INFECTIILE CHIRURGICALE LOCALIZATE

INFECTIILE CHIRURGICALE

LOCALIZATE

DRAGOS SERBANDAN DUMITRESCU

Generalitati Infectia reprezinta ansamblul tulburarilor functionale si

al modificarilor lezionale , locale si sistemice produse de reactia organismului la patrunderea si inmultirea germenilor patogeni.

Caracteristicile infectiei chirurgicale:- focarul infectios este, de regula, evident la examenul

clinic;- etiologie polimicrobiana, cu formare de puroi;- caracter invaziv prin difuziunea germenilor patogeni

din focarul infectios in regiunea respectiva sau in tot organismul;

- focarul infectios necesita tratament chirurgical prin incizie, debridare, drenaj.

GeneralitatiCauzele determinante sunt reprezentate de germenii infectiosi ce

provin fie din mediul exterior, fie din flora proprie a bolnavului.

Factorii favorizanti: factorii generali sunt reprezentati de unele stari patologice

congenitale sau dobandite, de varstele extreme, de scaderea rezistentei organismului;

factorii locali ce pot favoriza infectii sunt: - traumatisme severe; - piele si haine murdare ce vin in contact cu diferite plagi; - tulburari circulatorii; - corpi sau materiale straine din plaga; - tehnica chirurgicala incorecta; - durata mare a operatiei; - tuburi de dren; - zdrobiri de tesuturi;

GeneralitatiClasificare: Dpvd evolutiv:- acute: evolueaza rapid, cu debut brusc, semne clinice

generale zgomotoase si necesita tratament de urgenta (celulita, flegmon, gangrena gazoasa, fasceita necrozanta);

- cronice, prezinta o simptomatologie mai stearsa;

Dupa intinderea fenomenelor inflamatorii:- limitate (abces, furuncul, hidrosadenita);- difuze (celulita, flegmon, fasciita);- generalizate (septicemia, septicopioemia);

Dupa profunzimea leziunilor:- superficiale (supraaponevrotice);- profunde.

GeneralitatiSemne clinice:a) Semnele locale:- roseata (rubor), expresie a vasodilatatiei locale;- caldura (calor), urmare a vasodilatatiei si activarii fluxului sanghin;- tumefactia (tumor), rezultat al exudatului lichidian si a diapedezei

leucocitare, cu producerea de puroi;- durerea (dolor), produsa prin excitarea terminatiilor nervoase;- lezarea functiei segmentului respectiv (functio laesa);

b) Semne regionale:- limfangita reticulara sau tronculara;- adenita sau adenoflegmon;

c) Semne generale, in raport cu gravitatea infectiei:- ascensiunea termica;- frisonul;- tahicardia;- alterarea starii generale.

GeneralitatiDiagnostic paraclinic: Leucocitoza (poate depasi 12000-15000/mmc), cu neutrofilie (85-

95%) si devierea la stanga a formulei Arneth; mai rar, normoleucocitoza sau chiar neutropenie

Probe biologice de inflamatie: VSH, Fb, CRP cu valori crescute; Cercetarea puroiului: - macroscopic: poate aduce informatii utile despre etiologie

(pneumococ – verzui, stafilococ – inodor, alb, cremos, streptococ – fluid, anaerobi – fluid, cenusiu-murdar, urit mirositor)

- bacterioscopia directa (coloratii Gram, albastru de metilen)- cultura cu antibiograma: identificarea agentului patogen si a

sensibilitatii la antibiotice Hemocultura: pozitivarea hemoculturii semnifica diseminarea

infectiei, cand germenii izolati sunt aceeasi cu cei din focar evaluarea statusului biologic: dozari ale ureei, creatininei, glicemiei,

transaminazelor, amilazemiei – pot fi alterate examenul sumar de urina: posibil cresterea densitatii urinare, cilindri

hialini sau granulosi explorari imagistice, in localizarile profunde (ultrasonografia, CT, RMN)

GeneralitatiEvolutie si complicatii: evolutia infectiilor se face, de obicei, spre agravare, cu afectarea

tesuturilor din jur sau cu tendinta la generalizare; vindecarea spontana se obtine foarte rar; complicatii:- extensii locale;- distrugeri de tesuturi vecine cu aparitia de hemoragii, tulburari

neurologice, miozite, osteite, osteomielite;- septicemii, septicopioemii- metastaze septice

Tratament:a) profilactic: evitarea traumatismelor; tratarea corecta a plagilor sau altor traumatisme capabile sa produca

infectii; respectarea regulilor de asepsie si antisepsie in interventiile operatorii; igiena pielii, antibioterapie;

Generalitatib) medical: rol adjuvant si se poate aplica atat inainte cat si dupa tratamentul

chirurgical: - revulsii locale cu gheata sau antiseptice; - antibioterapie; - vaccinoterapia nespecifica; - tratament simptomatic: analgetice, antipiretice;Antibioterapia curativa: ATB pot fi:- bactericide (distug germenii) – grupa Javetz I - bacteriostatice (inhiba multiplicarea lor) – grupa Javetz II Asocierea a 2 sau mai multe ATB poate avea efect sinergic (se

potenteaza unul pe altul), antagonic (efect mai mic decat suma efectelor izolate) sau indiferent

Alegerea ATB: conform antibiogramei (ideal)/ ATB bactericide cu spectru larg (cefalosporine de gen. III, IV)/ asocieri de ATB bactericide cu efect sinergic (ex. Peniciline sau cefalosporine+aminoglicozide)

Calea de administrare: orala (tranzit intestinal normal, toleranta digestiva buna)/intramuscular/intravenos

Generalitatic) chirurgical: este cel de baza si are drept obiective evacuarea puroiului

si oprirea extensiei infectiei; pentru tratarea focarului, in raport cu natura si gravitatea

infectiei se executa:- incizii in zona de infectie care trebuie sa fie largi, in raport

cu localizarea colectiei si formatiuniile anatomice vecine;- contraincizii;- debridarea tesuturilor ce formeaza septuri cu indepartarea

celor mortificate si trasformarea colectiei intr-o cavitate unica;

- excizia tesuturilor necrozate sau gangrenate, pana in tesut sanatos;

- spalarea cavitatii restante cu solutii antiseptice;- drenaj;- pansament.

Abcesul cald colectie purulenta localizata, care

evoluaza cu semnele clinice cardinale ale inflamatiei (tumor, rubor, calor, dolor, functio laesa);

Clasificare:a) superficiale, accesibile examenului clinic;b) profunde, localizate la nivelul diferitelor

organe; Poarta de intrare: - solutie de continuitate la nivel cutanat

(plaga, intepatura, escoriatie)- diseminare limfatica/hematogena (mai ales

in cazul abceselor profunde, viscerale) Agentul etiologic:a) germeni piogeni (stafilococ-80%,

streptococ, gram negativi, anaerobi);b) substante chimice iritante sau necrozante

injectate intramuscular (iod, nitrat de argint, solutii hipertone)

factori favorizanti: tare metabolice, diabet, alcoolism, casexie;

AbcesulAnatomie patologica:a) cavitatea neoformata, alcatuita din 3

straturi:- intern (“membrana piogena”): fibrina,

leucocite, germeni piogeni;- intermediar: tesut conjunctiv tanar, cu vase de

neoformatie;- exterior: tesut conjunctiv scleros si infiltrat

inflamator, “bariera fiziologica” impotriva extindarii supuratiei;

b) continut: puroi, alcatuit din polimorfonucleare, limfocite, microbi, resturi tisulare necrozate;

- aspect variabil in functie de agentul etiologic:- gros, cremos, inodor – in infectiile stafilococice;- fluid, sero-purulent - in infectiile streptococice;- albicios, fluid, cu miros de “varza acra” - in

infectiile cu E. coli;- cenusiu, murdar, fetid, cu gaze – in infectiile cu

anaerobi.

AbcesulSemne clinice:a) generale: sindrom toxico-septic

(febra 39-40ºC, frison, curbatura, anorexie);

b) locale:- formatiune relativ bine delimitata,

inconjurata de o zona de edem, cu semnele clasice ale inflamatiei prezente;

- fluctuenta: semn patognomonic de colectie lichidiana, apare in 2-4 zile de la debut, prin ramolirea zonei centrale;

- atentie la “falsa fluctuenta” a unor mase musculare (fesa) sau pulpei degetelui;

- fluctuenta nu se percepe in colectiile profunde;

AbcesulEvolutie clinica stadiala:1. Faza presupurativa (1-2 zile)- durere locala intensa, accentuata nocturn si de pozitia decliva a

membrului afectat- tegumente rosii, calde edematiate- febra, frison, alterarea starii generale2. Faza supurativa (abcedare): zilele 2-5 - durerea scade usor in intensitate, caracter de tensiune, devine

pulsatila;- formatiunea creste progresiv in dimensiuni si prin ramolire

centrala devine fluctuenta;- tegumentele supraiacente devin livide si se subtiaza central;- febra oscilanta, de tip septic3. Faza de fistulizare (zilele 6-8)- fistulizare prin erodarea tegumentelor, cu evacuarea partiala a

puroiului si ameliorarea semnelor generale;- in absenta tratamentului – supuratie cronica (sfacelurile si puroiul

nu se pot evacua in totalitate spontan)

AbcesulExplorari paraclinice:- sindrom biologic inflamator: VSH, Fb,

CRP, leucocitoza cu neutrofilie si deviere la stanga a formulei leucocitare;

- ex. bacteriologic al puroiului (frotiu si cultura cu antibiograma) cu identificarea germenului si a sensibilitatii la antibiotice;

Diagnostic diferential:- flegmonul (supuratie difuza);- abcesul rece (tbc) reincalzit

(suprainfectat);- hematomul posttraumatic;- chist sebaceu infectat;- tumori benigne (lipoame, limfangioame)

sau maligne (sarcoame, neoplasme cu evolutie rapida);

AbcesulEvolutie si complicatii: in absenta tratamentului, tendinta de fistulizare spontana la

exterior sau in organele vecine; complicatii locale: limfangita, adenita regionala; complicatii sistemice: diseminare septica la distanta (septicemie,

metastazare septica la nivelul altor organe).

Tratament:a) general: antibiotice, analgezice, antitermice, reechilibrare hidro-

electrolitica si metabolica;b) local: in faza de constituire: revulsive aplicate local; dupa aparitia fluctuentei, tratament chirurgical:- incizie in zona de maxima fluctuenta, suficienta pentru a asigura un drenaj larg al cavitatii;- evacuarea puroiului (cu prelevare pentru antibiograma), debridarea tesuturilor necrotice;- lavaj cu solutii antiseptice (apa oxigenata, cloramina), mesaj;

AbcesulForme clinice particulare:Abcesul in “buton de camasa”:- format din 2 cavitati, una superficiala si una profunda

(subaponevrotica), ce comunica printr-un traiect;- interventia chirurgicala trebuie sa asigure rezolvarea ambelor

cavitati (incizie, drenaj);

Abcesul in “bisac”:- strangularea cavitatii intr-un anumit punct printr-o formatiune

puternica (ligament);- tratament chirurgical: incizii, contraincizii, drenaj;

Abcesul de “fixatie” (de interes istoric):- mijloc terapeutic in cazul unor infectii generale; - injectarea unor substante aseptice in tesuturi, care produc

necroza si ascensiunea termica;

Staficolocii cutanate

1. Foliculita

2. Furunculul

3. Furunculul antracoid

4. Hidrosadenita

Foliculita definitie: inflamatia foliculului pilos; etiologie: stafilococul auriu, germen prezent pe

tegumente, mai ales la nivelul ostiilor canalelor glandelor sebacee;

factor favorizant: microtraumatisme locale ce determina mici solutii de continuitate;

Semne clinice: evolutie stadiala: hiperemie-abcedare-fistulizarea) initial:- mica zona hiperemica centrata de firul de par- prurit moderat;b) in evolutie: - microabces centrat pe firul de par;- edem supraiacent micii colectii;- bombeaza la exterior formand o flictena- evolutie catre fistulizare, eliminandu-se puroiul

impreuna cu firul de par;c) in final: cicatrizare cu microcicatrice scleroasa;

Foliculita Afectiune cu caracter recidivant, cu extindere

regionala,foliculii pilosi infectandu-se unii de la altii. Localizare frecventa in zonele cu pilozitate crescuta:

scalp, fata –la brbati, membre, fata dorsala a degetelor, zona pubiana)

Tratament:a) conservator:

b) vaccin antistafilococic sau autovaccin in cazurile rebele si recidivante.

• igiena locala• epilare cu penseta• badijonare cu antiseptic a suprafetei epilate• posibil raze UV

Furunculul infectie necrozanta care afecteaza foliculul pilos si glanda

sebacee adiacenta; etiologie: stafilococul auriu; factori favorizanti: - igiena precara a tegumentelor, seboreea, acneea;- iritatii mecanice ale pielii (guler tare, grataj), care creaza mici

solutii de continuitate;- terenul biologic precar: diabet, avitanimoze, alcoolism, surmenaj;

Anatomie patologica:a) initial: mica tumefactie rosie-violacee, pruriginoasa, centrata pe firul de par,a) in evolutie: - pustula subepidermica cu evolutie catre profunzime (in 2-3 zile);- necroza foliculului pilos si a glandei sebacee asociate, cu aparitia

unei flictene superficiale- evolutie catre fistulizare, eliminand o serozitate purulenta- zona de necroza profunda (burbionul) se elimina catre ziua 8-9;c) vindecare prin cicatrizare catre ziua 10-12;

FuruncululSemne clinice:a) generale (in cazurile mai

severe): - febra (38-39ºC), cefalee,

anorexie, alterarea starii generale;

b) locale:- durere cu caracter de arsura,

prurit;- tumefactie conica, dura,

centrata pe un fir de parpustula subepidermica fistulizare eliminare burbion vindecare prin cicatrizare;

c) regionale: - limfangita reticulara, adenita

regionala;

FuruncululEvolutie si complicatii: tendinta la recidiva si cronicizare, starea septica prelungita poate

duce la amiloidoza renala; infectia cu germeni agresivi sau imunitatea deficitara poate duce

la aparitia urmatoarelor complicatii:a) loco-regionale:- limfangita, limfadenita, adenoflegmon;- tromboze venoase septice, embolii septice;- osteite, osteomielite de vecinatateb) generale:- embolizare septica si flegmoane la distanta (renale, pulmonare,

cerebrale, subfrenice)

Diagnostic diferential:- sancrul sifilitic: leziune dura, nedureroasa, la bolnavi cu reactii

serologice pozitive pentru sifilis;- pustula maligna (antrax): placard dur cu zona necrotica circulara,

inconjurata de microvezicule; in lichidul acestora poate fi identificat bacilul antraxului;

FuruncululForme clinice:1. Furunculul fetei: - forma “maligna” prin severitatea simptomatologiei si

complicatiilor posibile;- localizari: obraz, buza superioara, aripa nasului, pleoape;- sindrom toxico-septic sever;- edem difuz al fetei;- posibila extensie limfatica si vasculara a procesului septic

(favorizata de manevrele de stoarcere);- tromboza septica la nivelul venelor faciala, oftalmica, triunghiul

tirolinguofacial;- tromboza sinusului cavernos, cu evolutie posibil letala;2. Furunculoza:- stafilococie cutanata caracterizata prin aparitia simultana sau succesiva de multiple furuncule, prin contaminare din aproape in aproape;- status imunologic deficitar: tarati, diabetici;

FuruncululTratament:a) profilactic: igiena regiunilor piloase si evitarea microtraumatismelor;b) general: in cazurile grave si in localizarile faciale:- antibioterapie (initial, penicilina sau eritromicina, ulterior

conform antibiogramei);- analgezice, antitermice, corectarea tarelor (diabet,

anemie);- vaccinoterapie in cazurile rebele, recidivante;c) local: conservator, in faza congestiva: badijonari cu solutii

antiseptice, fizioterapie (ultrasunete, infrarosii); chirurgical, in faza de abcedare: incizie, debridare,

evacuarea burbionului, dirijarea cicatrizarii; furunculul fetei nu se incizeaza;

Furunculul antracoid (carbuncul)

forma grava, caracterizata prin aglomerarea de furunculi intr-o zona delimitata;

bolnavi tarati, diabetici, malnutriti, imunodeprimati; aspect clinic asemanator antraxului; localizare: ceafa, spate, fata dorsala a degetelor;

Anatomie patologica:- necroza masiva a dermului, cu formarea unei cavitati purulente

rezultate din confluarea a mai multe burbioane;- placard cenusiu-brun, de pana la 5-6 cm, la nivelul caruia se afla

mai multe orificii fistuloase;

Semne clinice:a) generale: sindrom toxico-septic (febra 38-39ºC, frison, cefalee, anorexie, varsaturi);a) locale: in faza congestiva: placard rosu- violaceu, indurat, dureros,

edematiat, cu evolutie extensiva; in faza de supuratie (dupa 3-4 zile): la nivelul leziunii, apar

flictene multiple ce fistulizeaza succesiv, eliminand puroi si dopuri necrotice;

vindecare cu cicatrice cheloida, voluminoasa, mutilanta;

Furunculul antracoid (carbuncul)Tratament: profilactic, general si local, dupa aceleasi principii ca la furuncul,

dar cu urmatoarele particularitati: terapie generala mai intensa, pentru combaterea sindromului

toxico-septic; tratamentul chirurgical:- sub anestezie generala;- incizie “in cruce”, cu bisturiul electric;- decolarea celor 4 lambouri tegumentare, debridarea tesuturilor

necrotice (burbioane) si a tesutului grasos afectat;- “plombarea” plagii cu antibiotice.

Furuncul antracoid al cefei

Hidrosadenita- abces tuberos, boala Verneuil;- infectia acuta determinata de

stafilococul auriu a glandelor sudoripare;

- localizare: cel mai frecvent axilara, dar posibil si la nivelul areolei mamare, pube, labiile mari, regiunea anala;

Anatomie patologica:- leziune cu aspect de abces, cu

interesare primara a glomerulului glandei sudoripare;

- nu e centrata pe firul de par;- nu contine zona de necroza (spre

deosebire de furuncul)- evolutie stadiala: inflamare-

abcedare-fistulizare-cicatrizare vicioasa

HidrosadenitaSemne clinice:a) generale (de intensitate mica): febra,

frison, cefalee, anorexie;b) locale:- la debut: tumefactie profunda, dura,

nodulara, pruriginoasa, aderenta la piele;- perioada de stare: multiple tumorete

inflamatorii, in faze diferite de evolutie, care pot conflua si fistulizeaza prin mai multe orificii;

- vindecare cu cicatrice vicioasa;c) regionale:- trenee de limfangita, edem al bratului;- impotenta functionala a mb. superior,

fixat in semiabductie;

HidrosadenitaEvolutie:- catre extindere si fistulizare;- tendinta la cronicizare si recidive

frecvente;- rar, vindecare spontana, numai daca

nu a abcedat.

Diagnostic diferential:- adenita: situata mai profund, in tesutul

celulo-grasos;- furunculul, centrat pe foliculul pilos si

continand burbion;

HidrosadenitaTratament:a) In faza de constituire: - igiena locala riguroasa a axilei (radere, epilare)- revulsive locale (prisnite alccolizate)- antibiotice pe cale generala (oxacilina 3-4g/zi);- terapie antiinflamatorie (ultrascurte,roentgenterapie);

b) In faza de abcedare: - tratament chirurgical (sub anestezie locala): incizii paralele cu

pliurile de flexie axilare, evacuarea secretiei purulente, debridare, mesaj

c) In cazurile grave, cu sepsis masiv:- antibioterapie, vaccinoterapie;- excizia tegumentelor axilare, bogate in glande sudoripare, pentru

oprirea recidivelor;

Limfangita acuta inflamatie septica a vaselor si trunchiurilor limfatice, ce poate

acompania orice proces infectios, determinat de patrunderea in interiorul ei a unor germeni microbieni virulenti;

etiologie: stafilococ, streptococ (tropism limfatic deosebit), pneumococ, colibacili, etc.;

Poarta de intrare: - microtraumatisme (plagi, intepaturi, escoriatii)- procese septice la distanta (abcese, flegmoane –posibil vindecate

la momentul examinarii); fiziopatologie: mod de reactie a organismului la transportul

limfatic al germenilor;

Semne clinice:a) generale: sindrom infectios de intensitate variabila, care

acompaniaza procesul septic;b) locale: variabile, in functie de forma anatomo-clinica;

Limfangita acuta1. Limfangita reticulara: localizare la nivelul retelei limfatice superficiale a tegumentelor

adiacente leziunii; clinic: - linii fine, rosii, pe fond de hiperemie cutanata si edem;- presiunea zonei este dureroasa si face sa dispara temporar

hiperemia;

2. Limfangita tronculara: interesarea trunchiurilor limfatice ale retelei superficiale; primar (flora virulenta, plaga neglijata) sau secundar limfangitei

reticulare; clinic: - treneuri rosii rectilinii, paralele sau anastomozate, pe traiectul

trunchiurilor limfatice mari – ca “loviturile de bici”;- la palpare: cordoane indurate si dureroase;- directie centrifuga, intre leziune si ganglionii regionali;- adenita regionala prezenta;

Limfangita acuta3. Limfangita supurata: infectii cu germeni cu virulenta crescuta; clinic: cordoane rosii, indurate, dureroasa cu evolutie catre:- tromboza limfatica extensiva;- interesarea tesuturilor din jur (perilimfangita) si supuratie;

4. Limfangita gangrenoasa: infectii cu anaerobi sau mixte aerob-anaerobe, la bolnavi tarati; procesul sta la originea fasceitei necrozante; clinic:- semne generale intense;- local: decolarea a epidermului de derm flictene seroase sau

sero-sanguinolente false membrane supuratie de aspect gangrenos;

Limfangita acuta

Limfangita acuta acompaniind diferite procese patologice locale

Limfangita acutaTratament:

a) profilactic: atitudine corecta in plagi si infectii;

b) general: antibiotice, analgezice, antipiretice;

c) local: conservator: comprese Priesnitz locale cu substante

antiseptice; chirurgical, in limfangitele supurate si gangrenoase:

incizii, evacuarea colectiilor, lavaj cu antibiotice;

d) tratamentul infectiei cauzale;

Adenita acuta- inflamatia acuta a ganglionilor limfatici,

secundara unui proces de limfangita evidenta clinic sau cu evolutie stearsa;

Forme anatomo-clinice:1. Adenita acuta congestiva:- noduli unici/multipli, de consistenta crescuta,

volum variabil, durerosi spontan sau la presiune, mobilitate pastrata sau diminuata (periadenita);

- tegumente supraiacente nemodificate;

2. Adenita supurata (abcesul ganglionar):- complica evolutia unei adenite acute, cu

germeni virulenti, pe un teren tarat;- nodul marit de volum, dureros, aderent la

piele, fluctuent;- tegumente supraiacente intens hiperemice; Adenita

supurata

Adenita acuta3. Adenoflegmonul (perinodulopatia supurata): evolutia difuza si extensiva a unui

abces ganglionar, interesand mai multi noduli invecinati si tesutul celulo-grasos adiacent;

bloc inflamator pseudotumoral, indurat,dureros, aderent la tegument, cu zone fluctuente cu tendinta la fistulizare;

tegumente supraiacente intens hiperemice; impotenta functionala a segmentului respectiv; semne generale accentuate;4. Adenita fistulizata: eliminarea puroiului prin unul sau mai

multe orificii, cu remiterea partiala a simptomatologiei5. Adenita scleroasa: cicatrizare prin reparatie conjunctiva-

ggl mic, dur, scleros, arhitectura limfatica distrusaComplicatii:- eroziuni vasculare, cu hemoragii, tromboflebite septice de

vecinatate;- artrite, osteite, nevrite, flegmoane;- septicemii, localizari septice secundare;

Adenita acutaTratament:a) medical, in adenita acuta:- repaus (imobilizarea

segmentului afectat);- tratarea portii de intrare;- Antibioterapie, analgezice,

antitermice;

b) chirurgical, in adenita supurata si adenoflegmon:

- incizie, evacuare, debridare, drenaj, mesaj;

- antibioterapie conform antibiogramei din puroiul recoltat;

Erizipelul afectiune infecto-contagioasa produsa de streptococul beta-

hemolitic; cale de transmitere:- aeriana (prin picaturile Pflugge, de la purtatorii sanatosi sau

bolnavii de angina);- direct, prin obiecte contaminate; factori favorizanti: - solutii de continuitate cutanate: escoriatii, plagi cutanate;- tare organice: diabet, anemie; anatomie patologica:- in derm: serozitate abundenta ce umple spatiile

conjunctive;- in epiderm, reactia inflamatorie produce eritem si edem;

ErizipelulSemne clinice:a) generale:- debut brusc, cu frison violent

urmat de ascensiunea termica (40’C) si alterarea starii generale;

- in perioada de stare, febra in platou, tahicardie, oligurie, astenie;

b) locale:- placardul erizipelatos, mai clar in

centru, cu un burelet marginal ce se extinde excentric, serpinginos;

- pot apare flictene sero-sanghinolente sau supuratie in hipoderm;

ErizipelulExplorari paraclinice: - sindrom biologic inflamator: VSH, Fb, CRP, leucocitoza cu

neutrofilie;- albuminurie si uneori hematurie;

Dg. diferential: celulita dermite alergice eritemul de infectii flegmonul

Complicatii: locale (abcese, flegmoane, flebite, artrite, gangrene) regionale (limfangita, adenita) generale (endocardita, nefrita, reumatism, septicemii).

ErizipelulTratament: general:- antibioterapie (penicilina, eritromicina,

timp de 7-10 zile)- antitermice, antialgice;

local: - pansamente umede antiseptice; - incizii, evacuare, drenaj in zonele cu

supuratii;

Flegmonul inflamatie acuta a tesutului celular, caracterizata prin

difuziune, fara tendinta la delimitare si prin necroza masiva a tesuturilor interesate;

se dezvolta, de obicei, in tesutul celular subcutanat si in interstitiile conjunctive;

cauza determinanta cea mai frecventa este streptococul si mai rar stafilococul, anaerobii sau asociatiile de germeni;

cauzele favorizante:- plagi zdrobite, delabrante si afractuoase;- nerespectarea asepsiei si antisepsiei;- injectarea de substante vasoconstrictoare sau necrozante in

tesutul celulo-adipos;- tare organice (diabet, cancer, alcoolism, cardiopatii);- virulenta crescuta a germenilor;

FlegmonulAnatomie patologica: localizare:- supraaponevrotic, localizat in tesutul celular subcutanat;- subaponevrotic, in tesutul celular subaponevrotic dar si in

cel subcutanat;- profund, intereseaza tesutul celular din jurul unor organe;

macroscopic, flegmonul evolueaza in mai multe stadii:- invazie, in primele 1-2 zile, cu edem, serozitate fara puroi si

tesuturi cu tenta violacee;- inflamatie acuta, apare puroiul care nu este colectat si

incepe difuziunea;- necroza, apare supuratia cu puroi tipic, sanghinolent cu

necroza tesuturilor, aparitia sfacelurilor, ulceratii sau tromboze ale vaselor;

- reparatie, eliminarea tesuturilor necrozate si aparitia de cicatrici vicioase si tulburari functionale

FlegmonulSemne clinice:a) In perioada de invazie: predomina semnele generale – febra, frisoane, tahicardie,

anorexie, voma, oligurie; local, apare edemul inflamator, limfangita reticulara

perilezionala si adenita regionala; tegumentele sunt hiperemiate, calde, lucioase;

b) In perioada inflamatorie (zilele 2-4): general: stare generala alterata, cianoza buzelor, faciespamantiu; local: durerile devin insuportabile,

edemul se mareste, apar zone fluctuente +/- flictene cu continut sero-sanghinolent;

flegmon extensiv al mb. sup.

FlegmonulSemne clinice:

c) in faza de necroza (zilele 5-6): starea generala se poate agrava foarte mult, la bolnavii

netratati, cu instalarea socului toxico-septic si deces; la bolnavii tratati, starea generala se amelioreaza; local, supuratia diseca si disloca formatiuni anatomice,

producand necroza acestora si perforatia pielii cu eliminarea de secretii fetide si sfaceluri;

d) in stadiul de reparatie: semnele generale revin treptat la normal; local: eliminarea tuturor resturilor de tesuturi devitalizate cu

aparitia unor cicatrici vicioase si instalarea de tulburari functionale din partea formatiunilor interesate;

FlegmonulDiagnosticul diferential se face cu:- erizipelul flegmonos: are burelet marginal caracteristic;- gangrena gazoasa: starea generala este foarte alterata iar

local prezinta crepitatii;- osteomielita acuta;- seroame cu evolutie rapida;- celulita crepitanta neclostridiana;

Evolutie. Complicatii: fara tratament, evolutia este grava, in raport cu virulenta

germenului si rezistenta organismului; sub tratament se obtine vindecarea cu sau fara sechele; complicatiile sunt locale, regionale si generale:- locale: necroze cu distrugeri de tesuturi, hemoragii

secundare prin eroziuni vasculare, tromboflebite;- regionale: artrite, osteite, pleurezii, peritonite;- generale: septicemii, insamantari la distanta (endocardite);

FlegmonulTratament: profilactic: respectarea asepsiei-antisepsiei la injectii si

tratarea corecta a oricarei plagi; medical detine rol important si consta in antibioterapie,

sustinerea starii generale (analgetice, antipiretice, perfuzii) si vaccinoterapia nespecifica;

chirurgical (de baza):- indicat in faza de abcedare si contraindicat in faza de

invazie;- incizii largi in zona de maxima fluctuenta, debridari de

tesuturi cu excizia celor necrozate, drenaj multiplu si spalaturi cu solutii antiseptice.

flegmon fesier - incizat

FlegmonulForme anatomo-clinice: Flegmonul fesier: este cel mai frecvent intalnit si

reprezinta infectia tesutului celulo-adipos din zona fesiera.

Flegmonul ischio-rectal: reprezinta supuratia lojii ischiorectale, delimitata de ridicatorii anali, septul fascial, sfincterul anal si obturatorul intern si poate evolua bilateral.

Flegmonul perirectal superior, localizat in tesutul celulo-adipos din spatiul perirectal superior, delimitat de peritoneu, rect, ridicatorii anali si peretele pelvin.

Flegmonul perirenal, la nivelul tesutul celulo-adipos perirenal.

Flegmonul

Flegmon al degetului:a. faza de invazieb. faza de abcedarec. incizie, debridare chirurgicala

Flegmonul

Flegmon ischiorectal