheierea lui, a f�acut, potrivit celor declarate de el ��n ro-manul citat, o vizit�a la Castel, unde s-a ��nt�alnit cu VeturiaGoga. Aceasta, preciz�andu-i c�a sot

,ul ei se a�a la Bucures

,ti,

��i va face, involuntar, o con�rmare a semn�arii documentului,dezv�aluindu-i s

,i numele p�art

,ii maghiare implicate. Ulterior,

la Cluj, Tab�ery G�eza va��nt�alni lideri ai conducerii PartiduluiMaghiar pe care ��i va surprinde cu datele cunoscute de el re-feritoare la acest document semnat. ( Am memorat numele.Seara am ajuns la Cluj. Am vizitat un prieten, unul dinconduc�atorii Partidului Maghiar, care s

,i-a semnat numele

pe fotogra�a lui Averescu . . . Prietenul meu, la ��nceput, sef�acea c�a nu ��nt

,elege. Apoi am enunt

,at numele celor care

au semnat. A r�amas cu gura c�ascat�a. ) Abia ulterior, el asemnalat evenimentul ��n ziarul unguresc Oradea.

1. Lista aleg�atorilor va � completat�a astfel��nc�at s�a asigure dreptul de alegere tutu-ror cet�at

,enilor care ��ndeplinesc condit

,iile din

legislat,ia referitoare la aleg�atori. Dac�a din mo-

tive temeinice nu se va corecta lista aleg�atorilor��nainte de cele mai apropiate alegeri, ��n acelcaz nu poate � refuzat�a desemnarea ace-lor cet�at

,eni care nu sunt cuprins

,i ��n lista

aleg�atorilor, ��ns�a ��ndeplinesc condit,iile ��nscrise

��n legea eligibilit�at,ii ( adic�a legea ce se refer�a

la cel ales).

Condit,iile dreptului de alegere s�a se utilizeze��n

egal�a m�asur�a fat,�a de tot

,i cet�at

,enii, indiferent

de nat,ionalitatea acestora.

2. Cu ocazia alegerii deputat,ilor s

,i senatorilor

Partidul Poporului s,i Partidul Maghiar se vor

sprijini reciproc. Partidul Poporului va spri-jini Partidul Maghiar ��n urm�atoarele zone dealegere:

(circumscript,ii electorale)

Alegeri senatoriale : Arad, Oradea, Mar-ghita, Miercurea Ciuc, Cluj, T�argu Mures

,,

Odorheiu Secuiesc, Satu Mare, Timis,oara s

,i

cele trei Scaune

Alegeri de deputat,i : Arad, Oradea, S�alard,

Marghita, S�acele, Miercurea Ciuc, Gheor-ghieni, T�argu Mures

,, Ernei, Miercurea Niraju-

lui, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Ho-morod, Satu Mare, Carei, Sf�antu Gheorghe,T�argu Secuiesc, Aita Mare.

�In aceste circumscript,ii, persoana va � desem-

nat�a de comisia administrativ�a a PartiduluiMaghiar.

�In toate celelalte circumscript,ii, Partidul Ma-

ghiar va ��ndemna aleg�atorii de nat,ionalitate

maghiar�a s�a voteze reprezentantul desemnatde Partidul Poporului.

Mai t�arziu, ��n urma realiz�arii reformei alegeri-lor, c�and alegerile vor avea loc pe baza listelor,��n acele circumscript

,ii unde Partidul Poporu-

lui s,i Partidul Maghiar dispun de organizat

,ii

proprii, ambele organizat,ii ale partidelor vor

alc�atui, pe baza ��nt,elegerii dintre ele, liste co-

mune. La alc�atuirea listelor comune, unde ��nprimul r�and se va lua ��n considerare valoareapolitic�a a persoanei desemnate s

,i doar ��n al

doiea r�and nat,ionalitatea acestuia. Totodat�a,


18

pentru evitarea ne��nt,elegerilor ulterioare, de

acum se stabiles,te c�a se asigur�a Partidului Ma-

ghiar cel put,in 18 mandate de deputat

,i s

,i 10

mandate senatoriale.

3. Reforma alegerilor se va realiza pe principiulproport

,ionalit�at

,ii reprezent�arii minorit�at

,ilor.

4. Cazurile incompatibilit�at,ii se vor stabili pe c�ai

legale, iar ��n cazul atac�arii ��n justit,ie a man-

datelor, va hot�ar�� Curtea de Casat,ie.

II

1. Pe l�ang�a a�rmarea principal�a a dreptului desupraveghere a Statului, asigurarea autono-miei Bisericii romano-catolice, reformate s

,i

unitariene ��n as,a fel ��nc�at acestea s-au dezvol-

tat pe parcursul istoriei, aceste organizat,ii

biserices,ti le practic�a ��n sensul legilor proprii.

Extinderea autonomiei statutului Bisericiiromano-catolice din Transilvania peste terito-riile de dincolo de Piatra Craiului.

Recunoas,terea dreptului de organizare liber�a

a Bisericii luterane ��n limba maghiar�a s,i al

Eparhi ei reformat e de pe l�ang�a Piatra Craiu-lui, cel luteran va � recunoscut s

,i de c�atre stat

pe baza organizat,iei autonome ce urmeaz�a a

deveni. Autonomia Statusului romano-catolicdin Transilvania astfel l�argit va � respectat�as,i ��n cazul Concordatului ��ncheiat cu Sf�antulScaun de la Roma.

�Inregistrarea legislativ�a a acestor autonomii(Programa Partidului Po-porului XII.D.)

2. Autorit�at,ile administrat

,iei publice se vor

abt,ine de la orice intervent

,ie ��n cazurile in-

terne ale comunit�at,ii biserices

,ti. Efectuarea

slujbelor biserices,ti s

,i programul bisericilor vor

funct,iona s

,i ��n cazul st�arii de asediu.

Executarea pierderii funct,iei unui preot

pronunt,at�a de autorit�at

,ile laice intr�a ��n

atribut,iile conducerii biserices

,ti ��n care

funct,ioneaz�a preotul.

3. Nu poate avea loc vreo represiune ��mpotrivabisericii,s

,colii biserices

,ti sau institut

,ie clerical�a

din cauza act,iunii sau neglijent

,ei vreunei per-

soane clericale.

4. Completarea salariilor preot,ilor maghiari de

c�atre stat ��n m�asur�a egal�a cu a preot,ilor de

etnie rom�an�a, plata se va face ��n acelas,i mod

s,i ��n acelas

,i timp.

5. Recunoas,terea s

,i asigurarea faptului c�a

toate bunurile (averile) unui protopopiat,biserici,s

,coli sau orice alt�a avere, ��n caz

de des�int,are, dac�a altfel nu dispune legea

proprie a protopopiatului ��n cauz�a, va intra ��nposesia organului ierarhic superior al aceluias

,i

protopopiat s,i nu ��n posesia Statului sau a

altei confesiuni biserices,ti. Nu va intra ��n

posesia altcuiva chiar dac�a va � considerat�amonument istoric.

Pentru interzicerea abuzurilor se va restabilistatus quo ante-ului. (de ex. ��n cazul protopo-iatului de la S�antimbru).

6. Recunoas,terea acelui drept c�a des�int

,area

unui protopopiat, eparhii poate � pronunt,at�a

numai de organizat,ia ierarhic�a superioar�a, ��n

sensul legilor biserices,ti proprii.

7. S,i ��n situat

,ia schimbat�a a patronatelor, acestea

��s,i vor ��ndeplini obligat

,iile ce le revin s

,i vor �

retrase toate acele ordonant,e care au interzis

exercitarea obligat,iilor patronale

8. Va � sanct,ionat�a ��n sensul legii � Codul Penal

� orice idee ce propag�a ��nstr�ainarea bunurilors,i averilor biserices

,ti.

III

1. Recunoas,terea acelor drepturi ale minorit�at

,ii

referitoare la limb�a, religie s,i neam, ca ��n

vederea satifacerii nevoilor, cu respectarealegislat

,iei s

,i cu recunoas

,terea dreptului de su-

praveghere al Statului, s�a poat�a ��n�int,a s

,coli

de orice fel sau limb�a de predare cu drept defunct

,ionare s

,i s�a poat�a � eliberate certi�cate

de absolvire recunoscute de stat.

Pentru confesiunile religioase se va asiguraacel drept ce are ��n vedere ��ntret

,inerea s

,i

ment,inerea funct

,ion�arii s

,colilor s�a poat�a pro-

cura baza material�a din donat,ii din partea

enorias,ilor, impozite impuse de biseric�a s

,i chiar

cu stabilirea taxei de s,colarizare.

2. Asigurarea funct,ion�arii libere a s

,colilor s

,i

��ncetarea persecut,iilor nefondate, abuzive, u


19

tilizate fat,�a de s

,colile confesionale cu limba

de predare maghiar�a existente. Partidul Ma-ghiar recunoas

,te dreptul de inspect

,ie al Sta-

tului s,i dores

,te ��ncetarea eventualelor nereguli

sau abuzuri dac�a acestea sunt constatate de ocercetare obiectiv�a.

3. Asigurarea dreptului civil s,i a libert�at

,ii

la ��nv�at,�am�ant precum institut

,iile bisericilor,

organizat,iilor sau asociat

,iilor s�a poat�a primi

la ��nscriere elevi f�ar�a a face discriminarea aces-tora pe considerente de nat

,ionalitate, religie s

,i

de sex.

4. Dac�a s,colile ��n limba rom�an�a bene�ciaz�a de

donat,ii din partea Statului atunci s

,i s

,colile cu

predare ��n limba maghiar�a vor bene�cia deacele donat

,ii ��n egal�a m�asur�a

5. Retrocedarea c�atre proprietari a materialelors,i cl�adirilor ce au fost construite cu capital ma-ghiar s

,i cu scopul de a servi populat

,ia de et-

nie maghiar�a � institut,ii culturale, religioase,

institut,ii de ��nv�at

,�am�ant realizate de comune,

biserici, organizat,ii s

,i asociat

,ii.

6. Nu poate � obligat nici un enorias,al nici unei

confesiuni, sub nici o form�a la contribut,ie pen-

tru alt�a confesiune dec�at fat,�a de confesiunea

c�areia��i apart,ine, nici m�acar la efectuarea unor

munci voluntare.

7. Programa s,colar�a a s

,colilor confesionale

se va stabili prin aprobarea Ministerului�Inv�at

,�am�antului. Limba de predare se va stabili

de c�atre �nant,atorul institut

,iei.

8. M�asurile s,i ordonant

,ele contrare punctelor de

mai sus se scot din jurisprudent,�a.

IV

1. Retrocedarea tuturor bunurilor sociale s,i do-

nate organizat,iilor care au fost luate ilegal

sau sub alte titluri (cazinoul din Lugoj, Deva,Terezianumul din Sibiu, Casa Maghiar�a dinBras

,ov).

2. Palatul de Cultur�a din T�argu Mures,va �

��ncredint,at unei comisii ai c�arei membri vor �

primarul oras,ului, consultant cultural, repre-

zentant al Ministerului Culturii s,i patru mem-

bri desemnat,i de cele patru confesiuni ale bise-

ricilor maghiare. Tot aceast�a procedur�a se vaurmas

,i ��n cazul Palatului Culturii din Arad.

3. Pentru teatrele maghiare se vor elibera at�ateaautorizat

,ii de funct

,ionare c�ate sunt de fapt la

momentul actual. �Incetarea cenzurii teatrale.S�a se asigure funct

,ionarea teatrului de var�a

al Teatrului Maghiar din Cluj contra sumeice nu dep�as

,es

,te cheltuielile de amortizare s

,i

��ntret,inere. �In cazurile cultural-artistice ma-

ghiare se ��n�int,eaz�a o comisie de trei membri

care va funct,iona pe l�ang�a Ministerul Culturii

ca organ de consiliere.

4. Autorizarea aducerii ��n t,ar�a a produselor de

pres�a s,i a c�art

,ilor care nu sunt compromise po-

litic.

5. �In funct,ie de posibilit�at

,i, reas

,ezarea tuturor

monumentelor istorice, a statuilor, picturilorcare au fost luate, mutate��n urma schimb�arilorstatale. Dac�a ��n anumite situat

,ii ne lovim de

unele obstacole, atunci acestea vor � expuse ��nmuzee s

,i vor � conservate corespunz�ator.

6. Recunoas,terea diplomelor obt

,inute de la uni-

versit�at,iile, colegiile din str�ain�atate.

7. Asociat,ia Cultural�a Maghiar�a din Transilvania

va � reas,ezat�a ��n drepturi, iar autorit�at

,ile gu-

vernamentale vor aproba regulamentul de baz�as,i funct

,ionarea acesteia.

V

1. S�a se recunoasc�a dreptul cet�at,enilor de etnie

maghiar�a ca ��n cazul contactului acestora cuautorit�at

,ile locale, administrative, s�a se poat�a

exprima verbal s,i ��n scris ��n limba lor matern�a.

2. Pe teritoriile unde num�arul locuitorilor de et-nie maghiar�a reprezint�a cel put

,in 25%, ��n

administrat,ia public�a s�a �e angajate s

,i per-

soane de etnie maghiar�a sau vorbitori delimb�a maghiar�a care cunosc tradit

,iile s

,i tra-

iul populat,iei maghiare. Situat

,ia actual�a, care

jignes,te s

,i interesele t

,�arii se va des�int

,a.


20

3. Pe teritoriile unde num�arul locuitorilor de et-nie maghiar�a reprezint�a cel put

,in 25%, denu-

mirile oras,elor, satelor, str�azilor, anunt

,urile de

interes public s�a apar�a s,i ��n limba maghiar�a.

S�a se retrag�a toate dispozit,iile ce se refer�a la

interzicerea folosirii limbii maghiare ��n spat,iile

institut,iilor publice, ��n spat

,iile c�ailor ferate de

stat. Denumirile teritoriilor cu majoritate ma-ghiar�a s�a r�am�an�a cele vechi.

4. Legile s,i ordonant

,ele guvernului vor ap�area s

,i

��n limba maghiar�a.

5. Pe teritoriile cu majoritate maghiar�a se va asi-gura utilizarea limbii maghiare oral s

,i scris, ��n

paralel.

6. Institut,iile locale s�a-s

,i recapete autonomia

dup�a alegerile locale s,i votarea legii reformei

alegerilor.

7. �In cadrul reformei administrat,iei publice s�a

se ia ��n considerare problemele s,i dorint

,ele

populat,iei de etnie maghiar�a.

8. S�a se asigure faptul c�a, ��n cazul administrat,iei

publice locale s,i al justit

,iei, pe teritoriile cu

majoritate maghiar�a, acestea nu se vor divizasau nu se vor desp�art

,i ��n mod arti�cial cu sco-

pul realiz�arii de majorit�at,i. �In aceast�a privint

,�a

se va respecta organizarea administrat,iei pu-

blice locale valabile la sf�ars,itul anului 1921 a

secuimii.

9. Reprezentarea proport,ional�a a maghiarimii ��n

consiliile ce funct,ioneaz�a ��n administrarea pu-

blic�a local�a.

10. �In�int,area judec�atoriei independente a

administrat,iei publice locale cu angajarea

��ntr-un num�ar corespunz�ator a personalului,judec�atorilor de etnie maghiar�a.

11. Organizarea ��n Ministerul de Interne a De-partamentului pentru minorit�at

,ile etnice, al

c�arui pres,edinte va � o persoan�a de etnie ma-

ghiar�a. Reprezentant,ii acestui Departament

cu funct,ii ��nalte vor � tot din r�andul mino-

rit�at,ilor etnice. Cu scopul rezolv�arii cazurilor

��nv�at,�am�antului s

,i bisericii, se va constitui c�ate

un Departament similar s,i ��n cadrul Ministe-

rului �Inv�at,�am�antului s

,i al Cultelor.

12. Conducerea acestor departamente va � asigu-rat�a de persoane de etnie maghiar�a sau devorbitori ai limbii maghiare s

,i cunosc�atori ai

relat,iilor maghiarilor. �In �ecare minister va �

angajat cel put,in un funct

,ionar de etnie ma-

ghiar�a.

VI

1. �In Justit,ie, contactul direct cu judec�atorii,

funct,ionarii, p�art

,ile implicate ��n procese, se va

produce ��n limba maghiar�a.

2. Acei avocat,i de etnie maghiar�a, care s

,i-au

obt,inut diplomele��nainte de 1 ianuarie 1922, ��n

fat,a instant

,elor din judec�atorii s�a poat�a prac-

tica ��n limba maghiar�a p�an�a ��n 31 decembrie1925. Acei avocat

,i, care, ��n aceast�a perioad�a,

nu s,i-au ��nsus

,it limba rom�an�a, nu pot � exclus

,i

din Colegiul Avocat,ilor. Avocat

,ii de etnie ma-

ghiar�a nu pot � examinat,i ��n nici un caz din

limba rom�an�a.

3. Pe toate teritoriile, unde populat,ia de et-

nie maghiar�a reprezint�a cel put,in 25%, ��n

proport,ie cu num�arul locuitorilor, s�a se anga-

jeze funct,ionari, judec�atori de etnie maghiar�a

sau buni cunosc�atori ai limbii maghiare.

4. Asigurarea independent,ei institut

,ionale a

Justit,iei.

VII

1. Executarea cinstit�a s,i independent�a a Legii

agrare s,i ��ncetarea abuzurilor comise ��n acest

domeniu.

2. �In cadrul Comisiei Agrare se va ��n�int,a un De-

partament care s�a decid�a singur s,i exclusiv ��n

cazul cererilor de revizuire ��n cazurile de ex-propriere din Banat s

,i Transilvania.

3. Dup�a executarea exproprierii s�a se asigure co-mercializarea liber�a a imobilelor r�amase prindecizii legale de�nitive.

4. Cazul propriet�at,ilor individuale din judet

,ul

Ciuc se va rezolva ��n mod drept, conformdispozit

,iilor Legii agrare s

,i, p�an�a la rezolvarea

acestei probleme, s�a se retrocedeze comunit�at,ii

toate acele bunuri, care, conform Legii agrare,nu intr�a sub expropriere.


21

5. Proprietatea montan�a Sovata, care reprezint�aproprietatea comun�a a 127 de comune din ve-chiul Scaun de Mures

,, s�a r�am�an�a ��n proprieta-

tea celui ce o det,ine p�an�a ��n prezent.

6. Schimbarea teritorial�a a organiz�ariiadministrat

,iei publice locale, ��n privint

,a

propriet�at,ii avem autorit�at

,i legislative, nu

schimb�am situat,iile s

,i modul de utilizare de

p�an�a acum.

7. �In�int,area de organizat

,ii economice, sindicate,

organizat,ii de grup s

,i de reprezentare a intere-

selor unei colectivit�at,i, aprobarea regulamen-

tului de funct,ionare a acestora, recunoas

,terea

personalit�at,ii lor juridice, organizat

,iile exis-

tente s,i cele care se vor ��n�int

,a ��n viitor vor

funct,iona liber, cu respectarea legislat

,iei ��n vi-

goare s,i nu pot � dependente de nici o auto-

rizare emis�a discret,ionar de administrat

,ia pu-

blic�a local�a. Funct,ionarea acestora poate � li-

mitat�a pe baza dreptului principal de supra-veghere al Statului dac�a acesta nu ar r�am�ane��n cadrul regulamentului propriu s

,i ��n cadrul

prev�azut de legislat,ia Statului.

8. �In�int,area s

,i dezvoltarea societ�at

,ilor(pe

act,iuni) economice, industriale, �nanciare s

,i

cooperativelor interne sau cel put,in 75% re-

prezent�and capitalul intern, care funct,ioneaz�a

sub conducerea direct,iunii compuse din

cet�at,eni rom�ani (cel put

,in 3

4 ), peste condit,iile

prev�azute de legislat,ia ��n vigoare economice s

,i

industriale, s�a nu �e legat�a de autorizarea cedepinde��n vreun fel de atribut

,iile discret

,ionare

ale administrat,iei publice locale.

9. Se asigur�a utilizarea liber�a a limbii materne,f�ar�a restrict

,ie, ��n domeniul economic, al afa-

cerilor s,i ��n viat

,a particular�a (pe scrisori, pe

etichete, pe panourile �rmelor s,i publicitate,

c�art,i etc.)

VIII

1. Rezolvarea dreapt�a a situat,iilor funct

,ionarilor

publici a�at,i ��nc�a ��n Rom�ania, care nu au de-

pus ��nc�a jur�am�antul, chiar reangajarea aces-tora ��n funct

,ii, ori, dac�a sunt ��ndeplinite

condit,iile, pensionarea ori compensarea aces-

tora. Vechimea ��n munc�a, din punctul

de vedere al pension�arii, va � considerat�ane��ntrerupt�a.

Repunerea ��n funct,ie a funct

,ionarilor care au

fost preluat,i de Statul Rom�an s

,i au depus

jur�am�antul s,i au fost concediat

,i din cauza

necunoas,terii limbii rom�ane, din alte cauze ne-

prev�azute ��n legislat,ia disciplinar�a ori cu negli-

jarea procedurii disciplinare.

2. Pentru revenirea la viat,a normal�a, s�a ��nceteze

m�asurile except,ionale, recrut�arile s

,i ��nchirierea

abuziv�a a locuint,elor, locuint

,ele nexepropriate

s�a �e redate proprietarilor lor de drept.

3. S�a se permit�a utilizarea culorilor ros,u, alb,

verde cu utilizarea comun�a, corespunz�atoare asimbolurilor rom�anes

,ti.

4. Partidul Maghiar se oblig�a s�a dirijeze, ��n sen-sul programului, propaganda politic�a a preseia�ate sub in�uent

,a sa. Dores

,te ca s

,i presa

Partidului Poporului s�a manifeste aceeas,i ati-

tudine.

Bucures,ti, 23 octombrie 1923

D. Dr. Grandpierre Emil,dr. Hajdu Istv�an,dr. P�al G�abor,dr. Ferenczy G �e za,dr. Gy�arf�as �Elemer,dr. Szele B �e la,

Octavian Goga54

Dr. Co nstantin Bucs,an

Se va urma ��ntocmai:Gen. Al. Averescu

Dup�a stabilirea poetului s,i a sot

,iei lui la Ciucea,

locul va � frecvent vizitat at�at de important,i lideri

politici, c�at s,i de numeros

,i scriitori, artis

,ti, aca-

demicieni, profesori universitari, importante perso-nalit�at

,i ale viet

,ii publice rom�anes

,ti, de pe tot cu-

prinsul t,�arii, dar s

,i str�aine. Poetul se simte tot

mai atras de frumuset,ile locului s

,i ��ncepe, ��nc�a din

anul 1930, s�a devin�a din ce ��n ce mai preocupat

54Trebuie, de asemenea, s�a remarc�am s,i impactul avut de

semnarea acestui Pact asupra Partidul de se


22

de destinul propriet�at,ii sale, dup�a moartea lui s

,i

a sot,iei sale. De aceea, ��n anul 1934, cu prilejul

unei ��nt�alniri ocazionale, la Castel, avut�a de Octa-vian Goga cu episcopii Nicolae Colan al Clujuluis,i Nicolae Popovici, episcopul Oradiei, el discut�aacest aspect s

,i cu cei doi ��nalt

,i ierarhi ai Bisericii

Ortodoxe Rom�ane.

Dup�a ce au trecut��n revist�a toate situat,iile �res

,ti

pentru astfel de cazuri, se pare c�a cei doi ierarhi i-au sugerat poetului politician s�a se g�andeasc�a laconstituirea unei m�an�astiri de c�alug�ari speciali55,c�arora s�a le lase spre administrare ��ntreaga lui pro-prietate de la Ciucea. De altfel, ��n Testamentul56

lui, redactat ��n anul 1935, el precizeaz�a clar aceast�asolut

,ie.

Tot ��n acest Testament apare c�at se poate de clars,i dorint

,a lui de a � ��nmorm�antat la Ciucea, unde

sot,ia57 sa s�a construiasc�a un mausoleu, ��n care s�a

�e ��nmorm�antat�a s,i ea.

Octavian Goga este interesat permanent s�a spo-reasc�a num�arul membrilor partidelor politice dincare face parte, s

,i pe care le conduce, ��ncerc�and

s�a atrag�a c�at mai mult,i ciuceni al�aturi de el. �In

acest sens, ��ncearc�a s�a-i atrag�a s,i prin o serie de de-

mersuri de creare a unor facilit�at,i moderne pentru

ciuceni. Astfel, deviind o parte a cursului Cris,ului

Repede, introduce curentul electric, prin instala-rea, la sf�ars

,itul anilor 1920- 1930, a aparaturii de

product,ie a curentului electric ��n perimetrul unei

fabrici de vat�a. Principalul bene�ciar al acesteiinvestit

,ii este Castelul, dar s

,i celela lte imobile de

pe proprietatea sa din Ciucea.

55Cei doi ierarhi au vorbit despre nevoia ��n�int,�arii unei

m�an�astiri alc�atuit�a din c�alug�ari intelectuali, care s�a se ocupede administrarea mos

,tenirii lui de la Ciucea.

56Poetul Octavian Goga ��s,i redacteaz�a Testamentul la

scurt�a vreme dup�a moartea neas,teptat�a a fratelui s�au Eugen

Goga. Prozatorul GOGA Eugen se nas,te la 11 dec. 1888,

��n comuna R�as,inari, judetul Sibiu - moare in 5 iun. 1935, la

Bucures,ti.

57�In leg�atur�a cu construct,ia propriu zis�a a acestui mauso-

leu, Veturia Goga a vorbit adesea despre intent,ia ei de a-l

ridica cu sprijinul marelui artist Constantin Br�ancus,i. Cu

acesta, ea s-a ��nt�alnit, de altfel, de c�ateva ori s,i l-a informat

s,i ��n leg�atur�a cu locul unde urma a-l construi. Constan-tin Br�ancus

,i, potrivit a�rmat

,iilor Veturiei Goga, s-a ar�atat

��nc�antat de aceast�a invitat,ie. Dar �ind extrem de ocupat

��n acea perioad�a, a ��nt�arz�aiat nepermis de mult trecerea latreab�a. Atunci Veturia Goga, care avea deja peste 55 de ani,i-a cerut s�a execute planurile dup�a care urma s�a construiasc�asingur�a acest monument funerar. Dar Br�ancus

,i i-ar � repli-

cat Veturiei: Br�ancus,i nu lucreaz�a cu h�artii. El ia dalta s

,i

ciocanul ��n m�an�a s,i as

,a trece la treab�a.

Constat�a, ��ns�a, c�a locuitorii satului Ciucea nu selas�a aproape deloc atras

,i de politica promovat�a de

poet, ��ndeosebi dup�a 1930.La Castel vin adesea s

,i delegat

,ii de cet�at

,eni din

toat�a zona de Vest a judet,ului Cluj, precum s

,i din

judet,ele S�alaj s

,i Bihor, dar s

,i din alte judet

,e, �e

spre a-i solicita sprijinul, inclusiv material s,i �nan-

ciar, �e pentru a-i cere diverse intervent,ii pe l�ang�a

autorit�at,ile vremii pentru rezolvarea unor chestiuni

de multe ori de ordin personal. Se pare c�a Octa-vian Goga intervine s

,i ajut�a, de �ecare dat�a, pe

tot,i cei ce-i solicit�a sprijinul. Totus

,i, statisticile nu

prezint�a rezultate deosebite, la Ciucea s,i ��n zon�a,

ale partidelor politice conduse de Goga la alegerileelectorale parlamentare.Octavian Goga este ��ns�a extrem de atent cu

aces,ti locuitori. Nu admite oamenilor politici cu

care colaboreaz�a s�a treac�a la m�asuri ��n fort,�a. Ve-

turia Goga vorbea, de exemplu, adeseori c�a Octa-vian Goga a intervenit personal s

,i l-a obligat pe

George Cuza, lider al L.A.N.C., partid politic cucare a colaborat Partidul Nat

,ional Cres

,tin, al c�arui

pres,edinte era poetul, care, la alegerile din toamna

anului 1937, a act,ionat dur ��mpotriva locuitorilor

evrei s,i unguri din Ciucea. Intervenind imediat, ��n

urma informat,iilor primite, Octavian Goga a dis-

pus lui George Cuza s�a p�ar�aseasc�a comuna Ciucea.Cel ��n cauz�a a pus de ��ndat�a ��n aplicare ordinulprimit. �In felul acesta, la alegerile respective satulCiucea a fost lipsit de o atmosfer�a tensionat�a, plin�ade ��ncordare.�In perioada de p�an�a ��n 7 mai 1938, poetul Octa-

vian Goga s,i sot

,ia lui au petrecut extrem de put

,in

timp la Ciucea. �Insemn�arile r�amase ��n urma Ve-turiei Goga arat�a faptul c�a poetul, prins ��n mareafebr�a politic�a, dar s

,i cu responsabilit�at

,i importante

s,i extrem de numeroase la Academia Rom�an�a(alc�arei vicepres

,edinte a fost vreme de trei mandate

succesive, ��n perioada 1931-1934), precum s,i ��n alte

��nalte institut,ii cultural-s

,tiint

,i�ce, el venea la Ciu-

cea frecvent, chiar dac�a r�am�anea aici doar c�atevazile. De aici se re��ntorcea la Bucures

,ti, pleca la

diverse activit�at,i politice sau academice ��n diverse

locat,ii din t

,ar�a sau se deplasa, relativ frecvent, ��n

str�ain�atate. Analiz�and cu atent,ie aceste ��nscrisuri,

putem trage concluzia c�a Octavian Goga era unadin cele mai ocupate personalit�at

,i ale viet

,ii publice,

politice s,i academice ale Rom�aniei interbelice.

Dar �ecare venire a lui la Ciucea era un prilej debucurie pentru el.


23

Aceast�a viat,�a extrem de plin�a s

,i agitat�a, zi de

zi, explic�a, ��ntr-un fel, de ce poezia s,i scrisul lui

literar-beletristic este tot mai s�arac, lu�andu-i loculscrisul s�au jurnalistic. Nu putem spune c�a, ��n ceicirca 18 ani de s

,edere a sa la Ciucea, el ar � reus

,it s�a

compun�a aici vreo lucrare beletristic�a de referint,�a.

�In calitate de s,ef de partid, parlamentar, dar s

,i de

ministru, Octavian Goga a scris numeroase acte s,i

declarat,ii politice, care l-au remarcat ca personali-

tate marcant�a a extremei drepte politice rom�anes,ti

interbelice58.Dup�a cum este cunoscut, la sf�ars

,itul anului 1937,

au loc noi alegeri parlamentare. Partidul Nat,ional

Cres,tin, condus de Octavian Goga, des

,i nu a

c�as,tigat alegerile respective, el este preferat de re-

gele Carol al II-lea, care ��i ��ncredint,eaz�a sarcina

form�arii unui nou guvern. Regele, care urm�area,de o bun�a bucat�a de vreme, s�a se r�azbune pe con-duc�atorii politici t

,�ar�anis

,ti s

,i liberali, a preferat un

partid politic mai slab reprezentat ��n Parlamentpentru a-l putea t

,ine sub ascultare. �Ii impune no-

ului prim ministru o serie de favorit,i regali pentru

unele funct,ii de ministru s

,i ��l ��mpinge pe Octavian

Goga spre o politic�a extremist�a s,i antisemit�a ex-

trem�a.De altfel, regele Carol al II-lea va face tot ce ��i

va sta ��n putint,�a spre a compromite s

,ansele politice

ale lui Octavian Goga, cunoscut ca vechi sust,in�ator

al monarhiei rom�anes,ti.

Monarhul urm�area, ��n realitate, nu organizareade noi alegeri electorale, prev�azute a avea loc ��nluna martie 1938, ci preg�atirea pentru declans

,area

instaur�arii propriei dictaturi regale. Numai c�a re-gele se pare c�a nu t

,inuse cont de toate aspectele,

dar mai ales de prestigiul omului de cultur�a careera Octavian Goga.Prin interviurile din presa extern�a, ��ndeosebi ��n

cea britanic�a, regele a vrut s�a atrag�a atent,ia asu-

pra orient�arii profund antisemite a guvernului, faptce a atras noi critici din partea unor importantepersonalit�at

,i pilitice ��mpotriva primului ministru,

a guvernului dar s,i a Rom�aniei.

Cu toat�a preocuparea sa ��nvers,unat�a de a se

ment,ine la putere, de a g�asi solut

,ii demne de in-

teresele poporului rom�an, Octavian Goga devinetreptat cons

,tient de minusurile oribile de caracter

58Se pare c�a aici, la Ciucea, el va preg�ati marea majoritatea intervent

,iilor lui parlamentare, precum s

,i a declarat

,iilor

politice, caracterizate ca �ind extremiste s,i antis

,ovine, care

��i vor crea un prost renume ��n timp.

ale regelui tranzact,ionist, as

,a cum ��s

,i permite s�a-l

numeasc�a pe Carol al II-lea.

Poetul, bun cunosc�ator al viet,ii publice

rom�anes,ti, devine cons

,tient de nevoia obt

,inerii

unui scor electoral care s�a-i asigure majoritateaparlamentar�a. Pe fondul tot mai presant al perico-lelor externe de care nu era lipsit�a t

,ara, populat

,ia

rom�aniei cap�at�a, tot mai rapid, o orientare sprepartidele de extrem�a dreapt�a, respectiv sprepartide ca L.A.N.C., Partidul Nat

,ional Cres

,tin,

respectiv Partidul legionar. De aceea, imediatdup�a preluarea puterii, Octavian Goga ��s

,i �xeaz�a

viitoarele t,inte electorale. Bene�ciind de sprijinul

total al generalului Ion Antonescu, el sondeaz�a (s,i

chiar ��i curteaz�a, am zice noi) pe liderii partidelorrespective, concepe diverse strategii electorale s

,i

��ncearc�a planuri care s�a-i asigure reus,ita la viitoa-

rele alegeri. Demersurile primului ministru rom�anpar, ��n scurt�a vreme, s�a devin�a ��ngrijor�atoarepentru regele59 ��nsus

,i. La r�andul s�au, cons

,tient de

orientarea masiv�a a populat,iei Rom�aniei spre par-

tidele de extrem�a dreapt�a, regelui Carol al II-leapare s�a-i �e din ce ��n ce mai team�a de rezultatul�nal al unor astfel de alegeri. De aceea, el trecerapid la o nou�a tactic�a: instaurarea neas

,teptat�a a

dictaturii regale60.

Prin urmare, la scurgerea a doar 43 de zile dela instaurarea guvernului Goga61, regele Carol al

59Regele pare preocupat, ��n primul r�and, de cres,terea

foarte rapid�a, ��n epoc�a, a renumelui politicianului, renumecare este v�azut de acesta ca o piedic�a, destul de greu de con-tracarat, pentru instaurarea preconizatei dictaturi regale,care s�a-i permit�a implicarea sa permanent�a ��n desf�as

,urarea

��ntregii viet,i politice rom�anes

,ti, implicare interzis�a monar-

hului de legislat,ia ��n vigoare. Regele nu pare deloc ��ngrijorat

de componenta extremist�a a orient�arii politice promovat�a depremier, orientare care era, de altfel, conform�a cu propria saatitudine politic�a ��n epoca respectiv�a, dup�a cum reiese dinanaliza declarat

,iilor s

,i intervent

,iilor lui ��n presa intern�a, dar

s,i ��n cea str�ain�a a vremii.60Amintim, ��n acest sens, s

,i faptul c�a, av�and ��n vedere

atmosfera extrem de tensionat�a, ostil�a, greu de st�ap�anit,creat�a ��n t

,ar�a ��n ultima perioad�a, dar mai ales ��n timpul

guvern�arii Goga, regele va obt,ine inclusiv acceptul principa-

lilor ambasadori occidentali (englez, francez s,i nord ameri-

can) pentru instaurarea dictaturii regale ��n Rom�ania.61�In r�andul clasei politice rom�anes

,ti circulau ves

,ti cu pri-

vire la iminenta demitere a primului ministru. Unii lideripolitici, ��ndeosebi cei ai Partidului Legionar, l-au sf�atuit peOctavian Goga s�a nu t

,in�a cont de m�asura ce va � dispus�a de

rege. Acestia aveau��n vedere inclusiv sprijinul de care se bu-cura guvernul condus de Octavian Goga din partea lui Hitler.Se miza, as

,adar, pe posibila implicare a f�uhrerului german,

care ar � modi�cat substant,ial viat

,a politic�a rom�aneasc�a.


24

II-lea dispune demiterea primului ministru la 10 fe-bruarie 1938 s

,i instaurarea dictaturii regale.

Pentru poetul patriot, lupt�ator consecvent pen-tru realizarea Rom�aniei Mari, decizia regal�a a fosto lovitur�a groaznic�a, nemeritat�a. �Intre m�asurile pecare ar � dorit s�a le ia s-a num�arat s

,i p�ar�asirea

de�nitiv�a a t,�arii s

,i stabilirea sa ��n Elvet

,ia62. S-a

deplasat, la scurt�a vreme dup�a demiterea lui, ��nnoua t

,ar�a de destinat

,ie aleas�a. Dar, ��nainte de ziua

lui de nas,tere, s-a ��ntors din nou ��n Bucures

,ti, unde

a conferent,iat, la Academia Rom�an�a, despre Aus-

tria s,i perioada ocupat

,iei acesteia de c�atre trupele

germane, operat,ie pe care a urm�arit-o ��n Viena, de

la balconul unui hotel.Revenit ��n t

,ar�a, dup�a un scurt popas la Buda-

pesta, unde a avut discut,ii cu lideri politici ma-

ghiari important,i pe teme legate de ambit

,iile revi-

zioniste ungures,ti, Octavian Goga constat�a luarea

de m�asuri dure de c�atre regele Carol al II-lea, careaveau menirea s�a schimbe efectiv chipul Rom�aniei:des�int

,area partidelor politice, ��n�int

,area unui par-

tid politic unic, intitulat Totul pentru T,ar�a, adop-

tarea unei noi constitut,ii, crearea unui guvern con-

dus de patriarhul Miron Cristea, implicarea per-manent�a a rege lui Carol al II-lea ��n desf�as

,urarea

propriu-zis�a a ��ntregii viet,i social-economice s

,i po-

litice a t,�arii etc.

Re��ntoarcerea ultimului prim ministru al perioa-dei democratice rom�anes

,ti l-a ��nsp�aim�antat efec-

tiv pe regele Carol al II-lea, oblig�andu-l s�a treac�a,ne��nt�arziat la m�asura suprim�arii lui �zice63. A dis-

Dar Octavian Goga, dovedind interes s,i respectul cuvenit

fat,�a det

,ara lui s

,i de nevoile reale ale rom�anilor nu a t

,inut

cont de aceste sfaturi s,i a acceptat decizia de demitere luat�a

��mpotriva sa de rege.62Octavian Goga det

,inuse rolul de coordonator al relat

,iilor

bilaterale rom�ano-elvet,iene pe linie francmasonic�a. Era,

as,adar, bine cunoscut s

,i apreciat de elita politic�a s

,i cul-

tural�a a acestei t,�ari ( deoarece s-a num�arat printre pri-

mii traduc�atori ��n limba rom�an�a a unor poeme elvet,iene

de expresie german�a). �In plus, anual, el a vizitat Elvet,ia

��mpreun�a cu sot,ia sa. �In prima faz�a, aceasta p�area s�a achi-

eseze la planurile sale. Dar ulterior, a f�acut tot ce i-a stat��n putint

,�a spre a le z�ad�arnici. Ne exprim�am convingerea c�a

stabilirea lui ��n Elvet,ia i-ar � permis s�a tr�aiasc�a, departe

de planurile m�ars,ave ale odiosului rege Carol al II-lea s

,i ale

subordonat,ilor acestuia, tr�aind mult peste data de 7 mai

1938.63Carol al II-lea se temea, efectiv, de prestigiul nat

,ional

s,i internat

,ional imens al fostului s�au prim ministru. Era

la curent cu relat,iile extrem de apropiate ale poetului cu

mari personalit�at,i politice vest europene, inclu-siv cu Adolf

Hitler s,i cu ducele Mussolini. Av�and ��n vedere apetitul lui

Hitler pentru ocuparea altor state, regelui ��i era fric�a de

pus as,adar s

,efului Serviciului secret s�a treac�a la

aplicarea planului de a sc�apa, rapid, cu orice pret,,

de Octavian Goga. Mihail Moruzov a trecut urgentla treab�a. Urm�arind pas cu pas deplas�arile poetu-lui s

,i ale sot

,iei acestuia, el a fost ��n �ecare clip�a la

curent cu situat,ia.

Astfel, el a s,tiut c�a, la ��nceputul lunii mai 1938,

la put,in�a vreme dup�a revenirea cuplului Goga

din Elvet,ia, poetul Octavian Goga a r�amas sin-

gur la Ciucea, ��n vreme ce a trimis-o pe sot,ia64

sa la Bucures,ti pentru a prezent

,a ministrului

de externe Nicolae Petrescu-Comnen rezumatuldiscut

,iilor avute de el, de cur�and, la Budapesta cu

important,i lideri s

,i factori politici implicat

,i ��n poli-

tica revizionist�a promovat�a ��n epoc�a de autorit�at,ile

maghiare.

De situat,ia existent�a a pro�tat ne��nt�arziat Mihail

Moruzov, care, prin apropia t,i colaboratori, l-a scos

pe Octavian Goga de la Ciucea, duc�andu-l la Cluj,��n data de 5 mai 1938. Aici, ��n timpul s

,ederii s

,i al

opririi grupului la celebrul restaurant New York, adispus ca, ��n berea servit�a poetului, s�a �e adminis-trat�a otrav�a cu efect ��nt�arziat.65

Revenit la Ciucea, el face o baie, moment ��ncare se declans

,eaz�a s

,i efectul otr�avirii sale. Av�and

al�aturi doar pe valetul s�au, acesta nu s-a priceputprea mult la m�asurile ce s-ar � cuvenit a � lu-ate. Chemat la c�ap�at�aiul bolnavului, medicul localPerciun, de la dispensarul comunal, gres

,es

,te dia-

gnosticul66. Prietena cea mai apropiat�a a familiei,

posibilitatea ca s,i Rom�ania s�a ajung�a, ��n scurt timp, la o

astfel de ocupat,ie german�a. De aceea, el vroia s�a ��nt�arzie

acest fel de politic�a inclusiv prin disparit,ia fostului s�au prim

ministru, a c�arui pozit,ie �logerman�a ��i era foarte cunoscut�a.

64Se pare c�a relat,iile ei str�anse cu diverse servicii secrete

din t,ar�a s

,i de peste hotare au avertizat-o pe Veturia Goga

��n leg�atur�a cu riscul otr�avirii sot,ului ei. De aceea, potrivit

��nsemn�arilor f�acute de aceasta, ea a fost complet ��mpotrivaies

,irii poetului de la Ciucea f�ar�a a o avea pe ea al�aturi. Din

p�acate, ��n absent,a ei s

,i neav�and al�aturi nici o alt�a persoan�a,

mai apropiat�a, care s�a-l poat�a ap�ara de acest pericol, c�at sepoate de real, Octavian Goga a acceptat deplasarea la Cluj��n absent

,a sot

,iei sale.

65Vezi toate detaliile evenimentului prezentate de mine pelarg ��n lucrarea mea intitualat�a Goga s

,i Franc maso-

neria, edit,ia a II-a, Cluj-Napoca, Editura Sedan, 2013, p.

112-148.66El, se pare, c�a a confundat starea poetului cu semnele vi-

zibile ale st�arii ce ar produce renumita congestie cerebral�a,considerat�a, de atunci, inclusiv de Veturia Goga, ca �indadev�arata cauz�a a mort

,ii poetului. Aceast�a grav�a confuzie

a determinat s,i stabilirea unui tratament complet neadec-

vat, care, se pare, nu a mai putut opri evolut,ia ulterioar�a a

situat,ie is

,i salvarea pacientului.


25

doamna Lucret,ia Barbul, ��i comunic�a, telefonic, Ve-

turiei situat,ia produs�a. �In urma discut

,iilor avute,

Veturia Goga��i cere doamnei Barbul s�a solicite spri-jinul doctorului Hat

,ieganu. Acesta se deplaseaz�a

urgent la Ciucea, ��nsot,it de mai mult

,i medici. Con-

stat�a diagnosticul gres,it s

,i medicat

,ia neadecvat�a,

dar s,i faptul c�a situat

,ia este f�ar�a ies

,ire. �In data de

7 mai 1938, ��n jurul orei 14.15, poetul moare, ��ndormitorul din Ciucea. Veturia Goga era plecat�ala Bucures

,ti s

,i de acolo la Ias

,i, la ��nt�alnirea cu mi-

nistrul de externe Nicolae Petrescu-Comnen. C�andajunge din nou acas�a, constat�a c�a situat

,ia era f�ar�a

ies,ire, iar poetul murise67.�In absent

,a sot

,iei sale, poetul a cerut valetului

s�au o foaie de h�artie s,i un stilou. A ��ncercat s�a-i

lase sot,iei sale un bilet. Poate chiar s�a descrie cele

��nt�am-plate. Dar a apucat doar s�a scrie Drag�a Dun(de la numelede alint Dundel, folosit de el la adresasot

,iei sale), dup�a care i-a c�azut stiloul din m�an�a.

Moartea poetului68 a surprins pe toat�a lumea.Avea doar 57 de ani, o lun�a s

,i s

,ase zile. At�at presa,

c�at s,i clasa politic�a au r�amas de-a dreptul s

,ocat

,i

de disparit,ia celui ce era cunoscut sub sintagma de

poet al p�atimirii noastre69.

Veturia Goga nu a crezut nici o clip�a ��n cauzamort

,ii: congestia cerebral�a70, �xat�a, din put

,in�a pri-

67Cu privire la motivul mort,ii, respectiv otr�avirea sa cu

otrav�a cu ��nt�arziere, mai dispun de ��nsemn�arile unui fostangajat al Castelului, originar din Negreni, care lucra caajutor de birjar, iar dup�a disparit

,ia gr�adinarului ungur, a

fost mutat ��n locul acestuia. Am publicat ��nsemn�arile sale��n revista Cetatea cultural�a, ��n anul 2014.

68Dup�a publicarea c�art,ii mele Goga s

,i Francma-

soneria au existat c�ateva ��ncerc�ari de a m�a convinge c�aadev�arat

,ii vinovat

,i de moartea poetului ar � francmasonii.

S�a nu se uite c�a poetul a fost francmason p�an�a aproape desf�ars

,itul viet

,ii c�and, printr-o cerere adresat�a lui Jean Pan-

gal, personalitate important�a a Francmasoneriei rom�anes,ti,

Octavian Goga a demisionat. Ori, au ��ncercat s�a declarebinevoitorii mei sf�a-tuitori, este s

,tiut faptul c�a din Franc-

masonerie se poate ies,i doar cu picioarele ��nainte. De ase-

menea, s-a ��ncercat sust,inerea unei teze care cont

,ine s

,i put

,in

adev�ar: ��n perioada c�and a avut loc crima, lideri important,i

ai Francmasoneriei au fost promovat,i de Carol al II-lea ��n

��nalte demnit�at,i. Iar ca mult

,umire, Francmasoneria a luat

m�asurile as,teptate de rege de suprimare a fostului prim mi-

nistru al Rom�aniei. �In plus, Francmasoneria rom�an�a avea,la r�andu-i, o mult

,ime de cauze proprii, prin care s�a se justi-

�ce gestul s�av�ars,it.

69Numele de poet al p�atimirii noastre i-a fost dat de fostullui profesor Vasile Goldis

,, de la Liceul Andrei S

,aguna din

Bras,ov

70Aceast�a cauz�a a mort,ii poetului o ��nt�alnim s

,i ��n prezent

��n diverse articole sau studii ce ��i sunt consacrate. VeturiaGoga nu a ��ndr�aznit s�a o spun�a public c�a adev�arata cauz�a

cepere de medicul Perciun, dar, din motive ce ��miscap�a, a preferat s�a sust

,in�a un mare neadev�ar, care,

am simt,it eu ��nsumi de at�atea ori, nu-i f�acea abso-

lut nici o pl�acere.

Deoarece, cu put,in timp ��nainte Octavian Goga

a fost primul ministru al Rom�aniei, regele Carolal II-lea a fost nevoit s�a dispun�a preg�atirea doliu-lui nat

,ional s

,i a ��nmorm�ant�arii o�ciale a poetului.

Trupul ne��nsu�et,it al acestuia a fost transportat,

cu un tren mortuar, la Bucures,ti71, unde, la data

de 10 mai 1938, s-a o�ciat, ��n prezent,a unei mult

,imi

imense, de sute de mii de persoane, a multor preot,i

s,i a altor reprezentant

,i ai clerului, ��nmorm�antarea

lui la cimitirul Bellu.

Dup�a deschiderea Testamentului, Veturia Goga aconstatat dorint

,a poetului de a � ��nmorm�antat la

Ciucea, ��ntr-un mausoleu construit de sot,ia sa.

Dup�a ��nmorm�antarea lui Octavian Goga la Be-llu, asupra Veturiei Goga se vor abate numeroaseacuzat

,ii, din cele mai aberante, ajung�andu-se, ��n

scurt�a vreme, la un proces dur, init,iat de Con-

stantin Bus,ecan, fostul cumnat al poetului, pentru

��mp�art,irea averii r�amase dup�a sot

,ul ei. Dar s

,i pen-

tru mutarea poetului ��n cimitirul de la R�as,inari, ��n

a mort,ii sot

,ului ei o reprezinta otrava cu ��nt�arziere. Totus

,i,

ca urmare a cererii adresate de ea, personal, lui Hitler s,i de-

punerea memoriului la Bertechsgaden, res,edint

,a preferat�a

a f�uhrerului, de a o ajuta s�a clari�ce cauza real�a a acesteistranii mort

,i, f�uhrerul german a oferit detalii clare Veturiei

Goga, inclusiv cu privire la f�aptuitori. Dar, din p�acate, eanu a reus

,it niciodat�a s�a spun�a adev�arul ��n leg�atur�a cu acest

aspect. Mai mult chiar, urm�arind modul ��n care vorbeamturis

,tilor Geanina Luca, fata crescut�a de Veturia Goga s

,i

auzind c�a spuneam adev�arul, ea s-a adresat speriat�a Vetu-riei Goga, cer�andu-i s�a intervin�a. Aceasta m-a privit cuv�adit�a team�a s

,i m-a rugat s�a nu mai spun dec�at ceea ce

scria ��n c�art,i: respectiv cauza mort

,ii e congestia cerebral�a.

Cu acelas,i prilej, Veturia Goga mi-a spus c�a eu trebuie s-o

feresc de necazuri. Atunci nu am ��nt,eles sensul exact al spu-

selor sale, dar am decis s�a dau curs cererii ei de a o feri denecazuri.

71Din dispozit,ia regelui, s-au depus mari eforturi pentru

a ��nt�arzia c�at mai mult sosirea trenului mortuar ��n Capi-tal�a. Trenul respectiv trebuia s�a ajung�a ��n Bucures

,ti c�at

mai t�arziu posibil, de preferat la o or�a t�arzie din noapte.Chiar dac�a i-a reus

,it regelui acest plan, peste 60.000 de

bucures,teni l-au ��nt�ampinat ��n Gara de Nord pe poetul de-

cedat, ��nsot,indu-l apoi p�an�a la Ateneul Rom�an. Pe tot par-

cursul drumului de la Ciucea la Bucures,ti, trenul a oprit ��n

toate g�arile importante de pe ruta respectiv�a. Sute de miide t

,�arani s

,i de oameni simpli au venit la gar�a s�a ��l salute pe

poetul patriot s,i s�a-s

,i ia r�amas bun de la fostul prim minis-

tru al Rom�aniei. �Intreaga Rom�anie p�area s�a regrete stranias,i neas

,teptata sa disparit

,ie.


26

cavoul familiei72. Veturia Goga, cea numit�a, cusarcasm, V�aduva neagr�a a poetului, nu va cedadorint

,ei de ��mbog�at

,ire a rudelor poetului. Ea va

c�as,tiga procesul s

,i va reus

,i, ��n luna august 1938,

s�a ��l aduc�a pe poet spre a-l ��nhuma ��ntr-un cavousituat mai sus de biserica ortodox�a din G�alp�aia,de l�ang�a Jibou. Apoi, va ��n�int

,a, ��n anul 1939,

m�an�astirea pe care s,i-o dorise poetul. Dar, la scurt�a

vreme, va��ncepe cel de-al II-lea r�azboi mondial. IarCiucea va � cuprins�a��n partea de teritoriu a Ardea-lului de nord vest cedat�a Ungariei��n urma semn�arii,la 30 august 1940, a Diktatului de la Viena. �Inc�a dela ��nceputul lunii septembrie, Ciucea va � ocupat�ade fort

,ele armate hitleriste, iar un colonel al unui re-

giment de honvezi ��i cere Veturiei s�a se preg�ateasc�apentru a p�ar�asi de�nitiv Ciucea. Noroc c�a, ��n acelemomente, apare fostul gr�adinar al Castelului, p�an�a��n preajma datei de 7 mai 1938.

P�an�a la p�ar�asirea Ciucei, Veturia Goga acump�arat marea majoritate a materialelor deconstruct

,ie necesare ridic�arii mausoleului rezervat

sot,ului ei. A fost adus�a piatra din Banat, transpor-

tat�a cu c�arut,a de la gar�a p�an�a la locul unde se ri-

dic�a ��n prezent aceast�a construct,ie. Aici a ��nceput

ulterior t�aierea cu �rezul la dimensiunile stabilitede zidarul J�ozsef Kuczka.Cu ajutorul fostului gr�adinar, ��mbr�acat ��n cos-

tumul militar speci�c serviciului secret unguresc,Veturia Goga va p�ar�asi ��n scurt�a vreme Ciucea s

,i

va act,iona, ca vicepres

,edint�a a Consiliului de Pa-

tronaj, condus de Maria Antonescu, sot,ia s

,efului

Statului. Va act,iona ��n domeniul ajutor�arii sute-

lor de mii de refugiat,i rom�ani, departe de Ciucea,

p�an�a ��n toamna anului 1944. Atunci va � arestat�a,sub acuzat

,ia de subminare a economiei nat

,ionale,

o serie de act,iuni considerate ilicite s�av�ars

,ite de ea

��n timpul celui de al II-lea r�azboi nondial, dar s,i

pentru faptul c�a era v�aduva fostului prim ministru,

72Veturia Goga mi-a vorbit adesea despre ��nt�ampl�arileaducerii cadavrului sot

,ului ei la Ciucea. Pe timpul de-

plas�arii, cadavrul a disp�arut, �ind dus la R�as,inari. �Ins�a Ve-

turia Goga nu a renunt,at la intent

,ia sa, recuper�and ��n scurt

timp cadavrul s,i reus

,ind aducerea lui la cavoul din Ciucea.

Aici, ��n prezent,a unor mari personalit�at

,i politice, inclusiv

a generalului Ion Antonescu, publice s,i academice (amintim

prezent,a a numeros

,i profesori de la Universit�at

,ile din t

,ar�a,

dar s,i a unor membri marcant

,i ai Academiei Rom�ane, a unui

numeros public, cadavrul este re��nhumat la Ciucea, ��n cavoultemporar, situat mai sus de Bisericut

,a de lemn, adus�a din

satul G�alp�aia, de l�ang�a Jibou, unde va r�am�ane vreme de20 de ani, perioad�a ��n care Veturia Goga va act

,iona pentru

construirea acelui mausoleu pe care s,i-l dorea fostul ei sot

,.

de extrem�a dreapt�a, Octavian Goga. Va � apoi ju-decat�a de Tribunalul Poporului, care, ��n anul 1946,o condamn�a la domiciliu fort

,at, stabilit, la cererea

sa, la Ciucea.

S,ansa deosebit�a a Veturiei Goga73 ��n noul regim

a reprezentat-o numirea, la 6 martie 1945, a �nuluiei, dr. Petru Groza, ca prim ministru al Rom�aniei.�In po�da rapoartelor zilnice f�acute de echipa de Se-curitate74, care a fost ��n�int

,at�a special, ��n cadrul

73Extrem de util�a s-a dovedit pentru Veturia Goga s,i atitu-

dinea avut�a de ea cu liderul comunist Gheorghe GheorghiuDej ��n perioada c�and acesta era prizonier ��nchis la T�arguJiu. De asemenea, la scurt�a vreme dup�a stabilirea ei laCiucea, Veturia Goga va ��ntreprinde diverse act

,iuni fat

,�a de

Ana Pauker, noul ministru de Externe ��n guvernul condusde dr. Petru Groza. Toate aceste relat

,ii au salvat-o de la

��nchisoarea efectiv�a ��n ��nchisorile gulagului comunist, faptce nu s-a ��nt�amplat, ��ns�a, s

,i cu Maria Antonescu, pres

,edinta

Consiliului de Patronaj.74Potrivit documentelor studiate de noi la CNSAS

Bucures,ti, la Huedin a fost instituit�a o echip�a de urm�arire

a familiei Goga ��nc�a din anii 1920. Dup�a moartea poetului,echipa respectiv�a nu a fost des�int

,at�a, ci, dimpotriv�a, a cres-

cut numeric prin angajarea a numeros,i o�t

,eri, dar s

,i colabo-

ratori externi, inclusiv din r�andurile personalului ce lucra laCastel sau al cunos

,tint

,elor sau apropiat

,ilor Veturiei Goga.

(Amintesc aici numele Gianinei Luca, fata crescut�a de Vetu-ria Goga, care s-a num�arat printre cei care a scris note infor-mative legate de cele ��nt�amplate la Castel. Nu ��ntotdeaunacu bun�a credint

,�a. Apoi amintesc numele lui Teodor Vancea,

fost angajat al Castelului. Sau cel al fostului s,ef al Postului

local al Milit,iei, plutonierul Viorel Rusu.) Amintesc aici fap-

tul c�a aceast�a echip�a act,iona permanent, zi s

,i noapte, f�ar�a

a-s,i reduce ��n vreun fel activitatea de urm�arire. (Au fost

lansate o serie de acuzat,ii deosebit de grave s

,i periculoase

privind leg�aturile pe care Veturia Goga, fost�a spioan�a, le-ar� avut cu serviciile str�aine de spionaj, francez, englez saunord-american. Dar s

,i ��n leg�atur�a cu posibilele leg�aturi sta-

bilite de Veturia Goga cu reprezentant,ii din Munt

,ii Apuseni

ai grupurilor de partizani. S,i o serie de mari neadev�aruri le-

gate de relat,iile directe, caracterizate, conform informatori-

lor, prin durit�at,i s

,i r�aut�at

,i deosebite din partea sa, existente

��ntre ea s,i diver s

,i angajat

,i de la Castel sau cu reprezentant

,i

locali ai Milit,iei etc.) Pentru a g�asi motive, aparent legale,

care s�a le permit�a intervent,ia la Castel, inclusiv preluarea

de bunuri, ��ndeosebi corespondent,�a s

,i acte o�ciale legate de

poet s,i de activitatea politic�a desf�as

,urat�a de acesta, erau

imaginate frecvent de o�t,erii de Securitate de la Cluj s

,i Hu-

edin diverse denunt,uri, de cele mai multe ori de inspirat

,ie

comunist�a: c�a ar avea ��n jur de 300 de piei de astrahan, darnu sunt date pentru a � f�acute c�aciuli pentru clasa munci-toare sau c�a Veturia Goga ar avea, luate de Veturia Gogadin rezervele de pe front, peste 250 de perechi de bocanci,��n vreme ce reprezentant

,ii clasei muncitoare umbl�a descult

,i

etc. �In baza lor, mai mult,i o�t

,eri anchetatori se prezentau la

Castel, unde ��ncepeau anchete s,i veri�c�ari am�anunt

,ite. De

�ecare dat�a, plecau lu�and cu ei noi materiale scrise g�asite ��narhiva personal�a sau din cea a poetului de la Ciucea. Doaras

,a se explic�a cantitatea considerabil�a de documente, acte,


27

organizat,iei raionale de la Huedin a Securit�at

,ii75

Statului, Veturia Goga a trecut s,i prin perioada de

domiciliu fort,at. A fost o perioad�a plin�a de lipsuri s

,i

privat,iuni, de acuzat

,ii nedrepte etc. ��n care princi-

pala sa preocupare a reprezentat-o �nalizarea con-struirii mausoleului. Retras�a la Ciucea s

,i sc�ap�and

de tracas�arile zilnice ale reprezentant,ilor Puterii

vremii, Veturia Goga s,i-a petrecut majoritatea tim-

pului execut�and pl�acile de mozaic s,i preocup�andu-

se de continuarea, cu orice pret,, a lucr�arilor de

construct,ie. A bene�ciat s

,i de sprijinul permanent

al unor persoane, inclusiv femei, din Ciucea, careerau, ceas de ceas, al�aturi de ea, execut�and lucr�arilece li se repartizau, ��n afara celor de ��ntret

,inere a

Castelului.

Fosta nevast�a de prim ministru s,i membr�a de

frunte a elitei mondene a Rom�aniei interbelice, Ve-turia Goga, declarat�a de autorit�at

,ile comuniste in-

clusiv chiabur, a ��nv�at,at, din nou, s�a tr�aiasc�a sim-

plu, s�a munceasc�a permanent, inclusiv s�a mulg�a,zilnic, cele dou�a bivolit

,e pe care le avea. Majorita-

tea bunurilor produse de gospod�aria sa din Ciuceaerau folosite pentru supraviet

,uirea ei proprie, pen-

tru achitarea marilor taxe s,i impozite ce-i reveneau,

iar, mai t�arziu, inclusiv pentru a-i ajuta pe alt,ii, din

aceeas,i clas�a social�a ca a ei, dar s

,i a familiei frate-

lui s�au Pompiliu Mures,an, din Sibiu, precum s

,i a

fotogra�i etc. ridicate ��n urma respectivelor veri�c�ari f�acute.Din fericire, cea mai mare parte a documentelor respective,ridicate, ��n general, dar nu exclusiv, de la Castelul din Ciuceaal poetului au r�amas ��n Arhiva CNSAS s

,i pot � consultate.

Dup�a 2010, am folosit o parte a materialului g�asit de minela CNSAS Bucures

,ti pentru organizarea unui mare num�ar

de manifest�ari cultural-s,tiint

,i�ce s

,i expozit

,ii ��n numeroase

centre urbane din Ardeal s,i Banat. Inclusiv cele cuprinse ��n

cadrul Anului nat,ional Octavian Goga, organizate de mine

s,i de Casa de cultur�a a municipiului Cluj-Napoca pe par-cursul anului 2013, la ��mplinirea a 75 de ani de la moarteapoetului. Dar s

,i pentru editarea s

,i tip�arirea articole, stu-

dii s,i c�art

,i, ��n general a unor lucr�ari consacrate mai bunei

cunoas,teri a viet

,ii s

,i activit�at

,ii desf�as

,urate de poetul s

,i omul

politic Octavian Goga.75�In dosarul Veturiei Goga de la CNSAS Bucures

,ti, am

g�asit s,i circa 3 documente olografe, care dovedesc faptul c�a,

urmare a presiunii psihice extreme la care a fost supus�a ��npermanent

,�a, ea a semnat o declarat

,ie de colaborator al Se-

curit�at,ii Statului. Credem c�a semnarea acestui document

a ��nsemnat trecerea treptat�a de la situat,ia de prigoan�a la

care a fost supus�a, mai mult,i ani de zile, la cea de colabora-

toare, de pe picior de egalitate cu elita politic�a a timpului.Documentele semnate de Veturia Goga se refereau, ��n gene-ral, exclusiv la activitatea sa s

,i nu cont

,ineau absolut nici o

acuzat,ie care s�a-i priveasc�a pe colaboratorii s�ai, pe cunoscut

,i

sau alte persoane cu care a intrat ��n contact.

unora dintre fos,tii colaboratori apropiat

,i ai sot

,ului

s�au, s�a tr�aiasc�a.

Zilnic, ea obis,nuia s�a predea o parte a lapte-

lui muls la Cooperativa de consum, care-i achitalunar sume penibil de mici, folosite de ea pentrutreburile gospod�ares

,ti, plata salariilor personalului

care lucra la mausoleu sau pentru a cump�ara ma-terialele de construct

,ie necesare. (La fel proceda,

toamna, c�and vindea cea mai mare parte a fructelorobt

,inute din gr�adina din jurul Castelului tot Coo-

perativei locale de consum. Pres,edintele acestui or-

ganism, M�andrut,Teodor, apreciind gestul s

,i efor-

turile mari pe care le f�acea Veturia Goga, obis,nuia

s�a o pl�ateasc�a la sumele maxime ce le avea, pe carele permitea legea, pentru a-i asigura resursele �nan-ciare necesare supraviet

,uirii ei pe timpul iernii ce

urma.) Pentru acest ultim aspect, - respectiv pen-tru a cump�ara materiale de construct

,ii s

,i a-s

,i pl�ati,

lunar, lucr�atorii -,Veturia Goga, la sfatul amical al�nului ei, dr. Petru Groza, a folosit s

,i o parte a

p�am�antului din domeniul de la Ciucea (��ndeosebiterenul din gr�adina Goghii76 de peste Vale), pe carel-a v�andut sau l-a donat, ��n timp, unor apropiat

,i co-

laboratori ai s�ai. Aici au fost construite de aces,tia

locuint,e, unde tr�aiesc��n prezent o parte a urmas

,ilor

lor.

O alt�a preocupare constant�a a Veturiei Goga,care a reus

,it, prin inteligent

,�a deosebit�a s

,i perma-

nent�a preocupare s�a evite pierderea propriet�at,ii

sale din Ciucea77, dar chiar s,i pierderea libert�at

,ii ei

76Pe terenul astfel denumit de localnici, pe timpul viet,ii

lui Octavian Goga, erau adunate, ca ��ntr-un fel de as,a zis�a

gr�adin�a zoologic�a, tot felul de rase de animale s�albatice sauspecii de p�as�ari: lupi, urs

,i, vulpi etc. Preciz�am c�a aceast�a

suprafat,�a de teren, destul de mare, a fost cump�arat�a de poet

de la Berta Boncza. Cea mai mare parte a ei a revenit, ��ntimp, lui Puiu Petru, o persoan�a ce a lucrat, ani de zile, laCastel. La fel ca �ul mai mic al aceluia, pe care ��l chematot Puiu Petru, dar s

,i sot

,ia acestuia, devenit

,i, dup�a 1968,

angajat,i cu carte de munc�a ai Muzeului memorial, condus

de Veturia Goga.77Au existat numeroase ��ncerc�ari f�acute de autorit�at

,ile co-

muniste clujene s,i de la nivel nat

,ional de a nat

,ionaliza Caste-

lul de la Ciucea s,i ��ntreaga proprietate det

,inut�a de Veturia

Goga aici. La aceste demersuri mai amintim s,i preocupa-

rea urmas,ilor poetului de a ��mp�art

,i cu ei ��ntreaga mos

,tenire

r�amas�a ��n urma acestuia. Din fericire, nici un astfel de de-mers nu s-a bucurat de succes datorit�a leg�aturii permanentedintre Veturia Goga s

,i primul ministru dr. Petru Groza.

Pe timpul viet,ii acestuia, nici o astfel de tentativ�a nu s-

a bucurat de sust,inere, iar dup�a moartea acestuia, relat

,iile

Veturiei cu o parte a autorit�at,ilor comuniste clujene au fost

transformate de aceasta, cu pricepere s,i abilitate ��n cordon

de protect,ie a intereselor ei.


28

personale, a reprezentat-o grija ar�atat�a at�at unorpersoane din fosta elit�a monden�a bucures

,tean�a sau

din alte localit�at,i importante ale t

,�arii, dar s

,i a unor

tineri promit,�atori din Ciucea: Ioan Brudas

,ca, Dan

Brudas,cu, Ioan Sferlea etc., mai ales ��n ceea ce

prives,te s

,colile pe care aces

,tia trebuiau a le urma

dup�a absolvirea cursurilor S,colii generale din Ciu-

cea. La scurt�a vreme dup�a ��ncetarea perioadei salede domiciliu fort

,at, la Ciucea au venit, ��ndeosebi

��n perioada verii s,i a vacant

,elor s

,colare, mame sau

p�arint,i ai unor odrasle importante, inclusiv prin-

ciare(vezi, ��n acest sens, situat,ia celor doi print

,i

Br�ancoveanu, Constantin s,i Mihai, venit

,i la Ciu-

cea ��mpreun�a cu mama lor, print,esa Br�ancoveanu,

g�azduit,i aici, gratuit, de Veturia Goga s

,i sf�atuit

,i ��n

leg�atur�a cu cariera lor viitoare: Constantin a fostsf�atuit s�a urmeze Liceul Zoia Kosmodemianskaya,din Bucures

,ti, iar ulterior Facultatea de limba rus�a.

Dup�a ce a p�ar�asit Rom�ania, el a ajuns, la Londra,s,eful catedrei de limbi orientale a universit�at

,ii lon-

doneze; Mihai a fost sf�atuit s�a se ��nscrie la Insti-tutul Politehnic din Bucures

,ti. Dup�a plecarea sa,

��n Frant,a, a reus

,it s�a urmeze o carier�a muzical�a, s�a

�e corespondent muzical al revistei Revue de deuxmondes ).

Muzeul Octavian Goga, Ciucea

Amintim, de asemenea, venirea, pe perioadavacant

,ei mari, la Ciucea, a lui Tudorel Bugnariu,

��mpreun�a cu doica sa german�a s,i, adesea, ��nsot

,it

de tat�al s�au, prof. univ. dr. Tudor Bugnariu,�ul lui Dorli, �ica lui Lucian Blaga. L-am ��nt�alniteu ��nsumi de vreo dou�a ori. Nu ��n ultimul r�and,trebuie amintite alte personalit�at

,i importante ale

lumii literare: poet,ii Dimitrie Ciurezu, fostul co-

laborator al ziarului T,ara Noastr�a, dar s

,i secreta-

rul personal al poetului Goga, iar, ��n anul 1968,abia ies

,it din ��nchisoarea comunist�a, a lui Alexan-

dru Hodos,, cu numeroasa lui familie. Inclusiv a lui

Ion Dodu B�alan s,i a sot

,iei sale. Desigur, c�a, p�an�a

la ��nceputul anilor 1970, num�arul oaspet,ilor Vetu-

riei Goga s-a ridicat la c�ateva mii de persoane, �indnecesare plani�c�ari s

,i replani�c�ari continue f�acute,

��n acest sens, zilnic.

Veturia Goga a act,ionat frecvent, ��n perioada res-

pectiv�a s,i spre a obt

,ine publicarea ��ntregii opere

literare s,i jurnalistice r�amase de la sot

,ul s�au. �In

acest scop, dup�a aparit,ia, ��n anul 1957, a volumului

de versuri78 scos sub ��ngrijirea poetului s,i omului

politic comunist Mihai Beniuc, pres,edintele Uniu-

nii Scriitorilor din Rom�ania, ea a purtat discut,ii

frecvente cu o serie de redactori s,e� sau directori

de edituri s,i publicat

,ii literare din ��ntreaga t

,ar�a, pe

care i-a vizitat direct ��n redact,iile lor sau i-a invitat

frecvent la Ciucea. Amintesc, ��n acest sens, vizi-tele efectuate la Castel de Tiberiu Utan79, George

78Publicarea, ��n anul 1957, a acestui volum se datoreaz�ainclusiv ��ngrijor�arii ce a cuprins sistemul comunist sovieticdup�a revolut

,ia de la Budapesta din anul 1956, dar s

,i efor-

turilor constante f�acute de liderul communist al scriitori-mii rom�ane Mihai Beniuc. El vroia s�a-s

,i pl�ateasc�a, ��n felul

acesta, obligat,ia moral�a pe care o avea fat

,�a de poetul Oc-

tavian Goga. �In perioada interbelic�a, Mihai Beniuc a co-laborat, la ziarul T

,ara Noastr�a, fondat s

,i condus ani mult

,i

de Goga, �ind remunerat, lunar, din dispozit,ia poetului pa-

tron. Cont,inutul efectiv al volumului i-a produs, ��ns�a, vi-

zibil�a nemult,umire s

,i multe suferint

,e Veturiei Goga. Ea i-a

repros,at, ��n mai multe r�anduri, acest lucru direct lui Mihai

Beniuc, care, tocmai ��n perioada respectiv�a, s-a ��nt�amplat acandida, ��n raionul Huedin, ca deputat.

79Tiberiu Utan era, la momentul venirii sale la Ciucearedactor s

,ef adjunct al Revistei literare s

,i apoi al revistei

Luceaf�arul. Ajuns la Castel, acesta s-a ��mb�atat ��ngrozitor,ne�ind preg�atit s�a discute cu Veturia Goga despre planurileacesteia. A doua zi, cu bun�a dimineat

,a, rus

,inat, se pare, de

comportamentul avut, a plecat, pe furis,, de la Castel. Din

c�ate s,tiu eu, nu a mai revenit niciodat�a la Ciucea. Nici nu

a reus,it s�a fac�a ceva deosebit din ceea ce ar � dorit Veturia

Goga.


29

Ivas,cu80, Aurel R�au81, Dumitru Mircea82, Mircea

Bradu, Radu Enescu83, Mihai Ga�t,a84, Ion Dodu

B�alan85s,i de mult

,i, mult

,i alt

,ii.

80George Ivas,cu, un apropiat al �icei lui Lucian Blaga, a

venit la Ciucea, ��nsot,it de numeros

,i scriitori clujeni, din care

��i mai ret,in doar pe: Dumitru Mircea, Ioan Oarc�asu, Ioan

Lungu, Negoit,�a Irimie etc. Aici, Veturia Goga i-a pus la

dispozit,ie un valoros grupaj de scrisori primite de sot

,ul ei

de la George Cos,buc, Titu Maiorescu, I. L. Caragiale, Sextil

Pus,cariu, Lucian Blaga, de la alte importante personalit�at

,i

ale literaturii rom�ane. George Ivas,cu a aranjat astfel ��nc�at

a luat cu sine, spre adev�arata disperare ulterioar�a a v�aduveipoetului, ��ntregul set de scrisori, promit

,�and at�at valori�ca-

rea integral�a a acestuia ��n paginile Contemporanului, - lucrune��nt�amplat, ��ns�a, niciodat�a -, c�at s

,i returnarea lui la Ciu-

cea. Dar, din c�ate s,tiu, Veturia Goga a pierdut de�nitiv

acele documente litrerare ��nsemnate. Toate demersurile, nuput

,ine, pe care le-a f�acut, inclusiv vizite efectuate de ea, per-

sonal, de mai multe ori, ��n redact,ia revistei Contemporanul,

la Bucures,ti, au r�amas absolut inutile. Ulterior, vorbind

despre acest aspect cu o cercet�atoare de la Institutul Ge-orge C�alinescu al Academiei Rom�ane, aceasta mi-a spusc�a, de fapt, atitudinea lui George Ivas

,cu reprezenta o prac-

tic�a curent�a a acestuia, folosit�a de el, frecvent, ��n ��nt�alnirileavute cu v�aduve de important

,i scriitori rom�ani. De la toate

reus,ise s�a sustrag�a numeroase acte, documente, fotogra�i,

manuscrise inedite etc. D�ansa mi-a declarat c�a documentelerespective vor r�am�ane de�nitiv la el, c�a orice ar face VeturiaGoga, aceasta nu va mai reus

,i vreodat�a recuperarea lor.

81Aurel R�au era redactor s,ef al revistei Steaua. El a de-

venit o persoan�a extrem de apropiat�a s,i pret

,uit�a de Veturia

Goga. Ani de zile a venit, frecvent, aproape duminic�a deduminic�a, la Ciucea, ��mpreun�a cu sot

,ia sa. Nu a reus

,it,

��ns�a, multe lucruri s�a fac�a din proiectul conceput de VeturiaGoga.

82Era, la acel moment, redactor s,ef al revistei Tribuna. Nu

a reus,it s�a ��ndeplineasc�a dorint

,ele Veturiei, ci doar part

,ial.

Mai t��rziu, ca pres,edinte al Consiliului judet

,ean Cluj al cul-

turii s,i educat

,iei socialiste, a sprijinit multe din proiectele

administrative ale Veturiei Goga, inclusiv acela legat de in-troducerea��nc�alzirii centrale��n Castel. A participat la multedin mesele oferite de Veturia. Ca s�a o ��nc�ante, el a interpre-tat adesea numeroase c�antece populare. Veturia Goga, sprea-l �ata, i-a replicat c�a e cel mai bun c�ant�aret

,dintre tot

,i

scriitorii pe care ea i-a ��nt�alnit ��n timp.83Mircea Bradu s

,i Radu Enescu erau ��n conducerea revis-

tei Familia din Oradea. Nici ei nu s-au remarcat prin reus,ite

deosebite ��n privint,a public�arii textelor inedite r�amase de la

Octavian Goga.84Mihai Ga�t

,a era redactor s

,ef al Editurii Cartea

Rom�aneasc�a. A venit de c�ateva ori (de dou�a sau trei ori,din c�ate ��mi amintesc) la Ciucea, vara, ��nsot

,it de sot

,ie s

,i

de cei doi �i ai s�ai. La r�andul s�au, Veturia Goga l-a vizi-tat, de mai multe ori, la redact

,ie. I-a fost Veturiei Goga

extrem de util ��n demersurile f�acute ��n publicarea, ��n volum,a ��nsemn�arilor s

,i notelor de c�al�atorie ale Poetului ��n Spania,

din anul 1912.85L-am ��nt�alnit pe Ion Dodu B�alan, prof. universitar dr.s

,i

vicepres,edinte al Consiliului Culturii s

,i Educat

,iei Socialiste,

venit la Ciucea, prin anii 1971 sau 1972, ��nsot,it de sot

,ia sa,

mult mai t�an�ar�a dec�at el. A reus,it s�a publice mai multe vo-

Dup�a aparit,ia volumului de Versuri din anul

1957, Veturia Goga a trecut, treptat la reali-zarea celui de al doilea aspect al Testamentu-lui : problema viitorului propriet�at

,ii de la Ciu-

cea. M�an�astirea pe care o ��n�int,ase, ��n anul 1942,

des�int,at�a, la ordinul comisarilor comunis

,ti sovi-

etici prin anul 1946, nu mai era posibil�a. Ru-dele din partea sot

,ului ei nu renunt

,aser�a deloc

la ��mp�art,irea mos

,tenirii poetului. Dar Veturia

Goga intent,ionase, ��nc�a din anul 1940, potrivit

unei ment,iuni ��n caietul s�au de ��nsemn�ari zilnice,

s�a preg�ateasc�a ��n�int,area unui muzeu memorial la

Ciucea. Se pare c�a acest lucru fusese cel care ��id�aduse c�as

,tig de cauz�a la judecarea procesului in-

tentat de Constantin Bucs,an, cumnatul poetului.

Doar o parte extrem de mic�a a familiei poetu-lui mai p�astra relat

,ii cu Veturia. Prin 1967- 1968

a fost vizitat�a, la Ciucea, de Ilinca Tomoroveanu,una din nepoatele poetului, a�at�a la Cluj ��ntr-unturneu teatral. Am ��nsot

,it-o cu acel prilej s

,i ��mi

amintesc c�a, dup�a plecarea Ilinc�ai la Cluj, Vetu-ria mi-a spus, cu o oarecare nemult

,umire: Pe �as

,tia

nu-i mai satur�a ��n veci p�am�antul. Se pare c�a, ��ntimpul discut

,iilor avute direct cu Veturia, Ilinca To-

moroveanu ar � informat-o pe aceasta ��n leg�atur�acu dorint

,ele celorlalt

,i urmas

,i ai poetului. Drept

mult,umire pentru informat

,ia oferit�a, Veturia Goga

i-a oferit tinerei Ilinca un superb inel din aur.

A mai fost la Ciucea, de c�ateva ori,s,i Mircea

Goga86, cel care se prezenta ca nepotul lui OctavianGoga. Veturia, care cunos

,tea exact relat

,iile familiei

acestuia cu poetul, ��l trata cu destul�a indiferent,�a,

lume de versuri, de teatru, traducerea piesei Tragedia omu-lui a lui Madach Imre etc. Nu a reus

,it, se pare, publicarea

volumelor cont,in�and textele de pres�a ale poetului sau docu-

mentele inedite p�astrate de Veturia. �In general, aceasta nuera prea mult

,umit�a, ��n mod nejusti�cat se pare, cu ceea ce a

reus,it s�a fac�a Ion Dodu B�alan pentru cunoas

,terea integral�a

a operei lui Goga. Cu toate acestea, el r�am�ane, ��n opiniamea, omul care a contribuit cel mai mult la cunoas

,terea s

,i

aprecierea meritelor, ��n general literare, dar nu numai, alepoetului, la adev�arata lui relansare ��n literatura rom�an�a.

86Mircea Goga a sust,inut destul de des��n dialogurile avute

c�a el era apreciat de Veturia Goga. Adev�arul e ��ns�a cu totulaltul. De aceea, el se va apropia foarte mult de GianinaLuca, al c�arei mos

,tenitor a s

,i fost desemnat. (Se pare c�a

Mircea Goga s,i-a pl�atit aceast�a numire a sa ca mos

,tenitor al

Gianinei Luca prin preluarea, din cele relatate de ea, a celormai mari minciuni s

,i neadev�aruri legate de trecutul lui Mimi,

cum o numea ea pe Veturia Goga, dar s,i prin redactarea

c�art,ii Castelanele de la Ciucea, ��n paginile c�areia Gianinei

i se recunosc o serie de merite false, nicic�and det,inute de ea

cu adev�arat).


30

ilustrat�a s,i de faptul c�a, spre deosebire de alte per-

soane, str�aine, cazate de ea la Castel, Mircea Gogaera nevoit a dormi la angajat

,i ai ei, ��n satul Ciucea.

P�an�a la moartea sa, obis,nuia s�a vin�a la Valea

Dr�aganului, ��n cabana pe care cunoscutul doctorIubu a construit-o aici,s

,i v�arul ei Lucian Blaga,

��nsot,it, aproape de �ecare dat�a de diverse doamne.

Grupul celor trei, ajungea la gara din Ciucea, deunde veneau la Castel, unde Veturia Goga preg�ateamicul dejun. Apoi ��i trimitea, cu c�arut

,a, la Valea

Dr�aganului.�In anii 1957-1958, l-am ��nt�alnit s

,i eu pe Lucian

Blaga la Castelul din Ciucea. �In as,teptarea cafelei,

el ies,ea, de obicei la plimbare prin parcul Castelu-

lui. Veturia Goga m�a trimitea s�a-l invit la mas�a.�Il g�aseam, de regul�a, ��n fat

,a Castelului, st�and pe o

b�ancut,�a, sub o salcie pletoas�a. Asculta atent zgo-

motul Cris,ului Repede sau circulat

,ia pe strada ce

trece pe l�ang�a Castel sau cea feroviar�a din apropi-ere.Cel mai adesea, poetul venea la Ciucea ��nsot

,it

de doamna Danielo, sot,ia unui cunoscut medic clu-

jean. Dup�a sosirea la Castel, aceasta o ajuta peVeturia Goga s�a preg�ateasc�a masa.De �ecare dat�a, poetul Lucian Blaga m�a lua de

m�an�a s,i mai r�at�aceam, adesea vreo jum�atate de

or�a, plimb�andu-ne, de obicei, ��nspre partea opus�abuc�at�ariei. Lucian Blaga spunea, v�az�and privirilemele oarecum disperate, c�a va spune el VeturieiGoga cine e de vin�a pentru ��nt�arziere. S

,i o f�acea,

de �ecare dat�a.Din rudele sale personale, Veturia ��s

,i vizita, rela-

tiv frecvent, fratele, Pompiliu Mures,an, care locuia

la Sibiu, ��mpreun�a cu �ul s�au Ioan, numit, adesea,de ea Hant

,ulic�a. Mama acestuia murise demult, iar

copilul ajunsese la relat,ii nu tocmai bune cu tat�al

s�au. De aici s,i numeroasele momente de revolt�a,

care i-au atras uneori s,i arestul din partea Milit

,iei

sibiene. La chemarea fratelui s�au, Veturia Goga sedeplasa la Sibiu87 spre a interveni la comandantulMilit

,iei de aici ca s�a-i elibereze nepotul. Mi-a vor-

bit de foarte multe ori despre fratele s�au, dar acestanu a venit absolut niciodat�a la Ciucea, ��n perioada

87Dup�a o astfel de c�al�atorie, cu trenul, la Sibiu, VeturiaGoga a avut un accident destul de important. Era dup�a operioad�a mai ��ndelung�a. V�az�andu-s

,i fratele, i-a s�arit, din

tren, ��n brat,e. At�ata doar c�a acesta, neas

,tept�andu-se, nu a

��ntins m�ainile s-o prind�a. As,a c�a Veturia a c�azut s

,i s

,i-a luxat

ambele picioare, f�ac�ad extrem de necesar�a folosirea, ulterior,tot mai frecvent, a unui baston de alun ori dec�ate ori plecade la Castel.

1954-1979, c�at timp i-am fost eu al�aturi.

De la Sibiu a venit, c�ateva veri la r�and, un fostcolaborator s

,i secretar personal al politicianului Oc-

tavian Goga, poetul Dimitrie Ciurezu88. Acestuia,��n plus fat

,�a de g�azduirea complet gratuit�a de care

a bene�ciat de �ecare dat�a, V eturia Goga i-a dats,i sume substant

,iale de bani, cump�ar�andu-i, toto-

dat�a, deseori diverse obiecte de ��mbr�ac�aminte, dars,i o serie de aparate electrice de uz casnic: aparatede radio s

,i de TV, mas

,in�a electric�a de g�atit, mas

,in�a

de sp�alat, frigider etc.

Adesea, lun�a de lun�a, sau la intervale mai mari detimp, ��i trimitea, prin pos

,t�a, sume destul de mari

de bani, motiv�andu-s,i gestul prin faptul c�a pensia

pe care o avea el de la stat i-ar � fost acestuia in-su�cient�a.

De asemenea, ori de c�ate ori se deplasa la Si-biu, s�a-s

,i scoat�a nepotul din arestul Milit

,iei, Ve-

turia Goga se ��nt�alnea, pe l�ang�a familia fratelui eiPompiliu Mures

,an89,s

,i cu Dimitrie Ciurezu, potri-

vit celor spuse de ea ulterior.

Veturia Goga se dovedea extrem de atent�a s,i cu

persoanele s�arace din Ciucea. Des,i nu ��ncuraja

fapte de cers,etorie, intervenea s

,i ��i ajuta, inclusiv

don�and sume de bani, ori de c�ate ori a�a despre mo-mente mai di�cile din existent

,a acelora. Mai ales

dup�a 1957, c�and primea importante drepturi de au-tor, dup�a �ecare apari -t

,ie editorial�a din opera fostu

lui ei sot,.

Veturia Goga��s,i p�astrase vechiul obicei de a dona

sume de bani pentru biserici s,i preot

,i90. Dar s

,i

pentru organizarea oric�arei manifest�ari sau act,iuni

de comemorare a poetului desf�as,urat�a ��n Ciucea, ��n

judet,sau oriunde altundeva ��n afara judet

,ului.

Este s,tiut c�a, ��n perioada imediat�a dup�a 23 au-

gust 1944, s-au f�acut numeroase s,i mari eforturi cu

privire la deznat,ionalizarea propriet�at

,ii pe care ea

88As,aminti c�a una din marile pasiuni, dar s

,i ciud�at

,enii,

ale lui Dimitrie Ciurezu era pescuitul: prindea pes,te, dar

nu ��l consuma. L-am ��nsot,it adesea la diverse locuri, de pe

Cris,ul Repede, unde obis

,nuia s�a pescuiasc�a. Pe drumul de

��ntoarcere, m�a ��ndemna s�a ofer pes,tii prins

,i de el unor local-

nici, care, adesea, ��l r�aspl�ateau aduc�andu-i lapte la Castel.89Pompiliu Mures

,ean era, potrivit spuselor Veturiei, fra-

tele ei mai mic. Era un muzician des�av�ars,it, �ind ca-pabil

s�a interpreteze, la numeroase instrumente, diverse piese mu-zicale, inclusiv din creat

,ia muzical�a clasic�a.

90Reamintesc, ��n acest sens, participarea Veturiei Goga,duminic�a de duminic�a, odat�a la trei s�apt�am�ani, la sluj-bele religioase desf�as

,urate ��n bisericut

,a din lemn adus�a din

G�alp�aia. Aici obinuia s�a c�ante toate c�ant�arile speci�ce,d�and, adesea, r�aspunsuri preotului slujitor.


31

o det,inea la Ciucea, dar f�ar�a nici un succes. Grat

,ie

relat,iilor sale extrem de apropiate cu dr. Petru

Groza, dar s,i cu Ana Pauker, Veturia Goga a reus

,it

s�a ment,in�a domeniul din Ciucea ��n proprietatea sa.

Chiar dac�a, ��ntr-o vreme, ��n Castel, a funct,ionat

sediul Ocolulului silvic. Sau a fost nevoit�a s�a ad-mit�a funct

,ionarea, tot o scurt�a perioad�a de timp,

la M�an�astire, a unui loc care a g�azduit scriitori91s,i

academicieni92 rom�ani.

Fiind ��n perioada c�aut�arilor sale insistente desolut

,ionare a problemei mos

,tenirii poetului, dat�a

�ind trecerea rapid�a a timpului s,i ��mb�atr�anirea sa

tot mai mult, Veturia Goga a c�autat noi s,i noi

solut,ii, inclusiv banii necesari pentru repararea s

,i

��ntret,inerea imobilelor de la Ciucea. �Intre �rmele

avute de ea ��n vedere, amintim s,i ONT Carpat

,i,

c�aruia i-a propus aducerea, ��n Casa alb�a, a unorturis

,ti str�aini. De aceea, ��n c�ateva veri, au venit

aici mai mult,i turis

,ti, din RDG, mai ales, care s

,i-

au petrecut o parte din concediul lor de var�a.

Dar nici una din solut,iile g�asite nu p�areau s-

o mult,umeasc�a pe Veturia Goga. Ea a deve-

nit, la un moment dat, tot mai preocupat�a s�aimplice autorit�at

,ile comuniste ale judet

,ului Cluj,

av�and convingerea c�a erau singurele capabile s�aasigure �nant

,area costurilor necesare reparar�arii s

,i

��ntret,inerii efective, pe o perioad�a mai lung�a de

timp, a unei institut,ii muzeale memoriale. �Imi

aduc aminte, ��n acest sens, de diversele invitat,ii

adresate liderilor politici clujeni s,i bucures

,teni de

a vizita Castelul, ca s,i eforturile depuse, de �ecare

dat�a, pentru organizarea unor mese festive dedi-cate respectivilor oaspet

,i. Se pare c�a Veturia Goga

a ��nceput s�a ��ntrevad�a ca realizabil acest proiectdup�a anul 1957, anul revenirii, treptat, a creat

,iei

lui poetice ��n prim planul viet,ii literar artistice

rom�anes,ti. Dup�a 1958, Veturia Goga a ��nceput,

treptat, s�a primeasc�a la Castel grupuri tot mai nu-meroase de turis

,ti rom�ani s

,i str�aini, zi de zi. S

,i

cam tot de atunci a ��nceput s�a pun�a la dispozit,ia

91De precizat c�a, ��ntre cei care au locuit aici s-au num�aratGeo Bogza, dar s

,i Tudor Arghezi. Al�aturi, desigur, de mult

,i

alt,i scriitori de duzin�a ai perioadei respective. Mitzura Ar-

ghezi, fosta mea coleg�a din Parlament, a refuzat s�a admit�aprezent

,a tat�alui ei la Ciucea vreodat�a, contest�and, astfel,

realitatea faptelor relatate mereu de Veturia Goga.92Veturia Goga a desf�as

,urat o extrem de intens�a activi-

tate de a o convinge pe acad. Raluca Ripan, de la Cluj, s�aact

,ioneze pentru ca Academia Rom�an�a s�a poat�a prelua s

,i

��ntret,ine ��ntregul domeniu de la Ciucea, organiz�and aici un

loc de vacant,�a pentru membri ai Academiei.

acestora o serie de caiete de impresii, care s�a con-semneze impresia produs�a grupurilor de turi-s

,ti de

aceste vizite. Semnalul care i-a dat sigurant,a c�a de-

mersurile sale duc la un rezultat as,teptat l-au repre-

zentat ��nceperea de c�atre unit�at,ile de ��nv�at

,�am�ant,

liceal s,i superior, at�at din judet

,ul Cluj, c�at s

,i din

��ntreagat,ar�a, a unui ciclu de vizite ale elevilor s

,i

student,ilor lor la Ciucea.

O vreme s-a implicat personal ��n organizareaghid�arii turis

,tilor prin muzeu, apoi a ��nceput a �

ajutat�a de elevul s,i, ulterior, de studentul Dan

Brudas,cu, dar s

,i, ��n week end de Gianina Luca

s,i alt

,i oaspet

,i obis

,nuit

,i ai s�ai. Pe m�asura trecerii

vremii, vizitarea Castelului de la Ciucea a devenitobis

,nuit�a s

,i pentru numeroasele grupuri de turis

,ti

din Ungaria, Cehoslovacia sau chiar din Polonia saudin RDG. Opinia public�a rom�aneasc�a a primit cusatisfact

,ie aceast�a s

,ans�a oferit�a de a a�a mai multe

despre poetul politician Octavian Goga.Acest spor permanent, numeric, dar nu numai, al

turis,tilor rom�ani s

,i str�aini a fost folosit, cu mult�a

abilitate, de Veturia Goga ��n demersurile f�acutepentru convingerea important

,ilor ei parteneri de

discut,ie. �Imi aduc aminte c�a, adesea, ea se scuza

fat,�a de oaspet

,ii ei politici, c�arora le spunea c�a era

nevoit�a s�a se duc�a s,i s�a conduc�a prin Castel un grup

mai mic sau mai numeros. Dup�a revenirea ei la gru-pul s�au de vizitatori speciali, erau reluate discut

,iile

privind ideea constituirii unui muzeu memorial, subegida statului.Ulterior, ea trimitea scrisori sau adesea d�adea

telefoane celor ce-o vizitaser�a, cer�and l�amuriri cuprivire la aspectele discutate, cer�andu-le s�a spri-jine sau s�a se implice ��n realizarea c�ate unui proiectimportant pentru ea s

,i pentru viitorul muzeu me-

morial. Se ar�ata extrem de interesat�a s�a revad�a,la Ciucea, la Cluj sau ��n Bucures

,ti pe cel cu care

discuta s,i pe membrii familiei lui.

Aceast�a preocupare constant�a din partea sa, cas,i atent

,ia special�a ar�atat�a oaspet

,ilor respectivi s-

au dovedit cur�and extrem de pro�tabile. Prin 1965,tot

,i apropiat

,ii Veturiei lucrau, al�aturi de ea, la atra-

gerea c�at mai multor ��nalt,i demnitari la Ciucea.

Treptat, lucrurile au evoluat potrivit planuluiavut ��n vedere de Veturia Goga. �In anul 1966, s-a acceptat de c�atre autorit�at

,ile regionale clujene

oferta Veturiei Goga de a dona ��ntreaga ei pro-prietate de la Ciucea Statului Rom�an, sub rezerva��n�int

,�arii unui muzeu memorial Octavian Goga. �In

acelas,i an, a ��nceput inventarierea bunurilor ce ur-


32

mau a � donate statului, iar doi ani mai t�arziu, ��nanul 1968, anul ��mplinirii a 30 de ani de la moarteapoetului, avea s�a se inaugureze acest muzeu me-morial, av�and, ��n calitate de director, pe VeturiaGoga. �In plus, Veturiei Goga i s-a acordat cea maimare pensie de merit a�at�a��n plat�a la acel moment,pe considerentul c�a era sot

,ia fostului academician

s,i vicepres

,edinte al Academiei Rom�ane, Octavian

Goga, dar s,i dreptul de a locui, p�an�a la moartea

sa, ��n Castel.

Tot ��n acea perioad�a va � vizitat�a, la Ciucea, dev�aduva lui Siegfried Wagner s

,i de contele italian

Gilberto Gravina93, unul din nepot,ii lui Richard

Wagner.�In anul 1969 va � angajat, ca muzeograf, poetul

s,i scriitorul SF Mircea Oprit

,�a, c�a ruia i-a urmat, la

scurt timp, poetul Ion Mircea, iar ulterior poetulTeo�l R�achit

,eanu. Veturia Goga a mai dispus an-

gajarea, tot ca muzeograf, pe perioada vacant,elor

sale de var�a, ��ntre 1968-1974,s,i a studentului Dan

Brudas,cu.

�In anul 1975, va � angajat, ca muzeograf, prof.Jurca Aurel, iar ulterior s

,i sot

,i a sa, prof. Jurca

Lucia.

Veturia Goga va conduce, ��ns�a, p�an�a ��n anulmort

,ii sale, 1979, muzeul, ocup�andu-se permanent

de buna funct,ionare a tuturor imobilelor, de repa-

rarea s,i ��ntret

,inerea cores punz�atoare a acestora.

Mai mult, intervenind operativ la nivelul conduce-rii superioare a judet

,ului Cluj, ea va obt

,ine absolut

toate fondurile necesare unor investit,ii importante

��n Castel, at�at pentru instalarea ��nc�alzirii centrale,c�at s

,i pentru efectuarea unor intervent

,ii de salvare

a patrimoniului de ciuperc�a s,i alt

,i d�aun�atori.

Des,i, ��n acte, Veturia Goga era doar directorul

93Este s,tiut faptul c�a Veturia Triteanu a fost prima s

,i sin-

gura c�ant�areat,�a rom�an�a de oper�a ce a avoluat, la edit

,ia din

vara lui 1914, a Festivalului Richard Wagner de la Bayreuth.Fusese invitat�a aici de Siegfried Wagner, cel care, la invitat

,ia

reginei Elisabeta a Rom�aniei, o ascultase ��ntr-un concertsust

,inut, pe timpul vizitei acestuia la Bucures

,ti. Veturia

s-a ��mprietenit cu Cosima Liszt( Wagner ), sot,ia compozito-

rului german, pe care, ��n perioada marii crize declans,ate ��n

Germania la sf�ars,itul primului r�azboi mondial, o va ajuta,

inclusiv trimit,�andu-i hran�a din Rom�ania. Apoi a ��ntret

,inut,

aproape permanent, leg�atura, prin corespondent,a avut�a, cu

Winifred Wagner, sot,ia lui Siegfried. �In anul 1966, aceasta

a dat curs invitat,iei adresate de Veturia Goga s

,i a venit ��n

vizit�a la Ciucea. De aici, Veturia a organizat o excursie ��nnordul Moldovei, dar s

,i la Cluj. Cei doi oaspet

,i germani

au petrecut, ��n compania Veturiei Goga clipe de neuitat,r�am�an�and circa dou�a s�apt�am�ani ��n Rom�ania.

as,ez�am�antului de cultur�a respect tive, ��n realitate

ea a r�amas, ��n continuare, p�an�a ��n ultima ei zi deviat

,�a, adev�aratul st�ap�an al domeniului de la Ciu-

cea.Prin anul 1972-1973, Veturia Goga, nemult

,umit�a

de aspectul pe care ��l avea mozaicul de pe fat,ada

mausoleului, va interveni s,i va corecta pozit

,ia pi-

cioarelor lui Iisus Hristos. De asemenea, va vegheacu mult�a grij�a pentru p�astrarea integral�a a inven-tarului muzeului memorial, act

,ion�and s

,i pentru re-

tip�arirea ��ntregii opera, edite s,i inedite, r�amas�a de

la poet.�In po�da v�arstei sale extreme de ��naintate, de

96 de ani, Veturia Goga a r�amas, p�an�a la sf�ars,itul

viet,ii sale, un om extrem de muncitor, d�aruit com-

plet idealurilor sale de p�astrare complet�a s,i intact�a

a propriet�at,ii, dar s

,i de evocare a ilustrului ei sot

,.

Ea nu a dorit absolut deloc s�a lase proprietatea,sau m�acar o mic�a parte a acesteia, vreuneia din ru-dele poetului sau ale sale proprii. S-a dovedit lafel de ferm�a ��n toate relat

,iile sale, nel�as�andu-i nici

m�acar fostei fete, crescut�a s,i ajutat�a, mai bine de

50 de ani de ea, Gianina Luca94, vreun drept spe-cial. S

,i pentru c�a ea cunoscuse exact s

,i atitudinea

nepot,ilor lui Goga, care nu au renunt

,at nici o clip�a

la dorint,a lor de ��mp�art

,ire a mos

,tenirii l�asate de

poet la Ciucea, va decide s�a lase, printr-un ��nscris��nregistrat la notarul din Huedin, ��ntreaga proprie-tatea det

,inut�a c�andva de ea s

,i de sot

,ul ei Statului

rom�an.Dup�a moartea, ��n anul 1979, la v�arsta de 96 de

ani, a Veturiei Goga, va deveni director al muzeuluimemorial din Ciucea Aurel But, care va r�am�ane ��nfunct

,ie p�an�a la sf�ars

,itul anului 2014. Este o peri-

oad�a destul de lung�a, de 35 de ani, c�at Aurel But acondus acest muzeu95 memorial f�ar�a vreo realizare

94Extrem de nemult,umit�a de atitudinea dovedit�a de Ve-

turia Goga, care, dup�a moartea sa, a privat-o de dreptulde a-s

,i petrece �ecare week end, dar s

,i cea mai mare parte

a concediului anual de odihn�a ��n apartamentul ei din Cas-tel, absolut gratuit, Gianina Luca nu a participat nici m�acarla slujba de ��nmorm�antare a binef�ac�atoarei sale vreme de ojum�atate de secol.

95De remarcat este faptul c�a, ��n perioada c�at muzeul afost condus de Aurel But, s-a interzis accesul cercet�atorilorinteresat

,i de cunoas

,terea s

,i studierea documentelor din ar-

hiva acestuia. Dar nu a realizat nici el cercetarea necesar�a s,i

eventuala valori�care, inclusiv editorial�a, mai ales dup�a anul1989, a materialelor valoroase a�ate la Ciucea. Apreciez caabsolut nefast�a, sub aspect s

,tiint

,i�c, perioada 1979-2014,

mai exact cei 35 de ani complet pierdut,i ��n privint

,a popu-

lariz�arii s,i cunoas

,terii de c�atre marele public a mos

,tenirii

culturale de la Ciucea, datorit�a preg�atirii mediocre s,i neco-


33

remarcabil�a de ordin administrativ sau altfel. Laconcursul organizat, ��n anul urm�ator, va � decla-rat�a director prof. Ioana Lidia Ilea, care conduceacest muzeu memorial s

,i ��n prez ent.

De remarcat s,i eforturile f�acute de doi

str�anepot,i96 de frate, din Sibiu, ai Veturiei

Goga de a contesta eforturile f�acute de VeturiaGoga de a asigura, prin ani, funct

,ionarea, la

Ciucea, a unui muzeu memorial Octavian Goga.Aces

,tia au reus

,it s�a reintre ��n posesia unei im-

portante p�art,i a bunurilor imobile r�amase de la

Octavian Goga la Cluj, Predeal, Bucures,ti, Sibiu

etc.s,i au ��ncercat s

,i transformarea Castelului de la

Ciucea97 dintr-un muzeu memorial ��ntr-un local deconsum98 pentru trec�atorii prin aceast�a zon�a.

Din fericire, justit,ia rom�an�a nu a dat c�atig de

cauz�a acestei dorint,e de ��mbog�at

,ire nejusti�cat�a a

celor doi.

Vladimir BUKOVSKY

Mesaj (din e-mail) de la un scriitor rus:

TRIST... DAR ADEV�ARAT !!!99

Mi se pare de ne��n�teles c�a dup�a ce a fost ��ngropatun monstru, Uniunea Sovietic�a, un monstru simi-lar, este construit. De ce CE (comunitatea euro-pean�a) a devenit UE (uniunea european�a)? Poatedac�a examin�am Rusia sovietic�a vom a�a r�aspunsul.Uniunea sovietic�a era condus�a de 15 oameni carenu erau ale�si, care se investeau in func�tii reciproc�si care nu d�adeau socoteal�a nim�anui.

respunz�atoare a conducerii acestui muzeu.96Precizez c�a, ��n perioada 1954-1979, ��n care i-am fost

al�aturi Veturiei Goga, nu am reus,it, nici m�acar o sin-

gur�a dat�a, s�a ��nt�alnesc, la Ciucea, pe vreunul din aces,ti

str�anepot,i, nici pe mama sau pe bunicul lor. De asemenea,

sunt informat c�a, dup�a declans,area acestui absolut nedrept

proces de retrocedare a propriet�at,ii, ori de c�ate ori au venit

la Ciucea, separat sau ��mpreun�a, tot absolut niciodat�a n-auconsiderat adecvat s�a aduc�a la morm�antul Veturiei s

,i al lui

Octavian Goga m�acar o singur�a �oare. Nici unul dintre ei!97Prin anul 2003, unul dintre cei doi str�anepot

,i ai Vetu-

riei Goga s-a prezentat la biroul meu parlamentar din Cluj-Napoca s

,i mi-a cerut s�a-l ajut s�a reintre ��n posesia domeniu-

lui de la Ciucea. M-a l�asat s�a��nt,eleg c�a��mi va � recunosc�ator

pentru acest ajutor. L-am refuzat categoric.98Acel nepot care m-a vizitat mi-a spus c�a intent

,ionau s�a

construiasc�a la Ciucea un hotel-restaurant dedicat mai alesturis

,tilor str�aini.


Uniunea european�a este condus�a de 2000 de oa-meni ��n acela�si fel. Se ��nt�alnesc ��n secret, nur�aspund fa�t�a de cineva �si nu-i putem destitui dinfunc�tii. S-ar putea spune c�a Uniunea european�a areun parlament ales. �Si Uniunea sovietic�a avea unul:Sovietul Suprem. Se aplica �Stampila (se vota) lafel ca pentru parlamentul european, iar timpul lamicrofon era limitat la un minut pentru �ecare vor-bitor, la fel ca s

,i ��n parlamentul european. �In UE

sunt sute de mii de eurocra�ti cu salarii imense, cumul�ti servitori, bonusuri s

,i prvilegii, cu imunitate

pe via�t�a la orice persecu�tie, care sunt muta�ti pur �sisimplu de la o func�tie la alta, indiferent dac�a au f�acut treab�a sau nu.Nu este asta, exact ce se f�acea ��n fosta Uniune

sovietic�a? Uniunea sovietic�a a fost creat�a princoerci�tie �si prin ocupare militar�a. Uniunea euro-pean�a, admitem, a fost creat�a f�ar�a folosirea ex-pres�a a for�tei militare, dar tot prin coerci�tie �si prinabuzuri economice. Pentru a continua s�a existe,Uniunea sovietic�a s-a extins continuu. �In momen-tul c�and s-a oprit extinderea a ��nceput colapsul.Iar eu am convingerea c�a a�sa se va ��nt�ampla �si cuUniunea european�a.Scopul existen�tei Uniunii sovietice a fost crea-

rea unei noi entit�a�ti istorice: poporul sovietic, iarnoi trebuie s�a ne (reneg�am) uit�am na�tionalitatea,tradi�tiile �si obiceiurile popoarelor noastre.La fel �si Uniunea european�a nu dore�ste s�a ��ti en-

glezi sau francezi (nici rom�ani sau bulgari). Dore�steca voi to�ti s�a ��ti o nou�a entitate istoric�a, s�a ��ti eu-ropeni. S�a v�a suprime toate sentimentele na�tionalesi s�a tr�ai�ti ca o comunitate multina�tional�a. Dup�a73 de ani, acela�si sistem (multina�tional), ��n Uniu-nea sovietic�a, a cauzat mai multe con�icte intere-tnice dec�at oriunde ��n lume. �In Uniunea sovietic�aunul din marile �teluri a fost distrugerea statului- na�tiune. �Si asta este exact ce face UE ast�azi.Bruxelles-ul absoarbe state-na�tiune pentru ca aces-tea s�a nu mai existe.Corup�tia era general�a ��n sistemul sovietic, de sus

p�an�a jos. �Si tot a�sa este �si ��n UE. Aceea�si activitatecoruptiv�a care ��mbiba Uniunea sovietic�a este �si ��nU.E. Cei care i se opun sau o dezv�aluie sunt redu�sila t�acere sau pedepsi�ti. Nimic nu s-a schimbat. �InUniunea sovietic�a aveam gulagul. V�ad c�a, deaseme-nea, avem gulag �si ��n UE. Nu se nume�ste ½gulag"ci ½politicaly correct". C�and oricine ��ncearc�a s�a ex-prime ce g�ande�ste ��n legatur�a cu evenimentele (cuagenda de lucru a U. E. ), iar viziunea sa este di-


34

ferit�a de linia agreat�a (aprobat�a, o�cial�a), va � os-tracizat. Acesta este ��nceputul gulagului, ��nceputulpierderii libert�a�tii. �In Uniunea sovietic�a ne-au spusc�a avem nevoie de un stat federal pentru a evitar�azboiul. �In U.E. fac exact acela�si lucru. Pe scurt,este aceea�si ideologie, modelul sovietic prezentat ��nambalaj vestic.

Dar, din nou, la fel ca Uniunea sovietic�a, U.E.cont

,ine �si propriul sf�ar�sit. Din nefericire, c�and se va

pr�abu�si - �si se va pr�abu�si! - va l�asa��n urm�a dezastruimens �si vom r�am�ane cu uria�se probleme economice�si etnice. Vechiul sistem sovietic a fost incapabil dereform�a �si la fel �si U.E.. Dar exist�a o alternativ�a laa � condu�si de cei 2000 de o�ciali autodesemna�ti dinBruxelles. Se nume�ste independen�t�a. Nu trebuie s�aaccep�ti ce au plani�cat pentru tine. P�an�a la urm�a,nimeni nu te-a ��ntrebat dac�a vrei s�a participi (s�a�i ��n U.E.)! Eu am tr�ait ��n viitorul t�au (UniuneaSovietic�a) �si nu a func�tionat!

Alexandru CET�A�TEANU

( Canada, Montreal )

REVISTA ½DESTINE LITERARE� �SINOI...

Distinsa noastr�a redactor �sef dr. Daniela G��fu,a s�arb�atorit ziua de na�stere pe 10 ianuarie �si i-am urat toate cele de cuviin�t�a, plus nelipsitul - Lamul�ti ani! �Si a venit vorba de revist�a; de mai multtimp, ½the ball was in my court� - s�a scriu ceva des-pre ultimul num�ar pe 2015 al ½Destinelor Literare�.Prins cu una, cu alta, chefuri de sezon etc. am totam�anat, dar acum nu mai merge � trebuie s�a scriu,chiar dac�a nu sunt cel mai indicat s�a o fac � se �stiebine c�a ½�ecare cioar�a ��si laud�a puiul�, sau cum sezice pe aici � ½Every old crow thinks hers is the bla-ckest!� (Fiecare cioar�a b�atr�an�a crede c�a al ei estecel mai negru!); ��n cazul acesta este vorba de ½unpui� mai special, colaborare Canada-Rom�ania, curami�ca�tii pe 5 continente! Eu voi � ��ns�a ½anacro-nic�, atipic - voi ��ncerca s�a critic revista, nu s�a olaud, prezent�and ��n acela�si timp obiectivele pe carele urm�arim, ��ndeplinite sau nu.

Prima constatare � grosimea! Revista este preamare, prea groas�a, nu mai exist�a a�sa ceva; 330de pagini format A4 este prea mult; ce este mult,stric�a!

�Imi amintesc ce mirat a fost Academicianul Ghe-orghe P�aun c�and a prezentat revista (��n luna iulie2015) unei s�ali pline cu oameni de cultur�a, la Cur-tea de Arge�s � num�arul acela avea 360 de pagini!Avea dreptate distinsul Profesor � nu trebuie s�a maidep�a�sim 300 de pagini. Va � greu, nu ne ��ndur�ams�a nu public�am materiale valoroase care ½ne bat lapoart�a�, dar ce s�a facem? Ne vom adapta.Argumentul c�a... dac�a publica�tia are multe ma-

teriale, mul�ti autori, c�at mai mul�ti(!) pentru ca�si cel mai mare exeget, cel mai erudit cititor s�apoat�a g�asi ceva care s�a-i trezeasc�a interesul, nu con-vinge pe toat�a lumea. Aproape 100 de scriitori suntpublica�ti ��n num�arul acesta, dintre care 35 sunt �estr�aini de limb�a francez�a sau englez�a (sau tradus

,i

din alte limbi), �e rom�ani din diferite �t�ari ale lu-mii! Nu este bine � de mult�a vreme ne-am pro-pus ca aproximativ 50% dintre colaboratori s�a �edin afara Rom�aniei �si iat�a c�a nu am reu�sit. Tre-buie s�a schimb�am raportul, inside/outside � trebuies�a public�am mai mul�ti scriitori nerom�ani din afaraRom�aniei �si s�a l�argim num�arul �t�arilor din care s�aselect�am scriitorii. Revista ½Destine Literare� tre-buie s�a constituie o punte de leg�atur�a ��ntre culturarom�an�a �si alte culturi de pe Planet�a, avem des-tule contacte interna�tionale pentru a��ndeplini acestdeziderat. Am ��nt�alnit zeci de scriitori ��n U.S.A,��n Japonia, ��n Canada, ��n Israel, ��n China, ��n An-glia, ��n Italia... trebuie s�a cultiv�am prieteniile cuace�sti oameni de litere, promov�and astfel �si culturanoastr�a ��n lume.�In privin�ta valorii colaboratorilor no�stri rom�ani

la ½Destine Literare�, nu putem � dec�at m�andri� se pot observa nume de personalit�a�ti de prim�am�an�a � academicieni, profesori universitari, cri-tici literari, scriitori consacra�ti etc. Coperta 1(ata�sat�a) spune totul despre numele care pot �g�asite ��ntre cele dou�a coper�ti. ½Destinele Literare�pot � desc�arcate �si citite (sau numai ½r�asfoite�) dela pagina Web a Asocia�tiei Canadiene a Scriitori-lor Rom�ani, www.scriitoriiromani.com, ��n st�anga,Destine Literare.C�aut�am s�a promov�am �si s�a public�am �si nume

noi, pentru a stimula crea�tia literar�a. Aceasta esteo bun�a scuz�a dac�a mai g�asim ��n revist�a �si poezi isau texte mai pu�tin inspirate. Am organizat chiarun Concurs de poezie patriotic�a pentru tineri poe�ti,numit ½Dragostea din c�alimar�a� � a se vedea la pa-gina 321. Iubim Rom�ania, ��i iubim pe scriitorii care��si arat�a deschis dragostea de T

,ar�a, pe care ��i pu-


35

blic�am f�ar�a ezit�ari. Nu ��i prea iubim �si nu ��i pu-blic�am pe cei care ne trimit materiale cu subiectecontroversate, care ar putea provoca ur�a, rasism,xenofobie etc. - primim destule �si astfel de materi-ale. Ne implic�am ��ns�a, particip�am �si public�am totce a��am despre activit�a�tile patriotice, literare, or-ganizate de rom�ani ��n t

,ar�a s

,i de oriunde. Congre-

sul Spiritualit�a�tii Rom�ane�sti �si S�arb�atorirea ZileiRom�aniei la Alba Iulia s

,i Zlatna, organizat de Liga

pentru Unitatea Rom�anilor de Pretutindeni (Acad.Prof. Victor Cr�aciun �ind eroul acestui eveniment,a�at la a XIX �a edi�tie ) ocup�a un loc important ��nrevista ½Destine Literare� �si va ocupa �si ��n viitor.Nu ne cunoa�stem (rom�anii din �tar�a cu cei

½r�at�aci�ti� prin�t�ari str�aine), nu suntem uni�ti ( noiur�am dezbinarea!) �si nu ne prea cunoa�stem rom�aniide vaz�a ��n via�t�a (nu neap�arat scriitori), sau trecu�ti��n Eternitate. �Incercam s�a umplem aceste goluri� a se vedea paginile 315 � 318, ��ns�a mai avemmulte de f�acut ��n acest sens, ��n special pentru ane cunoa�ste �si a � mai uni�ti, deci mai puternici��n lume. Un loc aparte ��n revist�a, ��l ocup�a ne-rom�anii care promoveaz�a, laud�a Rom�ania, iubescmult istoria adevarat�a s

,i cultura rom�an�a; pentru a

se ��nt,elege ce vreau s�a spun, a se citi la pagina 277

articolul scris de prof. dr. Anton Soare de la Univ.de Montreal despre cartea distinsului fost amba-sador al Canadei ��n Rom�ania, Excelent

,a Sa Gilles

Duguay, ½L'Amour impossible de Marie, Reine deRoumanie�. Vet

,i mai g�asi ��n revist�a multe alte ma-

teriale inedite, poeme frumoase... numai s�a avet,i

timp s�a o ½r�asfoit,i�. Noi nu vrem nimic ��n schimb,

facem totul din dragoste pentru T,ar�a, pentru binele

nostru, al tuturor.Primim foarte multe c�ar�ti interesante �si valoroase

de la colaboratori, c�arora le mul�tumim! A�sa s-a for-mat ideea - ½C �AR�TI CARE AU TRECUT OCEA-NUL�, care se pot vedea pe coper�tile 3 �si 4.A�stept�am materiale inedite pentru num�arul care

va ap�area cu primii ghiocei, ��n martie, 2016.Lectura pl�acut�a �si La mul�ti ani cu s�an�atate!, la

tot,i colaboratorii �si cititorii revistei ½DESTINE LI-

TERARE�.

ULTIMA SEAR�A PE P�AM�ANT. DE CEA MURIT NICHITA ST�ANESCU100

�In noaptea de 12 spre 13 decembrie 1983, NichitaSt�anescu ajungea la Spitalul de Urgen�t�a Fundeni,acuz�and dureri puternice ��n zona �catul ui. Cu ozi ��nainte fusese la nunta unor prieteni. A ajunsla Bucure�sti, cu trenul, chiar ��n seara aceea, cuc�ateva ore ��nainte s�a moar�a. Un articol de Mo-nica Andronescu|12 Decembrie 2015 Ultima sear�ape p�am�ant. De ce a murit Nichita St�anescu Pe co-ridoarele spitalului a mers singur. P�an�a ��n ultimaclip�a, a fost s

,i a ��ncercat s�a r�am�an�a cons

,tient, pri-

vind moartea ��n fat,�a, vr�and s�a ��nt

,eleag�a. . . Nichita

St�anescu a murit la put,in timp dup�a ora 2 noap-

tea, ��n urma unui stop cardio-respirator, diagnos-ticul o�cial. �Ins�a Nichita St�anescu se lupta de ani��ntregi cu alcoolul s

,i cu boala.

Poetul Cezar Iv�anescu, un prieten de-al lui, aveas-o spun�a ceva mai t�arziu: ½La autopsie, s-a con-stat c�a nu mai avea nici m�acar o celul�a de �cat.�Si-l b�ause pe tot�. Viat

,a boem�a pe care o ducea

Nichita nu era un secret pentru nimeni. As,a cum

nu era un secret faptul c�a ��n ultimii ani alcoolul i-aros viat

,a ��ncet, ��ncet s

,i c�a niciuna dintre ��ncerc�arile

celor din jur de a-l face s�a se opreasc�a nu a datrezultate. Dora, ultima lui mare iubire, care i-afost s

,i sot

,ie p�an�a la �nal, s-a luptat s�a-i conving�a

pe tot,i prietenii lui s�a-l ajute s�a lupte cu alcoo-

lul. Ar � existat, se pare, un fel de conjurat,ie

semnat�a de ei tot,i. �Ins�a Nichita avea deja ciroz�a

la acel moment. Iar tot,i cei care intrau ��n casa

lui erau perchezit,ionat

,i de Dora s�a nu-i aduc�a vreo

sticl�a de b�autur�a. ½Nichita nu era un tip pretent,ios.

Umbla cu o c�amas,�a s

,i cu un pantalon de stof�a, nu

f�acea parad�a, nu avea mas,in�a�, s

,i-l amintea muzi-

cianul Johnny R�aducanu, cu care a fost prieten bun.½Soru-sa, Mariana, se ocupa de menaj s

,i-i aducea

rufele sp�alate. S,i el ou�a �erte m�anca s

,i cu sl�anina,

c�a asta ��i pl�acea lui. S,i bea vodc�a. Pe urm�a, c�and

s-a ��nsurat pentru ultima oar�a, Dora l-a obligat s�am�an�ance mai bine, s�a se ��mbrace mai bine, c�a p�an�aatunci el nu era as

,a. �In ziua c�and s

,i-a pus telefon

s,i a ��nceput s�a m�an�ance m�ancare g�atit�a nu mai erael. �Imi spunea: ½B�atr�ane, ai v�azut ce mi-a f�acutnevast�a-mea?!. . . Mi-a pus telefon s

,i ��mi d�a s�a

m�an�anc m�ancare g�atit�a!�. Nichita n-avea clant,�a

la us,�a Cum era, de fapt, acas�a la Nichita St�anescu,



36

��n acel mic univers boem, ��n care viat,a lui a ars in-

tens, p�an�a la 50 de ani? ½Totul era magic la el�, ��s,i

amintes,te pictorul Mircia Dumitrescu, un alt bun

prieten al poetului. ½De c�and intrai. Te ��nt�ampinanormal un om total s�arac care, p�an�a s�a se ��nsoarecu Dora, avea o saltea a�sezat�a pe jos �si o mas�a cu�sase scaune bonanza, pe care �si alea cred c�a i led�aduse cineva, �si un dul�apior bonanza, dar b�at�alia,vorbele, ideile. . . Era un loc unde te informai �siputeai s�a �stii tot. Din afar�a. Brusc. Erai ��n plincancan. Mi-aduc aminte. . . Veneau �si generali deSecuritate �si oameni foarte mari, erau �si mediocrimul�ti care se v�anturau pe acolo. V�a da�ti seamac�a, dac�a era un om care n-avea clan�t�a la u�s�a. . .�Impingeai u�sa �si intrai ��n cas�a, pur �si simplu. La felse ��nt�ampla �si c�and locuia dincolo, pe Grigore Ale-xandrescu, la dna Covaci, avea o c�asu�t�a ��n spatepe strada aia, dar via�ta se petrecea ��n spa�tiul pu-blic. �Tin minte o imagine c�and cineva a venit �sii-a zis: ¾Fii atent, c�a �asta e general de Securi-tate¿�. La care Nichita a zis: ¾P�ai, mai bine s�aaud�a un general de Securitate dec�at s�a aud�a vreunmic c�a�tel care cine �stie cum ��mi r�ast�alm�ace�ste vor-bele. . . ¿. � As

,a a tr�ait Nichita p�an�a la sf�ars

,it.

Cu un fel de libertate pe care s,i-a creat-o singur

s,i la care n-a vrut s�a renunt

,e. Iar alcoolul care l-

a ucis a f�acut, de fapt, parte din ea. ½�In vara lui1977, atunci c�and m-am ��mprietenit c�at de c�at cuNichita, era deja dependent de alcool. Mai binezis, de vodc�a�, a povestit s

,i S

,tefan Agopian. ½Cu

toate c�a bea foarte mult, peste dou�a sticle de vodc�ape zi, Nichita nu era aproape niciodat�a beat. Al-coolul ��i producea o stare de efervescen�t�a intelec-tual�a vecin�a cu geniul�. Dar efervescent

,a s

,i geniul

l-au costat viat,a. Nichita reu�sea ��ntotdeauna s�a

��n�sele vigilen�ta Dorei �si ��si g�asea tot felul de as-cunz�atori pentru sticlele cu votc�a: ��n pendul�a sau��n cutia televizorului. De la nunt�a, pe drumul spremorm�ant Des

,i s-a simt

,it tot mai r�au ��n ultima peri-

oad�a s,i deja ��s

,i d�adea seama c�a ��l tr�adeaz�a corpul,

nu-i mai pl�acea cum arat�a ��n fotogra�i, a conti-nuat s�a tr�aiasc�a la fel ca p�an�a atunci. Pe 9 decem-brie 1983, sf�ars

,itul era aproape. Se a�a la Drobeta

Turnu-Severin, martor la c�as�atoria prietenilor Ofe-lia Rotaru s

,i Alexandru Condeescu. S-a bucurat de

c�al�atorie, dar le-a spus c�a se simte cam obosit dincauza unor nopt

,i nedormite. La cin�a, urm�andu-s

,i

obiceiul, ��i scrie un poem gazdei, apoi se retrage��n camer�a, mai devreme dec�at obis

,nuia. Ficatul

lui era m�acinat de ciroz�a. Duminica, pe 11 decem-

brie, Nichita se trezes,te t�arziu, pe la pr�anz. Mai

avea de tr�ait doar o zi. S,i totus

,i, ��mpreun�a cu cei

doi tineri c�as�atorit,i s

,i cu Dora face planuri de vi-

itor. Des,i init

,ial stabiliser�a s�a stea mai mult, po-

etul hot�ar�as,te s�a se ��ntoarc�a cu tot

,ii, a doua zi la

Bucures,ti. Luni de dimineat

,�a nu se trezes

,te ��ns�a

la timp ca s�a prind�a trenul. Doarme din nou p�an�aspre pr�anz s

,i refuz�a s�a m�an�ance. Spune c�a nu se

simte bine. Nu se ridic�a deloc din pat p�an�a c�andvor pleca, a doua zi, cu un alt tren. �In tren, ��ntr-uncompartiment unde c�al�atoresc singuri, se��ntinde pecanapea s

,i doarme agitat p�an�a la Bucures

,ti. Tre-

nul intre ��n Gara de Nord dup�a ora 10 noaptea.C�and ajunge acas�a, Nichita se culc�a. . . Noaptea,��ns�a, durerile devin tot mai puternice. Acelas

,i Mir-

cia Dumitrescu ��s,i amintes

,te o ��nt�amplare despre

care spune c�a l-a b�antuit de-atunci ��n �ecare zi:½Mi-a dat telefon �si a zis ¾Vino repede!¿. Avea sal-teaua pe jos �si ��i �t�a�snea s�ange din buze �si din limb�a�si murd�arise deja peretele. �Si mi-a zis: ¾Mircia,stai tu aici, c�a nu vreau s-o sperii pe Dora¿. Elne�stiind c�a mie mi-e cumplit de fric�a s�a v�ad pe ci-neva care moare. . . Dar am stat. Atunci a�sa s-a��nt�amplat. C�a din at�ata lume care avea ma�sin�a nus-a g�asit nimeni �si am chemat eu un prieten cu oma�sin�a �si l-am dus la spital. I-am spus c�a e vorbade Nichita, dar nu �stia cine e Nichita. �Si atuncim-am trezit la realitate. Nu cultura e aia pe care o�stie lumea. . . � P�an�a la mas

,in�a s

,i apoi pe coridoa-

rele spitalului, Nichita a mers pe picioatele lui, tottimpul cons

,tient, dar criza s-a repetat, din ce ��n ce

mai violent�a. La c�ateva minute dup�a ora 2 noapte,lupta s-a sf�ars

,it s

,i Nichita a murit. Stop cardio-

respirator. ½Ce din poem ��ti place mai mult?�, ��l��ntrebase amicul Aurelian T. Dumitrescu. ½Od�a ��nmetru metru antic�, pentru c�a��ncepe cu cel mai fru-mos vers care s-a scris vreodat�a ��n limba rom�an�a:½Nu credeam s�a-nv�a�t a muri vreodat�a�, i-a r�aspunsNichita. ½Via�ta asta trece prea repede, ��ngrozitorde repede. N-apuci s�a te na�sti, c-ai �si ��mb�atr�anit.�S,i punct. Prietenul lui Johnny R�aducanu, c�aruia ��i

spusese oarecum premonitoriu ½c�and oi muri, am s�a�u un am�arat de poet, care n-o s�a aib�a nici cruce!�,ani ��ntregi a mers la morm�ant, unde v�arsa c�ate osticl�a de vodc�a pe p�am�ant.

Tat�al Sf�antului �Inchisorilor: Vasile Ga-fencu

S,tiu c�a poate p�area us

,or fort

,at�a abordarea viet

,ii


37

istorice a mucenicului Valeriu Gafencu prin prismaexistent

,ei istorice a familiei sale. Sigur c�a un sf�ant

popular transcede familia, conexiunile sangvine, ele dedicat ��ntru totul lui Hristos s

,i m�antuirii nea-

mului, �ind rupt de lumesc s,i de tot ce e legat de

istoria necrut,�atoare. S

,i totus

,i un rol ��n proiecta-

rea spre universalitate a lui Valeriu Gafencu l-aavut familia sa. Valeriu Gafencu s

,i-a tras sevele

originare ale credint,ei din p�am�antul pl�am�adit cu

s�angele martirilor al Basarabilor de dincolo de Prut.Nu putem ��nt

,elege plenitudinea unei viet

,i d�aruite

lui Dumnezeu f�ar�a s�a ne oprim asupra familiei luiValeriu Gafencu. Mucenicul basarabean era legatfunciar de seva mirabil�a izvor�at�a din locul nas

,terii

s,i de familia sa, care l-a ocrotit, iubit s

,i ne-a dat

apoi, prin surorile sale, m�arturii pentru eternitate,mult folositoare istoricului preocupat de latura is-toric�a a viet

,ii martirului anticomunist Valeriu Ga-

fencu. Tat�al lui Valeriu Gafencu a fost arhetipulcre�stinului �si rom�anului absolut ��n spiritul �loso-�ei lui Constantin Noica. �Incadrarea istoriogra�c�aa lui Valeriu Gafencu se contureaz�a complementarpe baza unor m�arturii testimoniale.Tat�al Sf�antului �Inchisorilor a fost Vasile Gafencu,

care s-a n�ascut pe 1 februarie 1886 la S��ngerei,B�alt

,i, dintr-o familie rom�aneasc�a numeroas�a, spe-

ci�c epocii. De copil a ��nv�a�tat bine ��n sat �si a fostconsiderat un b�aiat dezghet

,at care i-a pl�acut car-

tea, f�ac�and mai t�arziu studii politehnice s,i deve-

nind apoi ��nv�at,�ator. S-a implicat ��n 1917, odat�a

cu revolut,ia burghez�a rus�a din februarie 1917 ��n

mis,carea nat

,ional�a s

,i apoi unionist�a din Basara-

bia. Devine pentru calit�at,ile sale oratorice lide-

rul comitetului executiv al soldat,ilor moldoveni de

la Odessa. Este repede remarcat de publicistul s,i

revizorul s,colar din Chis

,in�au, George Tofan, care

��mpreun�a cu Onisifor Ghibu au ��n�int,at Partidul

Nat,ional Moldovenesc: ½Asemenea hot�ar�at vorbes

,te

marinarul Gafencu de la Odessa, lupt�ator convinscare arat�a activitatea de propagand�a a Comitetuluidin Odessa. E mult�a ��ncredere, dragoste s

,i entu-

ziasm ��n vorb�a simpl�a, dar bine potrivit�a a aces-tui moldovean ��nalt, usc�acios, cu ochii vii�. Va-sile Gafencu a devenit deputat ��n Sfatul T

,�arii s

,i a

activat ��n comisia de control s,i de agricultur�a. A

fost printre cei 86 de votant,i ai Unirii Basarabiei

cu Rom�ania pe 27 martie 1918. �In aprilie 1918particip�a la Congresul ��nv�at

,�atorilor din Basarabia,

iar ��n luna mai la Congresult,�aranilor, vorbind tot

din partea marinarilor moldoveni. Se retrage ��n

localitatea natal�a s,i se c�as�atores

,te cu Elena, de-

dic�andu-se familiei s,i viet

,ii comunit�at

,ii locale. �In

urma c�as�atoriei binecuv�antate se vor nas,te patru

copii: Valeriu, Valentina, Eleonora s,i Elisabeta.

Vasile Gafencu ��s,i educ�a copiii ��n spiritul dragos-

tei de neam, al sacri�ciului personal fat,�a de t

,ar�a s

,i

Hristos. �In urma m�arturiilor lui Valeriu Gafencuam a�at c�a Vasile Gafencu, intelectual cu studiisuperioare s

,i ��nv�at

,�ator respectat ��n sat, a luat de

sot,ie pe Elena, casnic�a,s

,i femeie f�ar�a s

,coal�a, dar

cu dragoste det,ar�a s

,i cres

,tin�a pentru ½fecioria� s

,i

cur�at,ia sa su�eteasc�a: ½Tu ai ceva ales, tu ai fe-

cioria. Es,ti curat�a� (Cezarina Condurache, ½Chi-

puri ale demnit�at,ii rom�anes

,ti, eroi ai neamului s

,i

s�nt,i ai ��nchisorilor�, Editura Evdokimos, 2015,

Bucures,ti).

Des,i f�acuse studii la politehnica din Ias

,i, pe care

nu le-a absolvit, Vasile Gafencu r�am�ane ��nv�at,�ator

��n sat, devenind un reper moral al satului S�angereis,i arealului administrativ B�alt

,i. Accede la func�tia

de pres,edinte al B�ancii Populare din localitate,

consilier judet,ean, membru ��n conducerea Came-

rei Agricole din B�alt,i. Vasile Gafencu �si-a ex-

tins proprietatea agricol�a la 100 de hectare s,i a

construit o cas�a mare cu patru camere. A do-nat un teren pentru construirea Liceului ½Ion Cre-ang�a� din B�alt

,i,s

,coal�a unde a ��nv�at

,at Valeriu Ga-

fencu �si surorile sale. La B�alt,i a ��nchiriat o cas�a

��n care a locuit mama Elena cu copiii pe parcur-sul c�and aces

,tia au urmat cursurile gimnaziale s

,i

liceale, iar el a stat acas�a s�a aib�a grij�a de ferma dela S��ngerei. ½Vasile Gafencu le aducea de la gos-pod�aria din S��ngerei, produse alimentare �si ce maiaveau nevoie, el r�am�an�and singur acas�a s�a diri-jeze o gospod�arie grea. �In situa�tia asta l-am cu-noscut eu pe Valeriu, �si cur�and am devenit foartebuni prieteni cu toate c�a nu eram colegi de an �side clas�a. Am m�ancat �si am dormit de multe orila ei.� (M�arturie Ovidiu Creang�a, ziua de Cr�aciun2006 (25 Dec.) Toronto, Blog Valeriu Gafencu).Despre idilica via�t�a de p�an�a ��n 1940 a familiei Ga-fencu, �ica Eleonora ��si amintea cu nostalgie: ½Tataera �t�ar�anist. Era prieten cu Erhan, pe care proba-bil ��l cunoa�ste�ti, care ne era cons�atean. Iar Valeriu� legionar. Deseori aveau discu�tii despre politic�a.Odat�a tata a vrut s�a-l pedepseasc�a pe Valeriu, ��ns�ase iubeau prea mult. Tat�a mai bun ca al nostru nuera, �si frate la fel.��In urma ultimatumului sovietic din 26 iunie 1940,

Basarabia urma s�a �e r�apit�a de URSS. Re��ncepe


38

drama rom�anilor basarabeni ��n fa�ta ofensivei im-perialismului rus acum ��mbr�acat ��n haina sovietic�aatee. Vasile Gafencu era la gospod�aria din S��ngerei��n zilele ultimatumului. L-a luat pe �ul s�au Va-leriu Gafencu s

,i au trecut ��not granit

,a, r�aul Prut,

de�si trupele sovietice intrase ��n Basarabia. Pe ma-lul r�amas la Rom�ania al Prutului, Vasile s

,i Valeriu

se odihnesc, apoi tat�al ��i spune �ului s�a r�am�an�a ��nRom�ania s�a aib�a grij�a de mama s

,i de surori c�a el

trece ��not ��napoi s�a lupte pentru rom�anii r�amas,i ��n

teritoriul ocupat de URSS. El nu dorea s�a-i lase perom�ani ��n brat

,ele ocupant

,ilor rus

,i: ½Ce ar zice tot

,i

frat,ii nos

,tri basarabeni s

,i cum mi-as

,ridica ochii la

cer dac�a s,i eu s

,i alt

,ii ca mine, care p�an�a acum am

luptat pentru a�rmarea su�etului rom�anesc pe acestp�am�ant, am fugit din calea asupritorilor s

,i n-am

luat parte la suferint,a care ne as

,teapt�a� (½Sf�antul

�Inchisorilor�, m�arturii adunate de Monahul Moise,Editura Re��ntregirea, Alba-Iulia, 2007). �Inainte s�atreac�a Prutul ��napoi ��n Basarabia ocupat�a, Vasilei-a transmis urm�atorul mesaj lui Valeriu Gafencu:½vor veni �si vremuri mai bune, dar acum e nevoiede jertf�a.� Vasile Gafencu poate nu s

,tia c�a meto-

dele NKVD erau mult mai brutale �si odioase, dec�atcele ale Ohraneit

,ariste cu care avusese de a face

��n 1917. Vasile Gafencu s,i-a asumat rolul de mu-

cenic, as,a cum ��l va ��mplini p�an�a la des�av�ar�sirea

hristic�a peste c�at,iva ani �ul s�au Valeriu educat ��n

spiritul sacri�ciului primilor cres,tini. Vasile Ga-

fencu este arestat imediat de NKVD, ca agitators,i na�tionalist rom�an, s

,i dus dincolo de cercul po-

lar spre portul Arhankelsk. La familia r�amas�a ��nRom�ania ajunge o scrisoare ��n toamna lui 1940, dincare se a��a c�a Vasile Gafencu lucra la t�aiat p�adureas,i cerea pesmet

,i s

,i usturoi. Vasile Gafencu moare

pe 16 martie 1942, ��n lag�arul sovietic, ca un muce-nic jert�t pentru neamul rom�anesc s

,i ��ntru Hristos.

El nu �si-a tr�adat credin�ta. Camarazii de suferint,�a

ai lui Valeriu Gafencu au recunoscut ��n acesta½educat

,ia� irepros

,abil�a a p�arint

,ilor Vasile s

,i Elena:

½Fiul lui Vasile Gafencu (un bun gospodar dinS�angerei-B�al�ti, fost deputat ��n Sfatul Basarabiei),n�ascut ��n 1920, Valeriu, mo�stene�ste de la p�arin�tiis�ai o ��nclina�tie �reasc�a de lupt�a pentru adev�ar �sidragoste de neam. Educa�tia profund cre�stin�a pecare i-o imprim�a mama sa avea s�a s�adeasc�a ��nacest vl�astar virtu�ti str�alucitoare, ��n care iubirearev�arsat�a ��ntr-o capacitate de jertf�a ��nt�alnit�a rar,doar la marile spirite, avea s�a cople�seasc�a p�an�a laumilire chiar �si pe cei mai ��nver�suna�ti adversari.

�In momentul r�apirii Basarabiei (��n urma pactu-lui Molotov-Ribbentrop) b�atr�anul tat�a ��si ia so�tia�si cele trei fete: Valentina, Eleonora �si Luiza, �sile trece Prutul, instal�andu-le la Ia�si. Valeriu erastudent la Ia�si, ��n anul I, la Facultatea de drept�si �loso�e. Valentina era elev�a ��n ultimul an laLiceul industrial de fete, iar Maria �si Luiza elevela B�al�ti. La pu�tin timp dup�a ocuparea Basarabieide c�atre sovietici, b�atr�anul este arestat �si ��mpreun�acu un lot de rom�ani basarabeni deportat dincolode cercul polar. Dup�a un an de zile, ��n condi�tiigroaznice de via�t�a, moare cu g�andul la Dumnezeu,C�aruia i-a ��ncredin�tat pe cei dragi ai lui. Cinevasc�apat ca din minune de acolo i-a relatat lui Va-leriu aceste lucruri. �In 1941 Valeriu este arestatla Ia�si ��mpreun�a cu un grup de studen�ti �si eleviFDC-i�sti, dar ��n anchet�a face ��n a�sa fel ��nc�at to�ticeilal�ti scap�a, �ind singur condamnat la 25 ani MS�si trimis la Aiud. Dup�a dezrobirea Basarabiei (Iu-nie 1941), mama �si surorile lui Valeriu se ��ntorc lagospod�aria din S��ngerei. Dar ��n 1944, c�and sovie-ticii, cu ajutor american, ��ntorc soarta r�azboiului,iar�a�si mama �si surorile lui Valeriu se refugiaz�a laIa�si sub purtarea de grij�a a celei mai mari dintresurori, Valentina, ��ntreaga familie tr�aind cu greu,sp�al�and rufele celor avu�ti din t�argul Ia�silor, sub per-manent�a amenin�tare de a � arestate �si deportate.�(Virgil Maxim: Valeriu Gafencu a fost un sf�ant.Este un sf�ant, Site dedicat lui Valeriu Gafencu).Vasile Gafencu a fost un model hristic pentru �ul

s�au Valeriu s,i de la care a ��nv�a�tat c�a puterea exem-

plului spre jertfelnicie e calea oric�arui rom�an care��s,i

iubes,te cu adev�arat neamul,t

,ara s

,i credint

,a. �In fat

,a

mort,ii la penitenciarul sanatoriu T�argu Ocna, Va-

leriu Gafencu s,i-a dictat ��n brat

,ele lui Ion Ianolide

testamentul s�au spiritual, care e m�arturie s,i a vie�tii

de sacri�ciu a tat�alui, ca model pentru �int,are��ntru

Hristos a �ului: ½Fit,i tari ��n credint

,�a, c�aci Hristos

��i va birui pe tot,i vr�ajmas

,ii. �Indr�azni�ti �si ruga�ti-

v�a! P�azi�ti neschimbat Adev�arul, dar s�a ocoli�ti fa-natismul. Nebunia credint

,ei este putere dumneze-

iasc�a, dar tocmai prin aceasta ea este echilibrat�a,lucid�a �si profund uman�a. S�a-i iubi�ti s

,i s�a-i sluji�ti

pe oameni. Au nevoie de ajutor, c�aci dus,mani

pr�adalnici caut�a s�a-i ��n�sele. Ateismul va � ��nvins,dar s�a ��ti aten�ti cu ce va � ��nlocuit!... ducet

,i du-

hul mai departe! Aici a lucrat Dumnezeu!� (IoanIanolide, �Intoarcerea la Hristos, Editura Christi-ana, Bucure�sti, 2006). Citind acest testament oraldictat prietenilor la T�argu Ocna, pe 18 februarie


39

1952, de Valeriu Gafencu cu fat,a spre Hristos, ��i

recunoas,tem zbaterile su�etes

,ti c�atre Adev�ar, t�aria

de st�anc�a a credint,ei s

,i educat

,ia muceniceasc�a ofe-

rit�a �si mo�stenit�a de la tat�al Vasile Gafencu c�atre�ul, precum �Inv�at

,�aturile de acum 500 de ani ale

lui Neagoe Basarab c�atre �ul s�au Teodosie. Via�talui Vasile Gafencu a fost o ��n�al�tare spiritual�a laceruri, esen�tial�a ca o sculptur�a a lui Br�ancu�si in-spirat�a din soarta �t�aranului rom�an, care l-a atras��nspre o via�t�a dumnezeiasc�a pe �ul s�au, muceniculValeriu Gafencu, recunoscut de rom�ani ca Sf�antul�Inchisorilor.

Ionut,T,ENE

OFENSIVA REFUGIA�TILORMUSULMANI: UN PERICOL PENTRUCRE�STINISM �SI DEMOCRA�TIE �IN

EUROPA...101

Tot mai multe voci responsabile din Europa vor-besc deschis c�a asist�am, de fapt, lunile acestea,la o ofensiv�a demogra�c�a musulman�a bine organi-zat�a �si �nan�tat�a asupra b�atr�anului continent. De-ocmadat�a, cine o �nan�teaz�a, ong-urile americane,conform serviciilor secrete austriece sau Kremlinul,cum sus�tin anali�stii NATO, nici nu are a�sa de mareimportan�t�a acum. Important, prin consecin�te, tre-buie s�a con�stientiz�am c�a aceast�a ofensiv�a musul-man�a bine organizat�a, aproape para-militar, curefugia�ti ce au buzunarele pline de euro �si dolari,atenteaz�a la democra�tia �si caracterul cre�stin al Eu-ropei. Refugia�tii refuz�a m�ancarea oferit�a de Cru-cea Ro�sie, c�a nu e halal, �si ��i iau la b�ataie pepoli�ti�sti, localnici sau gr�anicieri cu r�acnete de ½Al-lah Akbar�. Ciudat e c�a ofensiva refugia�tilor mu-sulmani urmeaz�a acela�si culoar geogra�c de tre-cere istoric�a, spre inima Europei, parcurs de oto-mani la 1529, c�and au asediat Viena: Grecia,Macedonia, Serbia, Ungaria, Viena. Atunci, caprintr-un miracol, Suleyman Magni�cul, cu o sut�ade mii de ienicieri a fost ��nfr�ant de o mic�a gar-nizoan�a curajoas�a de mili�tieni vienezi, care s-auap�arat eroic, condus�a de celebrul c�apitan NiklasGraf Salm. �Si atunci Europa nu s-a putut uni��mpotriva islamiz�arii continentului. Noroc cu ero-icii ap�ar�atori vienezi, coordona�ti de un curajos �si


legendar c�apitan burghez. �In 1683 Viena a fostatacat�a din nou de hoardele musulmane, coman-date de vizirul Kara Mustafa, dar, graful vienezErnst R�udiger von Starhemberg, cu doar 11.000 desolda�ti, opun o rezisten�t�a acerb�a. Regele polon So-bieski a venit ��n ajutor �si a zdrobit pe cei peste osut�a de mii de ieniceri turci, salv�and Europa de laislamizare.Anul trecut, consilierul personal al pre�sedintelui

Vladimir Putin, inteligentul Andrei Ilarionov, vor-bea despre o agend�a politic�a ascuns�a de islamizarea Europei, prin emigrare for�tat�a a unor mari masede musulmani. �Si iat�a c�a, azi, asist�am la o nou�ainvazie musulman�a ��n Europa, dar nu militar�a, citactic mult mai simpl�a: demogra�c�a. Pretextul l-aoferit SUA, care a distrus incon�stient, cu �nan�tarea½prim�averii arabe� �si r�azboiele inutile din Golf, sta-tele prospere �si stabile, care men�tineau masa demusulmani ��ntr-o m�an�a de �er.Americanii, ��n politica extern�a, se poart�a ca un

elefant ��n magazinul de por�telanuri. SUA nu se pri-cepe s�a fac�a diploma�tie subtil�a, ci numai r�azboaie.Vidul de putere creat, haosul �si r�azboiul a ofe-rit pretextul milioanelor de musulmani din nordulAfricii �si Orientul Mijlociu s�a ia cu asalt Europa pevechiul drum al lui Suleyman Magni�cul: Grecia,Macedonia, Serbia, Ungaria �si Austria spre Ger-mania. Cine le d�a banii o s�a a��am. Mul�ti banivin prin Arabia Saudit�a. Minciunile c�a sirienii ��siv�and apartamentele din Homs-ul distrus de r�azboi,sunt un banc prost. �In Petro�saniul rom�anesc dinUE, abia dac�a se vinde, dup�a un an de zile de laanun�tul imobiliar, un apartament. Atunci, cine lecump�ar�a sirienilor apartamentele, ��n zone distrusede r�azboi ?Musulmanii duc un r�azboi asimetric fa�t�a de eu-

ropeni. Victoriile se ob�tin, azi, demogra�c. �In1950, ��n provincia iugoslav�a Kosovo, s�arbii aveauo u�soar�a majoritate etnic�a, iar ��n 1990, albaneziiislami�sti erau majoritari, pentru c�a f�aceau 8-10 co-pii �si provincia a devenit - treptat - musulman�a,ie�sind de sub controlul Belgradului. Deja��n Fran�ta,Europa de nord �si Germania sunt enclave musul-mane, ghetouri �si cartiere care nu mai pot � con-trolate de stat. La Londra, Malm�o, Berlinul de vestsau Rotterdam, se aplic�a, ��n anumite cartiere, legea½sharia�, europencele sunt violate cu s�alb�aticie deislami�sti �si poli�tia refuz�a, de fric�a, s�a intervin�a. Nuv-a�ti ��ntrebat de ce musulmanii strig�a to�ti: ½ Ger-many , Germany �, ��n fa�ta camerelor de luat ve-


40

deri? Istoricul Neagu Djuvara ne-a dat r�aspunsul:asist�am la o nou�a migra�tie a popoarelor asupra Im-periului Roman (azi - U.E.). �Si atunci, vandalii,hunii sau ostrogo�tii vizau Italia �si Roma - adic�a,inima Imperiului Roman. Azi, sutele de mii derefugia�ti vor numai ��n Germania, adev�aratul cen-tru conduc�ator al Europei. Controlul centrului vaduce la capitularea �si controlul periferiei. Nu v�a��ntreba�ti de ce ni�ste sirieni, a�sa-zi�si s�araci �si mor�tide foame, nu r�am�an ��n Serbia, Rom�ania sau Bul-garia, �t�ari europene pa�snice �si relativ prospere fa�t�ade iadul r�azboiului din Orientul Mijlociu, dar nu...Ei strig�a doar � Germany , Germany �. Vor s�a��mpl�ante steagul islamului ��n inima �si centrul ner-vos al Europei, pentru a o st�ap�ani demogra�c, cul-tural, politic �si religios. Am fost ��n cartiere isla-miste din Germania, cu o burs�a, acum c�a�tiva ani �siam v�azut c�a acolo, musulmanii nu s-au integrat, iarmulti-culturalismul e un e�sec, un feti�s pentru pro-pagandi�stii de st�anga neo-marxi�sti, �politic corec�ti�,care vor sf�ar�si decapita�ti sau viola�ti de jihadi�sti,p�an�a la urm�a, c�a nu le vor ��n�telege dragostea loregalitarist�a de tip comunist. Efectul politicii per-misive de imigrat

,ie a Suediei a dus la o gheto izare

a zonelor locuite de imigrant,ii musulmani. Dup�a

ce Suedia a ajuns ��n topul mondial la num�arul devioluri s

,i Malm�o a devenit unul dintre cele mai pe-

riculoase oras,e din Europa, polit

,ia suedez�a a f�acut

public�a o list�a cu 55 de zone unde nu mai are au-toritate. �In aceste zone, polit

,ia intr�a escortat�a de

alte efective de polit,ie s

,i serviciile publice, cum ar �

pos,ta, ambulant

,a sau pompierii, nu pot intra f�ar�a

voie de la imigrant,i s

,i ��ntotdeauna � escortate de

e�ective semni�cative de polit,ie.

Numite de autorit�at,i 'zone de excluziune', aceste

ghetouri sunt focare de criminalitate organizat�a,unde are loc o mare parte din tra�cul de droguridin Suedia. Adev�arul este c�a Suedia det

,ine cea mai

mare rat�a a violurilor din lume (!), cu peste 69 devioluri la mia de locuitori, ��n 2014. S

,i aceast�a rat�a

este ��n cre�stere, de la an la an, cu peste 10Mul�ti somalezi si eritreeni s

,i-au f�acut cas�a din

Norvegia, ��n Oslo, num�arul de imigrant,i repre-

zent�and 30Asist�am, f�ar�a ��ndoial�a, la un r�azboi asimetric, la

o ofensiv�a musulman�a organizat�a ��mpotriva Uniu-nii Europene �si a caracterului cre�stin al b�atr�anuluicontinent. Deocamdat�a, paradoxal, numai Unga-ria � la cel mai ��nalt nivel prin liderul FIDESZ � atras un semnal serios de alarm�a; ��n rest, la Berlin,

Roma, Bruxelles �si Paris se danseaz�a sinuciga�s dan-sul mortal al unui multi-culturalism prost ��n�teles �siaplicat fa�t�a de ni�ste oameni care vin din alt orizontcultural �si care ��n�teleg gesturile noastre de priete-nie �si ajutor cre�stin sau st�angist, doar ca semnede sl�abiciune, la care li se r�aspunde cu �Allah Ak-bar� sau cu b�ate, violuri �si pietre. Trebuie f�acut�aselec�tia ��ntre refugia�ti �si lupt�atori islami�sti si c�atmai repede, p�an�a nu e prea t�arziu pentru Europa,care se va transforma altfel, din U.E., ��n UniuneaCalifatului European.

Daniel ROXIN

�TESTAMENTUL ZEILOR DUN�ARENI�:FILMUL PRIN CARE NEMT

,II PUN

UM�ARUL LA RESCRIEREA ISTORIEIEUROPENE102

Nu o s�a mai treac�a multp�an�a c�and Civilizat

,ia Su-

merian�a va � ��nlocuit�a deCivilizat

,ia Dun�arean�a ��n rolul

de prim�a mare cultur�a a lumii� cea ��n care s-a n�ascut scrie-rea

Chiar dac�a ast�azi se duce o lupt�a cr�ancen�a ��ntresust

,in�atorii dogmei o�ciale s

,i cercet�atorii care spun

c�a istoria Europei ar trebui rescris�a, ��n sensul res-tabilirii adev�arului, ea va � c�as

,tigat�a ��n cele din

urm�a de noua viziune asupra istoriei str�avechi � ceacare spune c�a spat

,iul carpato-danubioano-pontic

este Vatra Vechii Europe.At�at la nordul Dun�arii c�at

s,i la sudul marelui �uviu, s-a dezvoltat o cultur�a seden-tar�a extraordinar�a, care nucunos

,tea r�azboaiele, cu o ve-

chime de 7.000-8.000 de ani.Parte din aceasta, T�ablit

,ele de

la T�art�aria s,i restul sutelor de semne apat

,in�and cul-

turii Turdas,� Vinca, ��i fac pe tot mai mult

,i s�a con-

sidere c�a ��nainte cu 2.000 de ani ca sumerienii s�aexiste, aici se puneau bazele primei scrieri din lume.Despre celelalte lucruri impresionante n�ascute de

oamenii acelor vremuri, vet,i a�a mai multe vi-

zion�and acest �lm.



41

Viviana MILIVOIEVICI

Buc�a�ti de su�et, fr�anturi de g�anduri...

�I�ti mai aduci aminte?...

�I�ti mai aduci aminte de norii plumburii? �I�ti maiaduci aminte de ploaia ce ne-nv�aluia s�arutul ��ntr-un parfum de tranda�ri? �I�ti mai aduci aminte denop�tile t�arzii C�and visam la nemuriri?... Pentruatunci c�and amintirile ��si vor c�anta refrenul...

Petale... de lacrimi...

D�aruie�ste-mi atingerea

su�etului t�au �In simfonia razelor lunii, pe-un covorde petale, de lacrimi!...

S�arut...

�I�ti simt parfumul dulce pe buzele-nsetate des�arut�ari... Privirea-�ti m�a alint�a, iar bra�tele mi-ofer�a tandre-mbr�a�ti�s�ari... �In lini�stea nop�tii eterne...

G�anduri...

S�arutul t�au pe fruntea-mi ��ng�andurat�a deschide su-�etul ca pe o carte... Po�ti, oare, sim�ti, printrer�anduri, dorin�tele-ascunse ��n ungherul inimii?...

Speran�t�a...

Rena�ste iubirea ��n su�etele noastre... Magia atin-gerilor suave Ne-nal�t�a spre stele,... Iar c�antecul lu-ceferilor re��nvie speran�ta ��n priviri... Mi-e dor s�a-�ti�soptesc: "Te iubesc!"

�Soapte. . .

�In ceasul serii a�s vrea s�a m�a alin�ti printre petale,Iar �soaptele s�a-mi m�ang�aie auzul. . . �In simfoniabuzelor s�a sim�tim tangoul iubirii eterne. . .

Aripi de ��nger. . .

Cuvinte-nm�armurite-n poezie Vor s�a p�atrund�a-nsu�etu-�ti ��nghe�tat ��n amintirea unor Aripi de ��ngerce te-au ��mbr�a�ti�sat, la miezul nop�tii, c�andva. . .

Z�apad�a. . .

Elixirul dragostei �ti-a ��nghe�tat ��n vene �si niciun visnu vrea s�a te mai cheme

Lumini�ta ZAHARIA

r��de ciob de oal�a spart�a

r��de inima de trupul ce-o poart�a�si transmite, de-a naibii, semnale gre�sitebra�telor s�a ��mbr�a�ti�seze om nedoritr��de punctul-gaur�a neagr�ade no�tiunea t��mp�a in�nitr��de cameleonul de tigrul apaticc�a i s-a camu�at tigroaica s�a nasc�ar��de copilul c��nd e trimis de profesorlitere negre pe c��mpi albi iar s�a pasc�ar��de iubitul de mine c�a-mi pas�ade umbra genelor lui pe obrazr��de omul z�apezilor de omonima cr�aias�apuiul de cuc face �soimilor ��n necazprozatorul r��de de poet c�a n-are pagina plin�acoco�sul ��mp�aunat � de netravestita g�ain�ato�ti r��d de toate �si toate de to�timai scrie ceva, dac�a po�ti!

��n b��rlog

��n b��rlogul meu e cald �si bineuneori chiar m�a ciocnesc de mine�si-mi dau � logic, logic! � bine�te�si-mi dau cu fond de tende tinere�te�si m�a dau hu�taca-n poezia cu crengu�tap��n�a zbor �si m�a lipesc de tavans�a a�u cum a�s ar�ata ��n dou�a dimensiunieu fata coco�tat�a mereupe coordonata timpului de mai ansecretul meu � c�a totul e etan�s ��n cas�aferestre u�si g��nduri r�azle�te�si-am un pitic (cu ADN-ul meu!) pe o tabul�a ras�a�si-o clon�a-antrenor s�a m�a dezve�teda, ��mi prescriu antibiotice la greus�a r�am��n numai eu��n b��rlogs�a nu m�a invadeze nici m�acar un �t��n�tar


42

un microb al speran�tei un inorogstau ��n baricentru �si m�a rogca egiptenii la piramidesingur�atatea s�a dea roades�a m�a-nmul�tesc asexuatla urma urmei ce e un b�arbatun �sef ��nchipuitun foaie verde matostats�a �top�aie ��n jurul meu prichindei luminicitot mai mul�ti tot mai micis�a-i ��nv�a�t cum s�a ia via�ta de la capce bine e-n b��rlogul meu ce bineazi pun un prichindel la pro�tappierderea nu e gream�a pot oric��nd multiplicarezolv �si foametea global�atransform b��rlogul ��ntr-o �scoal�ade a pagub�a �uieratazi e ��nchis primim marf�a(cum nu era nevoie?!)lapte de g��nd condensat

homo euforicus

eu sunt homo euforicusmerg pe strad�a gur�a casc�a pe la vitrinesalut manechinele de plasticuna chiar mi-a z��mbitjoc �sotron m��ng��i c�a�teii�si alerg f�ar�a s�a disper dup�a vr�abii��mi ��ntorc buzunarele pe dos �si r��d cu lacrimifotogra�ez o g�arg�ari�t�a ri�t�aa stat cuminte la pozat��n�telegea desigur c�a nu e de glumit cu vis�atoriivorbesc cu aerul �irtez cu norii�si-mi bat joc de disonan�te �si pleonasmaltfel cum m-a�s mai putea intitulahomo euforicus fericitnu recunosc c�a am muritde en�spe mii de ori pe minutrimele mele ��nt��mpl�atoarevin direeect de la soaremai am doar o c�ar�amid�a de pusiubirii-mausoleusunt sigur�a c�a deja v-am coruptdoar sunt homo euforicusce Dumnezeu!

Titina NICA �TENE

Lacrimile mamei

St�a, ��n casa ei micu�t�a,ghemuit�a ��ntr-o dung�a,su�etul ��i e pustiu,se str�aduie s�a nu pl�ang�a.

Toat�a tinere�tea eia stat ��n acel s�atucunde-a crescut �sapte pui�si-acum e singur�a cuc.

Nu departe, peste Beica,un c�aine latr�a ��n noapte�si mai spulber�a pu�tinmarea ei singur�atate...

O g�ain�a ��n cote�t,cronc�ane�ste c�ateodat�a,probabil simte �si eac�a m�aicu�ta-i sup�arat�a.

V�antul zg�al�t�aie fereastraea din g�anduri tot tresarelampa p�alp�aie mereuparc�a ar � o lum�anare.

Perna s-a udat de lacrimisu��a lampa s�a o sting�a�si adoarme-ntr-un t�arziuafar a-nceput s�a ning�a...

Pierre Auguste RENOIR - Natur�a moart�a cu �ori


43

Constantin RUSU

�Soaptele vie�tii

Bucuria r�as�aritului se na�stedin dorul lacrimii nedeslu�siterostogolit�a copil�aros ��n visecu �ori �si iubiri f�ar�a chippentru epilogul necontrolatcu interpret�arile ��nt�ampl�arilorpe scenele cu actori anonimi.S�a ��ncerc�am privind o lumin�a,��ndep�artarea ��ntunericului mut,dar umbrele noastre de via�t�as�a r�am�an�a z�alog unui nou ��nceputpentru un alt sf�ar�sit de iarn�a.S�a oprim sinceritatea cuv�antului

Sunt doar o secund�a

Sunt secunda oprit�a de lumin�a��n de�sertul clepsidrei m�aruntedin calculatorul care din abisurir�astoarn�a visele ce vor s�a ne-asculte.Sunt pretutindenea trec�atoare��ntre culori care se cuib�aresc��n sunete de fanfar�a f�ar�a tonc�and nu au rime �si se pr�abu�sesc.Sunt traduc�atorul clipelordin via�ta total ne��n�teleas�a�si doresc z�ambet universalcu iubirea o potec�a aleas�a.Sunt ��n dorin�ta pentru viitor��n fructul unui r�as�arit viuademenind pustiul de doruricu secunda pentru mai t�arziu.

Culorile razei de soare

Ve�snicia luminii ne ��nal�t�adin simfonia culorilorun v�artej pe clape de piancare ascunde clipele negre��n curcubeele f�ar�a iluzii.�In miezul alb al ninsoriiaud suspinul din iarb�acu ro�sul �orilor de macl�ang�a taina g�albeneleloradus�a din albastrul cerului.Las culorile razei de soare

pe valuri f�ar�a nostalgie,cu inspira�tii pentru iubire,prin �orile albe r�as�aritedin mireasma salc�amului.

Pa�sii prim�averii

Pa�sii prim�averii vin prin visel�ang�a stoluri de r�anduneleaduse de lumina str�alucitoaren�ascut�a printre norii gelo�si,care ne simt tornada iubiriipentru muguri �si �ori.Bucuria r�as�aritului se-apride�si strig�a prin spa�tiul ceruluiaprinz�and o lum�anare cald�al�ang�a icoanele prim�averiicomori ale unei dulci chem�aripentru eternitatea unui s�arut.Plecarea z�apezii tope�ste ve�sniciadin suspinele pa�silor de iarn�a,ademenind pustiul c�aut�arilorcu ramurile altor anotimpuri.

Via�ta ��n stropi de rou�a

Via�ta o p�astrez ��n stropi de rou�acu a�steptarea tainei ascuns�a-n nori�si aduc lumina, lini�stea �si paceacu trezirea inimii pe care o amdin sur�asul bl�and al razei de soare.Caut ��n toate zilele clipe de r�agaz��nvelind ��n z�ambet orice durere,secunda nu o p�astrez pentru mine,nu m-am sim�tit niciodat�a singur,am sc�apat pe al�tii de mari furtuni,bucuria lor din str�alucirea priviriim-au f�acut iubit ��n cer �si pe p�am�ant.Am c�autat lini�stea g�andurilor melepe orizontul m�arii ascult�and valuri��n simfonia acordurilor de via�t�a�si am dorit la ani de b�atr�ane�tecineva l�ang�a mine s�a ��mi ��n�teleag�astropii de rou�a din lacrima de bucurie.

Dorin�te

Ne-am g�asit ��n troienele vie�tiicu miezul suspinelor adunatedin v�artejul tr�airii unui destin


44

a inimilor prinse ��n sc�anteiimprevizibil de s�arace.Am dorit comorile limpezite,c�aut�and seninul ��ntr-un altar,dar norii �si ploaia erau peste noicu a�steptarea fructului iubirii.Las�a-mi ��n ochii t�ai oglinda mea,c�and �soaptele noastre sunt un ecoucu fream�atul chem�arilor dorite��n dimine�tile ascunse ��n �oricu miresmele aduse ��n t�acerepentru adierea sur�asului t�auascuns�a-n taina ��mbr�a�ti�s�arii mele.

Dimine�tile de prim�avar�a

Prim�averile trec mai repedecu amintirile f�ar�a uitarer�as�aritul ��l vrem doar in�nitnu un simbol de ��nsingurare.Trilurile mugurilor ��mi r�am�anpetale de armonie ��n t�acere,iar din lumina cerului cu stele��nv�a�t drumul c�atre o ��nviere.Via�ta nu e o clip�a nebuloas�adac�a e o prim�avar�a comun�acu �soapta din inima p�am�antuluiunde toate r�ad�acinile se adun�a.Cu soarele de aur ��n amintiridegeaba a�stept�am clipe de var�aav�and uitarea comoar�a ��n memoriif�ar�a dimine�tile de prim�avar�a.

Pierre Auguste RENOIR - Fat�a adun�and �ori

Christian Wilhelm SCHENK (Germania)

ACOLO UNDE...

Acolo unde sau acolo c�and,Peste lumina toat�a lumin�anddin fanta-ngust�a-a ochilor t�ai, robs�a sorb culoarea zorilor s

,i orb

Acolo unde s,i acolo c�and...

S�a stau ��n r�asu�area ta de v�ants,i s�a m�a numeri, clip�a ce-mi clipes

,ti

c�at toat�a ceata celor ��ngeres,ti

De m�a acoperi pentru tot ce-a fost,ori m�a deschizi ca pe un ad�apostascuns ��ntre trei crengi de rozmarinpe care numai �uturi albi mai vin,

din alt�a lume- aripi, s,ir apoi,

Desprins,i de trupuri, noi f�ar�a de noi

arome verzi de ment�a respir�ands�a lu�am... acolo unde,-acolo c�and!

Adrian BOTEZ

NU DA ATEN�TIE

nu da aten�tie lanimic �si nim�anui � din lumilepulberilor f�ar�a de zare: trebuie s�a ajungic�at mai degrab�a � acolo sus � ��nceruri � la ad�apostul p�as�arilor �si-al��ngerilor: numai de acolo ��nainte po�ti s�a��ncepi � s�a ��ncepi visul celmare � s�a ��ncepi a pune v�anturile �sig�andurile - lapunct � pe �ecare dup�asoiul lui � dup�aanotimp �si b�ataie � ��nc�am�ari �si samare � dup�a vocimai zglobii - melancolice sau maiamare

...numai de acolo ��nceppove�stile � cele f�ar�a desf�ar�sit ori urmare � ��n care tu e�stineab�atut � mereu


45

n�aierul tuturor m�arilor � printregig�anticele v�al�atucuri �sivaluri destele

COPACI � IARNA

p�an�a �si copacii �si-au ��ngro�satobrazul: scoar�ta zgrun�turoas�agrosolan�a � st�a gata s�ainsulte � s�a scuipe plumbur��i��njur�aturi - jur-��mprejur

...nici m�acar o galant�a frunz�a � a�sa � dinpolite�te � subabajur...

...coroanele lor - f�ar�a nicio sc�anteiere den�ad�ajduire - lemnoase - ��ncruci�satebolnav �si st�angacisc�ap�atate � ��nschimb � se zv�arcolesc haotic - prinbezne � bat dintr-o arip�a��mpu�scate

...mocirla prostiei orbirii �sicrimei ne-a cople�sit � de�nitiv �sides�av�ar�sit

�IN ORICARE HOTEL ADEV�ARAT

��n oricare hotel adev�arat � sesinucid oameni: atunci c�andnu-�ti po�ti permite acea cas�a ata � cu tot ce ��nseamn�ac�amin � hotelul este oimproviza�tie de via�t�a �si deci decas�a

�si ca urmare � se poate improviza � larepezeal�a � ��ntr-��nsul � �si oschi�t�a (mai reu�sit�a artistic sautot suprarealist�a) demoarte

...ziarele de ieri de azi dem�aine �si-au luat - deja - zborulgroaznic mototolite � pe deasuprameschin�ariei cu preten�tii de c�ai � astr�azilor ora�sului

n�ap�arlit

MI-E DOR DE-O ALT�A LUME

mi-e dor de-o alt�a lume � a sl�avilor deschisede-o lume luminat�a � a stelelor aprinseo lume f�ar' c�antar �si f�ar' contururi scriseo lume ca ne-alta � nepovestit�a-n vise

alung�a � Doamne � norii hotarelor mahmurelas�a doar clipocitul din m�arile ligurestr�amut�a- �Ti s�n�ti copacii-n Gr�adina Hyperbor�a�si duhurile- �Ti toate-n sera�i ce te-ador�a

m�a simt at�at de singur � �si soarele se stinge��n lunci p�ar�aginite mereu cu stele ninse...e sear�a-a beznei albe: Al Dorurilor Hrist

m-a fost l�asat pe mine la mal � singur artist...�stiu c�a va � lumin�a � de�si-n icoane-i tristam tain�a: pl�ansul lumii-l preschimb ��n ametist!

O M�AR�TOAG�A PA�STE VE�STED UNTUFI�S

o m�ar�toag�a pa�ste ve�sted un tu��spe p�adure n-a pus nimeni ��nc�a-a��s...ghea�t�a fulger�a pe masa din altarmun�ti ��n rug�aciune � iar agheazmatar:

vrednice izvoare � sur�az�and sub scoar�te!to�ti copacii v�aii sunt str�ajeri de mar�te......nu-s chemat la nunt�a � doar la liturghie:��n toate - -a�steptarea Mirelui s�a vie

limpede t�acere de-amiezi muribunde�stim cu to�tii cine �si mai ales undebucurie-ascuns�a sub r�apciugi anoste

v�aduvia lumii � resemn�ari de ½ foste �!...cal de lun�a trece peste cruci arz�andeCrist se-nve�sm�anteaz�a ��n c�antece bl�ande...

�INAF�AR�A SONETULUI

o mie de sonete s-ar sparge �si-ar cr�apalava durerii mele s-o torn de-a�s ��ncercae-n mine-at�ata vifor de-umilin�t�ac�at dezn�adejdea n-ar putea credin�t�a


46

s�a-ng�aduie ��n piept: �si-a�sa barbarm-am r�astignit ��n orice zi � avarbolnavul de tr�adare n-are leac�si simt cum ceas de ceas sunt mai s�arac

oric�ate ��ntreb�ari � niciun r�aspunscoasta-mi tot mai ad�anc�a-i - de str�apunsde la iubire oprit ��ntreaga via�t�a

m-am c�ainat - de ne-n�teles paia�t�a...dar tu ce buchise�sti aceste r�andurin-ai drept a judeca: doar patru sc�anduri

UN ULTIM TELEFON

vezi dac�a s-a ��nc�arcatcelularul: vreau s�a dau un ultim telefon � c�atreuna dintre constela�tii � nu import�a c�atre careanume � pentru a-mi face loc � cumva � ��ntrelumini �si v�ap�ai � spre a putea meditasingur �si lini�stit � desprez�ad�arnicie

...d�a�tile trecute � c�and am murit � spuneau nu c�aar � �ind cine �stie ce aglomera�tie pe-acolo � dar c�avor �si ele s�a r�am�an�a � ca �si minesingure � ca s�a mediteze laacela�si lucru

poate c�a ��ntre timp � cine �stie � s�a se �r�azg�andit � sau m�acars�a � renun�tat la o parte dinistericale

DAU CU ASPIRATORUL PRIN SUFLET- AZI

dau cu aspiratorul prin su�et - azi:se-ntunec�a de praf sl�avile � ard braziParcele strig�a c�a se sufoc�a��si blestem�a soarta � cele ce-aloc�a

destin clandestin � din cerul vecin...ce sc�andal st�arne�ste p�acatul � un spinc�and se-adun�a de veacuri ��n cuget veninc�and strive�sti f�ar�a vin�a lujer de crin

...opri�ti aspiratorul � reci cenu�sifac crima s�a-�si preling�a pe m�aini m�anu�siiar Moartea trage m�a�sti � viclean - peste u�si

nimeni s�a nu mai a�e altar � cununi......��n loc de �ori � sub geam cresc azi m�atr�aguniuna pe alta se sting � biete minuni!

O EVANGHELIE DE CR�ACIUN

Dumnezeu s-a ar�atat de dup�acol�tul str�azii: acum se numeaIisus Hristos � avea �sibuletin � �si-l f�acuse la o sec�tie obscur�a depoli�tie celest�a � declar�and c�a pe cel vechi ��lpierduse...

�si L-au crezut poli�ti�stiicele�sti � ca ori�sice birocra�tigr�abi�ti ce sunt ei - �si care serespect�a...

apoi � dup�a ce-a ie�sit El de la ½ locul o�cial aladeveririi �in�tei stradale � � s-a uitat ��n st�anga� s-auitat ��n dreapta: n-a v�azut niciunmag mai de Doamne-ajut�a � ��n schimba constat�at �si v�azut c�animic din Crea�tia Sa nu ar�ata � acum -bine: toate � ��ntre timp - o luaser�a cu totulrazna � cu osebireoamenii � ½ capodoperele zilei a

�sasea � � deh...

�a�stia din urm�a sufereau deat�atea boli uciga�se � de at�atea bete�suguristrigau sufoca�ti � ��nc�at Dumnezeul dedup�a col�tul str�azii s-a��ngrozit c�at de mult�a treab�a era de f�acut � dardeh... � El era Dumnezeul Facerii � de la El sea�steptau at�at de multe... � deci �si-asu�ecat m�anecile - �si s-a pus peoblojit vindecat��nviat!

...at�at de jalnic �si de josnici ajunseser�a nu doars�a arate � ci chiar s�a �si �e ½ capodoperele � asteaale(cic�a!) ½ zilei a �sasea � (El nu-�si num�arase �niciodat�anici zilele � nici nop�tile...) � ��nc�at��ncepur�a (ele...ei...) s�a nutreasc�a numai g�anduritot mai ��ngrijorate � mai


47

meschine � criminale insolente �siviolente � ��n leg�atur�a cubinef�ac�atorul necunoscut �sis�ac�aitor: pentru a nu pl�ati � cumva -serviciile Lui divine (...p�an�a �si-un sur�as derecuno�stin�t�a li se p�area mult prea mult �siireal de scump...) � s-au str�ans cu to�tiipe mute�ste (pref�ac�andu-se c�anu se z�aresc unii pe al�tii!) �siL-au omor�at ��ntr-o sear�a (nici m�acar ½ pel-apus de soare �...ca pe-un b�atr�anc�aine de st�an�a...) � ��n dosul unui deal mair�as�arit � la marginea unei �t�arine pr�ap�adite � iarcadavrului ob�tinut astfel i-au dat un nume banal �foartedes ��nt�alnit � printre½ capodopere �:Iuda...

apoi � �ecare s-a dus lalucrul �si la casa lui - anoste � to�ti �indu�sura�ti c�a ½ se sc�apaser�a � ��n sf�ar�sit � de

prea mult bine �si de prea mult�a

ap�ar�atur�a �...

...de atunci � c�and se mai��nt�alnesc � la col�t destrad�a � omul �si Dumnezeu � primul (cumaltfel?) se preface a nu-Lvedea pe Cel din Urm�a � darnici unii pe al�tii (...la fel caatunci...): ½ cet�a�tenii one�sti �plictisi�ti de implacabilele ��nt�alniri cu El - numaimestec�a ��ntre f�alcile ��ngr�a�sate � ��njur�aturicare de care maide�suchiate... � �si conchid: ½ nu mai sc�ap�am de

�asta � nici

mort! �

...��n urma �ec�arei ��njur�aturi r�am�an urme � pez�apad�a � pete ��ntunecate �si-ad�anci:cu c�at trece vremea � stai �si te��ntrebi cui apar�tin � de fapt �si dedrept � aceste pecinginoasepete - urme stranii �si ��ntunecate pe z�apad�a � carela un moment dat � se oprescdrept ��n mijlocul drumului: oare se tot ��ntoarceDumnezeu la locul crimeiLor � ateriz�and drept ��nmijlocul drumului con�stiin�tei - sau

c�ate unul-unul � oamenii sunt cuprin�si (pe lamijlocul drumului sprecrim�a...) - deremu�sc�ari � �si ��i love�ste revela�tia �si decidorul de zbor... - chiar ��n toiulmersului lor plimb�acios � da - chiar ��n timpul mer-suluilor - f�ar�a munte �si vale � agalemers de automatedereglate?

...cei r�ama�si aici � pep�am�ant � ½ ��si fac reciproc

daruri � (...se mituiescunii pe al�tii � ce mai!) � defric�a: ½ dac�a aproapele

vecinul �si prietenul - neamul...deh...m-o �

v�azut - cumva - c�and l-am ucis pe

ciudatul �ala s�ac�aitor � colo - dup�a deal � �si

m�a p�ar�a�ste la

poli�tia celest�a? � ...mai bine ��i dau ceva � ��i

ung ochii cu ceva � s�a

tac�a o vreme ...� � ...�si uite a�sane-am trezit pe cap cu zara�ipuzderie � de Cr�aciun...

...�si � ��n momentele imediat urm�atoaremitei � se pornesc (ca apuca�tii!) s�a mulg�a de zorgalaxiile � cu at�ata isterie ��n½ cuget �si sim�tire � � de parc�adin bezne � s-ar � auzit b�at�and un anumeceas

dar �ecare �si�star delapte stelar - ��lvars�a ��napoi � astfel c�a ��ntreg universul devinefoarte cur�and - onesf�ar�sit�a mla�stin�a devom�a alb�a...

...iar unii-al�tii (muuult - mult mait�arziu!) � ca de obicei � ��siopereaz�a un transfer depersonalitate � �si fac s�aexplodeze pia�ta � cu vina lor��nchipuit�a � traductibil�a ��nmormane de �eacuri �si-n piscuri depierdere de vreme...


48

CUVIINCIOASA PLECARE

10 Ianuarie 2016nu mai iube�sti? � nu mai ur�a�sti? � e�sti cer�setorla poarta Mor�tii? � aur �si t�am�aietaine te-a�steapt�a jos la vorbitor:nu jude � El � ci chiar vrea s�a m�ang�aie

cum stai pe miez de noapte r�astignittrece �sirag sub s�ntele-�ti picioaresc�aldate-n s�angele de tine d�aruittot ce-ai visat � voit � �si azi te doare

nu-n�sela setea �si dorul de agheasme:nimic din ��ndurare nu-s fantasmetot ce te vrea spre stelele cere�sti

sunt �rea ta �si ��ngerii �re�sti...s�a pleci ��n zori de zi dintr-un palat�si straja �ti se-nchine luminat!

AI AI AT�ATEA-N AMURG DE F�ACUT

mai ai at�atea-n amurg de f�acuto � tic�aloase omule de lut!nici stele c�al�auzitoare nu-�ti aprinzin-ai nim�anui s�a cumperi ori s�a vinzi

ai de-nfruntat oglinzi �si vii tenebreai datorii la mii �si mii de febre:te-au �tintuit cu spada-n pragul Mor�tiiat�atea lucruri p�ar�asite sor�tii...

��nconjurat e�sti azi de tot ce n-ai tr�aitMoartea ��ti pune-n m�an�a coasa - de o�stit:te-au prins strigoii celor nen�ascute

�si-�ti �suier�a: ½ ne-nvii pe toate - c�at mai iute!

�...ultima-mi reveren�t�a spre germeni nu mai pl�ange:½ ��ti dau � de vrei � c�at vrei... � � El zice � ½... cui pe s�ange �!

�TES�ATORUL DE SLOVE

apele-�si toarn�a singure otrav�aiar mun�tii d�ard�aie pe temeliec�and p�as�arile-�si scad suspect din slav�arepro�surile mi se-aduc doar mie

c�a nu iubesc � c�a nu ucid aparte��ngerii care-mi f�alf�aie prin cartec�a nu m�a-ncumet a primi-alduirea��n schimb prin raiuri ��mi codesc privirea...

nici lini�ste nu vreau � dar nici puterenu vreau venin � dar sunt s�atul de mierec�and El m�a va c�auta s�a m�a ��ntrebe

o s�a m�a a�e printre �ori �si greble...din slove vii eu ceruri am umplutzb�arn�ai ��ntr-una r�azboiul...de �tesut!

S�A FII BOGAT �SI S�A SPETE�STI NO-ROAIE

domni�soarei N.s�a �i bogat �si s�a spete�sti noroaiec�and singur Duhul nu se ��ncovoaie!au fost pe lume-actori �si ��mp�ara�ti�si-au devenit cel mai deplin uita�ti...

nu horp�a�� n�amoluri auritec�and slova-�ti inspirat�a se av�ant�anu-�ti f�a vale�ti din sumbrele ispite:uime�ste-�ti cerul � cu El te-nve�sm�ant�a!

�i gata pururi de c�al�atorire�si frate �i cu a�strii �si luminascoate-�ti din teac�a spada-�ti de iubire

nobil din �re � uit�a lumii vina...te-a�steapt�a-n sipetul privirii Lui Hristoscomoara zugr�avirii-ntru Frumos!

LUME PE DOS

a�stept � a�stept � de-o via�t�a-a�stept c�antareaprin care trestii z�amislesc nou soare:s-a vestejit de-acum pe lir�a �oarea�si de�stele zg�arcitu-s-au pe �oare...

nimic din oameni nu plode�ste lumevin ierni zguduitoare peste a�stripe malul m�arii diavolii fac glumeiar Duhul cost�a-o m�an�a de pia�stri

doi orbi horesc ��n loc de zi sau noaptez�arile-s scufundate-ad�anc sub �soapteo b�arf�a-amar�a-i �slag�arul ceresc


49

golanii s�n�ti nici nu se mai numesc...e-at�ata zgur�a �si rugin�a-n spade

Al. FRANCISC( Brampton , Canada )

�INC�A TREI

Care este numele meu? Pe mine m�a cheam�a Da-vid, ca pe toate zilele care trec ��n zbor pe deasupraas

,ez�arii noastre care are sub o sut�a de locuitori.S,tiam de mult ce era aia SUT�A. M�a ��nv�at

,ase

bunica, mama tat�alui meu, cel mai viteaz s,i iscusit

v��n�ator Ojibwe. Mama era din alte p�art,i ale lumii,

nu ne spusese niciodat�a, dar era su�cient c�a��l iubeape tata care ��i aducea ��n �ecare zi c��te o �oare pecare i-o prindea la t��mpl�a.�In familie nu eram fort

,at

,i niciodat�a s�a c�ar�am mai

mult dec��t puteam duce.Dimineat

,a, b�arbat

,i v��njos

,i care ar � f�acut cinste

oric�arei fete tinere, plecau la v��n�atoare, ca s�a se��ntoarc�a cu brat

,ele pline.

Mama avea s�a m�a ��nvet,e cultul unui atotputer-

nic pe care ��l chema Dumnezeu c��t s,i a celor din

apropierea lui.Ies

,eam mai put

,in afar�a la joac�a. Trei veri care

��mi locuiau ��n apropiere se zg��iau la geam s,i m�a

strigau mereu FETIT,A, FETIT

,A, s

,i asta din cauz�a

c�a nu st�ateam su�cient�a vreme ��mpreun�a.�In astfel de momente mama venea la mine s

,i

m�a m��ng��ia cu o c�aldur�a care f�acea s�a ��mi treac�aaproape toat�a ciuda.Aveam s�a ies afar�a, s�a ��i prind unul c��te unul s

,i s�a

��i bat bine la care b�atr��nii din sat aveau s�a ��i aratecu degetul s

,i s�a r��d�a bine de ei.

AS,CHIA NU SARE DEPARTE DE TRUNCHI

ziceau tot ei c��nd m�a vedeau pe mine.- Cres

,tines

,te este s�a iert

,i, copilul meu, ��mi spunea

mama��n timp ce m�a��mbr�at,is,a dar ochii str�alucitori

ai bunicii ��mi spuneau c�a ��nvinsesem deja ��ntr-olupt�a.C�autam s�a ��mpac s

,i zeii p�adurii s

,i pe Dumnezeu,

Isus s,i pe cei din apropierea lor.

Anul �asta se p�area c�a toamna nu avea s�a maiplece as

,a c�a tot

,i cei ��n v��rst�a s

,i tot

,i copii aveam s�a

intr�am ��n p�adure la cules de plante medicinale.

Dar nu dup�a mult�a vreme izbucni o ploaie devar�a s

,i un fulger str�alucitor l�as�a f�ar�a viat

,�a doi copi

din apropierea mea.Oare fusesem c�autat s

,i eu?

O voce ��mi spuse c�a NU la care mi-am f�acut ocruce din aia de care m�a ��nv�at

,ase mama.

Cei trei veri, de c��te ori puteau, ��mi ziceauCRES

,TINUL s

,i se pare c�a uitaser�a de papara pe

care o primiser�a.Cred c�a mai aveau nevoie de o port

,ie. Dup�a ��nc�a

o lun�a, lacul din apropiere avea s�a ��nghet,e bocn�a.

Exact ��n perioada respectiv�a femeile terminaser�ade arg�asit o mult

,ime de piei, care trebuiau duse

dincolo de lacul devenit oglind�a, la un alt trib s,i

schimbate pe arme.Eu s

,i cu cei trei veri aveam s�a �m ales

,i s�a fa-

cem traversarea. Verii s�areau ��n sus s,i se hlizeau

la mine ��n timp ce mama ��mi strecur�a o cruciulit,�a

mic�a ��n buzunar, �ind convins�a c�a eu nu aveam s�av�ad nimic.Tot

,i patru aveam c��te o sanie plin�a.O luaser�a

��nainte de parc�a ar � vrut s�a pun�a ��ntre noi totp�am��ntul, s�a nu mai pot s�a ��i mai ajung. Nu i-amrugat s�a m�a as

,tepte. Dar m�a urm�areau cu privirea

��n permanent,�a. La un moment dat obosir�a as

,a c�a

f�acur�a un popas pe gheat,�a, vreme ��n care ��ncepur�a

s�a sar�a ��n sus s,i s�a strige c�atre mine tot soiul de

m�asc�ari. Dar cred c�a Atotputernicul se ��nfurie s,i

gheat,a de sub ei se rupse, ei av��nd s�a �e ��nghit

,it,i

de ape pentru totdeauna.- Copilule, avea s�a ��mi spun�a mama mai t��rziu.

Nu a fost m��na Domnului care ne iubes,te pe tot

,i.

As,a le-a fost scris. As

,a c�a nu mai r�am�asese nimeni

s�a sar�a ��n sus la vederea mea.

Pierre Auguste RENOIR - Gradin�a �i Britania


50

D. ALBU

MEDICUL DE GARD�A

M�a mutasem ��n blocul acesta printre primii. �Sitot printre primii reu�sisem s�a am telefon. A��andacel lucru, mul�ti dintre viitorii mei vecini, ��n lipsaunui telefon propriu, �si-au f�acut cur�and obiceiul dea suna la u�s�a, aproape tot timpul, dorind s�a deac�ate un telefon. Unii, mai nesim�ti�ti, �stiind c�a nule cer nici un ban, d�adeau telefoane interurbane �sist�ateau cu zecile de minute s�a spun�a tot felul de ba-liverne interlocutorilor lor. Cur�and nota telefonic�ade plat�a a ajuns la sume teribil de mari. �In clipaaceea, am decis c�a nu mai permit nim�anui s�a sunedec�at ��n situa�tii de boal�a.Doar a�sa am reu�sit s�a mai scap de ei, dar �si de

sumele astronomice pl�atite lun�a de lun�a.�Intr-o sear�a, pe c�and eram singur acas�a �si citeam

un roman, luat doar de c�ateva zile pe sub m�an�a, asunat la u�s�a Viorelia, o vecin�a de la etajul I. P�an�aatunci era at�at de important�a c�a r�aspundea cu greup�an�a �si la salutul obi�snuit. De parc�a �ti-ar � f�acutcine �stie ce hat�ar.Am deschis u�sa �si am invitat-o ��n�auntru. Era

��mbr�acat�a ��ntr-un halat albastru, care ��ncetase demult s�a o cuprind�a. S�anii ei destul de mari, ca �sifundul, care luase oarecari propor�tii de c�and halatulacela fusese nou, cam ie�seau ��n eviden�t�a.- Vecine, ��mi cer iertare. Am o problem�a cu un-

chiul meu �si vreau s�a sun la un spital.Dar ce probleme are?, am ��ntrebat-o eu.- Nu �stiu. E foarte agitat. De c�ateva nop�ti nu a

l�asat-o deloc pe m�atu�sa mea s�a doarm�a. Se treze�ste�si url�a ��n somn. D�a din m�aini, se teme de nu �stiuce vedenii �si love�ste cu disperare ��n jur.- Da, am zis eu, pare o chestiune destul de grav�a.

Hai s�a sun�am la Spitalul jude�tean.Am c�autat ��n cartea de telefon, am sunat, iar

centralista mi-a f�acut leg�atura cu cineva. I-am re-latat pe scurt despre ce era vorba. Dup�a ce amterminat, medicul, al c�arui nume nu ��l re�tinusem,mi-a spus:Din p�acate, nu e de competen�ta noastr�a.Dar a cui, domnule doctor?- �Il duce�ti la psihiatrie, pe str. Eminescu. Suna�ti

mai ��nt�ai la num�arul acesta.- O clip�a, v�a rog, s�a iau ceva de scris. Apoi i-am

dat Vioreliei o h�artie �si un pix. Ea a scris numerelepe care le repetam eu.

V�a mul�tumesc, domnule doctor, am zis ��n��ncheiere.

- V�a mul�tumesc �si eu, a zis Viorelia. Apare o alt�aproblem�a destul de grea �si ea.Ce anume?- P�ai, nu am cu ce ��l transporta p�an�a acolo. C�aci

nu cred s�a existe vreun taxi prin preajm�a.Avea, ��ntr-adev�ar, dreptate. Dac�a tot ��ncepusem

s�a o ajut, m-am oferit ��n continuare.- O, nu ��ti face griji din asta. Se pare c�a mai am

ceva benzin�a ��n rezervorul ma�sinii. A�sa c�a te duceu p�an�a acolo.- Mul�tumesc. Sunte�ti un scump, a zis Viorelia,

care, ��ntre timp, m�a �si cuprinse cu bra�tele �si m�as�aruta pe obraji.C�and i-am luat capul ��n m�aini, a continuat s�a��mi

s�arute buzele, dar �si s�a se lipeasc�a str�ans de mine.Ne-am pierdut c�ateva minute ��n acel s�arut.- Ok, continu�am alt�a dat�a, a zis ea la un moment

dat. Haide�ti s�a mergem acum la spital.- Ai dreptate. A�steapt�a-m�a jos, l�ang�a ma�sin�a.

Vin ��n c�ateva clipe.M-am dus �si m-am schimbat, lu�andu-mi haina �si

cheile ma�sinii. Apoi am stins lumina �si am ie�sit.Am ��nchis u�sa, am aprins lumina pe sc�ari �si amcobor�at. Am sunat la vecinii de jos. Erau ��nc�a��n�auntru. Se luptau s�a ��l conving�a pe b�atr�an s�a se��ncal�te. C�and m-a v�azut, b�atr�anul a spus vesel:

- Eu �stiu cine e�sti tu. Tu ai venit s�a m�a aju�ti pemine. Tu o s�a m�a scapi pe mine de �tiganii �a�stia,care m�a urm�aresc �si m�a chinuie toat�a noaptea.- Da, unchiule, d�ansul ne duce cu ma�sina. A

venit s�a te scape. Hai, gr�abe�ste-te, ia-�ti papucii, c�anu poate a�stepta toat�a ziua dup�a noi.- Cu el merg. Hai, mai repede, a��nceput b�atr�anul

s�a porunceasc�a celor dou�a femei de-a dreptul sur-prinse de reac�tia lui nea�steptat�a.I-am pus p�al�aria pe cap �si l-am �tinut de bra�t p�an�a

la ma�sin�a. L-am ajutat s�a intre, iar pe Viorelia ampoftit-o s�a stea pe bancheta din spate.�In c�ateva minute am ajuns la spital. Portarul,

u�sor somnolent, s-a interesat ce dorim la ora aceea.Dup�a ce i-am spus despre ce era vorba, a pus m�anape telefon �si a sunat la medicul de gard�a.Apoi, cu acceptul aceluia, se pare, ne-a condus

p�an�a la u�sa cabinetului. Am b�atut la u�s�a �si ama�steptat. Pe c�and vroiam s�a mai bat ��nc�a o dat�a,u�sa s-a deschis �si doctorul ne-a poftit ��n�auntru.- Sunt doctorul Buzg�au. Eugen Buzg�au, a spus

el ��ntinz�andu-mi m��na. Eu v�a �stiu pe dvs. Pofti�ti.


51

Cu ce v�a pot ajuta.

Am intrat �si l-am a�sezat pe b�atr�an pe scaunuldin fa�ta biroului.

- Domnule doctor, d�ansul (�si am ar�atat spreb�atr�an) are ni�ste probleme de c�ateva zile. Cei de laSpitalul jude�tean ne-au ��ndrumat spre dvs.

Despre ce e vorba.

Atunci i-am f�acut semn Vioreliei care, cu v�adit�aemo�tie, a ��nceput s�a vorbeasc�a. A vorbit c�atevaminute bune �si a r�aspuns �si la ��ntreb�arile ce i-aufost adresate de medic. �In cele din urm�a, acesta aspus:

- Am ��n�teles. Chestiunea e de competen�tanoastr�a. Apoi ��ntorc�andu-se spre b�atr�an, aad�augat: Baciule, d�a, te rog jos c�abatul �asta �si hais�a te consult.

F�ar�a nici un comentariu, b�atr�anul �si-a dat joshaina �si a a�steptat ca doctorul s�a-l consulte. �Inaintede a ��ncepe, el mi s-a adresat:

- Nu e nevoie s�a r�am�ane�ti. Pute�ti a�stepta pe hol,dac�a dori�ti.

Viorelia s-a uitat rug�ator la mine, ��n sensul de num�a l�asa aici singur�a.

Mul�tumesc, domnule doctor, dar r�am�an �si eu.

Apoi, f�ar�a alte comentarii, el s-a apucat de lucru.Dup�a vreo 20 de minute s-a oprit �si s-a uitat pe r�andla b�atr�an, apoi la nepoata lui, iar ��n cele din urm�ala mine.

- Nu e grav, a ��nceput el. Dar va trebui inter-nat �si �tinut sub tratament �si observa�tie c�ateva zile.�Int�ampl�ator, ��n rezerva mea exist�a un loc disponi-bil. O s�a o chem pe sora �sef�a s�a v�a duc�a ��n salon.

- Dar, domnule doctor, noi nu am venit preg�ati�ti,a ��nceput Viorelia.

- Doamn�a, dumneata vrei s�a-l aju�ti sau nu? i-aspus doctorul pe un ton r�astit.

- Cum s�a nu, domnule doctor, dar nu i-am adusnici m�acar o pijama.

- M�a ocup eu de toate, a zis doctorul t�aios, vr�andparc�a s�a pun�a cap�at acestui ��nceput de v�aic�areal�amuiereasc�a.

- Mul�tumesc, domnule doctor, am zis eu, dup�ace b�atr�anul era din nou ��mbr�acat, iar asistenta �sef�apreg�atit�a s�a ne duc�a ��n rezerva anun�tat�a.

Am urcat cu to�tii la etajul II �si am intrat ��ntr-o rezerv�a. Avea doar dou�a paturi. P�an�a s-adezbr�acat b�atr�anul �si i-am a�sezat hainele pe cu-ier, a�sa cum ne-a cerut, asisten�ta �sef�a adusese dejapijamaua �si papucii de cas�a.

Viorelia mi-a f�acut semn s�a ies afar�a. Am urmat-o.- Ce naiba fac c�aci, proast�a cum sunt, nu am luat

nici un ban cu mine.- Stai c�a nu e asta un cap�at de �tar�a. Am scos

portmoneul �si i-am dat c�ateva sute de lei. At�at ampentru moment, i-am precizat eu.- Deocamdat�a e destul. A luat banii �si i-a

num�arat. Erau s,ase h�artii a c�ate o sut�a de lei.

C�at o � trebuit s�a-i dau asistentei �sefe? C�aci cudoctorul ne descurc�am noi ��n zilele viitoare?Draga mea, habar un am. D�a-i �si tu c�at po�ti.P�ai atunci ��i dau cinci sute. E bine?Cred c�a e rezonabil.C�and am cobor�at, portarul ne-a oprit.- O clip�a, domnul doctor Buzg�au vrea s�a v�a vad�a.Mul�tumesc, i-am zis.�Impreun�a cu Viorelia, am plecat spre cabinetul

doctorului de gard�a. Am b�atut la u�s�a �si am intrat.- L-am instalat, domnule doctor, i-am zis eu.

Deocamdat�a, v�a mul�tumesc. Doamna va revenim�aine diminea�t�a. P�an�a la ce or�a sunte�ti aici?- Eu ies din serviciu la ora 7, dar colegul care m�a

schimb�a o s�a aib�a grij�a de b�atr�an. Pute�ti mergelini�sti�ti acas�a. �In c�ateva zile ��l punem noi pe pi-cioare.- �Inc�a o dat�a, v�a mul�tumesc. Mai trec �si eu pe

aici. O s�a dau un telefon ��n prealabil.- Suna�ti-m�a la num�arul acesta, mi-a spus el,

��ntinz�andu-mi un petec de h�artie. Dac�a nu sunt��n cabinet, spune�ti cine m-a c�autat �si v�a resun eu.

S-a f�acut, am zis strig�andu-i m�ana.I-a s�arutat m�ana Vioreliei �si a mai asigurat-o c�a

totul va � bine. Am deschis u�sa �si am poftit-o s�aias�a.C�and ne ��ndreptam spre ma�sin�a era deja

��ntuneric afar�a.- Vecine, cum s�a-�ti mul�tumesc? Ce m-a�s � f�acut

f�ar�a dumneata?E ��n regul�a. Hai s�a te duc acas�a.- Bine, mul�tumesc, a spus ea str�ang�andu-m�a de

m��n�a.Am ajuns acas�a peste doar c�ateva minute. Pe

drum nu am schimbat prea multe vorbe. P�areadestul de ��ng�andurat�a �si nu am vrut s-o deranjez.Am parcat ma�sina c�at mai aproape de trotuar. Amveri�cat ca toate u�sile s�a �e ��nchise �si am pornitspre cas�a. Viorelia m�a a�stepta ��n hol.Pot veni mai t�arziu s�a te v�ad? m-a ��ntrebat ea.Vino c�and vrei, i-am r�aspuns.


52

- Ok. Atunci nu ��nchide u�sa ca s�a nu �u nevoit�as�a sun la u�s�a �si s�a atrag aten�tia vreunui curios.A�sa o s�a fac.F�ar�a alte cuvinte am urcat sc�arile. Ea mai

r�am�asese s�a caute ��n po�st�a. Am intrat ��n cas�a, amaprins becul �si m-am dus s�a dau drumul televizo-rului. M-am a�sezat pe un col�t al canapelei �si amurm�arit programul. Nu am sesizat c�and intrase Vi-orelia ��n cas�a. Avea ��n m�an�a o sticl�a de vin, iar ��nbuzunar banii pe care mi-i datora. Era ��mbr�acat�atot ��n capotul de mai ��nainte.F�ar�a nici un comentariu, mi s-a a�sezat ��n bra�te

�si a ��nceput s�a m�a s�arute. �Snurul cu care legasehalatul pe la mijloc, a c�azut, halatul s-a desf�acut.Nu avea nimic pe dedesubt. Asta m-a surprins unpic. Nu m�a a�steptam la a�sa ceva. M�a �si ��ntrebamce i-o � spus b�atr�anei ei m�atu�si, curioase s�a a�eve�sti despre so�tul ei.Parc�a ghicindu-mi g�andurile.Viorelia mi-a spus:- M�atu�sa doarme dus�a. Nu cred c�a se mai

treze�ste p�an�a la diminea�t�a. E fr�ant�a. Nu a maidormit ca lumea de c�ateva s�apt�am�ani.Dar b�arbatul t�au unde e?- Lucreaz�a ��n schimbul trei. Se ��ntoarce abia pe

la �sapte. Deci, avem toat�a noaptea la dispozi�tie.- Viorelia, a�s vrea s�a l�amurim lucrurile. Nu a�s

vrea s�a crezi c�a pentru asta te-am ajutat. Aveainevoie de sprijin. �Si nici nu a fost mare lucru.- Ba, dimpotriv�a. C�a�ti ��ti mai sar azi ��n ajutor

c�and ai nevoie?- Nu �stiu. Dar eu am f�acut-o pentru c�a mi s-a

p�arut �resc �si normal.- Gata. Am ��n�teles. �I�ti ��nchipui c�a am venit aici

ca un fel de plat�a. �Imi pare r�au c�a g�ande�sti a�sa.Sunt femeie t�an�ar�a, ce naiba.- E adev�arat. Dar e�sti, ��n acela�si timp �si

m�aritat�a. �Si nici eu nu sunt singur. �In plus, suntem�si vecini.- Cu at�at mai bine. Nu trebuie s�a umbl�am pe

cine �stie unde. Sau poate nu m�a vrei.Cum s�a nu te vreau, dar nu m-am a�steptat.- Gata cu discu�tia asta prosteasc�a. Unde ai dou�a

pahare. Am adus un vin negru. Vreau s�a beau.Am mers ��n buc�at�arie �si am luat dou�a pahare �si

o tav�a. Am desf�acut sticla �si am umplut cele dou�apahare.- S�an�atate! A zis ea �si din dou�a-trei sorbituri a

golit paharul. Doamne, bun mai e. Mai vreau unul.I l-am umplut din nou �si, la fel, l-a b�aut pe

ner�asu�ate. Vinul avea un buchet extraordinar.

Am b�aut �si eu cu poft�a vinul din pahar �si, la��ndemnul ei, l-am umplut din nou. �Si tot a�sa p�an�ace sticla s-a golit de tot. Ea avea cel pu�tin un paharavans fa�t�a de mine.�In pauzele dintre pahare, a ��nceput s�a m�a dez-

brace. Mi-a dat jos c�ama�sa �si pantalonii �si m-as�arutat, ��n�or�andu-m�a.- Adu un prosop, te rog, a spus ea la un moment

dat.Am luat din baie un prosop mare, albastru �si

i l-am adus. L-a ��ntins pe canapea. �Si-a dat joshalatul �si a r�amas goal�a.Vino, m-a ��ndemnat ea, tr�ag�andu-mi jos chilo�tii.S-a a�sezat sub mine �si am��nceput s�a ne s�arut�am.

Aproape f�ar�a s�a-mi dau seama, m-a introdus ��n ea.Era foarte excitat�a, iar ��n ea era cald �si umed.- Te rog s�a nu spui nimic. Nu suport. Acum

facem dragoste. C�and termin�am, st�am de vorb�adac�a vrei. De acord?Ca s�a-i fac pe plac am aprobat doar printr-o

mi�scare a capului.M�a �tinea str�ans l�ang�a ea �si se mi�sca ritmic,

unduindu-�si trupul sub mine. O sim�team ca peun animal de prad�a ��am�and. �Inl�an�tuirea noastr�aa �tinut minute ��n �sir. Deodat�a, am sim�tit cum secrispeaz�a �si m�a str�ange ��ntre picioarele ei. Eram�si eu extrem de excitat, dar �si pu�tin �socat de cele��nt�amplate. Ca s�a nu �tipe, m-a s�arutat tot maip�atima�s. Apoi, am sim�tit-o cum se destinde dinnou.Nu ai terminat? M-a ��ntrebat ea.- �Inc�a nu. E vreo problem�a? Trebuie s�a ne

gr�abim?- Nu-i nici o problem�a. D�a-i ��nainte. Eu am

terminat, dar e a�sa de bine c�a te-a�s �tine-n minetoat�a noaptea.

�Si cine te opre�ste?- Absolut nimeni. Dar, nu-�ti face griji c�a o s�a

mai vreau.�In cele din urm�a am sim�tit �si eu c�a eram excitat

la maxim �si mi-am dat drumul.- Oh, dragul meu, ce bine e, a spus Viorelia. �Tie

�ti-a pl�acut?Cum s�a nu. Chiar foarte mult.Dup�a ce am ie�sit din ea, m-a �sters cu prosopul,

s-a �sters �si ea. Apoi s-a dus ��n baie. La ora aceeanu era sigur c�a mai era ap�a cald�a. Ea a luat totu�sidu�sul �si s-a sp�alat pre�t de c�ateva minute. Apoi, totgoal�a, a venit �si s-a a�sezat l�ang�a mine.Mi-e frig, a spus ea.


53

M-am ridicat �si am adus o p�atur�a, cu care ne-am��nvelit am�andoi. S-a lipit de mine �si a ��nceput s�am�a s�arute. De c�ateva ori m-a s�arutat pe ochi.- Draga mea, nu e bine s�a ne s�arut�am pe ochi.

Asta ��nseamn�a desp�ar�tire, i-am spus eu amintindu-mi spusele unei b�atr�ane pe care o ��nt�alnisem cumul�ti ani ��n urm�a ��ntr-un s�atuc de munte.- O � ��nsemn�and, nu te contrazic. Dar ��mi sunt

foarte dragi ochii t�ai. Vreau s�a le simt c�aldura. �Si,din nou, �si-a a�sezat buzele pe pleoapele ochilor mei.- Doamne, ce sentiment de lini�ste �si comfort ��mi

dau, a zis ea.- Hai s�a schimb�am subiectul, i-am zis eu.- Fie. Despre ce vrei s�a discut�am?- �In primul r�and, explic�a-mi �si mie ce a fost asta.

C�aci nu cred c�a cine �stie ce sentimente �ti-o � datghes.- Ba da. De ce te mir�a? Am vrut, ��ntr-un fel, s�a-

mi exprim recuno�stin�ta pentru ajutorul t�au. Ab-solut spontan �si f�ar�a nici o insisten�t�a din parteamea.- Pentru asta era su�cient�a sticla de vin pe care

ai adus-o.- Scuz�a-m�a c�a spun asta. Dar, prostu�tule, tocmai

de asta am adus sticla de vin. Ca s�a te ��nc�alzesc,s�a te ��nt�ar�at �si apoi s�a �i al meu �si numai al meuc�ateva minute.Preciz�arile ei mai mult m-au��ncurcat dec�at le-am

g�asit justi�care.- Se pare c�a ceva nu e destul de clar. Dac�a vrei,

a fost, pentru mine �si un fel de desc�arcare pentruzilele �si nop�tile tensionate �si f�ar�a somn de care amparte de o vreme. Iar tu ai g�asit, simplu �si �resc,solu�tia �si ai venit ��n ajutorul meu. Iar eu nu suntomul care s�a r�am�an�a dator. Stai-stai. E vorba dealt�a datorie. Pe care mi-am asumat-o cu pl�acere�si care chiar mi-a adus mai mult�a pl�acere dec�at m-am a�steptat. Tu �stii s�a faci altfel dragoste. Nu e�stibrutal �si gr�abit ca so�tul meu.Ce-a�s putea zice la asta?- Nu zice nimic c�aci a�sa e mai bine. Las�a lucrurile

a�sa cum sunt. Apoi, atr�ag�andu-m�a spre ea, mi-a luat m�ana dreapt�a �si mi-a dus.-o spre s�anii ei.Haide, joac�a-te un pic cu ei. Dac�a ��ti plac, desigur.- �Imi plac foarte mult, i-am spus �si am ��nceput

s�a-i s�arut sf�arcurile. Am continuat apoi s�a-i atingcu limba p�an�a am sim�tit cum se ��ncoard�a din nou.Ce faci? Nu vezi c�a m�a exci�ti de m�a omori?P�ai asta �si vreau, i-am spus.Ok. Dar e pe riscul t�au.

Cum adic�a?E simplu. O s�a te mai vreau.- La ordinele dumneavoastr�a, doamn�a, am zis eu

�sugub�a�t, p�atrunz�and-o din nou.- Oh, Doamne, oare nu visez? Azi diminea�t�a

eram sup�arat�a �si obosit�a, iar acum urc iar sprestele.

�Si nu ��ti place urcu�sul?Ba da. Dar hai s�a mai schimb�am c�ate ceva.De acord. Ia ini�tiativa

Ionut,CARAGEA

(Canada)

CAPITOLUL III - O NOU�A VIA�T�A

Constantin, bunul t�au prieten,te-a ajutat s�a-�ti g�ase�sti o garso-nier�a ��n Hampstead Tower, celmai ��nalt bloc din cartierul No-tre - Dame - de - Gr�ace. �Inclipa ��n care ai rev�azut lampada-rele din sta�tia de metrou Snow-don, ai ��ntrebat din nou care or� fost numele regilor care purta-ser�a acele coroane. . . Dup�a ce

ai urcat ��n noua locuin�t�a de la etajul 22, ai pri-vit nordul ora�sului. . . Te ��ntrebai unde ajunsese�si, dac�a aceasta era soarta ta, s�a �i singur, ��ntr-o�tar�a str�ain�a, ��ntr-un ora�s str�ain, s�a vorbe�sti o limb�astr�ain�a �si s�a te despar�ti de �in�ta pe care o iubeaicel mai mult de pe P�am�ant. . .De ce mi se ��nt�amplaser�a tocmai mie toate aces-

tea? �Ins�a n-ai vrut s�a-mi r�aspunzi. Prin urmare,am ��nceput s�a beau. Nu-mi mai p�asa de nimeni �side nimic. Aveam zeci de sticle de vin ro�su pe care-l f�acusem de unul singur din must de cump�arat.Cum m�a trezeam diminea�ta, beam ��ncontinuu p�an�ala pr�anz, uneori f�ar�a s�a pun pic de m�ancare ��ngur�a. M�a revigoram cu dou�a-trei cafele, un du�s rece�si plecam la munc�a. Acolo m�a r�azbunam pe toatema�sinile de for�t�a, antren�andu-m�a ca un c�aine.C�and m�a ��ntorceam acas�a. . . beam din nou p�an�ac�adeam lat. La un moment dat, dup�a ce consu-masem ��n cinci zile peste dou�azeci de litri de vin,mi s-a rupt crucea l�an�ti�sorului de argint pe care-lpurtam la g�at. Mi-o trimisese mama, pentru a m�ap�azi de rele. Mi-a fost fric�a s�a nu �e vreun semn,


54

dar de ce mi-a fost fric�a nu am sc�apat a doua zi,c�and am avut prima c�adere. B�ausem vreo dou�a sti-cle de vin �si am plecat la munc�a. Dup�a ce am ie�sitdin sta�tia de metrou Place-Saint-Henri, am sim�tito durere foarte puternic�a ��n partea st�ang�a a capu-lui, cu punct de plecare din zona orbital�a. O ghear�anev�azut�a m�a str�angea �si m�a tot str�angea. Am c�azut��n genunchi �si am r�amas �tintuit minute ��n �sir. Lu-mea m�a privea �si se mira. Cineva a ��ndr�aznit s�am�a ating�a, dar m-a abandonat. Probabil ��si d�aduseseama c�a b�ausem, ��n ciuda eforturilor mele anteri-oare de a masca semnele. Am stat nemi�scat p�an�ac�and am sim�tit o u�soar�a ameliorare. Apoi m-amridicat �si m-am dus cu chiu cu vai la munc�a, undeam mai avut ��nc�a dou�a crize.Doctorii �ti-au spus c�a suferi de ½cefalee ��n

ciorchine� sau ½cluster headache�. Boala era de-numit�a popular �si migrena sinuciga�silor. Cauzeleerau necunoscute, dar le asociau cu alcoolul, ca-feaua, emo�tiile �si stresul foarte puternic. Ai ajunsacas�a complet d�ar�amat. Aveai crize �si scriai. Scriai�si aveai crize. Informa�tia curgea ��n �ux. Te a�aisub imperiul unor dureri extreme �si necunoscute,iar cuvintele se mulau direct pe suferin�ta ta:

Inimi se sf�a�sie-n t�ample,ochii ��ti miruiesc chipul,gura de draci �ti se umple,�erbe-n clepsidr�a nisipul.

Cerul te-apas�a pe umeri,umbra se-aga�t�a de haine,gropile nu le mai numeri,sunt ocrotite de taine.

Lumea te crede alcoolic,semnele toate o-arat�a;chipul profund melancolic:o clon�a des�gurat�a.

Unii te calc�a pe m�an�a,al�tii ��ti pip�aie fundul,zaci fericit ��ntr-o r�an�a,reazem � �t�ar�ana �si prundul.

Moartea o sorbi cu privirea,pleoapele cad obosite,trupul ��si pierde sim�tirea,clipe-nceteaz�a tihnite. . .

Tot atunci ai ��nceput �si auto-experimentul. �Ti-am spus c�a trebuie s�a �i curajos. De fapt. . . , dece-�ti era fric�a? De durerea ��n sine sau de proiec�tiaei? Trebuia s-o examinezi, s�a-i observi puncteleslabe �si s-o ��nfrun�ti:Dup�a primele zile ��n care am cunoscut agonia,

voi relata urm�atorul experiment:� s�amb�at�a noaptea, ora 2.45. M-am trezit cu o

durere de cap de intensitate redus�a. Am luat Imi-trex, am deschis larg fereastra �si am ��nceput s�a res-pir profund. Durerea nu s-a intensi�cat, iar dup�a15 minute a disp�arut. M-am culcat la loc f�ar�aniciun fel de problem�a. S�a � fost doar o replic�au�soar�a sau sunt pe cale de vindecare?� duminic�a diminea�ta, ora 10.30. A ��nceput s�a

m�a doar�a capul din senin. Am luat repede Imi-trex �si mi-a venit o idee. Timp de 30 de minuteam dansat ��ncontinuu pe muzica forma�tiei Prodigy.Am l�asat u�sa de la balcon larg deschis�a. Durereaa fost mai slab�a ca de obicei. S�a �e un semn bunsau doar o am�agire? Azi am luptat cu armele debaz�a: oxigen, mi�scare �si muzic�a. �In rest, relaxare�si alimenta�tie corect�a. Poate c�a m�a obosesc scri-ind aici, dar am o satisfac�tie aparte �indc�a m�a potvedea ��n dou�a ipostaze: pacient �si medic, izb�avit �siizb�avitor. Curaj!� duminic�a, ora 16. Am sim�tit-o pe tic�aloas�a

cum se preg�atea. Am renun�tat la medicament. M-am pus ��n pat, am dat drumul la muzic�a, dar nu �si-a mai f�acut efectul. M-am echipat repede, am ie�sitafar�a �si-am alergat ��n parcul din fa�ta blocului petoat�a durata crizei. A fost bine, chiar foarte bine.Nu am ajuns la Oratoriu din cauza ploii. Durereaa sc�azut ca intensitate. Ochiul nu m�a mai sup�ar�a.Am f�acut un du�s relaxant, beau un ceai f�ar�a zah�ar�si ��mi veri�c emailurile. Optimism.� luni diminea�ta, ora 8. S-a ��mplinit o

s�apt�am�an�a de c�and am aceste crize. Azi a ��nceputexact ��n momentul de�stept�arii. Nu-i foarte puter-nic�a, dar s�ac�aitoare. Am luat Imitrex �si beau unceai �erbinte. Iau �si o aspirin�a, poate m�a ajut�a.Mi se pare cam frig ��n cas�a. Am astupat aerisireade la baie, deoarece sim�team cum intr�a curentul pesub u�s�a. Mai am dou�a doze de medicament acas�a�si dou�a la munc�a. Dac�a nu-mi trece de�nitiv, m�aduc la doctor s�a cer ni�ste analize suplimentare. Os�a-ntreb dac�a pot lua Tanakan, un medicament pecare Mag, prietena mea din Bucure�sti, mi l-a reco-mandat. Totu�si a�s vrea s�a ��nving aceast�a problem�af�ar�a alte pastile ��n plus. . .


55

� luni, ora 12. Devine stresant, enervant. Dec�ateva zile, vremea sc�arboas�a m�a deprim�a. Amf�acut exerci�tii �zice jum�atate de or�a, pentru ani-hilarea durerii. Se ��nt�ampl�a ceva bizar. A sc�azut��n intensitate, dar parc�a este mai insistent�a ca du-rat�a. Ce dracu' o �?� mar�ti. Nu �stiu ce or�a este. M-a durut

ast�azi ceva? Am avut doar o u�soar�a indispozi�tie�si parc�a m-a sup�arat un pic o m�asea. Capul? Marevr�ajeal�a. . . trece! Ori e�sti b�arbat, ori e�sti mom�aie!�Stii ceva? Am hot�ar�at s�a nu m�a mai doar�a nimic!De fapt ce este durerea? O iluzie. Totul este rela-tiv. Totul se transform�a. Ce at�atea teste �si experi-mente? Ce at�atea ��ncerc�ari? De ast�azi voi � mair�au cu mine ��nsumi!� miercuri. Iar mi-a revenit. Ce naiba, ieri m�a

sim�team mai bine!. . . nu mai pot scrie. Nu mai amchef de nimic. . . M-a l�asat pe moment. Sunt obo-sit, m�a simt ��mb�atr�anit. �Inchid ochii. . . Pulsa�tiadin ochi m�a treze�ste din nou. M�a dor oasele �situ�sesc. �Si simt cum. . .

Din abis r�asare Luna,Av�and rochia p�atat�a,Latr�a-ntruna ca nebuna,Printre nouri coco�tat�a.

M�a trezesc ��n noaptea crunt�aFa�t�a-n fa�t�a cu o h�ad�a,Ce privirea �si-o ��ncrunt�a�Si ��ncepe, calm, s�a r�ad�a.

Moartea-n patul meu se-a�sterne,Este v�aduv�a b�atr�an�a�Si m�a roag�a, Doamne, Doamne,S�a m�a culc cu ea pe-o r�an�a.

Str�ang ��n palme restul vie�tii�Si-mi s�arut Moartea cu ur�a,Poate voi m�anji pere�tiiCu s�ange �si cianur�a.

Z�ambetul dement ��nghea�t�a,R�at�acit la col�tul gurii,Moartea, foarte iub�area�t�a,Vrea s�a-�si etaleze nurii.

Inima tuberculoas�a,De at�ata tuse seac�a,Bate tare, nu se las�a

�Si pe Moarte o ��neac�a.

Moartea-n patul meu se-a�sterne�Si ��i dau un br�anci din coate�Si n�ap�arca, Doamne, Doamne,Scoate coasa de la spate.

Sunt acoperit cu pudr�a,Plou�a cu extract de mil�a,Praf sunt oasele-n clepsidr�a,Via�ta-i �l�a dup�a �l�a.

Cre�ste-un arbore din mineCe rode�ste amintire,Doamne, b�atr�ane�tea vine�Si m-arunc�a ��n ne�stire...

� 30 de zile am suportat aceste dureri atroce care,conform Wikipediei, pot � uneori mai puternicedec�at durerile na�sterii. Finalmente, am sc�apat decrize, dar am r�amas cu o sensibilitate crescut�a ��npartea st�ang�a a capului. Va trebui s�a-mi port sin-gur de grij�a, s�a nu mai trec niciodat�a prin aseme-nea chinuri. �Si s�a m�a rog mai mult la Dumnezeu...Poezia ta s-a n�ascut ��n spa�tiul claustr�arii su-

�ete�sti, ��n spa�tiul ��n care Boala �si Moartea ��tif�aceau propuneri indecente. Ai trecut prin lupt�a,zbatere, fr�am�antare, rug�aciune, supravie�tuire,con�stientizare. . . Cuv�antul nu trebuia s�a �e oarm�a, ci o cale de cunoa�stere �si autocunoa�stere. Aidescoperit c�a templul iubirii se a��a ��n tine ��nsu�ti.Ai ��nceput s�a vezi lumea cu al�ti ochi �si s�a �i atentla detalii. Ai con�stientizat frumosul din jurul t�au,chiar dac�a acesta era aproape imperceptibil. Tre-buia s�a le spui �si celorlal�ti ce ��nseamn�a poezia.Noul t�au rol era acela de a stabili o punte su�e-teasc�a ��ntre oameni prin intermediul crea�tiei artis-tice. Ai fost la un pas de nenorocire �si numai prininterven�tia mea ai reu�sit s�a te schimbi.��Acesta a fost pentru mine ��nceputul metamorfo-

zei poetice �si spirituale. P�an�a la 30 de ani, credeamc�a poezia este doar o simpl�a pasiune. . . Au fost pe-rioade ��n care am scris numai pentru ½a � ��n ton cumoda�. �Si m�a refer, ��n special, la situl Agonia.ro,un atelier literar virtual unde postasem peste 400de texte foarte slabe �si vulgare, pe l�ang�a alte c�atevazeci de texte care erau apreciate de public.


56

Colabor�arile literare de p�an�a atunci nu �ti-auprodus declicul necesar pentru a deveni un poetadev�arat. Cele mai multe dintre cuno�stin�tele talenu �stiau ce este poezia, deoarece nu scriau ��n mo-mentul de maxim�a comuniune cu sursa, atunci c�andinforma�tia curge ca apa repede de izvor sau erupeca un vulcan. Ai scris ½Vinerea Mare� exact��n vine-rea Pa�stelui, c�and �tinuse �si post negru. Cuvintele��ti fuseser�a d�aruite f�ar�a ca tu s�a le cau�ti, f�ar�a catu s�a le g�ande�sti. Cuvinte care vor � m�arturie pecrucea morm�antului t�au:

Un ��n�teleptCruce la pieptN-am cum s�a scapCruce la cap

Zilele numeriCruce pe umeriM�a la�si la vatr�aCruce de piatr�a

Primesc ��nsemnCruce de lemnUltim suspinCruce m�a-nchin

Din miez de nucCrucea mi-o ducSpre creatorPe cruce mor

Tot ��ntr-un moment de maxim�a ½inspira�tie� aiscris �si poezia ½Delirium Tremens�. Te a�ai la ser-viciu, ��ntr-o zi de duminic�a. Fierea �ti se um�ase �sist�atea s�a plesneasc�a. Cu o m�an�a str�angeai telefonul�si cu cealalt�a te �tineai de burt�a. �Si totu�si �ti-am ziss�a r�am�ai calm, s�a analizezi durerea �si s�a transpuipe h�artie ceea ce sim�ti. . .

Vezicula biliar�a ��mi explodeaz�a��n fabrica de spume amare,C�al�are�t spa�tial m�a pierd ��n galopuride anorexie mintal�a,Tranchilizantul comut�a durerea ��n faza �nal�a,S�a nu crede�ti ��n mens sana p�an�a nu ave�tiun corpore sano.

Scr�a�snesc augmentativ,Lasciv lubri�az�a normalul ��nt�amplarea,

Azi in�nitul prinde forme ��n Calea Lactee�si Marea Moart�a,Alegerea-i totuna, parce q'on peut pas choisir la

vie,Suntem zeii de sticl�a �si zeii de ghea�t�a�Si zeii de vi�t�a de vie.

Cineva a preschimbat apa ��n vinDar ne-mb�at�am cu ap�a chioar�a,Caneaua universal�a numit�a boal�a ne stoarce de

iluzii,Suntem praf ��n ochii iubirii cov�ar�sitoareNumit�a demen�t�a,Suntem laitmotivul sarcasticAl zilei de azi �si de m�aine.

Suntem piese de puzzle pe care destinulNu le num�ar�a vreodat�a,Ne am�agim cu stele ce r�asar �si dispar�In teoria relativit�a�tii.Suntem microbii existen�tei la scar�a miniatural�a,Ne vindec�am prin eradicarea medicamentuluiNumit credin�t�a,Tr�aim ��n zona crepuscular�a, ce mare scofal�a,Doar via�ta ne-o cunoa�stem,La vie c'est la vie mais ce n'est pas pour toujo-

urs. . .Resemnarea este statuia de cear�a.

Azi nu m�a intereseaz�a poezia,Am vrut s�a a�a�ti o poveste de groaz�a,Realitatea este at�at de dur�a�Si totu�si nu m-ascund ��n versuri perverse.Dac�a mesajul meu a ajuns aici��nseamn�a c-am mai tr�ait o secund�a himer�a.Probabil c�a ve�ti avea un �soc,Ve�ti vedea stelele mele verzi�Si iapa galben-v�an�at�a.

Se zice c�a ��n via�t�a norocul �ti-l ��nt�alne�stiO singur�a dat�a�Si te cost�a o experien�t�a morbid�aSau o revela�tie rebel�a.Sper pe cur�and, prieteni!SperPe cur�and. . .

Dup�a ce ai terminat poezia. . . ai ��mp�aturit cugrij�a foile ��n buzunar �si te-ai rugat s�a ajungi acas�a.�I�ti era team�a c�a vei muri �si nu vei apuca s�a le ar�a�ti


57

�si celorlal�ti mesajul t�au de adio. Ai postat poeziape Internet �si ai primit un mesaj prietenesc de laun necunoscut care semna ½Pro memoria�. Astfelai ajuns s�a-l cuno�sti pe poetul Adrian Erbiceanu,un domn extrem de politicos �si atent care locuia ��nacela�si ora�s cu tine. El �ti-a sugerat, printre altele,s�a-�ti �stergi toate textele vulgare �si s�a iei leg�aturacu George Filip, un alt poet din Montr�eal.A urmat primul contact cu un poet ��n carne �si

oase. La ��nceput sim�team c�a este o ��nt�alnire pre-destinat�a: doi dobrogeni n�ascu�ti ��n zodia berbeculuicare se descopereau unul pe cel�alalt la mii de kilo-metri de �tara-mam�a. �Il apreciam pe George Filippentru facilitatea de a compune versuri, dar �si pen-tru cele peste dou�azeci de volume ��n care descope-ream poezii cu care rezonam puternic. Am ajunss�a ne vedem mai des �si am devenit buni prieteni.Am decis s�a-i ar�at primul meu manuscris, iar elera foarte entuziasmat de calitatea lui. �Imi ziceac�a m�a asem�an cu Rainer Maria Rilke �si credea c�avoi ajunge mare. Habar nu aveam cine era indivi-dul acela cu nume de femeie �si nici de unde venea.Nu aveam un bagaj poetic, nu aveam modele �si nucopiam pe nimeni. Eram un ne�stiutor care scriapoezia exact a�sa cum o sim�tea �si cum o primea dela surs�a. George Filip m�a ��ncuraja s�a merg pe dru-mul meu �si s�a nu �tin cont de p�arerile chibi�tilor. Unsingur lucru m�a ruga, s�a �u mai indulgent cu mine��nsumi. Tot el ��mi spunea c�a un poet adev�arat,chiar dac�a i se termin�a cerneala din toc sau i setoce�ste creionul, ��ncepe s�a scrie direct cu degetele,jert�ndu-�si s�angele pe h�artie. Printre pic�aturi, ��ipl�acea s�a fac�a mici corec�tii �si modi�c�ari ��n manu-scrisul meu, dar negociam dur orice interven�tie.

Aveai impresia c�a vrea s�a-�si lase amprenta asu-pra crea�tiilor tale, iar acest lucru ��ti r�anea orgoliul.Nu voiai s�a accep�ti un alt maestru ��n afar�a de tine��nsu�ti, ��ns�a continuai s�a observi cum g�ande�ste �si ce��n�telege prin poezie. Dup�a mai multe ��nt�alniri, cre-deai c�a ��l po�ti dep�a�si ca poet. Se ��nt�ampla exacta�sa cum ��ti spunea �si tat�al t�au, pe vremea c�and te��nv�a�ta s�a joci rugby: ½Nu exist�a profesor care s�anu poat�a � dep�a�sit, iar pentru un p�arinte e cea maimare satisfac�tie. . . �not�a: fragment din romanul ��n curs de apari�tie

al lui Ionu�t Caragea : ½Ascult�a-�ti g�andul �si��mpline�ste-�ti visele�, editura eLiteratura, Bucure�sti,2016. Mai multe detalii: www.ionutcaragea.roFragment din prefa�ta romanului: Ascult�a-�ti

g�andul �si ��mpline�ste-�ti visele! � cum se nume�stecartea de fa�t�a � e o reconstruc�tie biogra�c�a scru-puloas�a, asistat�a de o memorie acut�a, aproapede verva detaliilor �si a preciziei, �si proiectat�a ��nconven�tia unui dialog introspectiv, un fel de divan,doar c�a nu al su�etului cu trupul, ci al poetului cupropria con�stiin�t�a (sau, cum zice autorul, cu pro-priul �g��nd� ca daimon). (...) E o confesiune de sinecu miz�a decisiv�a pe �sinceritate�, pe acurate�tea con-cret�a a peripe�tiilor �si pe interpretarea lor ��n orizon-tul unui destin. Ionu�t Caragea��si retr�aie�ste scriptu-ral biogra�a, nu doar �si-o reaminte�ste, ��n sensul c�aplonjonul ��n amintire e at��t de ad��nc �si de �imediat��nc��t pasajele reamintite par de-a dreptul retr�aite.(...) Dialogul autobiogra�c e pres�arat cu salturi��n poezie, dar aceste intercal�ari de poeme nu �si-aupropus s�a �e o antologie ilustrativ�a pentru drumulparcurs de Ionu�t Caragea; ele se produc acolo undetemperatura afectiv�a a discursului anamnetic �si in-trospectiv pus pe dou�a voci se ridic�a �si e nevoie de osublimare a lui. (...) A�sadar, de la suferin�t�a la ex-taz, de la angoas�a la iluminare �si de la elegie la imnar � drumul pozitiv �si exemplar al poeziei. �In oricecaz, Ionu�t Caragea pe el merge. (Al. Cistelecan)

Titi DAMIAN

CURENTUL TURBIONARde Ion P. IACOB - "r�at�acitor ��n turbionulpoeziei "

C�and citesc o carte, maiales de poezie, s

,i mai are s

,i

prefat,�a, desigur��ncep cu ea,

pentru c�a a�u un punct devedere cu care m�a pot con-frunta de-a lungul lecturii,mai ales ��n privint

,a temei s

,i

a abord�arii ei stilistice. O a�rmat,ie din prefat

,�a m�a

pune ��n gard�a: ½Ion P. Iacob este un optzecist par-cimonios, exigent cu �ecare text oferit cititorului.Poetul s

,tie c�a esent

,a se p�astreaz�a ��n sticle mici, de

aceea poemele au de multe ori alura haiku-ului saua aforismelor lirice.�M�arturisesc sincer c�a poezia optzecist�a nu mi-a

venit niciodat�a la ��ndem�an�a., ��ntruc�at, ca format,ie,

sunt adeptul clasicului. Mi s-a p�arut c�a optzecis,tii

sunt pus,i mereu pe experimente, �indc�a nu mai au

de spus prea multe ��n poezie. As,a credeam. P�an�a


58

la acest volum, a c�arui prim�a lectur�a m-a familia-rizat cu tema � Poetul s

,i Poezia -, dar nu reus

,eam

s�a-i prind ½esent,a� de care f�acea vorbire dl. Corbu.

Dup�a un timp de re�ect,ie am reluat lectura, de

data aceasta cu condeiul ��n m�an�a. Am citit poe-zii mai lungi ori mai scurte, unele cu titluri, altelef�ar�a titluri, cu intercal�ari de haiku-uri, dar nu amdescoperit elementul de leg�atur�a. Am inchis carteasi am meditat: ½M�ai, s�a �e, ce-i s

,i cu optzecis

,tii

�as,tia? Ori sunt obscuri, ori sunt ermetici!� Deru-

tat mi-am ochii spre titlul volumului pe care p�an�aatunci nu-l prea b�agasem ��n seam�a. ½Evrika!�, amexclamat eu amintindu-mi de Arhimede.½Curentul turbionar�, ca metafor�a, este excelent�a.

O metafor�a integratoare a ��ntregului volum caresun�a ca o singur�a poezie, un mare poem ��n careeste sugerat�a ideea c�a poezia are menirea, ��n viziu-nea lui Iacob, s�a-l absoarb�a pe poet, ca un turbion,proiect�andu-se ��mpreun�a ��n neant. Dintr-o dat�a,imaginat

,ia mea o ia val-v�artej s

,i-mi r�asare ��n minte

imaginea unei g�a-uri negre din univers care ab-soarbe, absoarbe...Descop�ar, bine mascat�a, o lung�aconfesiune, dar nu monoton�a, ��n care eul liric sedest�ainuie poem dup�a poem, ��ntrerupt de c�ate unstr�alucit haiku ��n care Poetul este fr�am�antat s�a-s

,i

descopere s,i s�a-s

,i acopere menirea prin Creat

,ie.

Chiar din primul poem se autode�nes,te ��ntr-

o ½esent,�a� sclipitoare: ½eu locuiesc ��ntr-un

fruct/precum ��ntr-o cas�a/ totul a fost cl�adit ��nc�adin �oare.� (p.7) Imediat apare s

,i percept

,ia aces-

tei relat,ii nou-construite, des

,i atitudinea fat

,�a de

aceast�a realitate este neas,teptat�a: ½r�azb�atea din

lume ecoul/ s,i disperarea/ prin ferestrele casei/ pe

care o construiamcu lentoare/. �Vorbeam de atitu-dine: ½��nchis ��n nuca tare/ nu-mi pas�a/.� Este clarc�a aici poetul are intent

,ia s�a-s

,i dirijeze discursul

spre relat,ia: eu - lume, eu - poezie, cu o atitu-

dine us,or ironic�a fat

,�a de am�andou�a. Ion P. Iacob,

la ��nceput, pare a se l�asa am�agit: ½poemul poate� s

,i el/o minciun�a frumoas�a� (p.8) �In acest tur-

bion al existent,ei poetice, poezia ��s

,i are rolul ei,

devenind ea ��ns�as,i un personaj poetic: ½poezia/ are

totul/ sub control/ pe harta gerului/ unde o stear�at�acit�a/ palpit�a/.� ½Prest�ari intelectuale� este unpoem mes

,tes

,ugit construit, av�and la baz�a o inteli-

gent�a alegorie care descrie o c�al�atorie halucinant�a½din secolul trecut� a doi amici poet

,i care c�arau un

pat prin parcul central al oras,ului. Apare s

,i po-

etul g.e., ½put,in confuz s

,i put

,in amet

,it de alcool/�,

�ind invitat ½pe marginea de r�as�arit a patului.� Mo-

rala este explicit�a: ½oras,ul se preg�atea deja de cul-

care/ iar noi trezi de at�ata poezie/ r�at�aceam prinora t�arzie/� (p.10) Turbion gata s�a absoarb�a totce-i poezie, notez eu.De aici ��ncolo, ��n po em dup�a poem apare imagi-

nea poetului a�at��ntr-o c�al�atorie fantastic�a spre ne-ant. Iat�a cum��ncepe aventura: ½un om singur/caretrage la edec/corabia as�nt

,itului/.� (p.12) Corabia

spre moarte?, se poate ��ntreaba cititorul. ½Poetulobscur (��n loc de epitaf)� poate � socotit�a o art�apoetic�a polemic�a. �In titlu este imaginea poetuluiobscur, dar ��n poem, ironic, sunt pecetluit

,i ½poet

,ii

cei mari�: ½prietenii mei/ poet,ii cei mari/scriu ca-

podopere/ei �ltreaz�a esent,e/lumni de absint/direct

din creier.� Iar mai departe, tonul devine s,i us

,or

polemic: ½poet,ii cei mari/au iarba �arelor/s

,i mii

de jivine/ascund ��n verbul lor.� R�autatea dintreconfrat

,i?, m�a ��ntreb eu odat�a cu cititorul. �In �-

nal, le depl�ange, cu o discret�a satisfact,ie, desti-

nul asem�an�ator cu al celui ½obscur�: ½poet,ii cei

mari/vor ajunge/exact ca s,i mine/un pumn de

t,�ar�an�a./�Din loc ��n loc, parc�a pentru a feri de mono-

tonie acest lung poem care este ��ntreaga carte,apar s

,i versuri de o mare limpezime c�arora

nu numai c�a le savurezi str�alucirea, dar in-vit�a s

,i la re�ect

,ie: ½minciunile sunt at�at de

�erbint,i/c�and un bolnav ��i ureaz�a/altui bolnav:

s�an�atate/�( p.19); ½pe t�ar�amul dinspre Styx/doararipile ��ngerului/nu-s de v�anzare�; (p.21) ½nu m�arevendic�a/nimeni/cine/s

,i-ar pune mintea/cu un

teren/minat/�; (p.25) ½f�ar�a Dumnezeu/trebuie s�a-t,i

asumi trecutul/de maimut,�a/�; (p.26) ½un poet ge-

nial/o bomboan�a/��n gura disper�arii�; (p.30) ½ilu-zia e clar�a/s

,i t�aietura precis�a/prin sp�artura din

cer/v�ad/lumea promis�a�; (p.42) ½viat,a e/marele

critic/s,i nu m-a indexat/��n nicio moarte�; (p.43)

½e t�arziu sunt r�anit/de gloant,ele unui vers/lefuit/

preg�atit,i-mi patul de glicine/�; (p.60) ½a �

este acum/urmeaz�a stat,ia/�nal�a/coboar�a cineva/��n

eternitate?/�; (p.69) ½o viat,�a/a trudit ��ngerul/ca

s�a devin�a om/o viat,�a de om/c�at o iluminare/de

��nger�; (p.73)�In acest curent turbionar al viet

,ii trud-

nice de poet este cuprins, odat�a cu el, s,i

poemul, ��ngem�an�andu-se: ½patria de acum e��ntunericul/ iar rege este umbra/ acestui poem/pe care-l urmezi ��n neant�; (p.15) ½poezia/eo celul�a/din care pot

,i evada/oric�and/realul/te

primes,te/��mp�ar�ates

,te; (p.24) ½cocot

,at/pe gardul


59

poemului/m�a binoclez/��n trans,eele altora/ca s�a

v�ad/peste tot/ numai ruine�; (p.36) ½poezia estela fel/ca mierea/��n cantit�at

,i mari/devine toxic�a�;

(p.48) ½poezia/ e o bucat�a de roc�a/precum uns,arpe/��n soarele amiezii/ acolo m�a ascund/�;(p.71)Poezia ��nseamn�a munc�a, trud�a, victorie, mi-

racol, dar mai ales epuizare, iar oboseala��s

,i spune povestea ½ca o mas

,in�a de scris�

care bate automat, singur�a, ��n gol: ½n-am/s�a ��mb�atr�anesc/niciodat�a/pentru c�a eu/m-am n�ascut/b�atr�an s

,i obosit�; (p.29) ½c�and se

nas,te un poem/m�a nasc/s

,i eu/sunt t

,ip�atul�;

(p.49) ½miracolul care m-a g�asit/a plecat as,a

cum a venit/ ��mb�atr�anit bolnav plictisit� (p.63)½neputint

,a/lucreaz�a ��n mine/ca o mas

,in�a/de scris�

(p.71)C�al�atoria��n acest turbion al viet

,ii s

,i al mort

,ii este

imaginat�a sf�ars,indu-se trist: ½mi-am uitat bagajele-

n gar�a/ce nas,pa/c�a era s

,i inima mea/��nvelit�a ��n

pojghit,a de cear�a/� (p.75)

Exist�a ��n volum s,i dou�a poeme care concentreaz�a

��n ele to at�a mas,in�aria optzecismului: ½�In salonul

de gheat,�a� (p.38) s

,i ½24.11.1973 sau O descindere

��n fort,�a, ��n banal.� (p.53) Un poem are titlul mai

lung dec�at poemul ��nsus,i: ½Teama de moarte s

,i

de ulcioarele sparte, frica de aparatele domestice,mici reparat

,ii, idiosincrazii s

,i alte nerozii folosi-

toare poetului ��ntr-o reluare din papirusurile vechi�Iat�a s

,i poemul: ½capete acoperite/cu diademe de

z�apad�a /siluete prin ceat,a stradal�a/ s

,i frica/ mi-

a ��mprumutat pentru o clip�a chipul/: ��ntr-o zi deluni/un b�atr�an care traverseaz�a strada/ de huni/(p.22)Poemul care concentreaz�a strig�atul disperat al

poetului ��n c�autarea perfect,iunii se intituleaz�a

½Gramofonul�: ½eu eu eu eu/eu eu eu/eu/un gramo-fon s tricat/pe care-l inspir�a/mereu/ Dumnezeu/�(p.32)Frumuset

,ea acestei c�art

,i sem�an�and cu un am-

plu poem nu este dat�a numai de haiku-urile, in-tercalate cu s

,tiint

,�a, dar s

,i prin cultivarea cu s

,tiint

,�a

s,i grat

,ie a paradoxului, trimit

,�and permanent spre

o plaj�a care se numes,te ambiguitate. Parado-

xul d�a savoare textului, iar poetul are inspirat,ia

de a nu c�adea ��n capcana poeziei obscure sauermetice: ½��ntr-o zi de luni/un b�atr�an/care tra-verseaz�a strada/populat�a de huni/�; (p.22) ½laud�alucr�atorilor/cel care ��ns�am�ant

,eaz�a ultimul/s�a-s

,i re-

cunoasc�a vina� (p. 2 7) ½golite de sens -/g�ari

mici care-mi p�astreaz�a -/ copil�aria�; (p. 33) ½p�an�ala urm�a/minciuna are picioare lungi/s

,i soarele de

sear�a/m�a car�a ��n spinare/� (p.57)As

,adar, un poem c�at un volum, av�and dou�a ½per-

sonaje� lirice: Poetul s,i Poemul, cu alte cuvinte

Spiritul s,i Truda sa a�ate mereu unul ��n urm�arirea

tragic�a s,i obositoare a celuilalt, ��ntr-o c�autare s

,i

alergare perpetu�a. Cuv�antul s-a rostit, s-a resor-bit, iar poetul a obosit, a disp�arut. R�am�ane doarM�aria Sa Poemul, semn al eternit�at

,ii, urm�andu-s

,i

Destinul, r�at�acitor ��n lumea mereu surprinz�atoares,i proasp�at�a a marii Poezii.

Isabela VASILIU-SCRABA

LUCIAN BLAGA SI FENOMENOLOGIA

Motto :½S�a ��nceap�a discipolul cu Meta�zica lui Aris-

totel. S,i dac�a nu se poate, s�a se lase prostul la

c�ant�ari s,i la psalmi�

(Ion Sc�arariu, apud. Anton Dumitriu, 1991, TV,21 iulie).

C�and a imaginat distinct,ia dintre fenomen s

,i

noumen, Platon nu s-a g�andit at�at la planulcunoas

,terii lumii ½sub-lunare� (lumea perceptibil�a

prin simt,uri), c�at la p�arelnicia umbratic�a a lumii

trec�atoare ��n comparat,ie cu frumuset

,ea Existent

,ei

eterne a ceea ce d�ainuie mereu ��n deplinul Adev�ar(1). Mitul cavernei din dialogul Politeia (vezi Sta-tul, vol. I-II., traducere din greac�a veche de prof.Vasile Bichigean, Bucuresti, 1924 si vol. II, Tipo-gra�a Matheiu, Bistrit

,a, 1925; a se vedea s

,i Isabela

Vasiliu-Scraba, Republica interioar�a [ la Platon ], ��nrev. ½Cunoas

,te-te !�, Bucures

,ti, An VI, nr.5/ 1995,

p. 44-46, precum si volumul Isabela Vasiliu-Scraba,Mistica platonica, 1999) ilustreaz�a sugestiv aceast�avalorizare a lumii noumenale, neobis

,nuit�a pentru

oamenii de azi care ½pret,uiesc scaunele, averea s

,i

puterea� (Anton Dumitriu, interviu, TVR1,1991).Respectiva ��mp�art

,ire indic�a de asemenea interesul

�lozofului antic pentru ierarhizarea cunoas,terilor ��n

care pe locul cel mai de sus s-ar g�asi cunoas,terea

nemijlocit�a a Adev�arului care este cea mai ��nalt�a s,i

cea mai rar�a dintre toate cunoas,terile posibile.

�In acel interviu difuzat de TVR1 ��n 1991, AntonDumitriu spunea c�a m�antuirea ar avea trei fet

,e: (a)


60

partea ritual�a (½psalmii� ); (b) teologia s,i �lozo�a

(��n Occident, Aristotel, prin Toma din Aquino, iar��n Orient, Platon s

,i Aristotel); (c) partea esoteric�a,

ascuns�a, existent�a ��n Biserica R�as�aritean�a unde s-aivit isihasmul. �In lumea noumenal�a, cunoas

,terea

nemijlocit�a a Adev�arului ar � posibil�a pentru c�a½fondul lumii e g�andirea� ( nous ), mai zicea �lozo-ful Anton Dumitriu.Entuziasmat de justet

,ea deosebirii s

,i chiar a

��mp�art,irii ��ntre lumea fenomenal�a s

,i lumea nou-

menal�a, Immanuel Kant (2) a preluat-o �indc�a aputut prin ea s�a delimiteze domeniul de universali-tate a cunoas

,terii omenes

,ti cat

,in�and exclusiv de lu-

mea fenomenal�a, f�ar�a ca prin aceasta s�a-L dea de-oparte pe Creator. Ba chiar ½implic�andu-L� (ca s�azicem as

,a) de mai multe ori: Odat�a prin postularea

diferent,ei dintre intelect s

,i rat

,iune, pentru ca uni-

versalitatea cunoas,terii s�at

,in�a de domeniul intelec-

tului, iar universalitatea religiei s�at,in�a de domeniul

rat,iunii; apoi prin limitarea cunos

,terii omenes

,ti la

lumea sensibil�a ( fenomenal�a ) dincolo de care se��ntinde lumea numenal�a, inaccesibil�a intelectului.Si, desigur, prin postularea acelui ½ ens rationis � ��nmarginea c�aruia Ion Petrovici propusese (discut�andproblema timpului la cursul s�au despre Kant) o in-teresant�a ��nt

,elegere a previziunilor (vezi I. Petro-

vici, Kant, 1937, p.114), a vederii ½��n duh� cares,tie dinainte ceea ce urmeaz�a a se petrece.Convins c�a tot ce se ��nt�ampl�a pe lume se

��nt�ampl�a cu voia lui Dumnezeu, Hegel a urm�arits�a indice o posibil�a ��mp�acare a planului epistemo-logic cu cel ontologic, a fenomenului cu noumenul,imagin�and o Fenomenologie a spiritului. �In ea, totce apare se ��mbin�a cu ceea ce este cunoscut la nivelspiritual ��n istoria culturii, astfel ��nc�at ceea ce afost ��nregistrat ca moment important ��ntr-o presu-pus�a evolut

,ie a omenirii s�a poat�a � valorizat cog-

nitiv prin intermediul �loso�ei culturii, sub formaunei gr�andioase (s

,i efemere) viziuni asupra istoriei

Spiritului absolut.Unul dintre marii nos

,tri traduc�atori s

,i interpret

,i

de �lozo�e german�a (vezi, de ex., Hegel, Enciclope-dia s

,tiint

,elor �lozo�ce, Buc., 1971; precum si capi-

tolul despre Leibniz din Istoria �lozo�ei moderne.Omagiu prof. Ion Petrovici, vol. I, 1937, p. 477-521 ), fost elev (si asistent onori�c) al faimosuluiprofesor Nae Ionescu, fost student s

,i al lui Martin

Heidegger, f�acea ��n jurnalul s�au o observat,ie plin�a

de t�alc: ½cres,tinismul este la Hegel o experient

,�a de

baz�a pe care se lupt�a s�a o st�ap�aneasc�a. Fenome-

nologia lui (Hegel) este o m�arturisire� (Constan-tin Floru ��n rev. ½Jurnalul literar�, Bucuresti, oct.1997, p. 9 ).�In secolul XX, desp�art

,irea platonic�a a noume-

nului de fenomen, din varii motive, a intrat dinnou ��n uz, chiar dac�a ��n forme mai put

,in evidente

din cauza noului stil de �lozofare. Pentru separa-rea ontologic�a s

,i epistemologic�a dintre fenomen s

,i

noumen a pledat ��n toat�a opera sa �lozo�c�a Lu-cian Blaga, acel g��nditor de mare profunzime s

,i

originalitate care a resimt,it foarte acut misterul

de nedescifrat al unei transcendent,e a�ate ��n spa-

tele oric�arui fenomen, ��n indiferent ce registru alcunoas

,terii s

,i existent

,ei s-ar manifesta el. Contem-

poranul s�au german, Karl Jaspers (3), a deosebitexplicarea s

,tiint

,i�c�a a unui fenomen ��n necesitatea

sa cauzal�a de ��nt,elegerea fenomenului, implic�and o

tr�aire ��n plan existent,ial, cu darul de a evident

,ia

at��t natura transcendent�a a esent,ei umane c��t si

sursa noumenal�a a tot ce este aparent. Asemeneaconsiderat

,ii ale lui Jaspers au fost puse ��n leg�atur�a

cu experient,a sa de psihiatru care-l f�acuse s�a con-

state c�a fenomenele din c��mpul faptelor su�etes,ti

ar � de cercetat altfel dec��t fenomenele �zice. Dac�a��n �zic�a fenomenele, av�and o semni�cat

,ie bine de-

terminat�a, s-ar l�asa descrise si ½explicate� prin for-mule matematice, fenomenelor su�etes

,ti le trebuie

c�autat�a semni�cat,ia, c�aci ele ar � de ½��nt

,eles� nu-

mai ��n contextul ��n care se produc.Dar cea mai fericit�a cuplare a planului epistemo-

logic cu cel ontologic a p�arut multor �lozo� ai se-colului trecut c�a ar oferi-o metoda fenomenologic�a.Teoretizat�a de Husserl (si amintit�a student

,ilor s�ai

de Nae Ionescu), metoda a fost apreciat�a datorit�acelor dou�a fat

,ete ale ei: una descriind fenomenul

s,i alta intuitiv�a ( noetic�a ). Prin latura descrip-tiv�a, metoda se ar�ata a � atas

,at�a de obiect, iar

prin intuit,ia direct�a a �esent

,ei� fenomenului de cer-

cetat, ea aspira c�atre evident,ierea adev�aratei na-

turi a fenomenului. Mircea Vulc�anescu - �losof devocat

,ie, dar s

,i eminent sociolog - a utilizat metoda

fenomenologic�a ��n ambele domenii. Ca �lozof alacelei S

,coli (unic�a ��n lume) de sociologie mono-

gra�c�a, M. Vulc�anescu a aplicat metoda fenome-nologic�a (4) pentru descrierea datelor adunate deechipele de cercet�atori ai satelor rom�anes

,ti. Partea

�intuitiv�a� i-a folosit la g�asirea semni�cat,iei fapte-

lor complexe a�ate la �jonct,iunea existent

,ei natu-

rale cu existent,a spiritului� (Mircea Vulc�anescu),

ajung�and astfel la �ontologia regional�a a existent,ei


61

sociale�. Ca fenomenolog, dar si ca istoric lite-rar, scrie ��n 1934 splendidul studiu Ion Creang�av�azut de generat

,ia actual�a publicat la Cluj ��n rev.

½G�and rom�anesc� (an III, nr. 1, ian. 1935, p.1-16 ; vezi s

,i paginile din jurnalul sot

,iei sale re-

feritoare la conferint,a despre Creang�a: M�arg�arita

Ioana Vulc�anescu, Memorii-Jurnal, vol. I, Ed. Vi-truviu, Bucures

,ti, 2013, p. 248). �In �lozo�a sa ori-

ginal�a, ambele fat,ete ale fenomenologiei au putut

da relief unor fapte ce se las�a mai greu descrise, �di-mension��nd� lucruri di�cil de m�asurat, cum ar � depild�a �existent

,a� ��n spiritualitatea poporului rom�an

(vezi Mircea Vulc�anescu, Dimensiunea rom�aneasc�aa existent

,ei, martie 1944).

Se cuvine ��ns�a de subliniat c�a succesul fenomeno-logiei, la mod�a s

,i ��n ziua de azi, a fost asigurat mai

mult de pluralitatea de ��nt,elesuri ce i-au fost atri-

buite (5), dec��t de virtut,ile preconizate de Husserl

la��nceputul secolului XX. Gabriel Marcel observase��n 1971 c�a ½�lozo�a modern�a are un limbaj at�at dedi�cil ��nc�at e greu s�a a�rmi ce este ea, ce sens areea� (6). Desigur, remarca r�am�ane valabil�a s

,i dup�a

��nlocuirea termenului de ½�lozo�e� cu cel de ½feno-menologie�.Cu referire la prezentarea �lozo�ei blagiene de

c�atre clientela lui R�adulescu-Motru care el ��nsus,i ��l

criticase cu s�arg, Lucian Blaga sesizase, din 1932-1933, ��nclinat

,ia unor recenzent

,i bucures

,teni de a

se crede originali folosind termenul de �fenomeno-logie� ��n zone ��n care alt�a dat�a s-ar � folosit pur s

,i

simplu termenul de ��lozo�e�. �In ce-l prives,te pe

Blaga, el pur s,i simplu considera metoda fenome-

nologic�a limitativ�a. Pe de-o parte, nivelul simpleidescrieri a unor fenomene ��i p�area lui Blaga (prinexcelent

,�a creator) mult prea modest, ��n timp ce

pretent,ia metodei fenomenologice de a r�azbi de-a

dreptul spre �adev�arata esent,�a� ��i p�area cam exa-

gerat�a.Liiceanu, pe c�and era cercet�ator la Institutul de

Filozo�e ��n colectivul condus de ideologul HenriWald, a publicat (��n ½Revista de �lozo�e�, Tomul14, nr. 2, 1967, p.157-162 ) un text modest, inti-tulat Pe marginea unor inedite, despre trei scrisoritrimise de marele �lozof Lucian Blaga (½Revista de�lozo�e�, Tomul 13, 1966, p.149) lui I. Bruc�ar sprea-i explica unde gres

,es

,te c�and ��l consider�a fenome-

nolog.Dac�a ne g�andim c�a p�an�a ��n 1969 �lozo�a lui

Blaga fusese scoas�a (pentru mai bine de dou�a dece-nii) din cultura rom�an�a de mercenarii ocupantului

sovietic, si c�a numele lui Blaga urma s�a �e intro-dus ��n manualele de liceu (7) ��n anul c�and s-a re-tip�arit Trilogia culturii (1944; 1969), putem s�a ned�am seama de important

,a public�arii comentariilor

t�an�arului comunist Gabriel Liiceanu (n. 1942). Dealtfel, 1967 fusese s

,i anul ��n care se hot�ar�ase curta-

rea faimosului Mircea Eliade (8), spre a face c�at maivizibil�a (pentru exterior!) noua atmosfer�a de oare-care pret

,uire a literaturii rom�anes

,ti, ilustrat�a ( de

ex.) prin aprobarea public�arii volumului Portretes,i re�ect

,ii literare a lui Constantin Ciopraga, cu-

prinz�and dou�a studii antologice despre Eminescu,sau prin premierea lui Dimitrie Stelaru si a poetu-lui Marin Tarangul, fost det

,inut politic, f�ar�a nici

o vin�a. Dar 1967 se mai singularizase s,i prin difu-

zarea modelului `Crohmalniceanu' (9), de terorismideologic comunist aplicat la receptarea literaturiiinterbelice, prin publicarea cursului s�au de Istorie aliteraturii rom�ane din perioada interbelic�a (vol. I,Proza ). Modelul r�asp�andit atunci a fost dezvoltatapoi de Zigu Ornea, cel care a dat pe ascuns Secu-rit�at

,ii manuscrisul despre Hegel pentru care C-tin

Noica a fost b�agat la pus,c�arie pentru s

,ase ani, f�ar�a

alt�a vin�a dec�at aceea de a � dat manuscrisul lapublicat la ESPLA, singura editur�a care exista ��n1957 (vezi rev. ½Observatorul Cultural�, Nr.20/277,14-20 iulie 2005).Titlul sub care ½Revista de �lozo�e� a publicat

scrisorile lui Lucian Blaga nu a fost nici el ��nt�am-pl�ator : Trei scrisori asupra fenomenologiei, sinu ceva mai apropiat de ideile cont

,inute ��n tex-

tul blagian, ceva de genul: `Cunoa s,terea lucife-

ric�a/minus-cunoa s,terea ��n contrast cu fenomeno-

logismul, o abordare descriptiv-paradisiac�a, prinata s

,area de obiect'. Accentuand asupra fenome-

nologiei, titlul pus de Gabriel Liiceanu pre�guradeplasarea accentului c�atre partea eronat�a (de cas,i cum ar � fost valid�a!) a exegezei lui Bruc�ar,eroare pe care �lozoful Lucian Blaga intent

,ionase

s�a o ��ndrepte.As

,adar, ��nsus

,i titlul era menit s�a manipuleze citi-

torul, indic�and un interes inexistent la Blaga pentrufenomenologie. �In plus, din comentariul comunis-tului de dou�azecisicinci de ani transpare str�aduint

,a

de a-l ��n�alt,a deasupra lui Blaga pe Bruc�ar, d�andu-

i dreptate fostului director de la ½Lumea evree�caret

,inuse s�a-l ��ncadreze pe Lucian Blaga ��ntre fe-

nomenologi. Desigur, ��ncercarea t�an�arului Liiceanu(vizitator al unuia dintre pro�torii sistemului comu-nist, stalinistul Henry Wald s

,i totodat�a al unuia


62

dintre milioanele de victime trimise dup�a gratii,½tr�airistul� Constantin Noica, vezi Jurnalul de laP�altinis

,, Ed. Cartea Rom�aneasc�a, Bucures

,ti, 1983,

precum s,i �nalul interviului luat de Fabian An-

ton ��n 2000 �lozofului Alexandru Dragomir, dez-cenzurat si comentat de Isabela Vasiliu-Scraba, in-terviu unde fostul elev al lui Heidegger a�rm�a lim-pede c�a Noica n-a avut in�uent

,�a asupra vizitatori-

lor s�ai, apare cu at�at mai penibil�a cu c�at argumen-tarea contrar�a, venit�a din partea marelui �lozof Lu-cian Blaga (o alt�a victim�a nevinovat�a a regimuluicomunist), este evident mai convingatoare. Poatede aceea s-a apelat la o s

,mecherie suplimentar�a:

Cele trei scrisori ale lui Blaga nu au fost publicate��n acelas

,i num�ar de revist�a ��n care a ap�arut comen-

tarea lor. Dac�a pe oricine argumentele lui Blagal-ar � convins, primul care nu s-a l�asat convins pares�a � fost chiar ½discipolul lui Henri Wald� (vezi No-ica si Securitatea, Ed. M.N.L.R, Bucuresti, 2009,p.154), cum ��l desemnase Constantin Noica pe vi-zitatorul s�au Gabriel Liiceanu, dup�a zece ani deas

,a-zis�a ½ucenicie� (10).Interesant este c�a si la v�arsta de cincizeci s

,ipatru

de ani, ½discipolul lui Henri Wald� (11)t,inea s�a con-

ving�a (f�ar�a argumente) la o conferint�a c�a �lozo�arom�aneasc�a interberlic�a ar � fost inexistent�a, c�a Lu-cian Blaga, Nae Ionescu, Mircea Florian, Ion Petro-vici, D.D. Rosca, etc, n-ar � fost su�cient de ½pro-funzi� si c�a Nae Ionescu n-ar � initiat tr�airismul,prima scoal�a rom�anesc�a de �lozo�e, �indc�a fos

,tii s�ai

student,i (si unii chiar discipoli) precum Constantin

Noica, Anton Dumitriu (pe linia religiozit�at,ii difuze

din scrierile lui), Mircea Eliade, Emil Cioran, Va-sile B�ancil�a, Mircea Vulc�anescu, Ernest Bernea, P.T,ut

,ea, n-ar � fost contemporani (ca s�a asigure ½uni-

tate temporal�a� a S,colii tr�airiste, despre care Noica

spunea c�a o�cialii comunis,ti refuz�a s�a o recunoasc�a)

si c�a �lozo�i ment,ionat

,i ar � fost, vezi-Doamne,

��nc�apabili s�a elaboreze o g�andire �lozo�c�a ½puter-nic�a�. Oare fusese cu g�andul la puterea maestruluis�au, stalinistul Henry Wald? Sau a lui Stalin ?

Note s,i considerat

,ii marginale

1. vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Mistica Platonic�aa participarii la divina lume a Ideilor (Ed. StarTipp, Slobozia, 1999). Ca si Wikipedia.ro, seg-mentul rom�anesc ro.scribd al ½celei mai maribiblioteci digitale de pe mapamond� este atenturm�arit din umbr�a. Faptul l-am sesizat odat�a

cu misterioasa disparit,ie a unor texte ale mele

½dosite� de cripto-securis,tii care la textul meu

Pelerinaj la P�altinis,ul lui Noica, �lozof decedat

��n dec. 1987, au semnalat fragmentul: ½meteo-rolog ��ndep�artat de Securitate din preajma luiNoica ��n oct. 1987� pe care l-au copiat si l-auad�augat la descrierea documentului, descrierevizibil�a lor s

,i celui care face post�arile. ½Pericu-

loase ideologic� le-au p�arut, din 158 de texte(pe 17 ian. 2014), 20 de documente (dintrecare ar � de ment

,ionat lucrarea mea despre

Cioran ca profet al adev�aratei s�nt,enii, citit�a

la Centenarul ½Cioran� org�anizat de Universi-tatea L. Blaga din Sibiu ��n mai 2011, care n-a fost pe placul satrapilor de la ro.scribd nici��n limba rom�aneasc�a, nici ��n francez�a (precums,i studii despre exilul lui Horia Stamatu, li-teratura lui Mircea Eliade, personalitatea luiAlexandru Paleologu, g�andirea lui Nae Ione-scu, P�arintele Arsenie Boca, etc.). Probabilsemnal�and astfel si altor paznici ai internetu-lui rom�anesc c�a textele mele ar � ½unele din-tre cele mai periculoase materiale ideologicedin t

,ar�a�, cum scria Pavel Apostol despre ma-

nuscrisul pentru care Noica a f�acut nevino-vat s

,ase ani detent

,ie politic�a. Uimitor este c�a

odat�a cu accesarea pe ro.scribd a volumuluiIsabela Vasiliu-Scraba, Mistica platonic�a (Slo-bozia, 1999, 360p.), apare ½recomandat�a� decontrolul din umbr�a al site-ului controversata(pe motiv de plagiat) tez�a de doctorat a lui Ga-briel Liiceanu despre tragic ��n care, dup�a �lo-zoful Alexandru Dragomir, Liiceanu amestec�atragicul antic cu cel modern (vezi si IsabelaVasiliu-Scraba, Despre Liiceanu s

,i plagierea de

tip ½inadequate paraphrase� la Patapievici, ��nrev. ½Acolada�, Satu Mare, nr. 7-8/2012, p.19.

2. vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Topica transcen-dental�a din perspectiva arheologiei g��ndiriikantiene, ��n rev. �Contemporanul Ideea-European�a�, nr. 24(113) din 12 iunie 1992, p.5;precum s

,i eseul intitulat La connaissance sans

objet din vol.: Atena lui Kefalos, Ed. StarTipp, Slobozia, 1997, p. 120-135.

3. vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Karl Jaspers:Credint

,a �loso�c�a � o modalitate de existent

,�a

��n lumea contempora�a, ��n rev. �Contempora-nul Ideea-European�a�, Bucures

,ti, nr. 40(7), 4


63

oct. 1991, p. 5 (s,i ��n vol.: Isabela Vasiliu-

Scraba, Inefabila meta�zic�a, 1992, p. 168-176.

4. In 1929 Mircea Vulc�anescu scrisese un text ex-trem de interesant despre Max Scheler (mort la54 de ani), considerat ½cel mai genial� discipolal lui Husserl.

5. Evenimentul major al prim�averii anului 2013,dac�a ne lu�am dup�a ziarul o�cial ½Evenimentulzilei�, ar � fost acela c�a istoria religiilor co-ordonat�a de ex-ministrul Ples

,u a produs pri-

mul masterat. Articolul postat pe 3 aprilie2013 o citeaz�a pe conduc�atoarea masteratului-eveniment explic�and c�a prin ½studiul aplicat alreligiei� asezonat (adic�a ½��n dialog� ) cu ½meto-dele de investigare cele mai recente din s

,tiint

,�a�

s-ar ajunge la o. . . salat�a (ceva vizibil si des-criptibil) mistic�a (indescriptibil�a). In fapt, ceacare conduce masteratele la minusculul Insti-tut de Istoria Religiilor (��n�int

,at ��n 2008 ½sub

cupola Academiei�, adic�a prin sprijinul acade-micianului Dan Berindei, care i-a f�acut loc ��ncadrul Sect

,iei de Istorie a Academiei) a de-

numit salata mistic�a prin termeni ceva maiimpozant

,i: I-a zis ½fenomenologie a mint

,ii�,

f�ar�a s�a-i treac�a prin cap c�a ½mintea� e cevacare nu apare (ceva ce nu este ½fenomen� ).In plus, a�rmat

,ia ei dup�a care Mircea Eliade

ar � fost interesat de ½fenomenologia mint,ii�

este, desigur, de o prostie fenomenal�a. I.D.S�arbu (fost det

,inut politic opt ani f�ar�a nici o

vin�a, ��nt�ai student si apoi apropiat al �lozo-fului Lucian Blaga) observase c�a ½prostia ceamai modern�a e legat�a de putere, de bibliogra-�e la zi, de titluri s

,i patalamale� ( Adio Eu-

ropa! ). Anticii, cu doctrinele lor ½impregnatede misticism� (Emil Cioran), f�aceau din minteaomeneasc�a un derivat al lumii inteligibile. Sinici m�acar phiolosophia garrula (dup�a expre-sia lui Anton Dumitriu) a vremurilor noastren-a��ncercat s�a-i de�neasc�a esent

,a, s�a-i schit

,eze

½fenomenologia�.

6. vezi Colocviile de la Paris (1971-1974) �si Dia-logul omului cu �stiin�ta( 29 ianuarie 1971), dez-batere org�anizat�a de �lozoful Constantin MicuStavila (fostul asistent al profesorului Ion Pe-trovici), publicat�a ��n rev. ½Jurnalul literar�,ianuarie-februarie 2001, p. 24- 25. In Homouniversalis (Bucures

,ti, 1990), denumirea dat�a

de �lozoful Anton Dimitriu ½fenomenologiei/�lozo�ei� de azi a fost aceea de philosophia gar-rula av�and sensul de tr�anc�aneal�a cu pretent

,ie

de �lozofare (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Lagranit

,a dintre philosophia perennis s

,i philoso-

phia garrula, ��n vol. Inefabila meta�zic�a, Slo-bozia, 1993, p. 153-160). La cursurile sale demeta�zic�a s

,i de istoria meta�zicii, Nae Ione-

scu tratase si el (e drept, tangent,ial) subiectul

abandon�arii philosophiei perennis

7. vezi Isabela Vasiliu-Scraba despre Rolul scri-itorului ��n formarea spiritualit�a�tii de m�aine ;interviu de la Bac�au publicat��n rev. �Vatra ve-che�, T�argu Mures

,, nr. 2/2013, p.7-9, precum

s,i Isabela Vasiliu-Scraba, Ceva despre S

,coala

tr�airist�a, ��n rev. ½Tribuna�, Cluj-Napoca,nr.258/2013, p. 4-5.

8. In 1967 Mircea Eliade a putut telefona ma-mei sale, dupa 25 de ani, care, ��nt

,eleapt�a, l-a

sf�atuit s�a nu revin�a spre a da gir terorii ide-ologice din t

,ara a�at�a sub ocupatie bols

,evic�a,

cum scria pe ascuns Vasile B�ancil�a. Marele is-toric al religiilor a fost reintrodus ��n culturarom�an�a (cu o carte de nuvele prefat

,at�a de ne-

potul sau) ��n anul ��n care ap�aruse ��n AmericaMyth and Symbol. Studies in Honor of MirceaEliade (Univ. of Chicago Press, 1969, 460 p.)volum omagial pe care nici Leon Tism�aneanusau Walter Roman din fruntea Editurii Poli-tice a PCR, si nici Gabriel Liiceanu ��n calitatede director al fostei Edituri ½Politice� rebote-zat�a ½Humanitas� n-au dorit s�a-l traduc�a s

,i s�a-l

publice ��n t,ara comunist�a (/cripto-comunist�a)

care l-a tot ademenit, ��n fel s,i chip, pe Eliade s�a

se-ntoarc�a (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Moar-tea spiritual�a ��n receptarea din �tar�a �si visulpremonitoriu al lui Mircea Eliade, ��n ½Revistarom�an�a� (Ia�si), Anul XV, nr. 1 (55), martie2009, p. 16-17; precum s

,i ��nregistrarea video

de la Simpozionul Nat,ional ½M. Eliade�, martie

2010, Pites,ti).

9. Pe 17 ian 2014 ��n �s,a lui Vasile Voiculescu

(1884-1963) din Wikipedia.ro (controlat�a deadmi-nistratori cu interese ascunse, vezi Isa-bela Vasiliu-Scraba,Wikipedia.ro con�scat�a deo ma�e cu interese ascunse, pe h�artie o vari-ant�a a fost publicat�a ��n rev. ½Tribuna�, Cluj-Napoca, nr.257/2013, p. 8-9) era ment

,ionat


64

numele proletcultistului Ov. Crohm�alniceanu(din garda veche a Anei Pauker), f�ar�a a mai �pomenit

,i s

,i alt

,i critici sau autori rom�ani care

au scris pagini memorabile despre Vasile Voi-culescu, precum Bazil Munteanu, Perpessicius,Vladimir Str�ainu, Dinu Pillat, Adrian Ma-niu, Ovidiu Papadima, C-tin Ciopraga, ½ita-lienistul� istoric literar Mircea Popescu, ZoeDumitrescu-Bus

,ulenga, Eugen Simion, Serban

Cioculescu, G. C�alinescu, etc. ½Uitat�a� era sicategoria de martir al ��nchisorilor comuniste(categorie pe care ma�ot

,ii care controleaz�a

Wikipedia.ro o tot s,terg, deconspir�andu-se ast-

fel ca urmas,i ai celor care au masacrat timp de

dou�a decenii sute de mii de rom�ani nevinovat,i

��n ��nchisorile comuniste), categorie ��n care afost silit s�a intre dr.Vasile Voiculescu, arestatla 73 de ani (pe 5 august 1958) pentru ½vina� dea � scris poezie mistic�a. Poetul, condamnat la5 ani, a decedat dup�a patru ani de temnit

,�a grea

si ��nc�a un an de dureri atroce, dup�a ½mutarea�pe targ�a, la 30 aprilie 1962, din ��nchisoareaAiudului la Dispensarul TBC-Turda, urmat�adet

,idula de eliberare din ��nchisoare pe 2 mai

1962. �In textul meu despre WIKIPEDIA. Ro,semnalasem manipularea din umbr�a a aces-tei enciclopedii on-line, control asupra c�aruiaatr�agea atent

,ia ��ns�as

,i echipa care init

,iase pro-

iectul. Prin ment,ionarea criticului stalinist din

garda veche a Anei Pauker, transpare odat�a ��nplus cripto-comunismul ma�ei din umbr�a careface ca Wikipedia.ro s�a nu �e ½o surs�a obiec-tiv�a de informare� (vezi Isabela Vasiliu-Scraba,Wikipedia.ro citit�a printre r�anduri ). Iat�arecunoas

,terea ½vinov�at

,iei� scriitorului, smuls�a

de uneltele Securit�at,ii condus�a din umbr�a de

Alexandru Nicolschi/Nicolau (general NKVDa�at p�an�a ��n 1962 ��n structurile de v�arf aleinstitut

,iei ��n�int

,at�a ��n 1948 de Ana Pauker,

vezi S. R�adulescu-Zoner, Poporul Rom�an anti-semit? in rev. C�aminul Rom�anesc, an 30,nr.2 (117), iunie 2011): ½Recunosc c�a am scriss,i difuzat poezii ��ncep�and din anul 1947 s

,i

p�an�a ��n prezent. Eu am scris multe poezii cucont

,inut religios de ��ndemn la o viat

,�a duhovni-

ceasc�a (de rupere de viat,�a) care, prin interpre-

tare, pot p�area a avea un caracter dus,m�anos

fat,�a de regim, as

,a cum este poezia Noul ar-

hitect [V. Voiculescu, G�anduri albe, CarteaRom�aneasc�a, Bucures

,ti,1986, p.274]s

,i altele,

cum s��nt poeziile Neagra lab�a, Cers,etorul s

,i

altele� (semnat: Vasile Voiculescu). C�at a fostarestat, biroul s�au de lucru a fost devastat,biblioteca distrus�a si chiar acolo, ��n cameraunde locuise dr. Vasile Voiculescu p�an�a laarestare, ��i fuseser�a instalat

,i chirias

,i. Pe pa-

tul de moarte, ��nainte de a-s,i da duhul, i-a zis

�ului s�au mai mic: ½Ionic�a, eu mor! M-auomor�at! Ai grij�a c�a s��nt mai perver s

,i dec�at

crezi tu.� (Vasile Voiculescu, 25 aprilie 1963,vezi dr. Radu Voiculescu, Vasile Voiculescu.Anii de detent

,ie, Buz�au, 1993).

10. Alexandru Dragomir��i spunea pe 15 iunie 2000lui Fabian Anton c�a Noica nu a avut in�uent

,�a

asupra lui Ples,u, Liiceanu, Vieru. etc.,s

,i c�a

niciunul dintre aces,ti vizitatori ai s�ai trimi

s,i de Noica nu poate � considerat un �lozofautentic (vezi Interviul descenzurat si adnotathttp://www.isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-adnotat3-Interviu-AlxDragomir. htm, precums,i Isabela Vasiliu-Scraba, Himera S

,colii

de la P�altinis,ironizat�a de Noica, ��n rev.

½Acolada�, nr 2(65), febr.2013, p.16 si 22s,i Himera disciopolatului de la P�altinis

,,

prilej de �n�a ironie din partea lui Noica,http://isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-himera2ScoalaPaltinis10.htm, pe h�artie ��n rev.½Acolada�, nr 3(66), martie 2013, p.16 si 23).

11. Chiar si ��n anul 2004, ��n calitatea sa de ½disci-pol al lui Henry Wald� (apud. Noica), GabrielLiiceanu s-a ot

,�ar�at la �lozoful ½tr�airist� Oc-

tavian Vuia ��n prefat,a unui volum catalogat

drept ½nord-corean� (Dan Petrescu despre vol.Crase banalit�at

,i meta�zice, Ed. Humanitas,

Bucures,ti, 2004). El ½uit�a� s�a-s

,i argumenteze

indispozit,ia pe care i-o creaz�a excelenta lucrare

despre presocratici a lui Octavian Vuia. Darse poate b�anui c�a pricina sup�ar�arii lui G. Lii-ceanu ar � o gres

,al�a a heideggerianului Octa-

vian Vuia semnalat�a ��nc�a din 1967 de HenryWald, omagiat de editorul G. Liiceanu dup�ac�aderea comunismului, ca s�a nu uite nimeni c�aHumanitas a fost p�an�a ��n 1989 Editura Poli-tic�a a PCR. Dogmaticul stalinist Wald notase��ntr-o carte a sa (de necitit, maculatur�a tipic�avremurilor de terorism ideologic) c�a ��n Remon-tee aux sources de la pensee occidentale (Pa-ris, 1961, p.22) Octavian Vuia, fostul elev allui Heidegger, a gres

,it ��ntruc�at nu a explicat


65

condit,ionarea contrariilor as

,a cum o explicase

Lenin (vezi Henry Wald, Elemente de episte-mologie general�a, Ed. Stiint

,i�c�a, Bucures

,ti,

1967, p. 153-154). Despre Octavian Vuia, alc�arui destin a fost ½s�a se ��mplineasc�a departede T

,ar�a�, �lozoful Alexandru Dragomir spu-

nea��n 1997 pe unde radio c�a ½nu avea o spinare�exibil�a, ��n stare s�a se ��ncovoaie s

,i nici nu era

un om dispus la concesii� (Alexandru Drago-mir, Portret al g�anditorului [Octavian Vuia] latineret

,e, Radio, 2 iulie 1997). De unde se poate

intui c�a ��nsus,i Alexandru Dragomir a prefe-

rat s�a aleag�a exilul interior, ��ntruc�at nu era,asemenea lui Octavian Vuia, un om dispus laconcesii (vezi vol.: Isabela Vasiliu-Scraba, Pro-pedeutic�a la eternitate. Alexandru Dragomir��n singur�atatea g�andului, Editura Star Tipp,Slobozia, 2004.

Carina MERCEA

MANIFEST PENTRU RENASTEREAARHITECTURII

Realitatea mitului

Arhitectura este un indicator al umanit�at,ii noas-

tre. �In timp ce toate celelalte arte ��n�oresc ��n di-mensiunea lor spiritual�a sau estetic�a, arhitecturaimplines

,te funct

,ia pragmatic�a de a ne ad�aposti de

exterior.Omul nu tr�aies

,te numai realitatea, el tr�aies

,te

��n acelas,i timp o cultur�a, o mitologie care insu��a

un sens viet,ii lui. Arhitectura trebuie s�a ne dea

r�aspunsuri la ��ntreb�ari profunde s,i s�a ne permit�a s�a

tr�aim ��ntr-o lume sau, mai degrab�a ��ntr-o posibil�alume.Omul a acoperit P�am�antul cu cl�adirile sale, care

atest�a stilul s�au de viat,�a, istoria sa, geogra�a sa s

,i

toate epocile care ne-au l�asat stiluri de o frumuset,e

s,i o varietate in�nit�a.Toate perioadele, cu except

,ia celei in care tr�aim,

din p�acate, put,in mai aproape de perioada interbe-

lic�a sau dup�a r�azboi.

De ce arhitectura, este ea o imagine?

Uneori sub pretextul ideologic al minimalismuluisau al funct

,ionalismului, c�at s

,i prin fort

,a determi-

nant�a a industrializ�arii, arhitectura s-a redus, ��ncele din urm�a, expresiei sale celei mai simple s

,i mai

s�arace. Arta a devenit tehnic�a. Ea nu mai utili-zeaz�a dec�at formele geometrice cele mai evidentes,i imediate a le ortogonalit�at

,ii primare, a abando-

nat toate c�aut�arile de noi forme, orice form�a dedecor s

,i a abandonat culoarea, pentru a nu repro-

duce la in�nit dec�at aceleas,i r�anduri monotone de

cutii grizonate, uneori plictis i toare p�an�a la dispe-rare. Arhitectura contemporan�a nu re�ect�a nimic,ea inspir�a neantul ��n care noi suntem obligat

,i s�a

tr�aim o viat,�a moart�a, care nu reus

,es

,te s�a re��nvie

optimizarea pro�tului s,i pl�acerea imediat�a la care

este predispus�a epoca noastr�a.Nulitatea arhitecturii contemporane este re-

velatoarea neantului ��n care societ�at,ile noastre

s,tiint

,i�ce s

,i tehnice au transformat lumea. Cum

s�a explic aceast�a reducere a arhitecturii la unica safunct

,ionalitate s

,i dezertarea disperat�a a c�ampurilor

estetice s,i artistice care par a indica sf�ars

,itul tu-

turor sensurilor viet,ii noastre? Ce a f�acut s

,tiint

,a

pentru noi s,i pentru mintea noastr�a? Suntem oare

cu tot,ii mort

,i? De ce?

Mit s,i s

,tiint

,�a, invent

,ia occidental�a a rea-

lit�at,ii

Istoria umanit�at,ii a fost scena b�at�aliei zeilor s

,i a

miturilor, p�an�a la aparit,ia �loso�lor Greciei antice.

Ei iubeau geometria s,i matematic�a, ca o posibili-

tate a unei g�andiri umane, autoare a unei anumiterealit�at

,i. Ei au atras o g�andire independent�a de

credint,�a s

,i au dat nas

,tere unei indoieli ��n inima

g�andirii.Dup�a perioada medieval�a, g�anditorii

renascentis,ti au ��nvitat capacitatea uman�a la

rat,ionament s

,i au pus la ��ndoial�a credint

,a ��nlocuit�a

cu experient,a, observarea metodic�a s

,i reproducti-

bil�a a ceea ce se a��a dincolo de imaginat,ia noastr�a,

posibilitatea unei cunoas,teri obiective a ceea ce am

��nceput noi s�a numim: realitate.

Ce este realitatea?

Limbajul este format din cuvinte, spat,ii a�r-

mative, resturi de mituri care p�atrund ��n mintea


66

noastr�a av�and o mie de semni�cat,ii pe care noi le

consider�am a priori, adesea ��mpotriva noastr�a caincons

,tient.

Limbajul ne face s�a credem��n mitologia lui. Esteplin,s

,i ignor�a vidul. Chiar s

,i golul are un nume s

,i

orice cuv�ant este la r�andul lui numele unui lucru.Fiecare cuv�ant este un postulat care ascunde unmit sau care afecteaz�a, in�uent

,eaz�a mintea noastr�a,

precum muzica.�Inc�a efectuat�a,s

,tiint

,a limbajului invit�a, parado-

xal, la ��ndoial�a. Ar � o realitate, ceva care ar �dincolo de imaginat

,ia noastr�a s

,i tot ce credem. Mi-

tul devine concept. Realitatea, acest concept saumit paradoxal, acest mit anti-mit. Acesta nu maieste mitul care domin�a g�andirea, dar g�andirea estecea care produce conceptul. Tranzit

,ia la epoca mo-

dern�a.Realitatea nu spune nimic, aceasta este aceea

care nu spune nimic. Realitatea nu spune nimic,aceasta este aceea care nu spune nimic. Realitateanu spune nimic, aceasta este aceea care nu spunenimic. Realitatea este linis

,te s

,i absent

,�a. Ea exist�a,

prin de�nit,ie, dar nu este nimic de genul material

care const�a ��n principal din nimic. Nici m�acar nuspune c�a este realitate, noi suntem cei care am im-pus acest nume. "Realitatea� este numele a ceeace noi recunoas

,tem c�a existent

,a ��n conformitate cu

criteriile de observare s,tiint

,i�c�a.

Cu c�at mai mult noi vom explora realitatea, cuat�at mai mult vom descoperi c�a ea nu cont

,ine nimic

din ceea ce noi c�aut�am. Mai mult ea pare goal�a detot ceea ce noi ��nt

,elegem. Descrierea sa chiar ne-

cesit�a inventarea unui nou limbaj, ��n care s,tiint

,a a

devenit specializat�a ��n transcrierea nesf�ars,itei inde-

cifrabilit�at,i.

Cucerirea lumii de c�atre tehnologie

Observarea s,tiint

,i�c�a a dezv�aluit tehnica. Ea

nu s,tie de ce, dar s

,tie cum. Industria, produc-

tivitatea, utilizarea resurselor naturale, progresulmedicinei au realizat o ��mbun�at�at

,ire a condit

,iilor

de viat,�a, o ��mbog�at

,ire pe care toate civilizat

,iile au

dorit s�a o ating�a. De asemenea, tehnica, a per-mis dob�andirea unei enorme puteri de distrugere,f�ac�and omul aproape un Dumnezeu.Optimizarea rat

,ional ist�a, globalizarea tehno-

logiei timpurilor noastre par a vedea triumfulg�andirii occidentale scientiste a principiului rea-lit�at

,ii. Aceast�a globalizare a uniformizat culturile

privind cel mai mic numitor comun al e�cient,ei

tehnice. Aceast�a uniformizare a culturilor a cau-zat disparit

,ia lor. Lucrarea a devenit tot mai clar�a

s,i mai exclusiv�a ��n product

,ia de valori economice.

Preg�atirea templului pentru ceremonie nu mai esteconsiderat�a un loc de munc�a, dar specul�and pepiat

,a de capital, da.

Teoria clasic�a a valorii economice, m�asuratuturor lucrurilorTautologia monedei s

,i angoasa Pascalian�a

Banii au existat ��nc�a de c�and oamenii au reali-zat c�a s

,i-i datoreaz�a reciproc; ��n funct

,ia lor ideal�a,

banii �ind at�at m�asura c�at s,i memoria. Dar, odat�a

ce aceast�a putere nu a fost dec�at o mic�a parte aunui mare s

,i important ��ntreg s

,i aceast�a putere nu

a f�acut dec�at s�a creasc�a ��n inima istoriei, pentru adeveni predominant�a ast�azi.Societ�at

,ile, toate au adoptat standarde s

,i re-

pere bine ��nr�ad�acinate ��n memorie s,i ��n imaginat

,ie,

transmise de tradit,ie pentru a spune binele s

,i r�aul

s,i pentru a stabili valoarea a ceea ce este s

,i tre-

buie f�acut. �In epoca modern�a, dreptul democratics,i economia de piat

,�a au ��nlocuit autoritatea mituri-

lor disp�arute, p�an�a ��n ziua de azi c�and ��ns�as,i legea

este de v�anzare.

S,tiint

,a a golit lumea.

"Tacerea eterna a acestor spat,ii in�nite ma spe-

rie" - Blaise PascalS,tiint

,i�c, noi nu suntem dec�at pachete de mole-

cule moarte, pachete de funct,ii, de mus

,chi, de nervi

s,i oase organizate ��n mod elaborat, ment

,in�and un

set complex de relat,ii chimice, mecanice, electrice s

,i

economice cu mediul��nconjur�ator. Gres,eala s

,tiint

,ei

este de a ignora viat,a. Ea nu vede dec�at meca-

nisme. De ce ne-o dorim? S,tiint

,a ignor�a r�aspunsul

la aceast�a��ntrebare. S,tiint

,a este��ncapabil�a de a ex-

plica ceea ce ��nseamn�a viat,a, cons

,tiint

,a, g�andirea.

S,tiint

,i�c, tot

,i suntem mort

,i. S

,tiinti�c, nu

exist�am. Cu c�at mai mult credem ��n realitate, cuat�at mai mult nu credem��n nimic. A �, nu pare a ��n m�asur�a s�a tr�aiasc�a imaginarului, numai minteapare s�a aduc�a �int

,a ei, ��n lume.


67

L'homo economicus

Conform teoriei economice clasice, care pretindec�a poate aplica metoda s

,tiint

,i�c�a a fenomenului

uman s,i social, mintea uman�a se poate rezuma la

un mic algoritm, foarte simplu, singura obsesie pen-tru optimizarea imediat�a a pro�turilor s

,i a pl�acerii,

��ntr-un mediu format din obiecte complet traduc-tibile ��n valoare �nanciar�a echivalent�a pentru tot

,i.

Alogiritm mic, din care noi nu vom � dec�at o co-pie mai mult sau mai put

,in precis�a, ��n funct

,ie de

gradul nostru de normalitate s,i sociabilitate, �ind

considerat�a la fel de evident�a ca orice alt sentiment,ca s

,i l�acomia declarat�a a unei forme de patologie

d�aun�atoare a societ�at,ii.

Efectul de turm�a s,i de auto-realizare a

profet,iilor umane.

"C�and un singur om viseaz�a, nu este dec�at unvis. Dar dac�a mult

,i oameni viseaz�a ��mpreun�a, este

��nceputul unei noi realit�at,i. " - F. Hundertwasser.

Aceast�a idee a lui Hundertwasser nu se aplic�adoar viselor, ci s

,i cos

,marurilor. Miturile au pute-

rea lor ��n proport,ie cu cei care o locuiesc. As

,a cum

fort,a gravitat

,iei explic�a atract

,ia materiei de mate-

rie, instinctul de securitate explic�a atract,ia turmei

asupra individului. La fel cum fort,a gravitat

,ional�a

explic�a atract,ia materiei de materie, instinctul de

securitate explic�a atract,ia turmei asupra individu-

lui. Astfel, individul condus de instinctul de turm�aurmeaz�a grupul ��n sine, lipsit de re�ect

,ia cores-

punz�atore inteligent,ei.

Orice valoare ar trebui s�a �e valoarea unuilucru

Astfel banii, creditul, cel ��n care credem c�a esteabsolut lipsit de orice valoare intrinsec�a, ��s

,i dato-

reaz�a valoarea sa prin faptul c�a toata lumea credec�a are o valoare. Chiar dac�a s

,tiu ��n mod rat

,ional c�a

nu are nici cea mai mic�a valoare, eu s,tiu, de aseme-

nea, c�a alt,ii ��i dau o valoare s

,i prin faptul c�a alt

,ii

��i dau o valoare, este su�cient s�a m�a conving�a c�aacesta are una.Banii sunt liche�erea perfect�a pentru oricine, iar

acest lucru ��i asigur�a victoria asupra fort,elor soci-

ale, culturale, morale, politice, etc., deoarece repre-zint�a posibilitatea de a schimba totul pentru tot.Prin capacitatea sa de a egala tot, de a liche�a tot,

banii au devenit o valoarea de valoare. Cu toateacestea, nu este bog�at

,ia, ci doar imaginea sa. Prin

agregarea convingerii, imaginea de avere, virtua-litatea sa a devenit mult mai dorit�a dec�at ins�as

,i

bog�at,ia. Astfel acest nimic convent

,ional a deve-

nit mai real dec�at realul. Neantul s-a dovedit a �mai puternic dec�at puterea sa de a schimba toate�int

,ele s�a-s

,i exercite tot potent

,ial, tocmai pentru

ca nu este nimic.

Este un exemplu de profet,ie auto-realizat�a ca un

produs al mai multor evenimente sociale, cum ar �contractele de hedging sau religii.

Absent,ii sunt ��ntotdeauna ceva r�au s

,i se pare c�a

Dumnezeii au fost invins,i de posibilitatea tot mai

mare a propriei lor absent,e.

Sunt banii m�asura tuturor lucrurilor?

Banii sunt luat,i pentru m�asura s

,tiint

,i�c�a a feri-

cirii, dar fericirea este de la sine s,i chiar merge bine

s�a �e m�asurat�a. Multe companii bogate, ��n timp ceproduc unele dezastre ��ngrozitoare, economice, so-ciale, ecologice, ��n punctul ��n care adorat

,ia sa pare

s�a condamne supraviet,uirea speciei umane pe ter-

men scurt s,i s�a ne opreasc�a la orice schimbare a

traiectoriei.

Ast�azi, puterea politic�a submineaz�a curios pri-vatizarea eliber�arii monedei, schimb�and economia�nan-ciar�a. A dat bani pentru propria putere, aemis orice referint

,�a juridic�a s

,i societatea s-a sufoc�at

��ncet. Strangulat treptat de datoriile care ��i cer s�a-s,i concentreze toate eforturile, mereu insu�cientepentru a rambursa datoriile care se hr�anesc din bi-nele lui, reduc�and sclavia oamenilor.

Banii, aceast�a abt,inere de la voint

,a politic�a,

acest Dumnezeu mort s,i silent

,ios, aceast�a adorat

,ie

a nimicului, invadeaz�a toate aspectele societ�at,ii

umane, inclusiv architecura.

Mitul realit�at,ii

Crez�and��n realitate este, prin urmare, a nu crede��n nimic.

Realitatea nu este at�at de mult ceea ce exista,c�at ceea ce g�andim.

Mitul nu a disp�arut, credint,a ��n realitate i-a luat

locul pur s,i simplu. Neantul (nimicul) a ��nlocuit

mitul. Acest nimic este cel care a luat forma, loculs,i funct

,ia de ½a ��.


68

S,i omul crea robotul dup�a imaginea sa. S

,tiinta s

,i

productivismul ei capitalist ar urma s�a ��nlocuiasc�aomul cu robotul. El este mai puternic, mai rapid,mai precis, acesta calculeaz�a de zece mii de ori mairepede dec�at omul s

,i nu se pl�ange s

,i este eliberat de

dezavantajele de a � sensibil s,i ��n viat

,�a. Un mort

perfect pentru a se adapta la disparit,ia vietii care

nu se ��ncadreaz�a ��n schema Tehnologiei.Dar scopul nu este atins s

,i suntem ��nc�a acolo s

,i

continu�am s�a credem, s�a ne rug�am s,i s�a iubim.

Arhitectura f�ar�a art�a

Arhitectul trebuie s�a se situeze ��n centrul derezistent

,�a s

,i ��n sistemul de react

,ie.

Automatizarea, �nanciarizarea, prezentarea ar-hitectului promotorului au redus arhitectura la sta-tutul de slujitor si au omor�at arta s

,i imaginat

,ia.

Fort,at

,i s�a credem ��n realitatea vid�a, noi nu mai

credem ��n nimic. In�uent,a german�a, ��nc�a at�at de

nefast�a, a f�acut din aceast�a moarte a artei o cerereprin intermediul acestei mis

,c�ari "Bauhaus", care

a avut, din p�acate, prea mult�a in�uent,�a, oferind

o aparent,�a de legitimitate ideologic�a la arhitect

,ii

neinspirat,i s

,i la artis

,tii ratat

,i care nu sunt interesat

,i

dec�at de funct,ionalismul cl�adirilor cu structur�a

vid�a, cladiri -schelete, elimin�and orice estetic �a,orice semni�cat

,ie s

,i orice expresie arhitectural�a.

Arhitectura a redus tehnica de construct,ie pen-

tru existent,ele industrializate, care care nu mai fac

diferent,a dintre viat

,�a s

,i moarte.

Unde locuieste omul?Misterul de a �De ce tr�aim, ne g�andim, ne dorim?De ce? De ce? De ce?

Realitatea pare vid�a la orice r�aspuns. R�aspunsulse a��a ��n mintea celui care-s

,i produce voint

,a sau

absent,a voint

,ei, dorint

,a, toate intent

,iile sale care

nu ��n�oresc dec�at pentru unele semni�cat,ii s

,i nu se

explic�a dec�at prin mitologia limbii pe care o det,ine

s,i o propune sau o impune semenilor s�ai.Mintea uman�a, vie, tr�aies

,te ��nt�ai prin imaginat

,ia

colectiv�a construit�a de mitologia limbajului ��naintede a tr�ai orice habitat real. Arhitectura trebuie s�a��ntruchipeze limbajul viet

,ii.

Aceasta valideaz�a necesitatea arhitect,ilor pentru

a deveni demiurgi spirituali.

Europa a cunoscut deja ��nceputul renas,terii

Renas,terea a venit din Italia ��n secolul al XV-

lea, este timpul pentru ea s�a cunoasc�a o a doua.Arhitectul nu se poate rezuma ��n a � un simpluexecutant, un inginer de cl�adiri sau un produc�atorde cutii de strigoi.Artistul s

,i vizionarul trebuie s�a rec�as

,tige puterea

s,i s�a alunge comerciantul din templu, pentru a redaoras

,elor s

,i caselor noastre stilul, dorint

,a, pl�acerea,

bucuria s,i m�andria pe care o vor resimt

,i locuitorii

acestora c�at s,i generat

,iile care vor urma.

Este timpul s�a alung�am v�anturile reci venite dinNord ce au condus Europa la r�azboi, la rat

,iune,

la rigoare, la disciplin�a, la prezentare, la austeri-tate, la moartea care ne sufoc�a, iar ��n cazul ��n careamenint

,�a din nou frumoasa noastr�a Europa.

"Eternitatea. Este culoarul mariiCu soarele. " - Arthur RimbaudEste timpul s�a renasc�a s

,i dimensiunea sculptu-

ral�a imaginativ�a a arhitecturii. De a restabilii teh-nologia ��n serviciul artei, a �nant

,elor ��n slujba po-

liticii, a economiei ��n slujba omului, a s,tiint

,ei ��n

slujba cons,tiint

,ei. Ca omul s�a conduc�a robotul s

,i

nu invers. Omul este m�asura tuturor lucrurilor s,i

este timpul s�a-l pun�a ��n centrul lumii. S,i s�a invite

din nou v�anturile calde ale Mediteranei s�a adie ��nviat

,a noastr�a s

,i ��n oras

,ele noastre, aceste v�anturi

care au fondat civilizat,ia european�a s

,i i-a oferit ne-

num�arate nestematele care fac bogat,ia nem�asurat�a.

Pierre Auguste RENOIR - Femeie �in basr�a


69

Paul LEIBOVICI (Israel)

GLORIA LITERAR�A ROM�AN�A40 de ani de la Asocia�tia prietenilorPANAIT ISTRATI

M-am bucurat ca un copil c�and am a�at deaceast�a asocia�tie a prietenilor lui Panait Istrati.Doamne, c�a�ti ani au trecut de atunci... ��l ci-

tisem ��n primii ani ai tinere�tii mele. Era editatde c�atre... cine-�si mai aduce aminte!? C�ar�tilesale nu er�au scumpe �si �ecare dintre noi ��si pu-tea permite s�a cumpere o carte. �Il citeam cupl�acere. F�acuse mare v�alv�a romanul ½Chira Chira-lina� care trecea din m�an�a��n m�an�a. Apoi au ap�arut½Haiduci�½ ,Domni�ta de la Snagov' '. Noi, liceeni,��l citeam chiar ��n timpul orelor de clas�a. O lectur�ape c�at de pl�acut�a, pe at�at de u�soar�a �si atractiv�a.Librarul, de cum m�a vedea se��ndrepta spre raftul

��n care er�au depuse volumele lui Panait Istrati.- A ap�arut un nou volum. L-am citit �si e ex-

traordinar, ��mi spunea cu m�andrie librarul, c�aruianu-i sc�apa vreo carte pe care o avea ��n raft ca s�a nutreac�a prin ½critica sa�.Deoarece ap�area ��ntr-o edi�tie popular�a, c�ar�tile

er�au tip�arite pe o h��rtie groas�a, iar coper�tile er�aude carton. Fiecare exemplar costa c-am 2 lei.Dup�a ce citisem c�ateva povestiri �si nuvele �si

eram ��nc�antat de desf�a�surarea subiectului povesti-rii, ��ntre colegi se desf�a�sura o adev�arat�a desbatereliterar�a. Doream s�a cunoa�stem autorul, s�a �stim c�atmai multe despre el �si eroii c�ar�tilor. Unii dintre noier�au de p�arere c�a tr�aie�ste ��n Fran�ta, al�tii se infor-mar�a �si aduseser�a vestea ½Panait este ��n Grecia. Cutimpul m-am convins c�a �si unii �si al�tii au dreptate.Panait Istrati, rom�anul din Br�aila a p�ar�asit �tara

sa pentru a peregrina lumea, c�aut�and s-o cu-noasc�a ��ndeaproape, s-o ��n�teleag�a deplin �si ��n ul-tim�a instan�t�a s�a ne-o ��nf�a�ti�seze cu toate tr�as�aturileei.O lume frumoas�a dar plin�a de durere, o lume

bogat�a dar nespus de s�arac�a. O lume a�sa cum este.Nicic�and Panait nu �si-a ros coatele pe b�ancile

�scoli. Dar ��n schimb s-a identi�cat cu masa munci-torilor simpli din porturile Br�ailei �si Gala�tului. Adus o via�t�a grea, plin�a de lipsuri.I-au trebuit cam 23 de ani de experien�t�a, tr�aind

�si abord�and fel de fel de meserii pentruca ��ntr-ozi s�a pun�a m�ana pe tocul cu peni�t�a, s�a ��nmoaie��n c�alimara cu cerneal�a �si s�a-�si de-a pe fa�t�a

fr�am�ant�arile, necazurile, oful dar, �si speran�tele.El, Panait Istrati era mai ��nt�ai publicist la ziarul½Rom�ania muncitoreasc�a�.S-a n�ascut ��n ora�sul de pe malul Dun�arii, Br�aila,

��n 1883. Mama sa, Zoi�ta Istrate, era sp�al�atoreas�a,iar tat�al - negustor grec care se pare era tovar�a�s deafaceri cu tat�al mamei autorului.Iorgus Valsamis era din Capeloria �si se ab�atea,

cine �stie cu ce vapor ½comercial� prin apele Dun�arii.Aducea cu el marf�a de contraband�a, care-�si g�aseacerere ��n Rom�ania.Numele copilului era de fapt Panaghis Valsamis,

care la numai nou�a luni dup�a na�stere r�amase or-fan de tat�a. Iorgus Valsamis-tat�al, fusese omor�atdeoarece a fost prins cu marf�a de contraband�a.Viitorul scriitor �si-a petrecut primii ani ai co-

pil�ariei��n satul Baldovine�sti, locul de na�stere al ma-mei sale. Dup�a terminarea �scolii elementare intr�aca ½b�aiat de pr�av�alie�, apoi a lucrat ��n atelierele dereparere a vapoarelor �si chiar ca zugrav.Ca pescar, va ajunge cu un vas de pescari ��n

Egipt. �Intorc�andu-se va lua contact cu mi�scareamuncitoreasc�a �si apoi ��si face debutul ��n ziaris-tic�a, public�and articolul ½Hotel Regina� ��n Rom�aniamuncitoreasc�a (1906).Instinctul �si f�ar�a ��ndoial�a talentul la ��ndemnat s�a

pun�a pe h�artie tot ce v�azuse �si tr�aise pe propria sapiele, ��n zilele am�ar�ate, printre tot soiul de munci-tori, negustori din port. �Si �indc�a oamenii pe care-i��nt�alnise p�an�a atunci er�au de diferite neamuri greci,egipteni, francezi, italieni ��ntr-o bun�a zi se hot�ar��s�a urce pe unul din vapoare care lu�a direc�tia c�atreFran�ta. A�sa se face, c�a ��n 1913 ��l g�asim pe PanaitIstrati ��n casa rom�anului, cizmar de meserie, Ghe-orghe Ionescu, care-l ��ndemnse s�a scrie prima sacarte. �Intors ��n Rom�ania s-a c�as�atorit cu o evreic�a,dar de care s-a desp�ar�tit ��n mai pu�tin de un an deconve�tuire.�In 1915 se a��a ��n Elve�tia unde se va trata

de tuberculoz�a-boal�a r�asp�andit�a ��n acele vre-muri ��n toat�a Europa. �In anii din preajma½revolu�tiei bol�sevice� Z�urich-ul devenise centrulst�angii revolu�tionare. Cafenelele er�au pline cutot felul de scriitori, pictori politicieni care du-ceau aprinse discu�tii ��n ceea ce prive�ste ½viitorulproletariatului�, iar ideile revolu�tionare lansate ser�asp�andeau ��n Europa plin�a de suferin�te.Aci Panait s-a ��nt�alnit cu Ieho�sua Iehuda �un

emigrant rus cu care se va ��mprieteni �si care i-afost profesor de limba francez�a. Acesta i-a u�surat


70

leg�atura cu scriitorul Romain Rolland (autorul anenum�arate lucr�ari literare printre care½ Jean Cris-tophe�½,Mahatma G�andi� ). Romain Rolland esteunul din scriitorii care a ob�tinut ½Premiul Nobel�.Romanul ½Familia Perlmuter�, este rezultatul co-

labor�arii ��ntre Panait Istrati �si Ieho�sua Iehuda.Un document literar de o mare importan�t�a este

ciclul ½Coresponden�ta ��ntre Romain Rolland �si Pa-nait Istrati (1919-1935). Cei doi scriitori ��si con-frunt�a ideile ��n materie de art�a �si politic�a. Aceast�alucrare va apare sub ��ngrijirea �si cu adnot�arile luiAlexander Talex.�In 1923 ��l g�asim pe P. Istrati semn�and articole ��n

revista ½Europa� care-i va publica �si nuvela ½ChiraChiralina� ��n limba francez�a. Oper�a care-i va aduceun mare succes de public c�at �si al criticii literare.Romain Rolland este cel care va semna prefa�ta laapari�tia volumului. Una din cele mai importantecaracteristici ale lucr�arii, ca de altfel a ��ntregii saleopere literare este spontanietatea, viguoarea stilu-lui, cursivitatea povestirii c�at �si expresiile popularerom�ane�sti de care se folose�ste �si care-i dau o am-prent�a coloristic�a original�a. Acestea fascineaz�a ci-titorii.Dup�a debutul s�au ca prozator, Panait Istrati d�a

la lumina tiparului o serie de povestiri precum ½Un- chiul Anghel� (1924), ½Haiducii� (1925), ½Codin' '(1925), ½Casa Thuringer� (1933), ½Biroul de plasarea munci - torilor� (1933).Personajele povestirilor sunt oameni simpli,

proveni�ti, ��n general din r�andul muncitorilor. Dup�aapari�tia volumului½ Familia Perlmuter�, apare½C��ntecul B �a r �a g a nului� (1928); ½ �Ta�ta Minka(1931).�Inc�a ��n 1925 se a�rm�a ��n Fran�ta prin artico-

lele publicate ��n Clarte �si Europe. Este unul dinconferen�tiarii principali la Congresul P.E.N. Clubde la Bruxelles. I se tip�aresc interviuri ��n Les Nou-velles Litteraires, L'Umanite.Cartea ½Chira Chiralina� a fost tradus�a ��n

limba ebraic�a de Israel Zamura �si a fost editat�ala ½Me�tape�. Tot ��n aceast�a editur�a apare volu-mul ½Povestiri� care reune�ste un grup din cele maireu�site scrieri ale lui Panait Istrati ��n traducerea luiGhinzburg.Apoi, i se vor edita c�ateva volume autobiogra�ce

din care citez ½Trecut �si viitor�½,Pentru anii iubiriip�a - m�antului� (1930).Volumul ½Spre o alt�a �ac�ar�a� este rezultatul vo-

iajului �si a statorniciei vremelnice ��n Rusia Sovie-

tic�a (1927-1929). Lucrarea este o violent�a critic�ala adresa conduc�atorilor comuni�sti �si a modului devia�t�a impus popula�tiei. �In 1930 dup�a un voiaj ��nGrecia ��n compania marelui romancier Nikos Ka-zantzakis, Istrati se re�antoarce ��n Rom�ania, undeva r�am�ane de�nitiv.Biogra�a lui Panait Istrati este plin�a de aven-

turi. Acestea au devenit, cu timpul, subiectul anumeroase povestiri �si nuvele, ��n care eroul este��nsu�si autorul .½Scriitorul vagabond� a�sa cum eranumit de Romain Rolland a fost capabil de gesturiexcep�tionale, dar ��n acela�s timp a fost autorul unorfarse amuzante.Scriitorul Vintil�a Rusu�S

,irianu poveste�ste: ½Fi-

ind ��n compania lui Panait Istrati, am asistat lao scen�a ca dintr-un roman: doi hamali apleca�tide greutatea valizelor pe care le duceau au fostbrusca�ti de agen�tii de la poli�tie, care le-au cerut s�ase ��ntoarc�a cu valizele ��n imobilul de unde au venit.Istrati sa revoltat �si a strigat c�atre poli�ti�sti½un ommuncitor e ceva sacru!� Agen�tii de la poli�tie l-auarestat. Urmare a fost c�a Panait Istrate a fost con-damnat la ultraj contra for�tei publice. S

,irianu a in-

tervenit de��ndat�a pe l�ang�a V�ac�arescu, povestindu-i��nt��mplarea. Acesta s-a urcat ��ntr-un taxi �si a ple-cat la �seful securit�a�tii. �In �nal Panait Istrati a fosteliberat�.�In 1933 c�a�tiva prieteni i-au recomandat s�a se in-

terneze ��ntr-o m�an�astire pentru a se putea odihni.Panait Istrati a colaborat la Adev�arul literar �si

artistic, Omul liber. A fost prieten cu Jean-RichardBloch, Leon Bazalgete, Josef Kessel, Frederich Le-fevre. Interviurile sale au fost tip�arite ��n ½NouvellesLitteraires, L'Humanite.Bolnav de tuberculoz�a este internat un timp la

Nisa. Apoi se ��ntoarce la Bucure�sti �si moare laSanatoriul Filaret.Romanticul �revolu�tionar este uitat pentru o

vreme de edituri. La sf�ar�situl anului 1960 JosephKessel ��mpreun�a cu Roger Grenier public�a, sub ti-tlul ½Un Gorki al Balcanului' , ' o parte din po-vestirile lui Panait Istrati, edi�tie care s-a epuizat��ntr-un timp scurt. Celebra editur�a Gallimard aachizi�tionat drepturile de editare a patru volume.Apoi, a luat �in�t�a ��n Fran�ta ½Asocia�tia prieteni-lor Panait Istrati�. Asocia�tia a publicat al ½ �Saseleacaiet a lui Panait Istrati� consacrat scriierilor salepolitice. �In 1999 Helene Liout ��i republic�a nuvelele½Chira Chiralina� �si ½Unchiul Anghel�.Turi�stii care se aventureaz�a pe canalele Dun�arii


71

au prilejul de a retr�ai ceea ce Panait Istrati a des-cris ��n numeroasele sale volume. Ecoul povestirilorlui Panait Istrati se reg�ase�ste, se face resim�tit cu�ecare val al apelor Dun�arii.

TREI EPIGRAMIS,TI... PE LUN�A

M

Viorel MARTIN �Bucures,ti

IDIL�A

Gura-i mic�a �si pl�ap�and�a,Pe urechea-mi frem�at�and�a,Dinadins �si-o reaz�am�a:- Hai... sponsorizeaz�a-m�a!

�IN CONCEDIU

"Miss" Neptun, "miss" Costine�stiZeci de "miss" ��n vara asta:Toate "mi-s dumnezeie�sti",Numai eu "mi-s" cu nevasta!

CHEMAREA GENIULUI

C�and geana timpului te cheam�aPe-acest t�ar�am de epigram�a,Cu P�astorel m�asoar�a-�ti harul!Nu po�ti cu rima?... Cu paharul!

NEP�ASARE

C�and se duce-n deal la f�an,Cu dr�agu�ta dumnealui,St�a cu m�ainile ��n s�an,�Ins�a... nu ��n s�anul lui!

�IN CEASUL AL DOISPREZECILEA

N-am terminat liceul niciodat�a�Si nici nu m-am g�andit la facultate,Dar azi partidul m�a iube�ste, iat�a,�Si am f�acut vreo zece doctorate!

B�ATR�ANA

O primesc la mine-n cas�a;Cred c�a fac o fapt�a bun�aDac�a o a�sez la mas�a;E b�atr�an�a... �si-i de prun�a!

CONSTATARE

Ochii t�ai - izvor curat,P�arul t�au, bogat tezaur,Numai c�and vorbe�sti constat...C�a t�acerea e de aur!

UNEI C�ANT�ARE�TE DE MUZIC�AU�SOAR�A

O aclam�a sala plin�aPentru-a ei interpretare,D�a din m�aini �si din picoiare�Si c�and tace... e divin�a!

LA EXAMEN

Ea frumoas�a, cum s�a zic,Cam de nota dou�azeci.- Ai s�a pici, nu �stii nimic!- Da? �Si dac�a "pic" m�a treci?

RUTIER�A

Prin de�ni�tie, un cuiNu-i mare lucru, po�ti s�a spui,Dar e minune-adev�arat�aC�and e... la �sefu meu ��n roat�a!

Mihai MOLES,AG � Tulcea

A�SA G�ANDESC

Am trei prieteni buni, deosebi�ti,Dar am motiv s�a cred c�a sunt t�ampi�ti,C�aci, dup-un studiu psiho-social,La trei t�ampi�ti g�ase�sti un om normal.

EVLAVIE

Preacucernicul p�arinteCu credin�ta-n sfere-nalteE-n altar cu cele s�nte,


72

Iar ��n rest... cu celelalte.

UNUI TRIBUN �INFL�AC�ARAT

Nu c�a-�ti fac o apostrof�a�Intr-o fals�a ditiramb�a,Dar ai � un tip cu stof�aDac�a nu te-ai da ��n... stamb�a.

REFLEC�TII �IN DELT�A

Spuse Vania, cu glas tare,Leg�an�andu-se ��n lotc�a:Nu-i mai dulce leg�anareCa aceea de la votc�a!

LA PIA�T�A

Face-n g�and o socoteal�aV�anz�atoarea de la pe�ste�Si sunt sigur c�a m�a-n�seal�a...Dup�a cum m�a "c�ant�are�ste".

PROFESORUL

Un dasc�al este un izvorCurat ca roua-n zori de ziu�a,Ce pare tulburat u�sorC�and bat elevii apa-n piu�a.

CARTEA

Prezent�a-n spa�tii culturale,�In libr�arii, biblioteci,Ea umple rafturile goale,Dar nu �si capetele seci!

LA O EXPOZI�TIE DE ART�A MODER-NIST�A

Z�abovind la o pictur�a,Spectatorii vin cu droaia.Stau cu su�etul la gur�a...Ca s�a se opreasc�a ploaia.

LEGEA HOMO

De c�and cu legea asta,Vecinul meu, Andrei,�Si-a p�ar�asit nevasta

Pentru amantul ei.

C�AND SP�AL...

C�and sp�al, so�tia-i bucuroas�a�Si peste poate de fudul�a,C�a are, ��n sf�ar�sit, ��n cas�aMa�sin�a de sp�alat cu... Bul�a!

Ion MORARU � Galat,i

UNEI COCHETE

Br�a�t�ari, inele �si cercei,Le poart�a cu dezinvoltur�a,Ad�aug�and comorii ei�Si "perlele"... ce-i ies din gur�a!

�TARA NOASTR�A

Avem o �tar�a ca-n pove�sti,Vestit�a-n toat�a omenirea,Cu capitala-n Bucure�sti�Si capitalul... nic�aierea.

UNUI PROFESOR DE MATEMATIC�A

Noi alegeri a�stept�and,El continu�a s�a spere,C-o s�a vin�a, ��n cur�and,"Radicalii"... la "Putere"!

PRIVATIZARE

Privatiza�tii, azi, ca valulAt�at de repede apar�Inc�at la noi �si generalulA devenit particular!

UNEI PROFESOARE DE MATEMATIC�A

Niciodat�a ��n dilem�a,Plin�a de candori �si gra�tii,Ea rezolv�a o "problem�a"Doar prin "func�tii" �si "rela�tii"!

EPITAF UNEI FEMEI EXIGENTE

Spun colegele pe fa�t�a�Imbr�acate-n negre rochii:


73

-Pentru prima dat�a-n via�t�aA "��nchis" �si d�ansa ochii!

NEVESTEI VIP

Apar ��n pres�a ast�azi chipuriDe mari b�arba�ti, ��n rol de VIP-uri,Dar observ�am c�a, ��n revist�a,�Si multe VIP-ere exist�a.

TALERELE JUSTI�TIEI

Mai sunt �si ast�azi ��nclinate,Precum au fost �si-n alte d�a�tiPe unu-s "tipi cu greutate"Pe altul "in�si cu greut�a�ti".

UNUI AVOCAT

Confrunt�arii nu-s adeptulDar un lucru m�a irit�a:Dac�a d�ansul are DreptulAzi de ce o d�a Cotit�a?

VIITORUL ROM�ANIEI

Vor � ��n �tar�a : bun�astare,Ma�sini �si vile, trai prosper;Luciva numele-i ��n zareCu aur scris �si... doi de R!

Selectate de Petru-Ioan G�arda


CETATEA CULTURAL Ade trei nori cartea recor-durilor. Esteadireaclcare are cea mai mare greu-tate din lume, este cea mai a scumpadire cl adminis-a trativdin lume darsi cea mai mareadire

Documents