indicii internationali final1.doc

Indicii bursieri internationali

Cuprins

3Introducere

4Indici pe piaa bursier american

4Familia de indici Dow Jones

9Familia de indici Standard & Poorss

10Ali indici ai pieei bursiere americane

12Corelaie Dow Jones Industrial Averge i S&P500

14Indici bursieri europeni

141.Indicii pieei bursiere britanice

152.Indici pieei bursiere germane

173.Indicii pieei bursiere franceze

19Indicii pieei bursiere japoneze

20Indici globali

21Cum s catigi fcnd predicii pe bursa american i investind la Bucureti

23Concluzii

24Comparaii intre diveri indici in perioada mai 2011 mai 2012

26Bibliografie

Introducere

Indicii bursieri reprezint medii aritmetice sau geometrice ale preurilor unui grup de valori mobiliare sau ale pieei bursiere n ansamblu, ponderate (funcie de volumul tranzaciilor, de valoarea nominal sau de pre) sau nu, calculate pentru a informa asupra evoluiei n timp i a tendinei preurilor bursiere pe o anumit pia, comparnd valoarea curent cu cea de baz (n general 100 sau 1.000) i se exprim n puncte sau procente.

Exista mai multe tipuri de indici bursieri, precum indicii compoziti, indicii sectoriali sau, in functie de metoda utilizata pentru determinarea nivelului lor, indici cu ponderare in functie de pret sau indici cu capitalizare bursiera.Indicii compoziti masoara performantele generale ale pietelor bursiere in ansamblul lor. Extinzand acest aspect, putem afirma ca ei reflecta intr-o oarecare masura ideile investitorilor in legatura cu situatia economica. Indicii compoziti sunt cei mai tranzactionati indici bursieri. Ei includ cele mai importante firme de pe pietele din intreaga lume. Vorbim aici despre indicele Dow Jones sau despre S&P 500, din America, despre DAX, din Germania ori despre FTSE 100, din Marea Britanie.

Indicii sectoriali sunt folositi pentru cuantificarea performantelor unor segmente specifice de pe piata. Dintre companiile care alcatuiesc acesti indici se numara cele din domenul financiar, cel de transporturi, de IT sau de telecomunicatii.

Notiunea de indice bursier se poate extinde chiar si la mai multe burse sau la multe regiuni geografice. Un exemplu in acest sens este indicele EAFE, care ia in calcul toate companiile foarte importante din statele si regiunile dezvoltate care apartin Europei, Australiei si Orientului Indepartat.

Pe langa aria sa de acoperire si domeniul de utilizare, indicii se mai pot clasifica si pentru a se determina nivelul lor. Din acest punct de vedere ne referim la indici cu ponderare in functie de pret, precum cunoscutul indice Dow Jones. Aceasta categorie are o unica variabila: pretul actiunilor care formeaza indicele. Astfel, marimea companiei nu este luata in considerare.Pe de cealalta parte, indicii cu capitalizare bursiera, precum cel de-al doilea indice ca importanta din America, S&P, iau in calcul nu doar pretul la care actiunile sunt cotate, ci si valoarea de piata a companiilor.Concluzionnd, indicii bursieri reprezint unul din cele mai interesante produse bursiere,

prin prisma avantajelor pe care le ofer investitorilor pentru folosirea ca suport al tranzaciilor bursiere sub forma contractelor, ct i sub aspectul capacitii de sintetizare a evoluiei pieei,n ansamblul su.

Printre cei mai de traditie indici bursieri sunt Dow Industrial Average, S&P 500, DAX sau FTSE 100. Primii doi dintre acestia sunt cei mai importanti indici din Statele Unite si poate cei mai importanti din lume, cel dintai fiind un indice cu capitalizare in functie de pret, iar cel de-al doilea fiind un indice cu capitalizare bursiera ( care prezinta avantajul pentru investitori de a dobandi expunerea la cateva sute dintre cele mai profitabile actiuni de pe piata, asta in urma unei singure tranzactii)Indici pe piaa bursier americanIndicii NYSE reprezint ponderea capitalizat ajustat prin aciuni free float i calculai

pe baza preului i a rentabilitii. Ei sunt publicai in fiecare zi de tranzacionare i transmii vanztorilor atunci cand NYSE este deschis.Familia de indici Dow Jones

Dow Jones este, istoric vorbind, primul indice bursier creat. El este i n prezent cel mai reprezentativ indice american i totodat cel mai cunoscut indice din lume. Denumirea indicelui, Dow Jones, provine de la numele celor doi creatori ai si, Charles Henry Dow i Edward Jones. Promovat iniial prin Customers Afternoon Letter, el este astzi calculat de editorii Wall Street Journal, de fapt continuatorii acelui ziar.n prezent, exist o ntreaga familie de indici Dow Jones: Pentru valorile industriale, Dow Jones Industrial Average (DJIA), Indicele Dow Jones Industrial

Average (DJIA), cunoscut i sub numele de DJ 30, a fost creat n anul 1986, la 26 mai, cuprinznd 12 aciuni din domeniul industrial; numrul lor crete la 20 n 1916 i rmne la 30 din 1928. n ziua de azi, cele 30 de titluri mpreun reprezint 20 30% din capitalizarea New York Stock Exchange. Din dorina de a-i conferi stabilitate, schimbrile n structura indicelui sunt fcute ct mai

rar posibil, iar atunci cnd totui sunt realizate ca urmare a unor modificri majore (gen fuziuni, achiziii) i n dorina de a pstra n componena sa cele mai reprezentative aciuni de pe piaa bursier american este revizuit structura ntregului indice. Din acest motiv, de obicei se procedeaz simultan la mai multe schimbri n componena indicelui.

Dintre titlurile aflate n componena indicelui la nceputurile sale, cu peste 100 de ani n

urm, pn n ziua de azi nu a mai rezistat dect General Electric. ntotdeauna pe parcursul existenei sale, n indicele Dow Jones au fost selectate mari nume ale industriei americane; unele dintre ele au fost eliminate la un moment dat, pentru a fi realese n componena indicelui civa ani mai trziu.n orice moment, cele 30 de componente ale indicelui Dow Jones Industrial Average (DJIA) reprezint n mod normal de la 25% pn la 30% din valoarea total de pia a aciunilor de pe bursele din SUA. Indicele nu reprezint n totalitate piaa SUA. Mai curnd este un indice de prim ordin, care reprezint companiile cele mai importante din sectoarele reprezentate la bursa de valori din SUA. Prin urmare,performana sa este strns corelat cu cea a indicilor ce conin sute sau mii de aciuni.Componentele selectate sunt ntotdeauna companii din SUA, lideri n industriile din care fac parte, deinute n mare msur de ctre un numr mare de investitori i cu lungi perioade de cretere susinut. De-a lungul istoriei sale, componentele indicelui Dow Jones Industrial Average (DJIA) au fost alese dintre aciunile listate la New York Stock Exchange, dei nu a existat niciodat o regul privind metodologia indicelui care s indice faptul c listarea pe NYSE este o cerin de eligibilitate. Abia

de la 1 noiembrie 1999 au fost adugate n componena DJIA aciuni de pe Nasdaq Stock Market (Intel Corp. i Microsoft Corp.).

Acest indice este price weighted insemnand ca, cu cat pretul unei actiuni este mai mare, cu atat mai multa influenta va avea in acest indice. Adica o actiune ce costa 100 USD are de zece ori mai multa influenta asupra valorii finale a indicelui decat o actiune ce costa 10 USD.Componena indicelui Dow Jones Industrial Average (DJIA) n 26 mai 1896 :

Componentelea indicelui Dow Jones Industrial Average (DJIA) astzi si ponderea lor in indice :

Sursa : http://indexarb.com/indexComponentWtsDJ.htmlEvolutia indicelui Dow Jones Industrial Average din 1900 pn in prezent

Sursa : http://www.consultantabursa.ro/start-in-bursa/dow-jones-index-detalii-si-review-grafic-istoric/2001Graficul arata cresterea fulminanta a acestui indice din ultimii 100 de ani. De la valori de 30 de puncte in 1904 si 42 de puncte dupa crah-ul din 1929 pana la niveluri de 12.000 14.000 in ultimii 5 ani.n 1896, investiiile la bursa erau considerate o activitate extrem de speculativ, n special n ceea ce privete aciunile companiilor din domeniul industrial. Aciunile companiilor din domeniul feroviar erau acceptabile pentru c reprezentau categoria de prim ordin a zilei, dar obligaiunile erau investiiile cu adevrat prudente.

Pn n anii 20 atitudinea populaiei fa de burs s-a schimbat. Cetenii obinuii au nceput s investeasc n aciuni, ducnd astfel indicele Dow Jones Industrial Average de la nivelul de 100 n 1924 pn la aproape 400 nainte de criza economic din 1929. n mod ironic, cderea pieei a fost cea care a adus indicele Dow Jones Industrial Average n atenia publicului larg din SUA, ntruct a pierdut aproape 30% din valoare n decurs de numai dou zile. Dac nainte de criz investitorii au fost mai concentrai asupra aciunilor individuale, ulterior s-a remarcat un mai mare interes fa starea de ansamblu a pieei de capital.

Dei s-a apropiat n 1929 de valoarea de 400 puncte, indicele Dow Jones Industrial Average nu a crescut peste aceast valoare pn la sfritul anului 1954.

Revoluia economic din anii '30 i distrugerile la nivel internaional cauzate de cel de-al II-lea Rzboi Mondial l-au fcut s fluctueze timp de 25 de ani.Maximul istoric a fost atins in 9 Octombrie 2007 la 14.164 de puncte pe fondul expansiunii fara precedent a accesului la credite ieftine si al profiturilor record ale companiilor din acest indice. Anii '50 au reprezentat unul din cele mai bune decenii din istorie ale indicelui Dow Jones Industrial Average, acesta urcnd cu aproape 240% pn la 679,36 puncte n 1959. Cu toate acestea, pn n anii 1980 i 1990 nu au mai existat ctiguri att de substaniale pe bursele americane. Aceste dou decenii reprezint o epoc de prosperitate de neegalat, n ciuda crizei din 1987 i unei scurte piee n scdere cauzate de Rzboiul din Golf de la nceputul anilor 1990. Indicele Dow Jones Industrial Average a crescut 228,25% n timpul anilor '80, pn la aproape 2753,20 puncte la sfritul anului 1989 i 317,59% n timpul anilor '90, pn la 11497,12 puncte la sfritul anului 1999, respectiv sfritul secolului.

n ultimii 10 ani ai secolului XX, indicele Dow Jones Industrial Average a crescut de cteva ori cu peste 1.000 puncte, depind bariera de 10.000 puncte pentru prima dat la 29 martie 1999. Entuziasmul generat de acest eveniment s-a resimit n ntreaga lume. Dei numrul n sine nu a avut o semnificaie special,el a servit pentru a evidenia performana spectaculoas a indicelui i, prin extindere,a economiei Statelor Unite.Indicele Dow Jones Industrial Average a atins punctul culminant la 11722,98 puncte n data de 14 ianuarie 2000, nainte de a aluneca ntr-o pia n scdere cauzat de aceleai dot com-uri care au ajutat la creterea sa surprinztoare. Dup atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, a atins un nivel de minim n octombrie 2002, pentru ca ulterior s depeasc nc o dat 10.000 puncte, n decembrie 2003.Indicele Dow Jones Industrial Average i-a dovedit mobilitatea printr-o revenire, n mijlocul rzboiului din Irak i n condiiile unei piee de energie volatile. La finalul anului 2006, creterea indicelui Dow Jones Industrial Average a luat amploare i, n mod repetat, a nregistrat record dup record. Succesiunea de evenimente a nceput n data de 19 octombrie 2006, atunci cnd indicele a nchis la 12011,73 puncte, simultan atingnd un record nou, fr precedent, care a depit nivelul de 12.000 la a 19-a aniversare a Lunii negre (criza din 1987). La 17 noiembrie, a crescut la 12.342 puncte.

Indicele Dow Jones Industrial Average mai este numit, pe bun dreptate, i Instrumentul de msur al pieei. La fel cum pieele de capital din ntreaga lume au urcat i au atins cota maxim n 2007, aa a fcut i acest indice, ajungnd la maximul su n data de 9 octombrie a aceluiai an, cnda nchis la 14.164,53 puncte. Acesta a marcat ncheierea perioadei curente,n care piaa SUA a fost n urcare (cea mai lung de altfel pia n cretere care a existat vreodat).

n urma tirilor privind prbuirea rapid a pieelor de credit, indicele Dow Jones Industrial Average a sczut n tot restul anului 2007 i n 2008. ntruct pierderea ncrederii n piaa obligaiunilor s-a rspndit i asupra aciunilor i apoi chiar asupra instituiilor de pe Wall Street, pieele au continuat s scad, iar indicele a avut o evoluie descendent, ajungnd la 11893,69 puncte n data de 7 martie 2008.

n 15 septembrie 2008, indicele Dow Jones Industrial Average a sczut 504,48 puncte ntr-o singur sesiune, ajungnd la 10917,51 puncte pe baza tirilor c Lehman Brothers a dat faliment i c Merrill Lynch urma s fie preluat de Bank of America. 29 septembrie a marcat cea mai mare cdere din istoria DJIA: 777,68 puncte ntr-o singur zi, pn la nivelul de 10365,45. Indicele avea s sufere ulterior mai multe scderi de trei cifre, inclusiv o depreciere de 733,08 puncte (a doua cea mai mare scdere din istoria sa), n data de 15 octombrie 2008 nchiznd la nivelul de 8577,91.Dow Jones Industrial Average i-a revenit de mai multe ori n ultimele luni ale anului 2008. A doua cea mai mare cretere nregistrat vreodat a fost la 28 octombrie, fiind de 889,35 puncte, nchiznd astfel la nivelul de 9069,12. Cu toate acestea, sesiunile n scdere de dup ziua alegerilor prezideniale au dus nivelul DJIA sub 9000 de puncte n noiembrie, pentru prima dat din 3 iunie 2003, i sub 8000 puncte (la 19 noiembrie) pentru prima dat din 14 octombrie 2002.

n decembrie 2008, s-a observat faptul c indicele Dow Jones Industrial Average a rmas constant n urma tirilor cu privire la programul guvernamental de infrastructur al statului american, propus de proaspta administraie Obama, agitaia pieelor (inclusiv cderea liber a preului petrolului), i ideea c piaa n scdere ar fi ajuns la nivelul cel mai sczut. DJIA a crescut la 8924,14 la 16 decembrie, cu toate c investitorii precaui au urmrit stabilitatea i c doar civa investitori curajoi au ncercat s obin ctiguri. A ncheiat anul la nivelul de 8776,39 puncte, n scdere cu aproape 34% pentru anul respectiv.

Indicele Dow Jones Industrial Average a nceput anul 2009 n ascensiune, probabil influenat favorabil de concepia c pieele i-ar putea reveni odat cu noua administraie. Indicele a nchis la 9015,10 la 6 ianuarie, ns acest nivel a fost cel mai ridicat nivel la care a ajuns indicele n noul trimestru. Cursul aciunilor urma ct de curnd s scad, ca urmare a tirilor rele persistente din sectorul comerului cu amnuntul, industrial i financiar. Cu nici o speran aparent n ceea ce privete recesiunea i innd cont de rezultatele modeste ale eforturilor fcute de guvern pentru salvarea economiei n general, valoarea indicelui avea s coboare n februarie i s intre ntr-o grav prbuire n luna urmtoare, nchiznd sub 7000 de puncte la 2 martie, pentru prima dat dup 1 mai 1997.Dup o revenire ezitant spre finalul lunii martie, indicele Dow Jones Industrial Average a mai avut o tentativ, dar creterea susinut a aprut n al doilea trimestru al anului 2009, depind 8000 la 3 aprilie. Pn la 31 mai, indicele a reuit s se stabilizeze peste nivelul de 8500 puncte.

DJIA a avansat peste 200 puncte la 1 iunie pe baza tirilor privind schimbarea componenei indicelui (excluderea General Motors i Citigroup i includerea Travelers i Cisco Systems). Dup un declin ulterior, vara anului 2009 a marcat nceputul unei ncercri de revenire timp de cteva luni, care a implicat nchiderea DJIA la peste 10.000 nc o dat (10015,86 puncte la 14 octombrie). La finalul anului, indicele a nchis la 10428,05 puncte, 2009 devenind astfel unul dintre cei mai buni ani din istoria DJIADe atunci indicele a urcat pana aproape de 13.000 de puncte in Februarie 2012.

Pe termen lung se observa presiunile ascendente ale indicelui, precum si faptul ca bursa in general a oferit cele mai mari randamente in comparatie cu celelalte instrumente de economisire. Pentru valorile din domeniul transporturilor, Dow Jones Transportation Average

(DJTA), compus din 20 de aciuni reprezentative att pentru transporturile feroviare, ct i aeriene sau rutiere.Dow Jones Transportation Average (DJTA) este urmaul celui mai vechi indice din familia Dow Jones, aprut n anul 1884. Dac la momentul apariiei sale, primul indice Dow Jones cuprindea 11 aciuni, ntre care 9 de ci ferate cele mai mari societi americane ale timpului n toamna anului 1896, anul apariiei DJIA, componena indicelui se schimb. Numrul aciunilor crete la 20, dintre care 18 erau societi de ci ferate. Dintre acestea, pn azi au mai rmas doar Union Pacific. Dow Jones Railroad Average a fost redenumit Dow Jones Transportation Average abia n 1970, i cuprinde n prezent companii americane din domeniul transporturilor feroviare,rutiere i aviatice. Denumirea iniial, Railroad Average era justificat la momentul crerii,cnd bursa new-york-ez era dominat n proporie de 60% de societi de ci ferate. Dow Jones Utility Average (DJUA) se calculeaz din ianuarie 1929 pe baza evoluiei a 15aciuni din domeniul utilitilor publice (electricitate, gaz). La momentul constiturii, n componena indicelui erau 18 aciuni, de la 1 iulie 1929 numrul lor a crescut la 20, pentru a se stabiliza la actualul numr, 15, din 2 iunie 1938

Un indice compozit, Dow Jones Composite, cuprinde cele 65 de aciuni din cei trei indici

sectoriali prezentai, de aceea este numit i 65 Stock Average. Dow Jones Bond Average este un indice pentru obligaiuni care este folosit i ca suport

pentru contracte futures.n 1998, societatea financiar american Dow Jones a creat, n colaborare cu bursa parizian i bursele elveiene i germane, un set de indici bursiei europeni, sub denumirea Dow Jones STOXX, cu urmtoarea structur:

2 indici extini, Dow Jones STOXX (cuprinznd 16 ri i 665 aciuni) i Dow Jones EuroSTOXX (cuprinznd 326 aciuni din rile zonei euro);

2 indici restrni (Dow Jones STOXX 50 i Dow Jones Euro STOXX 50).

Pentru toat aceast nou familie de indici, data de referin a fost fixat anterior momentului crerii, la 31 decembrie 1991, baza de calcul fiind 100 pentru indicii extini i 1000 pentru indicii restrni.Indicii Dow Jones sunt calculai ca o medie aritmetic, neponderat, ceea ce este mai rar,

regula fiind o ponderare cu capitalizarea bursier. n acest caz, ponderarea fiecrei component este afectat numai de schimbrile n preul aciunii (nu i de numrul de aciuni). Dac la nceput, pentru a calcula una dintre medii (DJIA, DJTA, DJUA) suma preurilor componentelor este raportat la numrul lor, n urma numeroaselor divizri ale aciunilor, numitorul nu mai este egal cu suma componentelor pentru fiecare medie i n acest sens se folosete un divizor.Familia de indici Standard & Poorss

Standard & Poors 500, indice creat n anul 1957, reprezint o medie aritmetic(ponderat cu capitalizarea bursier) a 500 de aciuni, acoperind peste 2/3 din capitalizarea NYSE. n componena S&P 500 sunt selectate, pe lng titluri cotate la NYSE, i aciuni tranzacionate la American Stock Exchange (AMEX) i pe NASDAQ. Acest indice este recalculat la fiecare minut al zilei de tranzacionare, motiv pentru care este considerat indice n timp real (sau instantaneu). Aciunile din structura indicelui sunt selectate cu scopul de a reprezenta gruparea pe ramuri industriale la Bursa de Valori din New York. Acest indice reprezint suportul contractelor futures tranzacionate la CME i al opiunilor tranzacionate la NYSE.

Indicele S&P 500 are n componen preurile a 500 de companii dintre care 80% din industrie, 3% utiliti, 1% companii de transporturi i 15% instituii financiare. Valoarea de pia a celor 500 de firme este egal cu aproximativ 80% din valoarea tuturor aciunilor tranzacionate la NYSE.

Standard & Poors 100 a fost creat ulterior indicelui Standard & Poors 500 (include 100 dintre titlurile S&P 500) pentru a facilita operaiunile cu indici bursieri n dorina de a fi mai puin exact dect S&P 500.Indicele S&P MidCap400 a fost creat de ctre Standard & Poors pe 19 iunie 1991 i are

n componena sa 400 de societi americane de mrime medie (dintre care 62% cotate la NYSE,3% la AMEX i 35% pe NASDAQ).Ali indici ai pieei bursiere americane

Major Market Index (MMI) are n componena sa 20 de aciuni dintre blue-cips-urile cotate la NYSE, toate aciuni ale unor companii industriale. Dintre acestea, marea majoritate (17 din 20) se regsesc i n indicele Dow Jones Industrial Average. Calculat ca o medie ponderat a capitalizrii bursiere, MMI este utilizat att pe piaa futures, ct i pe cea a opiunilor. Numrul elativ redus de aciuni componente, doar 20, comparativ cu ali indici, i confer atractivitate n acoperirea riscului; investitorul poate obine, deinnd n portofoliul su cele 20 de aciuni n proporii egale, o corelaie direct cu indicele MMI.

Indicele NYSE Composite este calculat din 1964 ca o medie aritmetic ponderat (cu capitalizare bursier) a tuturor aciunilor cotate la NYSE. n cadrul su, exist urmtorii indici sectoriali: NYSE Industrials, NYSE Transportation, NYSE Utility, NYSE Finance.

NASDAQ Composite Index, creat n 1971 acoper titlurile de pe piaa american OTC, NASDAQ. Se calculeaz i sub forma unor indici sectoriali sub urmroarele denumiri: NASDAQ Industrialis, NASDAQ Finance, NASDAQ Insurance, NASDAQ Telecommunications,NASDAQ Banks, NASDAQ Transportation; exist ns i indicii NASDAQ 100 (NDX) i NASDAQ High Technology Index.Evolutia indicelui Nasdaq Composite in perioada 8 mai 2007 8 mai 2012

Indicele Nasdaq-100 este un indice cu capitalizare bursier care cuprinde 100 din cele mai mari (ca i capitalizare bursier) i mai tranzacionate aciuni de pe bursa Nasdaq.Companiile incluse n Nasdaq-100 pot s fie att americane, ct i strine. Pentru a fi inclus n indice, o companie trebuie s aib un volum zilnic mediu de tranzacionare de minim 100.000 actiuni. n gereral, aciunile din indice au fost tranzacionate pe bursa Nasdaq de cel puin doi ani, sau au fost tranzacionate pe alte burse majore internaionale cu cel puin doi ani inainte de a fi listate pe Nasdaq.Evolutia indicelui Nasdaq 100 in perioada 8 mai 2007 8 mai 2012

American Stock Exchange Price Level Index este calculat din anul 1966, ca medie aritmetic a tuturor aciunilor i warranturilor cotate la American Stock Exchange.

Wilshire 5000 Equity Index Acest indice msoar performanele tuturor aciunilor listate pe pieele bursiere din SUA i, dup cum spune i numele, este compus din mai mult de 5000 de aciuni. Este un indice cu capitalizare bursier, incluznd i toate aciunile cuprinse in S&P 500. Se folosete pentru a determina evoluia total a pieei bursiere americane.

Value Line 1400 Composite Average este unul din puinii indici bursieri bazat pe o medie geometric, el fiind folosit ca activ suport pentru crearea de valori mobiliare derivate,futures i opiuni.

Indicele Frank Russel este calculat pe baza cursului celor mai importante 3.000 de aciuni cotate n Statele Unite (din punct de vedere al capitalizrii bursiere) i reprezint aproximativ 98% din piaa valorilor mobiliare din SUA. Acest indice are 2 forme: Russel 1.000 i Russel 2.000, cotai la The S&P 500 Composite Stock Price Index, la fiecare 15 secunde. Capitalizarea medie a unei companii care face parte din Russell 2000 este de 580 milioane USD. Cea mai mare companie prezent n indice are o capitalizare bursier n valoare de aproximativ 1,5 miliarde USD.In fiecare an la 31 mai, are loc o revizuire a indicelui pe baza documentelor depuse de companii, cele care nu indeplinesc in continuare condiiile, fiind excluse din calculul indicelui.Corelaie Dow Jones Industrial Averge i S&P500Corelatia dintre 2 instrumente financiare se refera la evolutia lor in aceeasi directie pe o perioada data, insa nu ia in calcul si magnitudinea evolutiilor. Astfel, daca un instrument inregistreaza o crestere de 5% intr-o perioada, iar un alt instrument avanseaza cu 8% in aceeasi perioada, cele 2 instrumente sunt corelate pentru respectiva perioada. In ceea ce priveste evolutia S&P500 si DJIA, cei 2 indici au atins un grad de corelare de 95% in ultimii 50 de ani, insa cu toate acestea randamentele oferite de cei 2 au cunoscut variatii importante. Astfel, din 1960 S&P500 a avut cea mai buna performanta anuala in 26 de ani calendaristici, cu un castig mediu de 13.7%. In acelasi timp DJIA a avut castig de cauza in 24 dintre acesti ani, cu un castig superior de 4.9%. Per total, in ultima jumatate de secol, randamentele anuale ale celor 2 indici au fost de 8% pentru S&P500 si respectiv 7.6% pentru DJIA.

Prin studierea acestor rezultate, se poate observa ca S&P500 performeaza mai bine in perioadele de crestere, in timp ce DJIA ofera randamente mai bune in perioade cu trenduri de scadere. Explicatia pentru aceste evolutii vine din componenta celor 2 indici. S&P500 contine mult mai multe companii mici decat DJIA. Capitalizarea medie a companiilor aflate in componenta S&P500 era la finalul anului trecut de 10.6 miliarde de dolari, in timp ce in cazul DJIA media era de 109.9 miliarde. Iar aceste companii mai mici sunt cele care performeaza mai bine in faza incipienta a unui trend de crestere, in timp ce companiile mari inregistreaza castiguri superioare mult mai tarziu. Un alt avantaj pe care S&P500 il are este dat de existena mai multor companii tehnologice in componenta sa. Spre exemplu, pretul actiunilor Apple a crescut cu 53% in 2010. Aceasta crestere importanta a adaugat un castig de 1% la randametul anual pentru S&P500. Cand companiile mari au performante superioare, Dow Jones Industrial Average va depasi in randament S&P500, datorita ponderii mai importante pe care companiile mari o au in componenta sa. De exemplu, Exxon, compania cu cea mai mare capitalizare la nivel global inregistreaza o pondere de 4.8% in DJIA si de 3.3% in cazul S&P500.

Acest avantaj este vizibil si in perioadele de declin, cand scaderea preturilor actiunilor duce la o reducere a capitalzarii de piata a companiilor. Insa iesirile de bani din piata afecteaza mai mult companiile cu o capitalizare mica tocmai prin prisma ordinului de marime. O pierdere de 50 de milioane de dolari reprezinta doar un mic procent in cazul unei companii cu o capitalizare de peste 100 de miliarde, in timp ce in cazul uneia cu o capitalzare mai mica, de 10 miliarde de dolari procentul este substantial mai mare. Un alt avantaj pe care indicele Dow Jones il are in fata S&P500 in perioadele de scadere il constituie dividendele. Int-un trend de scadere companiile care ofera dividende vor fi mult mai apreciate de catre investitori pentru ca prin acest mecanism valoarea lor se conserva mai bine. Dintre companiile aflate in componenta DJIA, doar Cisco Systems nu ofera dividend, in timp ce in cazul S&P500 127 de companii nu ofera dividend. Comparand perioadele recente, evolutiile celor 2 indici confirma corelatia istorica. Pe perioada crizei datorate bubble-ului dot-com, DJIA a scazut cu 37.9%, in timp ce S&P a marcat un declin de 49.2%. De la maximele inregistrate in 2007 pana la minimele din primavara lui 2009 Dow Jones scazuse cu 53.8% in timp ce S&P avusese un declin de 56.8%. Scaderile mai accentuate pe care le marcheaza S&P500 amana si revenirea acestuia la nivelurile precedente. Astfel, la finalul lui 2010, S&P500 se afla la 24.5% fata de maximele istorice, in timp ce DJIA mai avea de recuperat 22.4%. Concluzionand, cei mai importanti 2 indici ai pietei americane de actiuni ofera o imagine de ansamblu asupra bursei americane, insa fiecare are particularitatile sale. Particularitati care pot ajuta investitorii in luarea deciziilor de investitii si care pot oferi indicii in privinta unei performante mai bune pe care o companie, un sector sau chiar un indice o poate avea pe parcursul unei perioade de timp determinate, in functie de conditiile economice intalnite in acea perioada.Indici bursieri europeni1.Indicii pieei bursiere britanice

FTSE sunt concepui pentru a reprezenta performanele companiilor din Marea Britanie, oferind investitorilor un set complet i complementar de indici care msoar performana tuturor tipurilor de industrie i a pieei de capital din Marea Britanie.

FTSE (provine de la Financial Times i London Stock Exchange) Group este o organizaie independent deinut n comun de ctre Financial Times i London Stock Exchange. Grupul creeaz i gestioneaz indici de aciuni, cele mai renumite din care n Marea Britanie este FTSE 100.FTSE 30 (Financial Times Industrial Ordinary), cel mai vechi indice bursier dup Dow Jones, are baza 100 n anul 1935, El se bazeaz pe cursul a 30 de aciuni tranzacionate intens fiind recalculat ori de cte ori se produc modificri ale cursurilor aciunilor care intr n componena indicelui ca o medie geometric a preurilor acestora.FTSE100 (Financial Times Stock Exchange FTSE 100) este un indice de capitalizare ponderat a celor mai active 100 de companii dup capitalizarea lor bursier de pe bursa londonez care au n total o capitalizare bursier n valoare de 81% din piaa de capital din Marea Britanie. Indicele a fost dezvoltat cu un nivel de baz de 1000 fiind utilizat din 3 ianuarie 1984 i se ridic i se ncadreaz n funcie de performana preului aciunii celor 100 de companii n cadrul acestuia. Cea mai mare valoare a atins vreodat de ctre FTSE 100 a fost 6950.6 n decembrie 1999. Aceste aciuni servesc ca suport pentru contractele futures i pe opiuni.

Financial Times Actuaries All Share Index (FT-A) cuprinde toate aciunile pieei bursiere londoneze i se calculeaz o singur dat pe zi, la ora 17, pe baza preurilor de nchidere.

FTSE 250- const din urmtoarele 250 de companii publice de mrime mijlocie din Marea Britanie ordonate n funcie de capitalizarea bursier care succed pe cele 100 de companii care formeaz indicele FTSE 100 i care au o valoare de pia total de aproximativ 15% din piaa de capital din Marea Britanie. FTSE Small Cap se calculeaz asupra a 500-600 de valori dintre cele mai importante.

FTSE 350 const din aciunile care formeaz indicii FTSE 100 i FTSE 250.Astfel, acesta va reprezenta cele mai mari 350 de companii eligibile.

FTSE ALL-SHARE - Acest indice are ca scop reprezentarea a cel puin 98% din valoarea de capital integral adic nainte de aplicarea oricrei ponderii investiie, de toate societile din Regatul Unit care sunt eligibile pentru includerea n index.FTSE -companii novice

Indicicele FTSE privind companiile novice const din toate societile din Regatul Unit care sunt considerate ca fiind eligibile pentru includerea intr-un index, dar sunt prea mici pentru a fi incluse n Indicele FTSE privind toate aciunile. La revizuirile trimestriale din martie, iunie i septembrie, companiile complete ale cror capitalizare de pia este mai mare de 0,2% din capitalizarea total a pieei SmallCap FTSE vor fi adugate la acel indice, oferind acestora criteriile de lichiditate pentru FTSE privind toate aciunile. n cazul n care o companie novice crete ca mrime dup revizuirea anual, dar nu ndeplinete criteriile de lichiditate, acesta va rmne n Fledgling pn la urmtoarea reexaminare anual, atunci cnd acesta va fi reevaluat din punct de vedere al eligibilitii.

EURO TRACK 100 este exprimat n euro i ncorporeaz 100 de valori negociate n Europa Continental i servete ca suport pentru contractele futures (dup 1991)

EURO TRACK 200 instituit n 1991, calculat n ECU n care toate componentele sunt valori negociate pe piaa londonez (este compus din valori: britanice 43,30%, germane 14,23%, franceze 12,97%, olandeze 7,79%, elveiene 6,90%, valori C.E. 15,08%).2.Indici pieei bursiere germaneIndicele FAZ (Frankfurter Allgemeine Zeitung) este cel mai cunoscut indice bursier german. Are n componena sa 100 de titluri ale unor companii activnd n 15 sectoare diferite de activitate, fiind un indice global i reuind astfel s reflecte imaginea de ansamblu a economiei germane. Se calculeaz ca o medie ponderat a preurilor, avnd baza 100 n anul 1958.Indicele DAX 30 (Deuteschen Aktien Index) este un indice reprezentativ pentru economia german avnd baza 1000 la 30 decembrie 1987. Este calculat ca o medie ponderat a preurilor aciunilor a 30 de societi germane, din cele mai importante de pe pia (gen BMV, Allianz, Deutsche Telecom, Metro, etc).Se bazeaz pe sistemul electronic de tranzacionare Xetra i pe nc 3 indicatori de referin: L-DAX (se desfoar dup ce sistemul electronic de tranzacionare Xetra s-a nchis, ntre orele 17.45 20.00 CET); O-DAX (piaa opiunilor) F-DAX (pentru Eurex Bursa Europeana Electronica Futures).Alturi de acesta se mai calculeaz DAX 100, MDAX, CDAX, NEMAX 50 care reflect diferite segmente ale pieei germane.Criteriul de selecie conine trei condiii:

volumul de tranzacii;

capitalizarea bursier;

lichiditatea.Este calculat la fiecare 15 secunde ale edinei de tranzacionare pe baza cursurilor aciunilor componente.Graficul indicelui DAX 30 in perioada 07 mai 2007 07mai 2012:

Componentele DAX30 si ponderea lor in indice:

Sursa : http://en.wikipedia.org/wiki/DAXIndicele Commerzbank este calculat din 1953 de banca cu acelai nume, pe baza preurilor aciunilor a 60 de societi germane de prim rang (baza 100).3.Indicii pieei bursiere franceze

Familia de indici SBF

Indicii SBF 120 i SBF 250 (Socit de Bourse Franaise) au fost creai de Socit de Bourse Franaise la nceputul anului 1983, pornind de la 120 i, respectiv, 250 de societi cotate, dintre cele mai importante de pe piaa francez.SBF 250 (Societatea Burselor Franceze), numit i CAC general, reflect capitalizareabursier a 250 de aciuni reprezentative, oglindind astfel starea ntregii economii frnaceze (cuprinde inclusiv cele 120 de societi din indicele SBF 120).

Indicele SBF 120 cuprinde 120 dintre cele mai bune aciuni franceze, inclusiv cele din componena CAC 40. Este un indice calculat n timp real la fiecare 30 de secunde.Indicele CAC 40 (Cotation Assiste en Continu) a fost creat n iunie 1988 pe baza a 40

de valori reprezentative pentru bursa parizian, toate aciuni cotate pe piaa cu reglementare (lichidare) lunar, care dein aproximativ 70% din capitalizarea total, n consecin i gradul su de corelare cu SBF 250 este foarte mare: 0,97.

CAC 40 este un indice de referin pentru starea general a economiei franceze fiind

calculat la fiecare 30 de secunde dar este folosit i ca suport pentru tranzacii cu indici, pe piaa futures i a opiunilor.Modul sau de calcul a fost modificat prin decizia Consiliului stiintific al indicelui din 1 decembrie

2003. Indicele CAC 40 nu mai este ponderat prin capitalizarea bursiera totala a actiunilor esantionului ci prin capitalizarea flotanta. Capitalizarea bursiera flotanta considera capitalizarea bursiera a actiunilor din care se exclude capitalizarea bursiera a urmatoarelor actiuni:

actiuni care sunt detinute de societatile care le-au emis,

actiunile detinute de persoanele care detin controlul societatii emitente,

actiunile detinute de stat,

actiunile care sunt legate printr-un contract ntre actionari (contract conform art. 233/10 si 11 al Codului de Comert al Frantei).

Acest mod de calcul a indicelui CAC 40 a permis asigurarea unei coerente ntre actiunile cotate si reflectarea lor n indice.Evolutia indicelui CAC 40 in perioada 08 mai 2007- 8 mai 2012

Componentelea indicelui CAC 40 si ponderea lor in indice :

Sursa : http://www.euronext.com/Indicele MIDAC, ultimul indice aprut pe piaa bursier francez, cuprinde 100 de aciuni cotate pe piaa oficial i pe a doua pia i se calculeaz de dou ori pe zi, la deschiderea i la nchiderea pieei .

Indicele AGEFI cuprinde toate valorile negociate pe pia cu reglementare lunar, 200 de titluri negociate pe piaa n numerar i aproape toate valorile cotate pe piaa secundar.

Indicele INSEE se refer la totalitatea valorilor mobiliare franceze, n a crui compoziie sunt incluse 258 de aciuni negociate att pe piaa oficial (n numerar i cu reglementare lunar), ct i pe cea secundar.Indicii pieei bursiere japoneze

Pentru piaa japonez se ntlnesc trei indici bursieri cunoscui:

Nikkei 225;

Topix;

TSE 2.Indicele Nikkei 225, numit i Nikkei Dow Jones, a fost realizat n 1950 n asociere de cotidianul Nihon Keizai (a crui prescurtare este Nikkei) cu grupul financiar Dow Jones i cuprinde 225 de aciuni cotate n prima seciune a Tokyo Stock Exchange, reprezentnd aproximativ 50% din capitalizarea acesteia. Fiind un indice de prim generaie, Nikkei se calculeaz prin simpla mprire a preurilor celor 225 titluri cotate, la o cifr constant (la fel ca i Dow Jones).Evolutia indicelui Nikkei225 in perioada 08 mai 2007- 8 mai 2012

Indicele Topix Tokyo Stock Price Index este calculat de Tokyo Stock Exchange de la 1 iulie 1969, dar data de referin este 4 ianuarie 1968 (baza 100 de puncte). Indicele TOPIX este indicele primei seciuni al bursei din Tokyo i cuprinde n componena sa toate (aproximativ 1200) aciunile companiilor cotate la prima seciune a bursei. Este indicele cu cea mai larg baz de calcul, fiind structurat astfel nct s dea cea mai bun imagine a pieei japoneze. Indicele TOPIX este calculat la fiecare 60 de secunde. Din familia de indici Topix mai fac parte:- Topix Core 30 care ia n calcul cele mai intens tranzacionate 30 aciuni;- Topix Large 70,- Topix 100,- Topix Mid 400

- Topix Large 500Indicele TSE 2 sau TSE Second Section Index are n componen aciunile din seciunea a doua de la Tokyo Stock Exchange, n general firme mici i mijlocii.Indici globali

Au fost concepui pentru a reflecta tendina de ansamblu al pieei bursiere mondiale. Cei mai importani indici bursieri din aceast categorie sunt:

a) Indicii Morgan Stanley Capital International (MSCI) reprezint un grup de indici concepui pentru a msura performantele pieelor din SUA, Europa, Canada, Mexic, Australia i Asia de Sud- est i pe cea a grupurilor industriale internaionale. Se bazeaz pe cotaiile a 1477 aciuni reprezentnd 60% din valoarea agregat a pieelor din 20 de ri;

b) Indicele Mondial FT- Actuarial reprezint , de fapt, un grup de indici care au aceeai dat de referin i evideniaz separat fiecare din cele 32 de ri, 9 regiuni grupate geografic, 36 de grupuri clasificate in funcie de ramurile industriale i 7 sectoare economice luate in considerare.

c) Indicele Global Salomon-Russell cuprinde in structura sa aproximativ 45000 aciuni ale unor companii din 23 de ri;

d) Indicele Mondial Standard&Poors acoper apte regiuni principale ale lumii. Acest indice este calculat ca o medie a unor indici calculai de Standard&Poors in intreaga lume.

e) Indicii STOXX introdui ca urmare a integrrii economice europene i introducerea monedei unice . n 1998, societatea financiar american Dow Jones a creat, n colaborare cu bursa parizian i bursele elveiene i germane, un set de indici bursiei europeni, sub denumirea Dow Jones STOXX, cu urmtoarea structur:

2 indici extini, Dow Jones STOXX (cuprinznd 16 ri i 665 aciuni) i Dow Jones

EuroSTOXX (cuprinznd 326 aciuni din rile care s-au asociat la Uniunea Monetar European);

2 indici restrni (Dow Jones STOXX 50 i Dow Jones Euro STOXX 50- compui

din aciunile a 50 de societi selectate pe baza unor criterii cumulative.).

Pentru toat aceast nou familie de indici, data de referin a fost fixat anterior

momentului crerii, la 31 decembrie 1991, baza de calcul fiind 100 pentru indicii extini i 1000

pentru indicii restrni.

In cazul indicelui Dow Jones EURO STOXX calculat pentru Europa, o nou ar este luat n calcul dac sunt ndeplinite urmtoarele criterii:

tranzaciile cu aciuni derulate la bursa de valori a rii respective sunt desfurate n

mod continuu (este o pia continu);

sunt date publicitii cursurile aciunilor care coteaz pe piaa respectiv, att n ceea ce privete cursurile curente, care trebuie puse la dispoziia publicului n timp real (DJ STOXX fiind calculat n timp real, la fiecare 15 secunde), ct i n ceea ce privete cursurile istorice, folosite n scopuri statistice i pentru efectuarea de analize privind evoluia aciunilor i a indicelui;

rile fac parte din spaiul euro, respectiv au adoptat moneda unic european;

este asigurat transparena de informaie referitoare la rapoartele financiare anuale,

indicatorii financiari i alte date referitoare la companiile componente.Cum s catigi fcnd predicii pe bursa american i investind la BucuretiIndicele BET al Bursei de Valori Bucuresti este cel mai puternic corelat cu indicele american S&P 500 dintre indicii burselor din regiune, iar la o crestere de 1% a S&P 500 pe o perioada de o luna, indicele BET creste in medie cu 1,55%.

Pentru un investitor aceasta inseamna ca piata de la Bucuresti ofera cele mai mari randamente din regiune in raport cu evolutia bursei americane si ca evolutia ei este destul de usor predictibila pe baza evolutiilor din SUA. Un investitor ar putea astfel sa faca predictii privind piata americana si sa investeasca pe Bursa de la Bucuresti ca sa obtina randamente mai ridicate.

Sursa: http://www.zf.ro/Coeficientul de corelatie (Beta) se aplica de obicei pentru o actiune sau un portofoliu de actiuni si masoara sensibilitatea acestuia in raport cu cea a pietei in ansamblu. In acest caz, insa, Beta masoara sensibilitatea pietelor din regiune la evolutia bursei americane.Spre exemplu, daca intr-o perioada de timp indicele S&P 500 a urcat cu 1%, indicele BET s-a miscat in acelasi sens, dar la o amplitudine mai mare, in medie de 1,55% si viceversa, cand indicele american a coborat cu 1%, indicele Bursei a pierdut 1,55%.

O parte din amplitudinea indicatorului se datoreaza si evolutiei cursului de schimb, indicele BET fiind calculat in lei, iar S&P - in dolari. De exemplu, indicele BET a urcat anul trecut cu 61,7% exprimat in lei, cu 57,1% in dolari si cu 53,3% exprimat in euro.Legatura dintre BET si indicele american este mai puternica decat al oricarui indice cuprins in analiza, un grad ridicat de corelare inregistrand si bursa din Bulgaria, cu un coeficient de 1,32, respectiv piata din Cehia (1,29). La polul opus s-au aflat bursa din Rusia (0,56) si Turcia (0,58), care arata ca aceste doua burse nu s-au miscat decat partial in directia pietei americane.

Desi BET-FI este de departe cel mai volatil indice dintre cei 10 analizati, coeficientul de corelatie este mai scazut, de 1,28, din cauza ca acesta nu evolueaza mereu in directia pietei americane din cauza influentei puternice a discutiilor din parlament pe marginea ridicarii pragului de detinere.De exemplu, in toamna anului trecut indicele BET-FI a scazut puternic pe fondul climatului politic instabil determinat de alegeri, desi piata americana crestea la acea data, iar in acest an a urcat puternic ca urmare a speculatiilor privind majorarea pragului de detinere, in contradictie cu evolutia indicelui S&P 500, care a scazut.O alta concluzie care se poate trage este ca desi Bursa de la Bucuresti este una dintre cele mai volatile din regiune, miscarile pe termen scurt ale indicilor pietei nu sunt haotice, ci urmeaza intocmai evolutia la nivel global, in special a pietei americane, fapt ce o face mai predictibila si diminueaza din riscurile la care se expun investitorii care decid sa investeasca pe structura indicelui BET.

O explicatie pentru corelatia stransa a Bursei din Romania cu cea americana este gradul ridicat de incertitudine privind evolutia companiilor listate la BVB, astfel ca investitorii prefera sa ia ca reper evolutia globala, mai cu seama a celei mai mari economii, cea americana.

ConcluziiUn indice bursier este utilizat ca si o unitate de masura care scoate in evidenta trasaturile actiunilor care-l compun. Acestea prezinta diverse similaritati, printre care trebuie mentionate aspectul ce se tranzactioneaza in cadrul aceleiasi burse sau ca apartin unui sector de activitate comun.Indicii bursieri sunt indicatori care reflecta schimbarile valorice care au loc in cadrul unui grup de actiuni. In ceea ce priveste gradul de precizie cu care indicii urmeaza aceasta piata, el trebuie corelat in functie de tipul actiunilor, de metoda de calcul a lor si de compozitie.

Dow Jones Industrial Average este primul indice bursier aprut la Bursa din New York n 1896. Dup acest prim indice au aprut indicele britanic FT-SE 30, indicele japonez Nikkei i alii, aceti trei indici fiind cei mai reprezentativi la nivel naional.La nceput, indicii bursieri au fost determinai doar pentru aciuni, ns n prezent exist indici care urmresc evoluia i a altor titluri de valoare, cum sunt obligaiunile, titlurile emise de fondurile mutuale. Consecina direct a diversificrii produselor bursiere i a pieei de capital a fost diversificarea indicilor bursieri.n evoluia lor, indicii bursieri s-au extins din planul unei singure piee de capital, aflat ntr-o

ar, n planul pieei financiare mondiale, prin apariia indicilor mondiali.In concluzie, indicii bursieri reprezinta niste seturi de actiuni care sunt listate la bursa de catre niste companii si care reflecta valoarea acestora.Un indice bursier este folosit ca o unitate de masura care evidentiaza trasaturile actiunilor care-l compun. Acestea prezinta cateva puncte comune, printre care trebuie mentionate faptul ca se tranzactioneaza in cadrul aceleiasi burse sau ca apartin aceluiasi sector de activitate.

Printre cei mai de traditie indici bursieri sunt Dow Industrial Average, S&P 500, DAX sau FTSE 100. Primii doi dintre acestia sunt cei mai importanti indici din Statele Unite si poate cei mai importanti din lume, cel dintai fiind un indice cu capitalizare in functie de pret, iar cel de-al doilea fiind un indice cu capitalizare bursiera ( care prezinta avantajul pentru investitori de a dobandi expunerea la cateva sute dintre cele mai profitabile actiuni de pe piata, asta in urma unei singure tranzactii).Comparaii intre diveri indici in perioada mai 2011 mai 2012

Indicele Dow Jones si indicele NASDAQ C in perioada 09 mai 2011 - 04 mai 2012:

Indicele Dow Jones si indicele NIKKEI 225 in perioada 09 mai 2011 04 mai 2012:

Indicele Dow Jones si indicele DAX in perioada 09 mai 2011 04 mai 2012:

Indicele Dow Jones si indicele FTSE 100 in perioada 09 mai 2011 04 mai 2012:

Bibliografie

Prisacariu, Maria, Stoica, Ovidiu, Piee de capital i tranzacii bursiere, Editura Sedcom Libris, Iai 2005

Prisacariu, Maria, Stoica, Ovidiu, Dornescu, Valeriu, Piee de capital i tranzacii bursiere, Editura Sedcom Libris, Iai 2001, Stoica, Victor,Sistemul bursier internaional , Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti,2006, http://dli.ro/despre-indicii-bursieri.html http://www.sibex.ro/ www.bloomberg.com/ http://www.euronext.com/trader/indicescomposition/composition-4411-EN-FR0003500008.html?selectedMep=1 http://finance.yahoo.com/ http://indexarb.com/indexComponentWtsDJ.html http://www.consultantabursa.ro/start-in-bursa/dow-jones-index-detalii-si-review-grafic-istoric/2001 http://www.euronext.com/trader/indicescomposition/composition-4411-EN-FR0003500008.html?selectedMep=1

Universitatea Dunarea de Jos,Galati

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Specializarea: Finante- Banci ,An2 ,Grupa 1

Indicii bursieri internationali

Profesor Coordonator :

Lect. univ. dr. Angela Micu

Realizat de:

Ciorici Oana

Sterea Georgiana

Prisacariu, Maria, Stoica, Ovidiu, Dornescu, Valeriu, Piee de capital i tranzacii bursiere, Editura Sedcom Libris, Iai 2001, p.197.

Stoica, Victor,Sistemul bursier internaional , Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti,2006, p.10

Numele provine de la National Association of Securities Dealers Automated Quotations.

Prisacariu, Maria, Stoica, Ovidiu, Piee de capital i tranzacii bursiere, Editura Sedcom Libris, Iai 2005, p. 201-209.

120