Page 1
Capitolul 1 - INFLUENTA CRIZEI ASUPRA SISTEMULUI BANCAR........................................21.1 Aspecte generale ale crizei bancare...................................................................................................................21.2 Criza financiară internaţională poate afecta indirect România.....................................................................41.3 Teoria banilor, a creditului bancar şi a pieţelor financiare............................................................................61.4 Factori declanşatori şi cause ale crizei..............................................................................................................8
1.4.1 Criza bancara: bancilor le e teama sa se imprumute reciproc........................................................................91.4.2 Criza bancara, ascunsa multa vreme..............................................................................................................9
1.5 Criza financiara si bancara..............................................................................................................................101.5.1 Factori declansatori ai crizei financiar-bancare...........................................................................................111.5.2 Caracteristicile crizei alese..........................................................................................................................12
1.6 Criza din Sistemul Bancar...............................................................................................................................121.6.1.Avantajele crizei..........................................................................................................................................131.6.2 Dezavantajele crizei.....................................................................................................................................14
1.7 Strategiile bancare - una din cauzele crizei economiei romanesti................................................................151.8 Criza financiara internationala.......................................................................................................................171.9 Criza Economica in Romania..........................................................................................................................19
1.9.1 Aspecte generale ale crizei economice in Romania.....................................................................................19
Capitolul II - INDICATORII DE PERFORMANŢĂ BANCARĂ LA BRD-SOCIETE GENERALE................................................................................................................................................................22
2.1 Prezentarea generală BRD...............................................................................................................................222.1.1 Acţionariat....................................................................................................................................................232.1.2 Produsele şi serviciile BRD- Groupe Société Générale...............................................................................242.1.3 Istoric...........................................................................................................................................................262.1.4 Analiza S.W.O.T..........................................................................................................................................282.1.5 Grup BRD....................................................................................................................................................302.1.6 Acţionari şi Investitori.................................................................................................................................342.1.7 Cultura BRD - Groupe Société Générale.....................................................................................................34
2.3. CALCULUL INDICATORILOR DE APRECIERE A PERFORMANTELOR BRD.............................362.3.1 Indicatorii pentru aprecierea eficientei activităţii bancare:..........................................................................362.3.2 Indicatori de profitabilitate şi rentabilitate...................................................................................................392.3.3 Indicatorii de structura a veniturilor si cheltuielilor bancare.......................................................................432.3.4 Indicatoti de apreciere a calitatii activelor...................................................................................................452.3.5 Indicatorii de lichiditate si solvabilitate.......................................................................................................46
CONCLUZII.........................................................................................................................................50
BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................................53
1
Page 2
Capitolul 1 - INFLUENTA CRIZEI ASUPRA SISTEMULUI BANCAR
1.1 Aspecte generale ale crizei bancare
Sistemul bancar romanesc nu este afectat foarte grav de criza pentru ca bancile autohtone
s-au limitat la operatiunile clasice de economisire-creditare, ferindu-se sa gestioneze produse
financiare complexe, cu un grad mai ridicat de risc. Activitatea de creditare este extrem de
profitabila in Romania, bancile comerciale prezente aici nu au avut nevoie sa apeleze la produse
sofisticate pentru a realiza marje de profit mari.
Bancile romanesti nu sunt obisnuite sa-si asume riscuri, lucru reiesit si din maniera prin
care au reusit sa transfere de fiecare data toate riscurile catre clienti, prin majorarea dobanzilor si
comisioanelor, prin limitarea plafoanelor maxime de indatorare si prin solicitarea de garantii
suplimentare.
Acesta este unul dintre motivele pentru care in Romania, comparativ cu alte state
europene, creditele sunt foarte scumpe.
Cei mai afectati de criza sunt clientii bancilor care vor contracta mai greu creditele din
cauza politicii monetare restrictive impusa de BNR de scumpire a creditelor si de limitarea
accesului la finantare pentru o parte din populatie.
Persoanele care au contractat credite in valuta resimt acum din plin deprecierea leului
care se afla pe o panta descendenta in raport cu moneda unica europeana. De pe urma acestui
fapt, cel mai mult au de suferit cei care au credite ipotecare sau imobiliare. Daca sunt in primii
ani de contract, acestia vor avea sigur o rata mai mare, majoritatea creditelor avand rate
descrescatoare. In plus, pierderile suferite prin aprecierea euro nu vor putea fi acoperite prea usor
printr-o revanzare, pretul locuintelor fiind in scadere, mai ales in cazul apartamentelor vechi.
2
Page 3
O alta problema a crizei este reprezentata de resursele umane din sistemul bancar.
Bancile tin acest lucru confidential pentru a nu-si pune in pericol imaginea, pentru ca asta ar
insemna sa fie vulnerabila iar oamenii sa inceapa sa isi scoata banii. Prin disponibilizarile care se
fac, se vizeaza reducerea riscurilor si costurilor pentru a spori activitatea concentrata asupra
serviciilor de baza, de economii si investitii.
Efectele crizei financiare internationale in sistemul bancar romanesc
Problemele generate de falimentul Lehman Brothers pe pietele internationale s-au apropiat si de
Romania. Expunerile pe care Societe Generale, care detine BRD-Groupe Societe Generale, si
Raiffeisen Zentralbank le au pe falimentul bancii americane au amplificat temerile legate de
siguranta sistemului bancar romanesc. In plus, exista riscul ca unele banci de talie mica, orientate
cu precadere pe retail, sa devina vulnerabile in fata unei lipse de lichiditati. In ultima perioada se
tot vorbeste de implicatiile crizei financiare internationale asupra sistemului bancar romanesc,
existand mai multe pareri cu privire la acest subiect. Opiniile variază de la un ton optimist, la
unul pessimist.
Oficialii BNR sustin insa ca situatia este sub control, iar masurile luate pana in prezent de
banca centrala sunt suficiente pentru a face fata oricaror probleme. Un efect indirect asupra
clientilor bancilor din Romania va fi, totusi, scumpirea creditelor pe fondul lipsei de lichiditati la
nivel global.
Industria bancară este una aparte, în care încrederea este cheia de boltă pentru
funcţionarea în bune condiţii a sistemului bancar. Desigur, comportamentul inadecvat al unor
bănci trebuie semnalat şi pedepsit, dar de aici şi până a influenţa în mod nerealist şi inadecvat
(uneori rău intenţionat) opinia publică este o mare diferenţă.
Temerile privind intrarea sistemului bancar romanesc in dominoul falimentelor globale
se inmultesc. Tot mai multi romani se intreaba cat de sigure sunt plasamentele. Aproximativ trei
sferturi dintre institutiile de credit din Romania sunt sustinute de banci din Europa.
In conditiile in care o parte dintre bancile europene au declarat pierderi din cauza crizei
americane sau expuneri pe marile falimente, s-au inmultit temerile ca nici sistemul bancar
romanesc nu ar mai putea fi ocolit multa vreme de astfel de situatii-limita.
Pe fondul unei panici generalizate care a cuprins piata de capital, actiunile BRD Groupe
Societe Generale (BRD) tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) s-au prabusit, in
3
Page 4
patru sedinte, cu peste 24%. Tot mai multi romani incep sa se intrebe cat de sigure mai sunt, in
aceasta situatie, economiile din conturile bancare.
1.2 Criza financiară internaţională poate afecta indirect România
Criza financiară internaţională, care a generat probleme deosebit de grave unora dintre
cele mai puternice instituţii financiare din lume, s-ar putea răsfrânge indirect asupra României,
prin limitarea fluxurilor de capital şi prin reducerea apetitului pentru risc al investitorilor, cred
analiştii.
"Influenţa asupra României a crizei financiare aflate în derulare şi a încetinirii creşterii
economice din SUA şi cea la nivel mondial va depinde de măsura în care aceste evenimente
reduc fluxurile de capital în ţară, punând accent pe stabilitatea şi sănătatea sistemelor bancare
mondiale şi româneşti.
Este de aşteptat ca în continuare condiţiile de creditare să fie aspre, iar costurile să se
majoreze. Pentru România acest lucru este relevant, având în vedere dezechilibrele externe şi
nevoile de finanţare", a declarat agenţiei MEDIAFAX Marko Mrsnik, analist al agenţiei de
evaluare financiară Standard&Poor's (S&P).
Pieţele financiare internaţionale au fost zdruncinate la începutul săptămânii după ce
Lehman Brothers, a patra mare bancă de investiţii din SUA, cu active, deţinute la 31 mai, de 639
de miliarde de dolari, a anunţat că va solicita protecţie din partea autorităţilor sub legea
falimentului.
Vestea falimentului Lehman Brothers, cel mai mare din istoria SUA, nu a fost singura
care a influenţat pieţele. Astfel, Bank of America, cea mai mare bancă de retail din SUA, a
anunţat că a ajuns la un acord pentru preluarea în întregime a grupului financiar Merrill Lynch,
pentru 50 miliarde dolari.
La finele săptămânii trecute, AIG a apelat la autorităţile federale pentru obţinerea unei
finanţări pe termen scurt de 40 miliarde de dolari, după ce discuţiile cu eventuali investitori
interesaţi de o preluare, printre care Berkshire Hathaway, deţinută de Warren Buffett, au eşuat.
Analiştii sunt de părere că AIG ar putea fi următorul gigant financiar prăbuşit în urma crizei
economice globale.
4
Page 5
Toate aceste turbulenţe s-au reflectat imediat şi în România, prin pierderi înregistrate la
bursă şi prin deprecierea leului în raport cu euro, în contextul creşterii aversităţii la risc a
investitorilor.
Pe termen mai lung însă, efectele crizei internaţionale asupra sectorului bancar românesc
şi asupra economiei în ansamblu ar putea fi generate de expunerile deţinute pe piaţa americană
de băncile mamă ale instituţiilor de credit din România şi de relaţiile de afaceri ale acestora cu
companiile aflate în dificultate.
Grupurile financiare UniCredit, Erste, Raiffeisen, ING sau Societe Generale sunt instituţii
importante la nivel european care deţin subsidiare în România, iar eventualele probleme pe care
le-ar întâmpina ar putea să se reflecte şi în activităţile locale.
Reprezentanţii UniCredit, Erste şi ING au declarat agenţiei MEDIAFAX că grupurile au
activităţi în SUA, într-o mai mare sau mai mică măsură.
"Erste Group nu are nici un fel de expunere pe piaţa ipotecară americană şi astfel niciun
fel de expunere pe segmentul subprime. Grupul deţine însă un portofoliu ABS/CDO (active şi
titluri garantate - n.r.) în SUA din care aproape 90% are rating A şi mai sus. Datorită faptului ca
nu a survenit o deteriorare a calităţii activelor de bază, nu a fost şi nici nu va fi, estimăm noi,
necesară calcularea de amortizări pentru acest portofoliu", a spus purtătorul de cuvânt al Erste
Bank pentru Europa Centrală, Ionuţ Stanimir.
În acelaşi timp, purtătorul de cuvânt al ING a arătat că grupul deţine activităţi consistente
în SUA, pe partea de asigurări, pensii, administarea activelor, în timp ce reprezentanţii UniCredit
au menţionat că expunerea instituţiei faţă de Lehman Brothers este foarte limitată în ceea ce
priveşte creditele, iar în ceea ce priveşte obligaţiunile Lehman Brothers, ea este în totalitate
gestionabilă.
Potrivit unei analize publicate pe site-ul Fondului Monetar Internaţional, prezenţa
băncilor străine generează, pe lângă avantaje şi o serie de dezavantaje şi riscuri, analiştii
menţionând, printre acestea, diminuarea sau întreruperea creditării, în cazul unor evenimente
importante pe pieţele de origine.
Analiştii sunt de părere că problemele economice de pe piaţa de origine pot determina o
instituţie internaţională să îşi reducă operaţiunile din străinătate.
5
Page 6
"Criza financiară ar putea genera probleme pentru anumite bănci europene, pe măsură ce
falimentele sau achiziţiile altor instituţii de credit sunt puse în practică", a spus Andrew
Colquhoun, director în cadrul Fitch Ratings.
În opinia lui Kenneth Orchard, vicepreşedinte al Moody's Investors Service, marile bănci
americane şi europene îşi reevaluează activităţile, ceea ce contribuie la creşterea costului
capitalului şi diminuează apetitul pentru risc la nivel mondial.
"România a împrumutat sume considerabile de bani din străinătate în ultimii ani. Aceste
fonduri au fost un factor de creştere economică. Este foarte puţin probabil ca economia să poată
continua să crească în ritmul actual, în contextul reducerii fluxurilor de capital. Moody's nu se
aşteaptă la o criză economică, dar estimăm la o încetinire puternică a avansului în următoarele 6-
12 luni", a arătat Orchard.
1.3 Teoria banilor, a creditului bancar şi a pieţelor financiare
Teoria banilor, a creditului bancar şi a pieţelor financiare constituie sfidarea teoretică cea
mai importantă pentru ştiinţa economică, la acest început de secol 21. Relaţiile sociale în care
sunt implicaţi banii sunt, de departe, cele mai abstracte şi mai complexe de înţeles, drept pentru
care cunoaşterea socială generată de relaţiile în cauză, este cea mai vastă, dificilă şi greu de
explicat.
Acest lucru a permis ca presiunile şi coacţiunea sistematică exercitate de guverne şi de
băncile centrale, în domeniul menţionat, să fie cu mult mai dăunătoare şi mai profunde.
Şi, în orice caz, întârzierea intelectuală a teoriei monetare şi bancare nu a încetat să aibă
efecte grave asupra evoluţiei economiei mondiale, aşa cum o demonstrează faptul că, în plin
secol 21, economiile de piaţă continuă să se vadă afectate de grave cicluri recurente de creştere şi
recesiune.
De-a lungul istoriei, bancherii au fost tentaţi să încalce normele tradiţionale de
comportament, folosind în beneficiul lor banii provenind de la deponenţi.
Acest lucru s-a întâmplat iniţial pe ascuns, căci bancherii încă mai aveau conştiinţa unei
proceduri incorecte, însă mai târziu, bancherii au obţinut dreptul de încălcarea principiului
tradiţional al dreptului să se efectueze în mod legal şi deschis, atunci când au primit de la guvern
6
Page 7
privilegiul de a utiliza banii deponenţilor lor, aproape întotdeauna sub formă de credite adesea
acordate, într-un prim moment, însuşi guvernului.
Astfel, se iniţiază relaţia de complicitate şi coaliţia de interese, deja tradiţională, între
guverne şi bănci şi care explică relaţiile de înţelegere şi cooperare existente între ambele tipuri de
instituţii şi apreciabile, astăzi, cu mici diferenţe de nuanţă, în toate ţările occidentale şi în aproape
toate circumstanţele.
Bancherii şi-au dat seama că încălcarea principiului tradiţional al dreptului menţionat
genera o activitate financiară extem de lucrativă pentru ei, dar impunea, în orice caz, existenţa
unui creditor de ultimă instanţă-banca-centrală care să acorde necesarele lichidităţi în momentele
de dificultate, iar practica a demonstrate că astfel de momente, mai devreme sau mai târziu, se
manifestau recurent.
Însă, atâta vreme cât principiile teoretice şi juridice esenţiale referitoare la bani, la credit
şi la ciclurile economice, nu sunt pe deplin înţelese de specialiştii în materie şi, în genere, de
cetăţeni, există riscul că lumea va continua să sufere, în mod recurent dăunătoare recesiuni
economice.
Cea mai pertinentă dovadă o reprezintă criza financiară ce are repercursiuni majore
asupra tot mai multor bănci, care trebuie să reducă cheltuielile cât mai mult posibil. În condiţiile
crizei financiare mondiale, băncile din România, deţinute în majoritate de grupuri financiare
europene, îsi schimbă rapid strategiile de afaceri, creditele fiind primele vizate.
De asemenea, criza financiară şi amânarea corecţiei dezechilibrelor din sectorul financiar
vor avea repercursiuni pe termen lung atât asupra băncilor, cât şi asupra economiei în sine si vor
intarzia procesul de aliniere a standardului de viaţă românesc la cel european. Practica
demonstrează că efectele crizei financiare se vor răsfrânge asupra falimentelor în sectorul bancar,
întrepinderi lichidate şi explozia ratelor şomajului în întreaga lume.
Criza financiară internaţională , care a generat probleme deosebit de grave unora dintre
cele mai puternice instituţii financiare din lume, are efecte indirecte şi asupra României, prin
limitarea fluxurilor de capital şi prin reducerea apetitului pentru risc al investitorilor.
Pe termen mai lung însă, efectele crizei internaţionale asupra sectorului bancar românesc
şi asupra economiei în ansamblu ar putea fi generate de expunerile deţinute pe piaţa americană
de băncile mamă ale instituţiilor de credit din România şi de relaţiile de afaceri ale acestora cu
companiile aflate în dificultate.
7
Page 8
Totodată, cerinţele Uniunii Europene referitoare la managementul crizelor financiare au
impus existenţa unui acord de cooperare între toate autorităţile naţionale de supraveghere a
sistemului financiar, banca centrală şi ministerul de finanţe, având ca scop principal schimbul de
informaţii, precum şi prevenirea, evaluarea şi gestionarea potenţialelor probleme cu impact
sistemic.
Drept dovadă, Banca Naţională a României participă, alături de celelalte state membre, la
consolidarea arhitecturii create de Uniunea Europeană în domeniul gestionării crizelor financiare
bazându-se pe principii şi etape concrete, cum ar fi: principiile comune pentru gestionarea unei
crize financiare transfrontaliere, un ghid practic pentru gestionarea crizelor, care să reliefeze o
înţelegere comună a etapelor şi procedurilor de parcurs într-o situaţie de criză transfrontalieră, şi,
nu în ultimul rând creearea unui un cadru analitic comun de evaluare a implicaţiilor sistemice ale
unor potenţiale crize.
1.4 Factori declanşatori şi cause ale crizei
Deşi asistăm la un continuu proces de sofisticare şi dezvoltare al instrumentelor de
supraveghere, un aspect concludent se evidenţiază faptul că în ultimii 20-25 de ani, practic toate
ţările au cunoscut într-o măsură mai mult sau mai puţin pregnantă crize bancare.
Crizele bancare, fiind cunoscute drept forme speciale ale crizelor financiare, se manifestă
în contextul economic, financiar şi bancar de o perioadă îndelungată, indiferent de gradul de
dezvoltare a sistemului financiar.
Astfel începând cu cea mai mare piaţă bancară – Statele Unite ale Americii, unde în
perioada 1980-1996 au fost închise peste 2000 de bănci şi case de economii, cu un cost total de
aproximativ 932 de miliarde de dolari, continuând cu Japonia, apoi cu celelalte ţări ale
Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, şi finalizând cu ţările în tranziţie din
Europa Centrală şi de Est.
Crizele bancare, ca forme speciale de manifestare a crizelor financiare, sunt cunoscute de
o perioadă îndelungată. Crizele bancare sunt generate de o serie de factori micro şi
macroeconomici, iar formele pe care le îmbracă variază de la declararea falimentului, fuziunii
sau preluării de către sectorul public prin naţionalizarea unei bănci, a unui grup de bănci sau în
unele cazuri, a întregului sistem bancar.
8
Page 9
1.4.1 Criza bancara: bancilor le e teama sa se imprumute reciproc
Bancile britanice si-au redus considerabil creditarea catre bancile din economiile
periferice cu un sfert din volumul anterior, in doar trei luni, din cauza riscului crescut pe care il
prepun in prezent aceste credite.
Conform statisticilor, cele mai mari 4 banci britanice au redus imprumuturile inter-
bancare cu peste 24 de procente in trimestrul al treilea, reflectand astfel riscurile corelate cu
debitorii din sudul Europa, informeaza Financial Times.
Restrangerea cea mai considerabila este in relatie cu bancile grecesti si spaniole, ca
urmare a unui trend inceput de mai multa vreme, insa reducerea creditarii catre bancile italiene
este de data recenta.
Bancile puternice din Europa si din intreaga lume au depus din ce in ce mai multi bani la
banca centrala, reducand volumul imprumuturilor inter-bancare, ceea ce le afecteaza
randamentul pe acesti bani insa, pe de alta parte, inlatura si riscurile expunerii pe banci din ce in
ce mai instabile. In culmea primului val al crizei financiare din 2008, imprumuturile si increderea
inter-bancara s-a evaporat complet, creditarea fiind oprita.
In conditiile in care piata bondurilor este aproape inutilizabila pentru finantare pe termen
lung, contractia creditarii inter-bancare va spori temerile legate de volutia sistemului banacar,
bancile luptandu-se in prezent sa-si mentina angajamentele financiare (costuri de refinantare
pentru credite accesate).
Bancile europene au datorii de 700 miliarde dolari care vor ajunge la maturitate in
urmatoarele 9 luni si pentru care trebuie platite costuri de rostogolire a datoriei. Acest fapt,
coroborat cu reducerea creditarii inter-bancare si cu noul val de reglementari impuse capitalului
bancar, configureaza o acuta criza bancara europeana.
1.4.2 Criza bancara, ascunsa multa vreme
Printre factorii determinanti ai crizei bancare de astazi se gaseste si refuzul multor banci
europene de a accepta faptul ca au o problema. Desi de mai multi ani bancile ar fi trebuit sa isi
9
Page 10
faca rezerve financiare pentru posibilele pierderi, unele dintre marile banci europene au cautat
modalitati prin care sa evite regulile internationale.
Multe dintre marile banci din intreaga lume au desfasurat ani de zile lobby impotriva
unor noi reglementari, iar printre acestea bancile franceze au fost in avangarda, se arata intr-un
editorial din Wall Street Journal.
Adesea, bancile franceze au reusit sa evite constrangerile internationale cu privire la
recapitalizare si restructurare, primind sprijinul guvernului in aceste masuri. Adesea, bancherii si
oficialii guvernamentali pareau ca vorbesc dupa un scenariu identic si bine invatat dinainte.
Rezistenta la reforme in cazul bancilor franceze a inceput in 2007 si 2008. Atunci au
acuzat SUA pentru criza, insistand pe faptul ca sistemul bancar francez este puternic si
respingand propunerile de capitalizare.
Astfel se explica faptul ca, in prezent, bancile franceze au cea mai mare expunere pe
titlurile de stat ale tarilor aproape de faliment: Irlanda, Portugalia si, mai ales Grecia. Majoritatea
analistilor considera ca pierderile pe care acestea le vor inregistra din cauza supra-expunerii nu le
va determina falimentul. Insa costul pentru aceasta rezistenta va fi platit de intreaga economie
franceza, a care crestere este astfel periclitata.
1.5 Criza financiara si bancara
Ce sunt crizele financiare şi bancare? În ultimele două decenii, activităţile sistemelor
financiare şi bancare internaţionale au fost grav perturbate de două valuri de crize, care au marcat
puternic atât ritmul creşteri economice, cât şi relaţiile între cetăţean, sistemul bancar - financiar şi
autorităţile naţionale şi supranaţionale.
În anii ’90 problemele acumulate în zone geografice diferite au trimis în criză state
situate în Asia de Sud-Est, Europa şi America Latină. Ulterior, în 2008, prăbuşirea pieţei
imobiliare în Statele Unite ale Americii a indus o tensiune puternică în sistemului financiar, ceea
ce a determinat o reacţie în lanţ în principalele companii internaţionale de credit şi investiţii:
mari bănci şi firme de asigurări au intrat în faliment sau au fost salvate prin intervenţia statului.
Problematica crizelor financiare este extrem de complexă, incluzând o serie de factori
cantitativi şi calitativi, de ordin financiar, economic, social, etic, tehnologic şi uman, care pot
interveni şi influenţa operaţiunile financiare într-un stat sau în mai multe state, simultan.
Considerăm că este dificil de apreciat că un model tradiţional ar putea explica o criză financiară,
10
Page 11
în condiţiile în fiecare context de apariţie, condiţii de evoluţie şi programe de soluţionare a unei
crize sunt unice şi irepetabile.
Studiile istorice relevă faptul că dezvoltarea capitalistă a fost permanent însoțită de crize
bancare ce capătă adesea un caracter sistemic, de criză economică generalizată. Mai mult decât
atât, există caracteristici cantitative și calitative comune ale crizelor, indiferent de țara în care se
declanșează.
1.5.1 Factori declansatori ai crizei financiar-bancare
Unul dintre principalii factori declanşatori ai crizei financiare care a început în SUA sunt
cre¬ditele subprime, împrumuturi ipo¬tecare cu risc mare de incapacitate de plată.
Pe alta parte, “politica banilor ieftini” promovată de Fed după fenomenul 11 septembrie
2001, precum şi un comportament corporatist al instituţiilor financiare lipsit de responsabilitate
şi moralitate. Exacerbarea fenomenului de titrizare a creanţelor a creat un adevărat “lanţ trofic”.
Astfel, brokerii de credite au plasat băncilor tot mai mulţi clienţi “subprime”, atraşi de
mirajul comisioanelor în funcţie de vânzări.
Băncile, la rândul lor, au acceptat creditarea acestora la dobânzi mici şi fixe în primii ani,
în ideea existenţei posibilităţii de refinanţare ulterior, precum şi în contextul posibilităţii curăţării
activelor prin cedarea portofoliului de astfel de credite către vehicule financiare specializate.
Acestea din urmă, după titrizarea creanţelor achiziţionate, vindeau noile titluri pe pieţe
secundare specializate investitorilor instituţionali: fonduri de pensii, societăţii de asigurări, bănci
de investiţii etc.
Primele instituţii care au fost lovite de criză in ciuda eforturilor autorităţilor financiare,
FMI a continuat: "Există o îngrijorare crescândă că gestionarea agregatelor monetare folosite
pentru a exercita controlul macroeconomic este subminată de activităţile de inovare financiară a
băncilor şi pentru activităţi care nu sunt cuprinse în bilanţuri."
Cu alte cuvinte, acţiunile care au condus la criza de prima mână din Statele Unite sunt
repetate, deşi într-o formă diferită, în China.
După creşterea cu 1,75 la sută în 2009, economia din America Latină a crescut anul trecut
cu circa 6 la sută ca urmare a cererii puternice din China şi a creşterii preţurilor la materiile
prime. FMI a avertizat însă că aceste "condiţii favorabile" ar putea deveni în unele ţări factori
11
Page 12
declanşatori pentru o expansiune a creditelor şi ulterior "ar putea duce la o eventuală explozie" a
acestora. Creşterea ar putea fi inversată rapid dacă ar exista o recesiune în Brazilia, ţară de care
depind mulţi din regiune. Ar fi totodată şi "o lovitură dură" pentru China, ceea ce ar duce la o
scădere a exporturilor de materie primă.
Incertitudinea economiei mondiale, pe care nici măcar o prezentare optimistă a FMI nu o
poate masca, indică faptul că criza financiară mondială care a izbucnit în 2008 nu este o furtună
care trece, ci începutul unei noi perioade în istoria capitalismului mondial. Perioada este marcată
de răsturnari economice continue, de o creştere a tensiunilor internaţionale şi de aprofundarea
conflictului de clasă.
1.5.2 Caracteristicile crizei alese
Crizele financiare sunt deosebit de complexe şi diferă una de cealaltă. Având în vedere ca
mecanismele care produc crizele nu sunt pe deplin cunoscute ele pot fi clasificate după
consecinţe.
Multe dintre crizele sistemului bancar din tarile în curs de dezvoltare par sa fie endemice,
având un tipar de insolvenţă şi lichiditate menţinut pe câţivaani.
Alte ţări s-au confruntat cu epidemii, unele crize implicând în unele cazuricăderi
macroeconomice, iar în altele nu.
1.6 Criza din Sistemul Bancar
Sistemul bancar romanesc nu este foarte afectat foarte grav de criza pentru ca bancile
autohtone s-au limitat la operatiunile clasice de economisire-creditare, ferindu-se sa gestioneze
produse financiare complexe, cu un grad mai ridicat de risc.
Activitatea de creditare este extrem de profitabila in Romania, bancile comerciale
prezente aici nu au avut nevoie sa apeleze la produse sofisticate pentru a realiza marje de profit
mari.
Bancile romanesti nu sunt obisnuite sa-si asume riscuri, lucru reiesit si din maniera prin
care au reusit sa transfere de fiecare data toate riscurile catre clienti, prin majorarea dobanzilor si
comisioanelor, prin limitarea plafoanelor maxime de indatorare si prin solicitarea de garantii
suplimentare.
12
Page 13
Acesta este unul dintre motivele pentru care in Romania, comparativ cu alte state
europene, creditele sunt foarte scumpe.
Cei mai afectati de criza sunt clientii bancilor care vor contracta mai greu creditele din
cauza politicii monetare restrictive impusa de BNR de scumpire a creditelor si de limitarea
accesului la finantare pentru o parte din populatie. Persoanele care au contractat credite in valuta
resimt acum din plin deprecierea leului care se afla pe o panta descendenta in raport cu moneda
unica europeana.
De pe urma acestui fapt, cel mai mult au de suferit cei care au credite ipotecare sau
imobiliare. Daca sunt in primii ani de contract, acestia vor avea sigur o rata mai mare,
majoritatea creditelor avand rate descrescatoare. In plus, pierderile suferite prin aprecierea euro
nu vor putea fi acoperite prea usor printr-o revanzare, pretul locuintelor fiind in scadere, mai ales
in cazul apartamentelor vechi.
Clientii bancilor au trimis la Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor
(ANPC), de la inceputul anului, peste 800 de reclamatii ce vizeaza cresterea dobanzilor la credite
si modificarea clauzelor contractuale fara instiintare in prealabil, potrivit datelor centralizate de
ANPC.
O alta problema a crizei este reprezentata de resursele umane din sistemul bancar.
Bancile tin acest lucru confidential pentru a nu-si pune in pericol imaginea, pentru ca asta ar
insemna sa fie vulnerabila iar oamenii sa inceapa sa isi scoata banii. Prin disponibilizarile care se
fac, se vizeaza reducerea riscurilor si costurilor pentru a spori activitatea concentrata asupra
serviciilor de baza, de economii si investitii.
1.6.1.Avantajele crizei
1. Băncile româneşti deţin rezerve minime obligatorii semnificative la banca centrală, până
nu demult 20% din depozitele constituite în lei (în prezent 18%), iar pentru cele în valută
nivelul ratei rezervelor minime obligatorii este în prezent 40%. Acest lucru demonstrează
faptul că BNR are destule lichidităţi la dispoziţie pentru a le putea pompa treptat în
sistem în caz de criză de lichidităţi.
2. Indicatorii de prudenţialitate şi profitabilitate pe anul 2008, deşi s-au deteriorat uşor fata
de anul trecut, arată că sistemul bancar românesc este unul solid.
13
Page 14
3. Începând cu data de 15 octombrie 2008, plafonul de garantare pe deponent garantat
persoană fizică şi pe instituţie de credit s-a majorat la echivalentul în lei la 50.000 euro, în
timp ce plafonul de garantare pe deponent garantat persoană juridică şi pe instituţie de
credit a rămas la acelaşi nivel, respectiv echivalentul în lei la 20.000 euro. Chiar şi în
condiţiile unui plafon de 20.000 euro 99,2% din depozite erau acoperite, valoarea lor
totală însemnând 60% din valoarea totală a depozitelor din sistem.
4. Noile reguli de creditare au micşorat apetitul de creditare al românilor, prin faptul că
băncile au fost nevoite să devină mai restrictive în acordarea creditelor, pornind de la
calitatea clienţilor în primul rând. Astfel, se evită creditarea de tip „subprime”.
5. Rezerva valutară a BNR este una consistentă (la 1 octombrie a.c. măsura 26 miliarde
euro), fiind gata oricând nevoia o cere de a fi aruncată în piaţă pentru a calma spiritele.
6. Politica de comunicare a BNR este una din ce în ce mai activă, guvernatorul colaborând
cu guvernul şi preşedenţia în transmiterea de mesaje către public.
7. Există o relaţie de colaborare fructuoasă în ultima perioadă între BNR şi Asociaţia
Română a Băncilor.
8. Activitatea Biroului de Credit s-a intensificat, existând o evidenţă din ce în ce mai
cuprinzătoare a debitorilor.
9. Băncile româneşti nu au investit până în prezent în „produse toxice”, în special pe piaţa
europeană.
10. Posibilităţile de creştere economică şi de dezvoltare ale ţarii noastre pot atrage în
continuare investitori străini, dornici de plasamente mai bune.
1.6.2 Dezavantajele crizei
1. Aproximativ 57% din credite sunt acordate în valută, ceea ce face sensibil la variaţiile
cursului de schimb portofoliul băncilor.
2. Unii indicatorii macroeconomici au tendinţe de deteriorare, ceea ce poate determina o
instabilitate la nivelul fluxurilor de capital extern.
3. Cea mai mare banca din sistem, BCR a fost retrogradată de Standard&Poor’s de la BBB-
la BB+, tendinţa putând să se menţină şi pentru celelalte bănci.
14
Page 15
4. Gradul de concentrare a activităţii bancare în România, deşi în scădere, este unul destul
de ridicat, în luna iunie 2008, primele 5 bănci din sistem concentrau peste 50% din totalul
activelor bancare, din care primele 2, BCR şi BRD-GSG, deţineau 37,2% din total active.
5. Conjunctura internaţională, în special evoluţiile de pe pieţele valutare din regiune, fac
vulnerabilă România, în special în privinţa atacurilor speculative.
6. Publicul pierde din încredere în sistemul bancar, datorită comportamentului neetic al
anumitor bănci, în special în perioada actuală, destul de tensionată (măriri de dobândă şi
comisioane nejustificate etc).
7. Existenţa unor produse bancare cu dobânzi promoţionale şi variabile ulterior, care ar
putea afecta capacitatea de rambursabilitate în viitor a unor clienţi.
posibilă reaşezare a preţurilor pe piaţa imobiliară (depinde de amploarea ei), care
ar putea afecta garanţiile imobiliare. Cu toate acestea, ponderea creditelor
ipotecare este de numai 3,8% din PIB, foarte redusă în comparaţie cu nivelele din
ţările occidentale.
8. Posibilitatea de faliment ale unor bănci din străinătate, care au sucursale sau achiziţii şi în
România.
9. Datorită crizei de lichidităţi din străinătate, unele bănci mamă vor pompa mai puţini bani
în subsidiarele din România.
Oferte promotionale in perioada de criza- bancile se intrec in oferte de economisire si
creditare.
BRD-Groupe Société Générale îşi diversifică oferta comercială, lansând un nou
instrument de economisire - Depozitul Avans. Acesta se individualizează prin plata dobânzii in
contul curent, la dispoziţia clientului, încă din momentul constituirii.
Astfel, clientul va putea beneficia de siguranţa unui câştig imediat şi de flexibilitate
maximă în utilizarea dobânzii câştigate pentru banii depuşi. Această sumă poate fi reinvestită în
condiţii avantajoase sau retrasă din contul curent, pentru orice alte întrebuinţări. Depozitul Avans
este disponibil în lei sau euro, pe termen de 90, 180 sau 365 zile. Suma minimă necesară pentru
constituire este de 1.000 de lei sau 1.000 de euro.
1.7 Strategiile bancare - una din cauzele crizei economiei romanesti
15
Page 16
Rolul sistemului bancar in economia de piata contemporana.
Bancile au un rol considerabil in economia de piata contemporana - in conditiile politicii
monetariste care au predominat in lume in ultima vreme, problema monetara nu mai este una
clasica, ci a devenit o problema de prim plan.
Putem sa apreciem ca in ultima jumatate a sec.XX cand a avut loc demonetizarea aurului,
problema bancara a devenit de prim plan. Bancile centrale au devenit principalul mijloc de
interventie a statului pentru reglarea inflatiei.
In Romania anilor ’90 rolul bancilor a fost amplificat si de faptul ca intreprinderile
romanesti au pornit de la un stadiu de decapitalizare (fara capital). Dupa ’90 s-a mers tot pe linia
concentrarii banilor la banci. S-a folosit ca principala parghie de finantare a economiei creditului.
Sistemul bancar s-a dezvoltat si a inregistrat numeroase progrese pe 2 paliere: BNR si bancile
comerciale.
BNR elaboreaza, aplica si raspunde de politicile monetara, valutara si de credite si de
plati, precum si de autorizarea si supravegherea prudentiala bancara in cadrul politicii generale a
statului, urmarindu-se functionarea normala a sistemului bancar si participarea la promovarea
unui sistem financiar, economia de piata, Legea 101 / 1998.
BNR ii revine o mare responsabilitate pentru ca:
a incurajat mentinerea ratei inalte a dobanzii pe o perioada indelungata;
nu a exercitat o supraveghere sustinuta a sistemului bancar;
prin atragerea unor fonduri imense de la bancile comerciale a distrus
sensul de creditare a economiei reale;
nu a sprijinit suficient moneda nationala favorizand scaderea catastrofala a
cursului acesteia.
Aceste rate inalte, excesiv de inalte a introdus elemente de distorsiune in competitivitatea
unor produse si a unor intreprinderi. Numeroase intreprinderi, in special cele mici si mijlocii, au
ajuns in pragul falimentului sau chiar au dat faliment.
In analiza rolului BNR in promovarea unor rate inalte ale dobanzii pornim de la rata
scontului. Chiar daca rata scontului nu mai are, in conditiile flotarii monedelor, rolul pe care il
avea in conditiile cursurilor monetare fiscale, ea a ramas un element de referinta cu o anumita
influenta asupra ratei dobanzii practicate de bancile comerciale mai ales cele de stat.
In Romania rata scontului este de 3 ori mai mare decat in Cehia.
16
Page 17
Rata scontului = rata dobanzii oficiale 67% din capitalurile bancilor a fost atras de BNR
in 1997 pentru a diminua inflatia.
BNR a platit dobanzi bancilor comerciale peste dobanzile percepute de bancile
comerciale de la agentii economici. Impozitul pe profit BNR-ului este de 80%.
Leul reprezenta fata de dolar 0,06944 in 1998; 0,00039 in 1999 si numai 0,00004 in 2000,
nefiind decat prea putin pana la 0.
1.8 Criza financiara internationala
Actuala criza financiara internationala isi are originea in criza creditelor imobiliare din
SUA ,care a inceput sa se manifeste in urma cu aproximativ 2 ani, iar cauza principala a fost
lipsa de reglementare de catre stat a acestui domeniu.
Aceasta lipsa de reglementare s-a produs in 1999 prin aprobarea de catre Congresul
american a unei legi care data din 1933, prin care s-a renuntat la o serie de masuri de limitare a
riscurilor pentru bancile de investitii.
La aceasta s-a adaugat si politica Bancii Centrale de reducere a ratei dobinzii pina la
1.5%, ceea ce a facilitat expansiunea creditului si a dus sistemul financiar american in pragul
unei crize sistemice .
Criza creditelor ipotecare a afectat imediat banci de investitii , societati de asigurari ,
industria auto(gigantii Chryleser,General, Motors Ford) ,bursele de valori, trusturi de presa si in
continuare intreaga economie americana si apoi economia mondiala.
Vinovat pentru declansarea crizei este considerat in USA, Alan Greenspan,fost presedinte
al Rezervei Federale americane din 1987 pana in 2006, perioada de varf a liberalizarii fluxului de
capital.
Opinia sa a contat mult in ridicarea controlului statal de pe piata financiara si in folosirea
contractelor financiare derivate.
Pentru salvarea unora dintre cei loviti puternic de criza acestea, societati considerate
vitale pentru economie si pentru impiedicarea efectului " de domino"(cadere in lant) , a
economiei, Congresul American a abrobat un plan de salvare in valoare de 700 miliarde de
dolari,din care Trezoreria(Ministerul de Finante) pune la dispozitie 250 miliarde de dolari.
17
Page 18
Planul s-a aplicat la inceput celor mai importanti creditori ipotecari din USA , bancile
Fannie Mae si Freddie Mac ,ce finantau 40% din creditele ipotecare din Statele Unite,care au fost
salvati de la faliment de catre guvern in luna septembrie 2008, prin acordarea de catre trezoreria
americana a sumei de 100 miliarde dolari pentru fiecare companie.
Dupa rezolvarea problemelor celor doua banci, insa, Federal Reserve a refuzat sa se
implice in salvarea celei de a 4 abanci de investitii ca marime din SUA,banca Lehman Brothers.
Falimentul bancii declarat la 15 septembrie 2008, a creat adevarate calamitati pe pietele
financiare mondiale.
Acelasi lucru s-a intimplat si cu a 5 a mare banca de investiii din Sua ,banca Bears
Stearns,ceea ce a adincit,criza creditelor,deficitul comercial,scaderea bursei , retragerea
investitorilor.
Băncile anticipează îmbunătățirea performanțelor proprii în următoarele luni ca urmare a
programelor de restructurare:
Reducerea costurilor și concedierea personalului vor continua – ca elemente incluse în
așa-zisa ajustare strategică;
Bancherii anticipează o creștere a așteptărilor și cerințelor din partea clienților. Totodată,
restricțiile în ceea ce privește creditarea vor cunoaște în continuare fenomenul de
înăsprire;
Pe lista priorităţilor stabilite de bănci sau a provocărilor ce necesită soluţii din partea
acestora, identificăm: aplicarea noilor regulamente sau a modificărilor în conținutul celor
în vigoare; reducerea costurilor; automatizarea și raționalizarea procesării datelor și
tranzacțiilor; minimizarea cheltuielilor neesențiale (non-core);
În cazul celor mai multe bănci avem de-a face cu o concentrare pe reducerea strategică a
costurilor și mai puțin pe reducerea tactică a acestora;
Redundanțele vor continua să atragă atenția principală și să joace un rol cheie în
reducerea costurilor - în această ordine de idei, reducerea personalului continuă să se
producă la un nivel important;
Probabil că vom asista la reducerea mai pronunțată a personalului din back-office
(operațiuni, IT) și la dispariția unor poziții și funcții concentrate acum la nivel de Head-
Office.
18
Page 19
1.9 Criza Economica in Romania
1.9.1 Aspecte generale ale crizei economice in Romania
Criza economica pe care Romania incepe sa o traverseze este cu precadere o criza
interna, determinata de mixul gresit de politici macroeconomice luate in ultimii ani. Cresterea
economica se dovedeste una de natura nesanatoasa. Si asta pentru ca am avut in acesti ani o
crestere bazata pe consum, finantat pe datorie. Consumul privat a fost excesiv, dar nu trebuie
blamata populatia: toate masurile macroeconomice au fost pro-ciclice, stimuland consumul; si
cea mai daunatoare dintre toate, cota unica, este inca aparata de initiatorii ei, care nu vor sa
admita ca au gresit.
Cota unica a stimulat consumul, si noi avem astazi prima criza de supraconsum din
Romania. Cauza principala este consumul excesiv pe datorie. Populatia nu poate fi blamata, dar
poate fi pe viitor mai bine informata si cu siguranta mai precauta privind asteptarile asupra
veniturilor proprii.
In schimb, guvernul poate fi criticat pentru ca a facut o eroare strategica monumentala:
intr-o perioada de crestere economica, a consumat toata aceasta crestere si s-a mai si indatorat
suplimentar.
Deficitul bugetar a crescut de la 1,3% din PIB in 2004 la 2,6% anul trecut si probabil
peste 3% anul acesta. Cum guvernul a ajuns sa se imprumute de sute de milioane de euro cu
scadenta la o saptamana, singura concluzie logica este ca nu mai sunt bani nici pentru cheltuieli
curente, pentru cele bugetate deja pe anul in curs.
Este absolut inadmisibil, ca intr-o perioada de crestere economica inalta sa creasca
deficitul bugetar si sa creasca, in consecinta, costurile cu finantarea acestuia pe termen scurt.
Criza financiara internationala a fost doar declansatorul crizei economice interne, pentru
ca a afectat sursele de finantare.
Noi consumam pe datorie, si acum ne imprumutam mult mai scump sau deloc. Aceasta
stare de lucruri este valabila si pentru guvern, si pentru firme, si pentru populatie.
Vulnerabilitatile unei economii dezechilibrate, cu numeroase reforme structurale amanate, au
devenit acum evidente. Se pierd locuri de munca, si acesta este doar inceputul. In 2009 incasarile
la buget vor fi mai mici, pentru ca vom avea o crestere economica mai redusa, si vor fi colectate
19
Page 20
mai greu din cauza lipsei de lichiditati. Nu va fi de ajuns ca BNR sa stimuleze creditarea prin
reducerea dobanzii si a rezervelor minime obligatorii.
Solutia pentru iesirea dintr-o criza de supraconsum nu este tot stimularea nediferentiata a
consumului. In cel mai bun caz, astfel doar se amana varful crizei cu cateva trimestre. Criza din
Romania nu are aceleasi cauze cu criza din SUA si UE; deci nu poate fi tratata la fel. Este in
primul rand o criza interna, o criza a unui model de dezvoltare.
Fireste, populatia cea mai saraca trebuie sprijnita in astfel de momente. Dar primul
impuls nu trebuie sa fie mai multi bani de la buget si mai mult consum, atunci cand la buget nu
mai sunt bani si cand s-a consumat pana acum excesiv. Nici solutia de a consuma bunuri
romanesti nu este in intregime viabila - care mai sunt, pana la urma, bunurile romanesti.
Dacia este o marca frantuzeasca, iar un plan pentru salvarea industriei auto trebuie gandit la nivel
european, pentru ca piata auto are dimensiuni comunitare.
Solutia pentru iesirea dintr-o criza de supraconsum este mai complexa decat un pachet de
ajutoare de stat care risca sa ne arunce inapoi in timp la deficite mari si inflatie cu doua cifre.
Trebuie inceput cu eliminarea risipei prin reducerea cheltuielilor bugetare administrative. Cei
mai ieftini bani sunt cei pe care ii ai deja si pe care ii poti economisi.
Din economiile astfel facute se poate gandi un plan de investitii in infrastructura, pentru
ca acestea aduc locuri de munca si au un efect important de antrenare in economie. Insa
investitiile in infrastructura trebuie realizate in cadrul unei programari bugetare multianuale,
singura solutie de a reduce costurile suplimentare si de a elimina alocarea gresita a banului
public.
Desigur, trebuie indreptate si greselile politicii fiscale - nu neaparat pentru a creste
veniturile bugetare, ceea ce e greu in timp de criza, ci pentru a distribui mai echitabil povara
fiscala si pentru a permite celor cu acces mai greu la creditare sa depaseasca cu bine perioada de
criza.
Totodata, trebuie asumat public un plan pentru adoptarea euro, cu o tinta precisa; un
astfel de plan ne va creste credibilitatea pe plan extern (si implicit va scadea costul finantarii
externe) si mai ales ne va obliga sa facem atat reformele fiscale si bugetare necesare, cat si
reformele structurale pe care le tot amanam (referitoare la cresterea nivelului competitiei,
flexibilizarea pietei muncii, modernizarea agriculturii, reducerea aparatului birocratic).
20
Page 21
Avem o criza de supraconsum. Din ea se iese prin eliminarea risipei, prin investitii in
infrastructura pe baza programarii bugetare multianuale, prin reforma fiscala care sa nu fie neutra
si prin implementarea reformelor structurale.
Recesiunea-o forma severa a crizei economice UA defineste recesiunea ca o forma severa
de criza economica. Altfel spus, un declin semnificativ al nivelului activitatii economice in
intreaga societate, vizibil prin inregistrarea unei rate negative de crestere a produsului intern brut
(PIB), in doua sau mai multe trimestre succesive.
In termeni comparabili, in toate domeniile de activitate se consemneaza rate trimestriale
negative de crestere in raport cu perioadele corespondente din anul precedent. Se inregistreaza o
scadere a productiei industriale, a volumului de productie in constructii si a vanzarilor de marfuri
si servicii. In plan social, recesiunea se manifesta prin cresterea ratei inflatiei si a somajului si
scaderea veniturilor reale ale populatiei.
O recesiune mai indelungata duce la depresiune economica. Depresiunea economica este
considerata o forma extrema de recesiune, fiind caracterizata, in principal, de o restrangere
majora a productiei industriale, a investitiilor si schimburilor comerciale, o crestere neobisnuita a
ratei somajului si a preturilor marfurilor si a tarifelor serviciilor (hiperinflatie) si, in consecinta,
inregistrarea unei rate negative semnificative a produsului intern brut (PIB) timp de cel putin
doua trimestre.
Pentru o intelegere corecta a manifestarii in Romania a acestor fenomene economice -
recesiune, respectiv depresiune economica - se impune o analiza a situatiilor economice si
sociale, incepand cu anul 1990 si pana in prezent, asa cum sunt reflectate de statisticile oficiale.
Iar pentru relevarea acestor fenomene, se are in vedere analiza a patru indicatori
macroeconomici principali, si anume: produsul intern brut (PIB), productia industriala, castigul
salarial real si rata medie anuala a inflatiei.
Romania a inregistrat, in doua perioade, forma severa de recesiune numita depresiune
economica. Si anume, in anii 1991-1992 si 1997-1999. Datele statistice oficiale confirma. In
primul interval analizat, cei patru indicatori au inregistrat rate majore negative de crestere, atat in
anul 1991, cat si in anul 1992.
Productia fizica industriala a inregistrat cele mai mari scaderi din anii '90, respectiv -
23,0% in anul 1991 si -25,3% in anul 1992, scaderea cumulata (aferenta celor doi ani) in raport
cu anul 1990 fiind de 42,5%.
21
Page 22
Influentele negative ale scaderilor de productie asupra PIB au fost semnificative, acesta
inregistrand in ambii ani scaderi insemnate. Si anume, -12,9% in anul 1991 si -8,8% in anul
1992, scaderea cumulata a celor doi ani fiind de 20,6%, in comparatie cu anul 1990.
Rata medie anuala a inflatiei a consemnat existenta fenomenului de hiperinflatie,
nivelurile acesteia fiind de +170,2% in anul 1991, respectiv +210,4% in anul 1992. Urmare a
hiperinflatiei, castigul salarial real a scazut cu 18,5% in anul 1991 si cu 13,1% in anul 1992, iar
scaderea puterii de cumparare in raport cu anul 1990 a fost de 29,2%.
Dupa o perioada de patru ani de redresare economica, inregistrandu-se cresteri anuale
incepand cu 1993 si pana in 1996 inclusiv, in Romania s-a consemnat pentru a doua oara
depresiune economica. In perioada 1997 - 1999, productia fizica industriala a inregistrat rate
anuale negative de crestere, scaderea cumulata fiind de 22,0% la sfarsitul anului 1999, in raport
cu anul 1996. PIB a scazut an de an, rata negativa de crestere ajungand la 11,7% in 1999,
comparativ cu 1996. Hiperinflatia s-a instalat din nou, rata medie anuala a inflatiei urcand de la
+38,8% in 1996 la +154,8% in 1997. Castigul salarial real s-a diminuat foarte mult, in cei trei ani
scaderea cumulata fiind de 27,7%, in raport cu anul 1996.
Capitolul II - INDICATORII DE PERFORMANŢĂ BANCARĂ LA BRD-
SOCIETE GENERALE
2.1 Prezentarea generală BRD
BRD - Groupe Société Générale este a doua bancă românească, după activele bancare şi
deţine a doua capitalizare la Bursa de Valori Bucureşti. BRD - Groupe Société Générale este
prezentă în toate judeţele României printr-o reţea de 937 de agenţii1.
La 31 decembrie 2010, BRD număra 2,5 milioane clienţi activi individuali şi corporativi
şi peste 2 millioane de carduri incluse în sistemul 3D Secure.
Acţionarul principal al BRD este Société Générale, unul dintre cele mai mari
grupuri bancare din zona euro, ale cărui servicii sunt utilizate de 32 milioane clienţi din
întreaga lume.
1 www.brd.net
22
Page 23
Pentru marii săi clienţi corporativi, români sau străini, şi pentru investitorii instituţionali,
BRD - Groupe Société Générale oferă de asemenea o gamă de produse de piaţă şi finanţări
complexe, precum şi servicii de banca de investiţii (privatizări, fuziuni - achiziţii, emisiuni de
acţiuni, etc.) bazându-se pe echipe specializate şi pe reţeaua grupului Société Générale prezenta
în lumea întreaga (75 ţări).
BANCA ÎŞI EXERCITĂ ÎN PRINCIPAL ACTIVITATEA PE 3 PIEŢE :
Banca persoanelor fizice
Banca întreprinderilor
Banca de investiţii
Obiectivul major al BRD este dezvoltarea fondului său de comerţ pe aceste pieţe, în
cadrul unei strategii de parteneriat pe termen lung cu clienţii săi.
PRINCIPALELE OBIECTIVE ALE DEZVOLTĂRII BRD :
Adaptarea organizării şi a metodelor proprii la strategia clienţilor
Creşterea selectivă a activelor
Inovaţia
Reducerea coeficientului de exploatare
Rentabilitate durabilă
De la privatizarea să, BRD - Groupe Société Générale a primit numeroase distincţii şi
premii acordate de publicaţii specializate internaţionale :
Euromoney : « Cea mai bună bancă din România », acordat în 1999, 2000, 2001, 2002,
2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2010
The Banker : « Cea mai bună bancă din România », acordat în 2003, 2006, 2007, 2008 ,
2010
Global Finance : "Cea mai bună bancă din România", acordat în 1999, 2000, 2001, 2002,
2007, 2008, 2010, 2011
2.1.1 Acţionariat
La 31 decembrie 2011, structura capitalului era următoarea :
23
Page 24
2.1.2 Produsele şi serviciile BRD- Groupe Société Générale
Prin intermediul vastei sale reţele de unităţi ce acoperă întreg teritoriul ţării, BRD-
Groupe Société Générale oferă clienţilor persoane juridice şi fizice, o gamă largă se produse
şi servicii, adaptându-şi în permanenţă organizarea şi metodele pentru a putea răspunde mai
bine aşteptărilor clienţilor actuali şi potenţiali.
Produse oferite persoanelor juridice :
A. Operaţiuni curente:
v carduri:
o Visa Business, MasterCard Business,
o Convenţie de plată a salariilor,
o Soluţie de acceptare a cardurilor la plată
v bancă la distanţă :
a. Cash Management Domestic (MultiX) - este un instrument de gestiune a conturilor
bancare de la distanţă,
b. Cash Management Internaţional (INFOSWIFT, Orders) - oferă vizualizarea şi urmărirea
extraselor de cont şi posibilitatea de a efectua transferuri şi plăţi de la sediul principal
din străinătate,
c. Banca prin Internet (BRD-NET) - instrument de gestiune al conturilor pe Internet, ceea
ce permite un contact permanent cu banca prin intermediul unui site tranzacţional
24
Page 25
performant. Optând pentru acreditivul irevocabil cu plata la termen, BRD finanţează
creanţele prin, scontarea acreditivului pe baza documentelor de livrare conforme,
d. factoring de export,
e. creditul de export.
v operaţiunile de schimb valutar : schimbul la termen ( tranzacţii SPOT,
FORWARD şi SWAP) - Specialiştii BRD studiază împreuna cu clienţii cele mai bune
soluţii de acoperire a cursului de schimb. Optând pentru o tranzacţie la termen, clientul
va cunoaşte exact cursul la care va cumpăra sau vinde valută respectivă cu decontarea
operaţiunii la o dată ulterioară, putând realiza diferite previziuni economice, analize
financiare.
BRD propune o gamă diversă de strategii de acoperire a riscurilor de schimb cu ajutorul
cărora clientul îşi va păstra marja comercială, oricare ar fi evoluţia viitoare a cursului de
schimb.
v bancă la distanţă : Cash Management Internaţional (INFOSWIFT, Orders).
v promovarea comercială.
BRD îşi ajută clienţii să-şi identifice partenerii viabili pentru afaceri prin corespondenţii
săi bancari şi îşi recomanda clienţii ca potenţiali parteneri de afaceri.
B. Finanţarea investiţiilor optând pentru soluţii adaptate fiecărei strategii de
dezvoltare în parte :
v credite pentru investiţii : în completarea avansului,
(Sursa: STMA, ianuarie 2005)
v credite imobiliare utilizate pentru concretizarea proiectelor imobiliare: Habitat-
Habitat Plus – pentru cumpărarea, construcţia, terminarea, extinderea, modernizarea
25
Page 26
de imobile, Primo- Primo Plus - pentru cumpărarea, construirea de birouri,
restaurante, clinici private, pensiuni (agroturism), minihoteluri, spaţii comerciale.
Ipotecar clasic- Ipotecar ANL
v credite imobiliare utilizate pentru concretizarea proiectelor imobiliare:
Habitat-Habitat Plus – pentru cumpararea, constructia, terminarea, extinderea, modernizarea de
imobile, Primo- Primo Plus - pentru cumpararea, construirea de birouri, restaurante, clinici
private, pensiuni (agroturism), minihoteluri, spatii comerciale.
Tabel nr. 4.3- Caracteristicile creditelor de consum HABITAT/ HABITAT PLUS
ROL EUR/USD
Durata
minim 2 ani
max. 20 ani pentru cumparare
max. 10 ani pentru modernizare max. 7 ani pentru modernizare
Gratie
12 luni pentru cumpărare 12 luni pentru cumpărare construcţii
6 luni la terenuri 6 luni pentru modernizare
Avans min.20 %
Dobânda BUBOR 3M+2% EURIBOR/LIBOR 3M+7,5%
Rambursar
e
rate egale Rate egale
rate descrescânde
Garantare
ipoteca rang 1 asupra altor imobile
ipoteca rang 1 asupra obiectului creditului
scrisori de garanţie/contragaranţie bancară
depozite colaterale la BRD
2.1.3 Istoric
1923 Se înfiinţează Societatea Naţională de Credit Industrial, ca instituţie publică. Statul
deţinea 20% din capitalul social, Banca Naţională a României 30%, iar restul era deţinut
de particulari, dintre care un grup de foşti directori ai Marmorosch Blank & Co., prima
bancă modernă din România. Scopul noii instiţutii era finanţarea primelor etape ale
dezvoltării sectorului industrial din România.
26
Page 27
1948 După al doilea război mondial, conform Legii naţionalizării din iunie 1948, Societatea
Naţională de Credit Industrial este naţionalizată, devenind Banca de Credit pentru
Investiţii.
1957 După reorganizarea sistemului financiar, Banca de Credit pentru Investiţii obţine
monopolul în România pentru finanţarea pe termen mediu şi lung a tuturor sectoarelor
industriale, cu excepţia agriculturii şi industriei alimentare, şi ia numele de Banca de
Investiţii. În toată această perioadă, cea mai mare parte a finanţărilor provenind de la
Banca Mondială sunt derulate prin Banca de Investiţii.
1990 Monopolul de care beneficiau băncile specializate în domeniul lor de activitate este
suprimat. Banca Română pentru Dezvoltare se constituie ca bancă comercială, sub
formă de societate pe acţiuni, si preia activele si pasivele Băncii de Investiţii, primind o
autorizatie de funcţionare generală.
1998 În decembrie se semnează contractul de vânzare - cumpărare de acţiuni între Société
Générale şi Fondul Proprietăţii de Stat, autoritea românească care se ocupa de
participaţiile statului, contract prin care SG subscrie o majorare de capital de 20% şi
cumpără un pachet de acţiuni care-i permite să devină proprietară a 51% din capitalul
majorat al BRD.
1999 Fondul Proprietăţii de Stat vinde Băncii Europene de Dezvoltare (BERD) 4,99% din
capitalul social al BRD.
2001 BRD este listată la Bursa de Valori Bucureşti, în prima categorie, devenind în scurt timp
una din cele mai tranzacţionate societăţi.
2003 În urma unei campanii de rebranding, Banca Română pentru Dezvoltare devine BRD -
Groupe Société Générale. Noua identitate a băncii consolidează astfel poziţia sa, făcând
27
Page 28
mai vizibilă identitatea Grupului - mamă.
2004 Société Générale cumpără pachetul rezidual de acţiuni deţinut de statul român în capitalul
BRD, participaţia sa crescând astfel de la 51% la 58,32%.
2.1.4 Analiza S.W.O.T
Puncte Tari Puncte Slabe
Groupe Société Générale este a doua
bancă românească, după activele
bancare şidetine a doua capitalizare la
Bursa de Valori Bucureşti.
Groupe Société Générale este prezentă în
toate judeţele României printr-o reţea de
930de agenţii.
La 31 decembrie 2008, BRD număra 2,6
milioane clienţi activi individuali
şicorporativi şi peste 2,3 millioane de
cârduri.
BRD oferă servicii de calitate prin
intermediul a 9500 de angajai profesioniti.
Acţionarul principal al BRD esteSociété
Générale, unul dintre cele mai mari
grupuri bancare din zona euro, ale cărui
servicii sunt utilizate de 27 milioane clienţi
din întreaga lume.
Reeaua de bancomate BRD acoperă întreg
teritoriul tării.
Oferta de produse i servicii ale băncii este
foarte diversificată (produse de
Vulnerabilitatea datelor la
atacurile informatice.
Eficiena muncii angajailor
în anumite cazuri.
Limitarea libertăţii de
acţiune prin politica Băncii
Naionale şi a organelor
legislative.
Vulnerabilitate la acţiunile
concurenţei
28
Page 29
finanţare,produse de economisire, servicii
de investiii financiare, servicii de brokeraj,
sevicii custodie,
depozitare s.a.)
BRD dezvoltă o politică de
responsabilitatea socială prin care se
doreşte contribuirea la dezvoltarea unei societăi
romaneti durabile şi performante.
Oportunităţi Ameninţări
Deschiderea de noi sucursale, bancomate.
Colaborarea şi sponsorizarea anumitor
evenimente pentru promovarea imaginii
băncii(evenimente sportive, campanii
sociale)
Îmbunătăirea serviciilor oferite.
Specularea anumitor situaţii favorabile
apărute în piaţă.
Abordarea unor noi segmente de piaţă sau a
unor noi pieţe (creşterea numărului de
clienţi)
Dezvoltarea unor produse şi programe
inovatoare , alternative ale operaţiunilor
bancare clasice (internet banking,
dezvoltarea reţelei EPOS)
Vulnerabilitatea sistemului
informatic la eventualele
atacuri cibernetice.
Anumite acţiuni venite din
partea concurenţilor.
Politică restricivă a organelor
abilitate în domeniu (BNR)
Ameninţări venite din partea
Statului (mărirea cotelor de
impozitare s.a.)
Ameninţări rezultate din
contextul economic (criză
economică)
29
Page 30
2.1.5 Grup BRD
Grupul Société Générale este unul din primele grupuri de servicii financiare din zona
euro şi una din franceze, după capitalizarea să bursieră. La finele anului trecut, Grupul, care
numără peste 157.000 de angajaţi, a realizat un profit net de 3,9 miliarde euro. Portofoliul său de
activităţi se axează pe trei mari domenii:
REŢEAUA DE RETAIL ŞI SERVICII FINANCIARE :
Prima bancă de retail nemutualizată din Franţa, după cifra de afaceri şi numărul de
agenţii.
27 milioane de clienţi persoane fizice în Franţa şi în străinătate
Pe plan internaţional Banca de retail are 8,8 milioane de clienţi, în 37 de filiale.
Modelul său este cel al unei bănci universale, care oferă o gamă completă de servicii
clienţilor particulari şi societăţilor.
În ultimii ani, Grupul şi-a construit, prin creştere externă sau internă, o reţea de bancă de
retail în Europa Centrală şi de Sud-Est: în România, Bulgaria, Grecia, Slovenia, Slovacia, Cehia,
Serbia, Rusia, Muntenegru, Moldova şi Albania.
ADMINISTRAREA DE ACTIVE ŞI SERVICII PENTRU INVESTITORI :
Administrarea de active şi servicii pentru investitori cuprinde următoarele activitãţi:
Gestiunea mobiliară, prin SG Asset Management
Gestiunea privată, prin SG Private Banking
Intermedierea tranzacţiilor cu valori mobiliare, prin SG Global Securities Services for
Investors
Boursorama - tranzacţii directe pe piaţa de capita
BANCA DE FINANŢARE ŞI INVESTIŢII :
SG Corporate & Investment Banking (SG CIB) cuprinde activităţile bancare de
finanţare şi de bancă de investiţii. Este în serviciul companiilor, instituţiilor financiare
şi a investitorilor în 45 de ţări din Europa, Asia şi continentul american.
30
Page 31
a 3-a bancă de finanţare din zona euro, după Produsul Net Bancar
Bancă de referinţă în cele 3 domenii ţintă: piaţa de capital din zona euro, produsele
derivative şi finanţările structurate
Structura capitalului
BRD - Groupe Société Générale 99,98%
Activitate
Finanţare în leasing a unui spectru larg de bunuri, aplicându-se principiul de "full-liner",
drept urmare, BRD Sogelease IFN SĂ are un portofoliu echilibrat: echipamente de construcţii şi
echipamente industriale, autovehicule comerciale uşoare şi grele, autoturisme, real estate,
IT&office, echipamente medicale.
Rezultate
Valoarea contractelor semnate s-a ridicat la 225.1 milioane euro în 2007, faţă de 174,5
milioane euro în 2006 (+29%). La sfârşitul anului 2007 soldurile au atins 287 milioane euro, faţă
de 211 milioane euro în 2006 (+36%). La sfârşitul anului 2008, valoarea bunurilor finanţate s-a
ridicat la 237,3 milioane de euro iar valoarea soldurilor a ajuns la suma de 350 milioane Euro.
BRD Sogelease este, din punct de vedere al valorii bunurilor finanţate, printre primele
trei societăţi de leasing din România, filiale ale unor bănci sau instituţii bancare. Cota sa de piaţă
este estimată la 5%.
Structura capitalului
BRD - Groupe Société Générale : 49%
SG Consumer Finance : 51 %
Activitate
BRD Finance administrează o gamă diversificată de produse şi servicii financiare, astfel
încât clienţii să poată obţine simplu şi rapid produsele pe care le doresc. Oferta include atât
credite de consum cât şi carduri de credit, credite auto sau credite de nevoi personale.
Rezultate
31
Page 32
Prezentă pe piaţa românească din aprilie 2004, BRD Finance a devenit rapid liderul pieţei
creditelor de consum. De-a lungul timpului, strategiile de dezvoltare au susţinut creşterea
puternică a companiei şi au determinat crearea şi consolidarea de parteneriate cu firme
importante din domenii precum: hipermarketuri (Carrefour, Real), DIY (Praktiker, Dedeman),
PVC (Aplast), IT (eMAG), electronice şi electrocasnice (Altex, MediaGalaxy, Daniel, Rombiz),
mobilă (Ştaer, Elvila), auto (Renault, Dacia, Citroen, Hyunday, Chevrolet), publicistică (Reader's
Digest).
Structura capitalului
BRD-Groupe Société Générale : 20%
ALD Internaţional Gmbh :80%
Activitate
Leasing operaţional cu o gamă completă de servicii de gestionare a flotei de
autovehicule : mentenanţă, asigurare, asistenţă tehnică pentru autovehicul şi pentru şofer,
autovehicul de înlocuire, managementul anvelopelor, reporting şi consultanţă pentru
managementul flotei.
Leasing-ul operaţional cu servicii incluse permite unei companii să utilizeze
autovehicule, care nu se află în proprietatea companiei, pentru o periodă cuprinsă între 12 şi 45
de luni şi un kilometraj prestabilit, în schimbul unei rate lunare fixe pe toată durata contractului.
Pentru toate companiile ce urmăresc externalizarea managementului flotei de
autovehicule, ALD Automotive propune soluţii adaptate nevoilor acestora.
Rezultate
ALD Automotive este una dintre primele companii ce oferă acest serviciu pe piaţa românească,
fiind înfiinţată la începutul anului 2005. Ea beneficiază de experienţa de peste 40 de ani, în 37 de
ţări, a filialei Société Générale, ALD Automotive, unul dintre leaderii pieţei de închiriere de flote
pe termen lung din Europa.
Structura capitalului
BRD - Groupe Société Générale: 100%
Activitate
Societate specializată în servicii de consultanţă financiară în domeniul operaţiunilor de
fuziuni-achiziţii, privatizări, evaluări şi consultanţă strategică.
Rezultate
32
Page 33
Cu o experienţă de 8 ani în domeniul consultanţei financiare, având o bună cunoaştere a
mediului economic şi de afaceri românesc şi beneficiind de expertiză şi resursele Grupului
Societe Generale, BRD Corporate Finance este asociată regulat cu marile privatizări,
fuziuni/achiziţii de pe piaţa românească.
Structura capitalului
BRD - Groupe Société Générale: 99,97%
Activitate
BRD Asset Management administrează prin intermediul reţelei BRD 4 fonduri de
investiţii: Simfonia 1 - fond de investiţii monetar, Concerto - fond deschis de investiţii
specializat în plasamente şi obligaţiuni instrumente cu venit fix, Diverso Europa Regional - fond
de investiţii diversificat şi Acţiuni Europa Regional - fond de investiţii cu plasamente în acţiuni.
Rezultate
Bazându-se pe experienţa Grupului Société Générale în gestionarea activelor, BRD Asset
Management SĂI se poziţionează printre cele mai importante societăţi de acest tip din România.
Dispunând de o ofertă diversificată de produse de investiţii, BRD Asset Management reuşeşte să
acopere cerinţele unei game cât mai largi de investitori.
Structura capitalului
BRD - Groupe Société Générale : 49%
SOGECAP : 51 %
Activitate
Societate de administrare a fondurilor de pensii private
Structura capitalului
BRD - Groupe Société Générale: 49%
SOGECAP: 51 %
Activitate
Societate de Asigurări de Viaţă
33
Page 34
2.1.6 Acţionari şi Investitori
Dorinţa de a stabili relaţii pe termen lung cu acţionarii băncii se traduce într-o politică de
transparenţă, bazată pe dialog. Strategia BRD-ului în materie de comunicare financiară este
susţinută de următoarele principii: egalitatea accesului la informaţii pentru toţi acţionarii şi
disponibilitatea imediată a acestora, respectarea termenelor în materie de publicare a rezultatelor,
transparenţa şi coerenţa informaţiilor furnizate.
Toate informaţiile de natură să influenţeze cursul acţiunilor Băncii la Bursă fac obiectul
informării BVB şi CNVM, precum şi difuzării în mass-media, sub forma de comunicate de
presă, comunicate care pot fi imediat consultate în acest site.
Aceeaşi politică de transparenţa a fost adoptată şi în ceea ce priveşte comunicarea cu agenţiile de
rating şi cu instituţiile pieţei de capital.
Pentru a face cunoscute rezultatele sale financiare, BRD organizează reuniuni cu analiştii
financiari, consultanţii de plasament, brokerii şi investitorii. Devenind deja o tradiţie în
comunitatea financiar-bancară, aceste reuniuni, în cadrul cărora sunt prezentate rezultatele anuale
ale băncii, oferă managementului băncii şi analiştilor pieţelor financiare ocazia de a face schimb
de opinii.
2.1.7 Cultura BRD - Groupe Société Générale
Piaţa bancară românească este în acest moment una cu potenţial important, din mai multe
puncte de vedere.
Primul din acestea vizează dimensiunile ei încă reduse, care permit o dezvoltare
accentuată în anii care vor urma. Cel de-al doilea este nevoia de produse şi servicii bancare în
rândul clientelei de retail, un segment dinamic, care se suprapune în mare măsura peste
caracteristicile ''clasei mijlocii'', pe care se bazează creşterea spectaculoasă din ultimii ani a
economiei româneşti.
Al treilea argument este nevoia de finanţare existentă la nivelul instituţiilor
guvernamentale şi al comunităţilor locale. În sfârşit, întreprinderile mici şi mijlocii cunosc o
dezvoltare caracterizată de o cerere de finanţare importantă şi reprezintă un segment de clientelă
pe care tot mai multe bănci se străduiesc să îl atragă.
34
Page 35
În acest context, BRD - Groupe Société Générale se poziţionează ca o bancă solidă,
deschisă către toate segmentele de clientelă, o bancă aflată în plină creştere, o echipă de peste
9.000 de persoane care oferă servicii de calitate în peste 700 de unităţi. BRD este leader pe piaţa
creditelor de consum, este principalul finanţator al IMM-urilor şi partenerul majorităţii marilor
corporaţii, româneşti sau multinaţionale.
În condiţiile în care nevoia de finanţare este importantă, la fel de importantă este
capacitatea băncii de a interacţiona eficient cu clienţii săi. Nici gama de produse şi servicii, nici
numărul de agenţii, nici măcar nivelul dobânzilor nu pot face, singure, diferenţa între bănci
concurente. Între acestea există o singură variabilă care poate influenţa opinia publicului despre o
bancă sau alta: calitatea relaţiei directe între bancă şi client, care nu poate fi asigurată decât de un
personal competent, dinamic şi atent.
Bancherul "birocrat" este pe cale de dispariţie, locul fiindu-i luat de consilierul
competent, bun ascultător şi capabil să-şi asume responsabilităţi. Piaţa se schimbă, ca şi modul
de a face business în domeniul bancar.
Politica noastră de resurse umane le oferă celor dornici să-şi ''conjuge'' talentele cu cele
ale BRD şansa de a face carieră într-o instituţie care pune accent pe performanţă şi care a ştiut să
construiască şi să menţină un climat social prietenos.
BRD a dezvoltat în ultimii ani un grup financiar care integrează filiale de leasing,
consumer finance, leasing operaţional, brokeraj, asset management, consultanţă în fuziuni-
achiziţii şi pensii private, adică tot atâtea oportunităţi de carieră. Nu în ultimul rând, viitorii
noştri colaboratori vor putea să se dezvolte într-o organizaţie bazată pe trei valori - cheie:
profesionalismul, spiritul de echipă şi inovaţia .
Bună imagine de angajator pe care o are banca noastră ne onorează şi ne obligă, iar
mesajul pe care aş vrea să îl adresez tuturor celor care doresc să-şi clădească o carieră într-o
bancă este acela că la BRD există toate premisele reuşitei: oportunităţi permanente de evoluţie
profesională, o echipă de resurse umane competentă şi mereu aproape şi, nu în ultimul rând,
sentimentul de a fi un membru preţuit al unei mari familii.
2.3. CALCULUL INDICATORILOR DE APRECIERE A PERFORMANTELOR BRD
35
Page 36
2.3.1 Indicatorii pentru aprecierea eficientei activităţii bancare:
1) Rata profitului brut =
PbVT × 100
2008 :
1.614 . 530.37517 . 688.508 .890 , 00 × 100 = 9,13 %
2009 :
951 . 909. 24716 . 476 .717 . 325,00 ×100 = 5,78 %
2010:
603,993,110 19.038 . 922. 118,00
× 100 = 3,17 %
2011:
562,003,423 21 .534 . 729 . 449,00
× 100 =2,61 %
2) Rentabilitatea =
PbCT × 100
2008 :
1.614 .530. 37516 . 073.978 .515 ,00 × 100 = 10,04 %
2009 :
951 .909.24715 .524 .609 .986,00 × 100 = 6,13 %
2010 :
603 . 993. 110 18 .434 . 929 .008,00 × 100 = 3,28 %
2011 :
562 .003 . 42320 .972. 726 .025,00 ×100 = 2,68 %
Din evoluţia descrescătoare a ratei profitului brut şi a rentabilităţii concluzionam că a scăzut
profitabilitatea băncii. Rata profitului brut a scăzut cu peste 7 % în 2011 faţă de 2008, ceea ce
semnalează o pondere descendentă a activelor purtătoare de dobânzi în totalul activelor.
3) Productivitatea muncii = Pb
Nr . salariati
Wm 2008 : = 169.914,79 lei/salariat
Wm 2009 :
951 . 909. 2479. 080 = 104.835,82 lei/salariat
36
9.502 3751.614.530.
Page 37
Wm 2010 :
603 .993. 110 8 . 903 = 67.841,53 lei/salariat
Wm 2011 :
562 .003 . 4238. 700 = 64.598,09 lei/salariat
4) Ponderea salariilor in cheltuielile operationale =
SalariiChelt .operationale ×100
2008 :
417 . 634 . 9741. 322. 091 .972 ×100 = 31,59 %
2009 :
464 .750 .4891. 467 .183. 476 × 100 = 31,67 %
2010 :
468 . 456 .1371. 576 .241 . 987 × 100 = 29,72 %
2011 : × 100 = 25,28 %
5) Cheltuieli operationale pe salariat =Chelt .operationale
Nr . salariati
2008 :
1. 322. 091 .9729. 443 = 140.007,62 lei/salariat
2009 :
1. 467 .183. 4769 .080 = 161.584,08 lei/salariat
2010 :
1. 698 .256 . 786 8 .903 = 190.751,07 lei/salariat
2011:
1. 754 .375 .987 8 .700 = 201.652,41 lei/salariat
Deşi, productivitatea muncii a crescut semnificativ în 2009 faţă de 2008, cheltuielile cu
salariile în total cheltuieli operaţionale au crescut, la fel ca şi cheltuielile cu funcţionarea ce revin pe
salariat.
6) Gradul de acoperire a salariilor din taxe şi comisioane încasate
37
5871.859.077.3469.978.20
Page 38
=
Ven. din . taxe . si .comisioaneSalarii × 100
2008 :
1. 074 .009 .358417 .634 . 974 ×100 = 257,16 %
2009 :
1. 120. 703 . 859464 .750 . 489 × 100 = 241,14 %
2010 :
762 .637 .820468 .456 .137 × 100 = 162,80 %
2011:
797 .519 . 326469 . 978 .203 × 100 = 169,69 %
7) Gradul de acoperire a chelt. operaţionale din taxe şi comisioane încasate
=
VtcChelt .operationale × 100
2008 :
1. 074 .009 .3581 .322 .091.972 × 100 = 81,24 %
2009 :
1 .120 .703. 8591. 467 .183. 476 × 100 = 76,38 %
2010 :
762 .637 . 820 1. 547 .911. 423 × 100 = 49,26 %
2011:
797 .519 . 3261.600 .583 . 276 ×100 = 49,82 %
38
Page 39
Atât gradul de acoperire a salariilor din taxe şi comisioane încasate, precum şi gradul de
acoperire a cheltuielilor operaţionale din taxe şi comisioane au scăzut pe parcursul celor 4 ani
analizaţi, observându-se acoperirea aproape integrală a cheltuielilor operaţionale din taxe şi
comisioane doar în anul 2008 şi 2009. Se constată aşadar că în anul 2010 şi 2011 banca este
dependentă de veniturile din dobânzi, dependenţă care poate fi periculoasă pentru că acestea sunt
cele mai instabile, ele depinzând de variaţia dobânzii pe piaţă şi de o multitudine de alţi factori.
2.3.2 Indicatori de profitabilitate şi rentabilitate
1) Rata rentabilitatii financiare =
PnCapital . propriu × 100
2008 :
1 .353 .484 . 233 , 004 .396 . 893. 616 , 00 × 100 = 30,78 %
2009 :
792 .055 . 0534 . 454 . 010 .680,00 × 100 = 17,49 %
2010 :
500 .589 . 835 4 .598 .545 . 942 ×100 = 10,88 %
2011:
465 .265 .3684 .734 . 953 .145 ×100 = 9,82 %
Rata rentabilitatii financiare ( ROE)
Limite : < 4 % rating (1)
4 - 5,9 % rating (2)
6 - 7,9 % rating (3)
8 - 10,9 % rating (4)
>_ 11 % rating (5)
39
Page 40
Majorarea indicatorului din 2008 până în 2009 înseamnă o descreştere a profitabilităţii însă şi
creşterea riscului asumat pentru că valorile înregistrate sunt mult peste intervalul optim de 10-12%.
Totodată, această descreştere semnifica şi o descreştere a gradului de capitalizare. Din 2010 până în
2011 se observă însă o descreştere a rentabilităţii financiare.
2) Rata rentabilitatii economice =
PnActive . totale × 100
2008 :
1 .353. 484 .233 , 0049 . 239 .620 . 762, 00 × 100 = 2,75 %
2009 :
792 .005 . 05346 . 573 .658 . 395 × 100 = 1,70 %
2010 :
500 .589 . 83547 . 494 .119 .031 × 100 = 1,05 %
2011:
465 . 265 .36848 . 027 . 709. 809 × 100 = 0,97%
Rata rentabilitatii economice ( ROA)
Limite : < 0,6 % rating (1)
0,6 - 2,9 % rating (2)
3 - 3,9 % rating (3)
4 - 4,9 % rating (4)
>_ 5 % rating (5)
Observăm că rentabilitatea economică sau generală este în descreştere în 2011 faţă de 2008
ceea ce denotă un semnal negativ, dar poate indica de asemenea o politică de plasamente foarte
40
Page 41
agresivă a băncii, ceea ce presupune asumarea de riscuri mari. În 2011 însă, observăm o evoluţie
descrescătoare a acestui indicator, fapt care ne arată că banca întâmpina dificultăţi în realizarea
veniturilor.
3) Efectul de parghie =
Active . totaleCapital . propriu
2008 :
49 . 239 .620 . 762, 004 .396 . 893 .616 ,00 = 11,20
2009 :
46 . 573 .658 . 3954 . 454 . 010. 680 = 10,46
2010 :
47 . 494 .119 .0314 .598 .545 .942 = 10,32
2011 :
48 .027 .709. 8014 .734 .953 . 145 = 10,14
Se observă o scădere semnificative a acestui indicator în anul 2009 faţă de 2008. Aceasta
deteriorare a efectului de multiplicare a capitalului o putem pune pe seama scăderii rentabilităţii
financiare.
4) Rata profitului net =
PnVT × 100
2008 :
1 .353. 484 .233 , 0017 . 688.508 .890 ,00 × 100 = 7,65 %
2009 :
792 .055 . 05316 . 476 .717 . 325,00 × 100 = 4,73 %
41
Page 42
2010 :
500 .589 . 83519 . 038.922 .118 ×100 = 2,63 %
2011 :
465 . 265 .36821 .534 . 729 .448 ×100 = 2,16 %
5) Rata utilizarii activelor (RUA) =
VTActive . totale × 100
2008 :
17 . 688. 508 .890 , 0049 . 239 .620 . 762, 00 × 100 = 35,92 %
2009 :
16 .476 .717 .325,0046 .346 .266.319,00 × 100 = 35,55 %
2010 : × 100 = 40,09 %
2011: × 100 = 44,84 %
Observăm o uşoară reducere a ratei profitului net în 2009 faţă de 2008 (37 procente) în
timp ce rata utilizării activelor a crescut pe parcursul celor 2 ani consecutivi. Această creştere din
urmă evidenţiază creşterea ponderii activelor generatoare de venit în totalul plasamentelor.
6) Dobanda neta marginala sau marja neta de dobanda (NIM)
=
Venitui .nete .din .dobanziActive . generatoare .de .venituri
×100
2008 :
1. 564 . 076 .36232 .924 .705 . 043 × 100 = 4,75 %
42
.03147.494.119.11819.038.922
.80148.027.709
.44821.534.729
Page 43
2009 :
1 .648 .292.15734 . 563 .819 . 014 × 100 = 4,77 %
2010 :
1 .784 .357 .74237 . 635.826 .354 × 100 = 4,74 %
2011:
1 . 844 .412. 93339 .357 .763 .156 × 100 = 4,68 %
Dobânda netă marginală, că orice indicator marginal are o relevanţă deosebită pentru că
indica cu cât cresc veniturile nete din dobânzi la creşterea cu 1 procent a activelor generatoare de
venit. Indicatorul este în creştere şi are valori cuprinse între 3-10%, ceea ce indică poziţia
consolidată pe piaţă a băncii, o bună corelare între activele şi pasivele bancare, creşterea
profitabilităţii, dar şi creşterea riscurilor asumate.
2.3.3 Indicatorii de structura a veniturilor si cheltuielilor bancare
1) Ponderea veniturilor din dobanzi in total active = Venituri . din .dobanzi
Total .active × 100
2008 :
3. 705 .844 .76949 . 239 .620 . 762 × 100 = 7,53 %
2009 :
4 . 103. 753 .24546 . 573 .658 . 395 × 100 = 8,81 %
2010 :
3.676 . 362. 99447 .494 .119 .031 × 100 = 7,74 %
43
Page 44
2011 :
3 .542 . 489 .52740 . 027 . 709. 809 × 100 = 8,85 %
2) Ponderea veniturilor din alte surse decat dobanzile in total active =
Venituri . din . alte . surseTotal .active
2008 :
1. 193. 457 . 60849 . 239 .620 . 762 ×100 = 2,42 %
2009 :
1 .202 .190 .64046 . 573 .658 . 395 ×100 = 2,58 %
2010 :
1. 308 .478 .836 47 .494 .119 .031 × 100 = 2,75 %
2011 :
1 . 463 .674 .63440 .027 . 709. 809 × 100 = 3,66 %
Observăm creşterea ponderii veniturilor din dobânzi şi reducerea ponderii veniturilor din alte
surse (care ar fi fost mult mai stabile şi care nu prezintă risc pentru banca).
3) Rata cheltuielilor cu dobanzile fata de total active = Chelt . cu . dobanzi
Total . active
2008 :
2. 141.768 .40749 . 239 .620 . 762 ×100 = 4,35 %
2009 :
2. 455 . 461 .08846 . 573 .658 . 395 × 100 = 5,27 %
44
Page 45
2010 :
1 .340 . 381. 58347 .494 .119 .031 × 100 = 2,82 %
2011:
1 .263 . 550. 870 48 .027 . 709 .809 × 100 = 2,63 %
Evoluţia indicatorului prezintă o descreştere a cheltuielilor cu dobânzile în total active în
anul 2011-2010 , faţă de 2009 -2008 .
2.3.4 Indicatoti de apreciere a calitatii activelor
1) Ponderea provizioanelor pentru riscul de credit in totalul creditelor:
Pr ovizioaneCredite . totale × 100
2008 :
456 . 000 .00032 .264 . 000 . 000 × 100 = 1,41 %
2009 :
1. 062 .000 . 00033 .249 . 000 .000 × 100 = 3,19 %
2010 :
1. 564 .000. 00035 .278 . 000 .000 × 100 = 4,43 %
2011 :
2 .102 .000 .00037 .843. 000 . 000 × 100 = 5,55 %
45
Page 46
Această evoluţie ascendenta a provizioanelor de risc în totalul creditelor semnifică o
creştere a ponderii creditelor neperformante şi a celor restante , respectiv o evoluţie negativă a
acestui indicator în ceea ce priveşte profitabilitatea băncii.
2) Ponderea creditelor totale in total active :
Credite . totaleTotal . active ×100
2008 :
32 .264 . 000 .00049 .239 .620 .762 ×100 = 65,52 %
2009 :
33 .249 . 000 .00046 . 346 . 266. 319 × 100 = 71,74 %
2010 :
35 .278 . 000 . 000 47 . 494 .119. 031 × 100 = 73,58 %
2011 :
37 . 843. 000 . 000 48 . 027 . 709. 809 × 100 = 78,79 %
Creşterea ponderii plasamentelor în credite în total active semnifică o creştere a riscului
asumat şi explică rentabilitatea ridicată înregistrată prin orientarea de risc a băncii. Totodată,
acest indicator oferă informaţii şi despre lichiditate, aşa cum vom vedea în continuare, iar
creşterea ponderii creditelor care constituie plasamentele cel mai puţin lichide înseamnă de fapt
reducerea lichidităţii băncii.
2.3.5 Indicatorii de lichiditate si solvabilitate
3) Lichiditatea creditelor : Credite
Surse . atrase × 100
46
Page 47
2008 :
32 .265 . 000 .00054 .088 .069 .860 × 100 = 59,65 %
2009 :
33 .249 . 000 .00050 .128 . 315.883 × 100 = 66,32 %
2010 : × 100 = 67.96%
2011 : × 100 = 70,05 %
Acest indicator arata gradul de lichiditate al creditelor, respectiv capacitatea de
rambursare a acestora, creditele fiind apreciate cu un grad de lichiditate redus. Nivelul său ridicat
şi, în general, în creştere în anul 2009 faţă de anul 2008 indică o lichiditate activa scăzută.
4) Lichiditatea activelor lichide sigure = Active . lichide . sigure
Total . active × 100
2008 :
14 . 254 . 499 .24149 . 239 .620 . 762 ×100 = 28, 95 %
2009 :
9 .846 . 200 .08346 . 573 .658 . 395 ×100 = 21,14 %
2010 :
10 .037. 940 .09347 .494 .119 .031 × 100 = 21,13 %
2011 :
9. 402.486 .828 48 .027 .709. 801 × 100 = 19,58 %
47
.35451.912.012
.00035.278.000
.11254.022.197
.00037.843.000
Page 48
În rândul acestui indicator de apreciere a lichidităţii bancare se observă o modificare de
mare amploare mărimea indicatorului fiind la o distanţare în anul 2009 faţă de 2008, iar în anul
2010 faţă de 2009 nu se observă o modificare de mare amploare mărimea indicatorului fiind
foarte apropiată . În anul 2011 faţă de 2010 însă se observă scăderea ponderii activelor lichide în
total plasamente, ceea ce constituie un semnal de alarmă pentru banca în privinţa lichidităţii.
Indicatorii de solvabilitate:
a)
Capital . propriuTotal . active × 100
2008 :
4 .396 .893 .61649 . 239 .620 . 762 × 100 = 8,92 %
2009 :
4 . 454 . 010. 680 46 . 573 .658 . 395 ×100 = 9,56 %
2010 :
4 . 598 .545 . 94247 . 494 .119 . 031 × 100 = 9,68 %
2011 :
4 .734 .953 . 14548 . 027 . 709. 809 × 100 = 9,86 %
Capitalul propriu constituit acoperă totalul plasamentelor în proporţie de circa 9-10%,
deci banca prezintă o situaţie bună în privinţa solvabilităţii, fapt anticipat şi din rezultatele
înregistrate pentru indicatorii de eficienţă şi de performanţă şi rentabilitate, unde apreciam că
nivelul ridicat al profitului brut şi net înregistrat va atrage o capitalizare a acestuia şi o creştere a
nivelului absolut înregistrat de capitalul propriu al băncii, aşa cum se observă şi din bilanţ.
b)
Capital . propriuCredite × 100
48
Page 49
2008 :
4 .396 . 893 .61632 .265 . 000 .000 × 100 = 13,62 %
2009 :
4 . 454 .010 .68033 .249 . 000 .000 × 100 = 13,39 %
2010 :
4 . 598. 545 .94235 .278 . 000 . 000 × 100 = 13,04 %
2011 :
4 . 734 .953.145 37 .843. 000 . 000 × 100 = 12,51 %
Acest indicator arata modul de acoperire a activelor cele mai riscante prin capitaluri
proprii de către banca în cei trei ani analizaţi. Se observă în general menţinerea gradului de
acoperire (cu o uşoară descreştere în anul 2011 faţă de 2010), deci nu avem risc de solvabilitate.
c)
Capital . propriuSurse . atrase × 100
2008 :
4 .396. 893 .61654 .088 .069 .860 × 100 = 8,13 %
2009 :
4 .454 .010 . 68050 .128 . 315. 883 × 100 = 8,88 %
2010 :
4 .598 .545.94251 .912 .012.354 × 100 = 8,86 %
2011:
4 . 734 . 953 .14554 . 022. 197 . 112 × 100 = 8,76 %
49
Page 50
Acest indicator exprima raportul dintre fondurile proprii ale acţionarilor şi resursele
atrase de bancă de pe piaţa prin depozite şi împrumuturi. Raportul este în favoarea resurselor
proprii, care nu comportă costuri sau presupun costuri mai mici decât cele suportate pentru
resursele atrase de pe piaţă, deci cheltuieli mai mici, profit mai mare şi o bună solvabilitate a
băncii analizate.
d) Norma de solvabilitate ( ind. de adecvare a capitalului)
Capital . propriuExpunere . neta . la . risc × 100
2008 :
4 . 396 .893 . 61665 .556 . 409 . 592 , 4 ×100 = 6,7 %
2009 :
4 . 454 . 010 . 68065 . 962. 782. 797 × 100 = 6,75 %
2010 :
4 .598.545 . 94266 .021. 644 . 563 ×100 = 6,97 %
2011 :
4 .734 .953 . 14566 . 204 .563 . 642 ×100 = 7,15 %
Norma de solvabilitate se încadrează în limitele impuse de 8 şi respectiv 12 % , ceea ce
arată că banca nu are probleme de solvabilitate.
CONCLUZII
Având în vedere noul statut al României, de membru cu drepturi depline al Uniunii
50
Page 51
Europene, dar şi contextul generat de criza financiară internaţională, BNR a acţionat, împreună
cu alte autorităţi române, în sensul coordonării şi integrării politicilor naţionale în cadrul de lucru
european.
Evoluţia mediului economic internaţional a fost marcată în anul 2007 de evenimente cu
impact destabilizator asupra mediului bancar şi a pieţelor de capital, care au culminat cu criza
creditelor ipotecare ,,subprime” în Statele Unite.
Această criză a apărut ca urmare a unei lichidităţi excesive, a unei rate scăzută de
rentabilitate a fondurilor, a plasării fondurilor în instrumente financiare cu rentabilitate crescută
şi implicit cu risc crescut, a asigurării insuficiente împotriva riscurilor.
Odată cu manifestarea crizei economice mondiale în rândul ţărilor europene, sistemul
bancar românesc este expus şi el reacţiilor directe sau indirecte ale crizei. Astfel că instituţiile de
credit din sistemul bancar românesc nu mai au un rol majoritar în creditarea companiilor, dar
rămân principala sursă în cazul populaţiei. Creditarea s-a orientat către IMM-uri precum şi către
companiile care activează în domeniul comerţului şi al serviciilor.
Regulamentul nr. 11din 2008 al BNR privind creditarea populaţiei a creat condiţii pentru
trecerea de la credite cantitative la credite calitative. Nu se mai caută creditarea cu orice preţ,
băncile încep să ia în considerare calitatea creditelor şi nu volumul creditelor.
Se poate remarca faptul că managementul unor instituţii bancare, speriat de ceea ce s-a
întâmplat pe plan mondial şi de repercursiunile crizei financiare, a devenit chiar mai exigent
decât recomandările Băncii Naţionale. În acest context economic şi financiar, în care produsele
bancare cunosc un oarecare regres în ce priveşte dezvoltarea lor, considerăm că unul dintre
produsele care are şanse să se dezvolte în continuare este cardul.
Putem concluziona că:
- evoluţia creditării interne va depinde tot mai mult de capacitatea băncilor de a atrage resurse de
pe plan intern; procesul de creditare trebuie continuat pe baze de prudenţialitate deoarece
riscurile din activitatea de creditare, în aceste condiţii de incertitudine economică, se pot
amplifica de la o perioadă la alta;
- băncile trebuie să descopere noi oportunităţi de creditare care să funcţioneze şi în
această perioadă de criză, contribuind la ieşirea din impasul creat. Ca şi oportunităţi de creditare
recomandăm: IMM-urile şi firmele care se finanţau până în prezent pe plan extern; populaţia cu
un grad mare de solvabilitate; societăţile prin care se derulează proiecte de infrastructură.
51
Page 52
C Pentru asigurarea viabilităţii unei instituţii bancare, managementul bancar trebuie să
monitorizeze atât performanţa instituţiei bancare, respectiv profitabilitatea bancară, cât şi riscul
de lichiditate. Între profitabilitate şi lichiditate bancară există o strânsă interdependenţă, de
capacitatea băncii de a crea lichidităţi si de capacitatea de plasare a acestora pe piaţă depinzând şi
profitabilitatea instituţiei bancare.
Pentru limitarea impactului crizei financiare asupra economiei româneşti şi implicit
asupra sistemului bancar, considerăm că sunt necesare crearea următoarelor premise:
- Luarea constantă a unor măsuri prudenţiale şi administrative de către BNR astfel încât să
tempereze creşterea creditului neperformant acordat sectorului privat şi susţinerea creditării în
monedă naţională în detrimentul celei în valută.
- Situarea rezervelor minime obligatorii la un nivel ridicat permite ajustarea graduală a
lichidităţii din sistemul bancar, în funcţie de evoluţia condiţiilor de piaţă.
- Menţinerea raportului creanţe/restante şi îndoielnice/capitaluri proprii la un nivel redus.
- Menţinerea nivelului garantat al depozitelor (pe persoană şi pe bancă) constituite la
instituţiile de credit la o valoare care să încurajeze atragerea de depozite atât de la persoane fizice
cât şi de la persoane juridice, precum şi în scopul evitării panicii, care odată instalată ar duce la
retragerea masivă a sumelor depozitate în sistemul bancar.
- Modificarea normelor privind provizionarea, pentru a continua procesul de restructurare sau
reeşalonare a creditelor neperformante (în prezent, potrivit normelor actuale, nu pot fi ajutaţi
clienţii în cazul unor restructurări sau reeşalonări, fără ca banca să aibă probleme privind
profitabilitatea şi solvabilitatea). Păstrarea actualului nivel de provizioane afectează lichiditatea
şi profitabilitatea şi indicatorii de prudenţialitate ai băncii.
- O măsură eficientă anticriză o reprezintă diminuarea ratelor dobânzilor de politică
monetară şi contribuirea la creşterea investiţiilor.
România trebuie să-şi adapteze politicile macroeconomice la noul context creat de criza
financiară internaţională, astfel că vulnerabilitatea economiei româneşti faţă de turbulenţele
financiare internaţionale implică necesitatea recalibrării mix-ului de politici economice
înconcordanţă cu provocările generate de acestea. O asemenea reechilibrare a pachetului de
politici macroeconomice vizează în primul rând reducerea treptată a deficitului de cont curent,
52
Page 53
dezechilibrul extern reprezentând principala sursă de vulnerabilitate a economiei faţă de
restrângerea lichidităţii şi de deteriorarea pieţei financiare internaţionale.
Putem afirma că o economie puternică, stabilă şi viabilă duce automat la existenţa unui
sistem bancar solid şi performant.restere
BIBLIOGRAFIE
http://www.ziare.com/articole/criza+bancara
http://www.business24.ro/articole/criza+bancara
http://www.capital.ro/pagina-subcategorii/sectiune/criza.html
53