1 Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 1. Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere Domeniul major de intervenţie 1.1. Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate Titlul proiectului: “Dezvoltarea competenţelor cheie – premisă a incluziunii sociale” Numărul de identificare al contractului: POSDRU/ 55/1.1/S/41523 ÎMBUNĂTĂŢIREA DEPRINDERILOR DE CITIT-SCRIS Suport de curs pentru formarea cadrelor didactice elaborat de KFB Consult
128
Embed
ÎMBUNĂTĂŢIREA DEPRINDERILOR DE CITIT-SCRIS deprinderilor de citit-scris... · 2 Utilizarea ghidului „Îmbunătăţirea deprinderilor de citit-scris” Acest ghid a fost elaborat
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
1
Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 1. Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere Domeniul major de intervenţie 1.1. Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate Titlul proiectului: “Dezvoltarea competenţelor cheie – premisă a incluziunii sociale” Numărul de identificare al contractului: POSDRU/ 55/1.1/S/41523
ÎMBUNĂTĂŢIREA DEPRINDERILOR
DE CITIT-SCRIS Suport de curs pentru formarea cadrelor didactice
elaborat de KFB Consult
2
Utilizarea ghidului „Îmbunătăţirea deprinderilor de citit-scris” Acest ghid a fost elaborat pentru a pregăti învăţătorii şi institutorii să evalueze abilităţile de
literaţie ( citit-scris) ale elevilor şi pentru a utiliza tehnici de predare care îi vor ajuta pe toţi copiii
să citească bine, chiar şi pe aceia care sunt expuşi riscului de a experimenta eşecul şcolar încă
în clasele primare.
Ce este literaţia? Ştim cu toţii că în ziua de azi copiii nu mai citesc aşa mult fiind atraşi de PC, TV. De aceea mulţi
dintre ei întâmpină dificultăţi de citire. Drept urmare cade în sarcina învăţătorului nu doar să
predea citit-scrisul ci şi să ajute copiii în ameliorarea dificultăţilor pe care aceştia le întâmpină.
De ce unii copii pot să înveţe să citească foarte uşor iar alţii se luptă, se chinuie să reuşească?
Cercetările ne arată că la 5-6 ani copiii care învaţă uşor să citească au în comun următoarele
lucruri:
• Sunt familiarizaţi cu cărţile şi ştiu de ce le folosim: ştiu la ce folosim cititul, sunt interesaţi
de poveşti şi poezii, de informaţiile pe care le găsim în cărţi şi sunt încântaţi şi
nerăbdători să afle mai multe;
• Au unele concepte despre scris: ştiu cum să folosească o carte, ştiu că se citeşte de la
stânga la dreapta, din faţă spre spate şi de sus în jos. Copiii ştiu că citim scrisul şi nu
imaginile, cunosc unele litere din alfabet;
• Au cunoştinţe despre cuvinte şi structurile limbii: ei cunosc şi utilizează corect multe
dintre cuvintele care apar în cărţile pentru copii. Ei nu doar ascultă comenzi sau îşi
exprimă sentimentele, ci folosesc cuvintele pentru a numi lucruri. Unii dintre ei chiar se
implică în jocuri de creaţie, iar jocurile de creaţie seamănă mult cu limbajul cărţilor
deoarece cuvintele vorbesc despre lucruri şi situaţii care nu există în prezent. Copiii pot
să-şi dea seama inclusiv de structura unei poveşti, de lucrurile care aranjează
personajele şi evenimentele în desfăşurarea acţiunii. De exemplu, ei pot să realizeze
faptul că personajul principal se confruntă cu o problemă, că poate face eforturi să
depăşească problema, că există o soluţie şi că există consecinţe ale acţiunilor sale.
• Copiii pot gândi despre limbaj: cei care devin cititori buni realizează că limbajul se
produce prin cuvinte şi cuvintele prin sunete. Cunoscând câte ceva despre cuvinte şi
3
sunete, copilul este pregătit să înţeleagă cum se citeşte, deoarece scrisul reprezintă
limbajul în cuvinte, în silabe sau sunete; este pregătit să realizeze conexiunea între
cuvinte şi sunete pe de o parte şi literele scrise în procesul învăţării scrierii şi citirii.
Toate aceste lucruri enumerate, luate împreună formează literaţia emergentă..
Care este importanţa literaţiei? Ne va ajuta să ne gândim de ce participanţii ar trebui să acorde atenţie metodelor care îi ajută
pe copii să-şi dezvolte deprinderile de citit-scris. Iată câteva motive:
1. Oamenii care sunt cititori buni au un vocabular mai bogat, cunosc mai bine
lumea şi ştiu să scrie mai bine şi mai corect; aceştia înţeleg mai uşor noile situaţii
şi idei, argumentează mai bine şi sunt mai conştienţi de propria lor persoană; pe
scurt, sunt mai deştepţi.
2. Oamenii care sunt buni cititori au venituri mai mari, participă mai bine la viaţa
politică, sunt mai sănătoşi şi au parte de mai puţină violenţă în viaţă.
Probabilitatea să ajungă la închisoare este mai mică şi este mai probabil că vor
avea o viaţă mai interesantă şi locuri de muncă ce oferă mai multe satisfacţii.
3. Pentru ca cineva sa fie o persoană activă de succes şi un cetăţean implicat, are
nevoie de niveluri mai avansate ale abilităţilor de citire şi scriere decât în trecut.
4. Nivelul de literaţie este considerat actualmente un indicator al competitivităţii
internaţionale a unei ţări. Studiile comparative internaţionale ale abilităţii de citire
a elevilor, cum ar fi PISA1 şi PIRLS2, sunt luate în considerare cu multă
seriozitate de guverne. Mai mult, datorită relaţiilor mai strânse dintre diferitele
părţi ale lumii, bunăstarea noastră colectivă depinde de nivelurile de conştiinţă
ale popoarelor de pretutindeni.
5. În unele ţări cu niveluri ridicate ale literaţiei, există grupuri de elevi care nu
reuşesc să înveţe să citească suficient de bine şi ca urmare au posibilităţi
limitate. Elevii care sunt expuşi riscului de a nu învăţa să citească suficient de
bine aparţin minorităţilor lingvistice din ţările respective, elevi ai căror familii au
1 The Programme for International Student Assessment (PISA) – Programul International pentru Evaluarea Elevilor 2 Progress in International Reading Literacy Study (PIRLS) – Progrese în Studii Internaţionale ale Literaţiei
4
nivel scăzut de educaţie formală sau copii ai căror familii nu sprijină eforturile de
învăţare (poate din cauza faptului că adulţii din aceste familii sunt analfabeţi).
6. Date fiind cele de mai sus, în ţările unde predarea cititului-scrisului a fost
considerată de-a lungul vremii un lucru simplu, este acum nevoie ca toate
cadrele didactice să cunoască o gamă mai largă de metode care să contribuie la
dezvoltarea literaţiei. Cu toate acestea, în multe ţări pregătirea cadrelor didactice
pentru a-i învăţa pe copii să citească şi să scrie este inadecvată nevoilor reale.
5
Evaluarea literaţiei Instrumentele de evaluare a deprinderilor de citit-scris explicate în această secţiune au fost
elaborate pentru a fi aplicate la câte un elev, individual. Practica utilizării acestor instrumente
serveşte două scopuri: îi va comunica învăţătorului-
1) ce anume ştie un copil şi ce nu ştie pentru a putea învăţa să citească şi să scrie
mai bine;
2) ce ştiu şi ce nu ştiu în general copiii care aparţin aceluiaşi grup de vârstă, din
segmentele de cititori avansaţi, medii şi slabi.
În aceast ghid se prezintă trei instrumente de evaluare diferite. Primele două evaluează
abilităţile de literaţie emergentă a copiilor. Acestea sunt utile la grădiniţă şi în clasa întâi şi
ocazional pot fi folosite şi cu elevii mai mari care au întârzieri serioase în dezvoltarea abilităţilor
de citire. Cel de-al treilea instrument este un inventar informal de citire. Poate fi folosit cu elevii
din clasele întâi până la a cincea sau a şasea.
Instrumentul informal de evaluare a literaţiei
Evaluarea Informală a Literaţiei constă din două părţi principale: Evaluarea literaţiei emergente
şi Inventarul informal de citire. Aceste instrumente sunt menite să arate comportamentele
elevilor în cursul unor sarcini de citire reale care prezintă diferite nivele de provocare. Ele sunt
numite “informale” deoarece nu au fost standardizate în condiţii ştiinţifice pe grupuri de mii de
elevi/copii. Rezultatele obţinute cu aceste instrumente vor fi folosite pentru a examina punctele
tari şi punctele slabe ale copiilor ca cititori, în mod individual şi nu pentru a compara
performanţa unui anumit copil cu cea a unui alt copil la nivele de vârstă şi de clasă egale. Ele
pot fi considerate instrumente diagnostice mai degrabă decât teste sumative.
Evaluarea literaţiei emergente Literaţia emergentă este un termen preluat de la cercetătorii din domeniul psiholingvisticii, care
au cercetat procesele prin care trec copiii care învaţă să citească şi să scrie. Conceptul literaţiei
emergente diferă de teoriile behavioriste asupra cititului, care consideră că cititul poate fi
6
descompus în deprinderi separate şi predat copiilor astfel. Teoria literaţiei emergente consideră
că cititul nu se învaţă bucăţică cu bucăţică, ci printr-o abordare holistică pe care copiii o observă
la cititorii din jurul lor şi încearcă să înveţe cum să procedeze la fel. Ea diferă de conceptele de
maturaţie sau de „reading-readiness” [pregătit pentru citit] deoarece nu consideră că profesorii
trebuie să aştepte până se atinge un „moment magic” al pregătirii copilului înainte să înceapă să
îl înveţe pe un anumit copil să citească. Literaţia emergentă este o abordare care se bazează
pe dezvoltare [developmental approach], pentru că presupune că învăţarea este influenţată de
o combinaţie a maturizării şi a experienţelor. Pe măsură ce copiii învaţă să citească şi să scrie,
ei progresează de-a lungul unor căi predictibile de dezvoltare şi sunt încurajaţi de îndrumarea şi
predarea de care beneficiază. Scopul evaluării literaţiei emergente, precum şi al evaluării
abilităţilor de citire în general, este să identificăm unde se situează copilul de-a lungul
continuumului dezvoltării proprii şi să identificăm golurile în învăţare pentru a le putea remedia.
Instrumentele de evaluare a literaţiei emergente examinează următoarele aspecte ale literaţiei
emergente.
• Noţiuni despre textul tipărit
• Cunoaşterea alfabetului
• Noţiunea de cuvânt
• Segmentarea fonemică
• Recunoaşterea cuvintelor
Inventarul informal de citire
Inventarul informal de citire a fost dezvoltat cu peste cincizeci de ani în urmă şi
este probabil cel mai larg utilizat instrument de evaluare a deprinderilor de
literaţie.
Instrumentul testează următoarele aspecte ale cititului:
• Recunoaşterea cuvintelor
• Înţelegerea unui text citit
• Înţelegerea unui text audiat
7
Partea I. Evaluarea literaţiei emergente
Când un copil nu ştie să citească multe cuvinte sau nu înţelege textul scris, există aspecte ale
deprinderilor sale de literaţie emergentă care pot fi examinate. Măsurătorile incluse în această
secţiune evaluează cele mai importante aspecte ale deprinderilor de literaţie emergentă ale unui
copil: noţiuni despre textul tipărit, cunoaşterea alfabetului, noţiunea de cuvânt, segmentarea fonemică şi recunoaşterea cuvintelor. Conceptele despre citit-scris Tinerii cititori au nevoie de concepte care să îi orienteze în contactul lor cu textele scrise pentru
a-şi putea concentra atenţia suficient în timpul cititului. Evaluarea conceptelor de scris
(după Marie Clay, 1975) ne arată dacă un tânăr cititor cunoaşte unităţile, prezentarea
(aranjarea în pagină) şi terminologia specifică textului scris. Această măsurare poate fi
efectuată la copii care nu citesc încă.
Pregătirea materialelor pentru evaluarea literaţiei emergente Aveţi nevoie de o carte simplă pe care s-o citiţi cu elevul pe măsură ce îi cereţi să efectueze o
serie de sarcini. Cărticica pe care aţi scris-o poate fi folosită pentru scopuri
demonstrative. Însă puteţi folosi orice carte pentru copii care are următoarele
caracteristici:
• text scris pe o pagină şi ilustraţie pe pagina opusă;
• o pagină cu text de două rânduri sau mai multe;
• o pagină cu un singur rând de text;
• o pagină care conţine atât litera mare cât şi litera mică a două litere diferite şi mai
multe semne de punctuaţie, inclusiv punct, semnul întrebării, semnul exclamării
şi linia de dialog.
Va trebui să pregătiţi o copie a Fişei de evaluare a răspunsurilor la testul „Noţiuni despre textul
tipărit” pentru fiecare elev pe care îl veţi testa.
8
Cunoştinţe despre cum se ţine o carte: Înmânaţi elevului cartea, ţinând cotorul spre el.
Spuneţi-i: “Vom citi această carte. Arată-mi cum ţii cartea.” Acordaţi un punct elevului dacă va
ţine cartea cu faţa în sus.
Apoi citiţi titlul cărţii.
Cunoştinţe despre faptul că se citeşte textul şi nu imaginile. Arătaţi elevului o pagină dublă
cu text pe o parte şi ilustraţie pe cealaltă. Spuneţi-i: “Arată-mi unde citim. Arată cu degetul locul
unde începem să citim.” Acordaţi-i un punct dacă elevul indică textul şi nu ilustraţia.
Citiţi apoi textul de pe pagina respectivă.
Orientarea în pagina tipărită. Arătaţi elevului o pagină cu cel puţin două (preferabil trei) rânduri
de text. Spuneţi-i, “Vom citi această pagină. Arată-mi unde începem să citim. Arată-mi cum vom
continua să citim. Indică locul unde începem. Indică-mi cum continuăm să citim. Arată-mi acum
unde continuăm.” Acordaţi-i un punct elevului dacă indică cuvântul din colţul de stânga sus,
apoi îşi duce degetul spre dreapta, apoi se întoarce la stânga cu un rând mai jos, apoi trece
degetul spre dreapta şi din nou se întoarce în stânga la începutul rândului următor. Citiţi apoi
textul de pe pagina respectivă.
Înţelegerea noţiunii de „cuvânt”. Căutaţi o pagină care are un rând de text. La început, luaţi
câte un cartonaş în fiecare mână şi spuneţi: “Iată, pot să ţin cartonaşele aşa încât să vezi doar
câte un cuvânt sau două. Încearcă şi tu.” Daţi-i elevului cartonaşele. “Arată-mi un cuvânt. Acum
arată-mi două cuvinte.” Acordaţi un punct dacă elevul indică în spaţiul dintre cartonaşe un
cuvânt şi două cuvinte. Apoi citiţi-i textul de pe pagina respectivă.
Înţelegerea noţiunii de „literă”. Apoi luaţi câte un cartonaş în fiecare mână şi spuneţi: “Iată.
Pot să ţin cartonaşele astfel încât să vezi doar o literă sau alta. Încearcă şi tu.” Daţi cartonaşele
elevului. “Arată-mi o literă. Acum arată-mi două litere.” Acordaţi un punct dacă elevul dacă
indică o literă şi apoi două litere. Citiţi apoi textul de pe pagina respectivă.
Cunoştinţe despre semnele de punctuaţie. Găsiţi o pagină care are un punct. Spuneţi: “Ce
este acesta? Ce trebuie să facem când ajungem la el?” Apoi identificaţi o linie de dialog, un
9
semn de întrebare şi un semn de exclamare. Indicaţi-le pe rând şi întrebaţi: “Ce este acesta?
Ce ne comunică?” Acordaţi un punct dacă elevul identifică corect fiecare semn. Citiţi apoi textul
de pe pagina respectivă.
Atenţie, în cazul în care folosiţi testul într-o situaţie reală de testare, trebuie să vă notaţi şi
observaţiile proprii, nu doar scorul pe care îl obţine elevul. Aceste observaţii pot fi utile pentru a
ajusta predarea cititului la nevoile specifice ale elevului testat.
10
Model de carte
1
Am acasă, în cutie,
O pisicuţă cu pălărie
2
Pe covor s-a aşezat,
Mâncarea a aşteptat.
3
A mâncat mult şi s-a
îngrăşat!
4
5
Să slăbească puţintel
Aleargă după un şoricel.
Însă, oare, ce să fie
Bine ascuns sub pălărie?
6
11
FIŞĂ DE EVALUARE A RĂSPUNSURILOR
A. Cunoştinţe despre textul tipărit
ELEVUL:
CLASA:
ŞCOALA:
ÎNVĂŢĂTOR:
EXAMINATOR:
DATA:
1. Cunoştinţe despre cum se ţine o carte _________/1 punct
Observaţii:
2. Cunoştinţe despre faptul că se citeşte textul, nu imaginile _________/1 punct
Observaţii:
3. Orientarea în pagina tipărită _________/1 punct
Observaţii:
4. Înţelegerea noţiunii de “cuvânt” _________/1 punct
Observaţii:
12
5. Înţelegerea noţiunii de “literă” _________/1 punct
Observaţii:
6. Cunoştinţe despre semnele de punctuaţie _________/1 punct
Observaţii:
Punctaj total pentru Cunoştinţe despre textul tipărit: _______/ 6. Procent: ____
13
Cunoaşterea alfabetului Inventarul alfabetului (după Morris, 1998) testează felul în care elevii recunosc literele
alfabetului, atât cele mari cât şi cele mici. De asemenea, testează reproducerea literelor,
indiferent dacă sunt mari sau mici.
Asiguraţi-vă că aţi multiplicat suficiente fişe de răspuns pentru test şi că aveţi şi un exemplar al
versiunii pentru elev.
1. Cereţi elevului să identifice literele alfabetului. Plasaţi exemplarul elevului în faţa
elevului şi folosiţi versiunea examinatorului pentru a înregistra răspunsurile. Indicaţi
fiecare literă şi cereţi elevului s-o numească. Înregistraţi răspunsurile pe foaia
examinatorului. Încercuiţi literele pe care elevul nu le poate identifica şi scrieţi ce spune
elevul când nu reuşeşte să identifice corect câte o literă. Testaţi atât literele mici, cât şi
cele mari.
2. Cereţi elevului să scrie literele pe măsură ce le spuneţi. Spuneţi literele alfabetului şi
cereţi elevului să le scrie în ordinea în care le spuneţi, lângă literele de pe foaia de
răspuns. (Asiguraţi-vă că elevul nu are un exemplar al inventarului alfabetului în faţa sa în
acest stadiu.) Acceptaţi literele scrise corect fie că sunt scrise cu litere mari, fie cu mici.
Fişa Inventarul alfabetic
M S B Ă W N I F E Î Y
T A D Z P L J Â C Ţ K
O Q G V U R Ş X H
m s b ă w n i f e î y
t a d z p l j â c ţ k
o q g v u r ş x h
14
FIŞĂ DE EVALUARE A RĂSPUNSURILOR B. Cunoaşterea alfabetului
Punctaj total Segmentarea fonemică: _______________ din 22
Procent: __________ %
21
Recunoaşterea cuvintelor Cititorii începători deseori recunosc câteva cuvinte chiar înainte de a avea parte de predare
formală a deprinderilor de citit şi scris. Câteva cuvinte au frecvenţă ridicată şi pe acestea le-au
văzut de numeroase ori (acestea se numesc şi „cuvinte recunoscute instantaneu” [sight words]).
Alte cuvinte sunt uşor de decodificat, cum ar fi „sat”, „pat” şi „sac”, deoarece au o compoziţie
simplă. Următoarea evaluare a identificării cuvintelor (după Morris, 1998) testează atât cuvintele
cu frecvenţă ridicată, cât şi cuvintele simple de decodificat.
Asiguraţi-vă că aveţi o fişă a scorului şi o versiune pentru elev înainte de a începe testul. Arătaţi
elevului cuvintele din listă şi cereţi-i să le identifice. Marcaţi răspunsurile elevului pe Fişa de
evaluare a răspunsurilor la identificarea cuvintelor pe care aţi elaborat-o. Acordaţi elevului câte
un punct pentru fiecare cuvânt identificat corect.
22
RECUNOAŞTEREA CUVINTELOR
1. NOI
1. STOP
2. ARE
2. COCA – COLA
3. SUC
3. TAXI
4. BANI
4. LEI
5. APA
5. LAPTE
6. AC
6. PÂINE
7. MAMA
7. AUTO
8. MERE
8. METEO
9. CAL
9. SPORT
10. TATA
10. DACIA
23
FIŞĂ DE EVALUARE A RĂSPUNSURILOR E. Recunoaşterea cuvintelor
ELEVUL:
CLASA:
ŞCOALA:
ÎNVĂŢĂTOR:
EXAMINATOR:
DATA:
Cuvinte decodabile: Cuvinte frecvent întâlnite:
1. NOI 1. STOP
2. ARE 2. COCA – COLA
3. SUC 3. TAXI
4. BANI 4. LEI
5. APA 5. LAPTE
6. AC 6. PÂINE
7. MAMA 7. AUTO
8. MERE 8. METEO
9. CAL 9. SPORT
10. TATA 10. DACIA
Total ........................../10
Total .................................../10
24
EVALUAREA LITERAŢIEI EMERGENTE FIŞA SUMATIVĂ DE ÎNREGISTRARE A PUNCTAJULUI OBŢINUT
ELEVUL:
CLASA:
ŞCOALA:
ÎNVĂŢĂTOR:
EXAMINATOR:
DATA:
A. Noţiuni despre textul tipărit 1. Cunoştinţe despre cum se ţine o carte _______/1 punct
2. Cunoştinţe despre faptul că se citeşte textul, nu imaginea _______/1 punct
3. Orientarea în pagina tipărită _______/1 punct
4. Înţelegerea noţiunii de „cuvânt” _______/1 punct
5. Înţelegerea noţiunii de „literă” _______/1 punct
6. Cunoştinţe despre semnele de punctuaţie _______/1 punct
Observaţii:
Punctaj total pentru Noţiuni despre textul tipărit____/6 Procent:_______
B. Cunoşterea alfabetului Recunoaşterea literelor mari de tipar ______________/31
Recunoaşterea literelor mici de tipar ______________/31
Scrierea literelor (mari sau mici) _____________/31
Observaţii:
Punctaj total pentru Cunoaşterea alfabetului ______/93 Procent:_____
25
C. Noţiunea de cuvânt
Indicarea cuvintelor ____________ (din 4)
Identificarea cuvintelor ____________ (din 8)
Observaţii:
Punctaj total pentru Noţiunea de cuvânt: ________/12 Procent: _____
D. Segmentarea fonemică
Observaţii:
Punctaj total pentru Segmentarea fonemică: _____/22 Procent:_____
E. Recunoaşterea cuvintelor
Cuvinte decodabile ________________/10
Cuvinte frecvent întâlnite ________________/10
Observaţii:
Punctaj total pentru Recunoaşterea cuvintelor_____/20 Procent: ____
Punctaj total pentru Evaluarea cunoştinţelor elementare de citit-scris:_____/153 Procent: _________
26
Partea a II-a. Inventarul informal de citire Inventarul informal de citire este folosit în două scopuri:
1) Alocarea de materiale şi sarcini diferite de învăţare în conformitate cu nivelul de
citire al elevului şi
2) Identificarea dimensiunilor specifice ale deprinderilor de citit care necesită
dezvoltare.
Când plasăm elevii în diferite situaţii şi activităţi de învăţare, este potrivit să vorbim de trei
niveluri de citire: nivelul independent, nivelul de instruire şi nivelul de frustrare.
Nivelul independent de citire. Dacă elevul trebuie să citească un text singur, fără sprijinul
învăţătoarei sau al unor cititori mai avansaţi, atunci materialul de citit trebuie să se încadreze în
nivelul deprinderii de citire independentă a elevului. În textul scris pentru a se potrivi cu nivelul
independent al elevului, acesta nu ar trebui să întâlnească mai mult de trei sau patru cuvinte
necunoscute din o sută şi ar trebui să poată înţelege textul aproape în întregime.
Cărţile care se încadrează în nivelul de citire independentă a elevului includ acele cărţi pe care
elevii respectivi le aleg pentru a le citi de plăcere. Acestea pot fi manuale care sunt utilizate
independent de elevi pentru a-şi efectua temele de casă. Indiferent de clasa în care se află
elevul respectiv, în cazul în care cărţile depăşesc nivelul său de lectură independentă, atunci
elevul ar trebui să primească o carte mai simplă sau ar trebui să i se ofere sprijin pentru citirea
textului.
Nivelul de instruire. În clasă, învăţătorii deseori lucrează cu elevii folosind materiale care sunt
un pic grele pentru aceştia astfel încât elevii să înveţe beneficiind de sprijinul învăţătorului.
Materialele care se folosesc în aceste scopuri trebuie să fie adecvate pentru nivelul de instruire
al elevului din punctul de vedere al deprinderii de citire. Aceste materiale vor conţine până la
circa un cuvânt necunoscut din zece, precum şi un limbaj şi concepte care nu sunt uşor de
înţeles, cel puţin nu din prima încercare. În acest caz, intenţia este ca exersarea ghidată cu
materiale scrise la nivelul de instrucţie să ajute elevul să cunoască cuvinte noi şi să înveţe să
27
înţeleagă limbajul şi conceptele mai grele. Din nou, nivelul de instrucţie al unui anumit elev
poate fi peste sau sub nivelul clasei în care se află. Deoarece este util să se lucreze cu
materiale moderat dificile când îi învăţăm pe elevi să citească, este foarte important să
identificăm nivelul de instruire al elevului, oriunde s-ar situa acesta, indiferent de clasa în care
se află elevul.
Nivelul de frustrare. Dacă materialul este foarte dificil – cu alte cuvinte, conţine mai mult de un
cuvânt necunoscut din zece, iar limba şi conceptele împiedică serios comprehensiunea textului
– materialul se consideră a fi scris la nivelul de frustrare al elevului. Nivelul de frustrare nu este
de fapt un nivel de lectură deoarece elevii nu pot exersa cu succes cititul la acest nivel. Mai
degrabă, acest nivel se foloseşte pentru a defini limita inferioară a nivelului de instruire a unui
anumit elev. După cum sugerează numele, textul care se încadrează în nivelul de frustrare este
atât de dificil încât provocarea reprezentată de parcurgerea textului se constituie într-o povară şi
este neplăcută. Elevii pot progresa mai rapid în dezvoltarea deprinderilor de citit şi scris dacă
sunt expuşi unor texte la nivelul de instruire, chiar dacă aceste texte sunt mai uşoare decât cele
de la nivelul de frustrare.
Tabelul de mai jos sintetizează caracteristicile principale ale celor trei nivele de citire:
Nivelul independent
Nivelul de Instruire
Nivelul de frustrare
• 3-4 cuvinte
necunoscute din
100 cuvinte
• Comprehensiune
aproape totală
• 5-10 cuvinte
necunoscute din 100
cuvinte
• Limbajul şi
conceptele sunt
înţelese pe deplin
doar cu ajutorul
învăţătorului şi cu
exerciţiu ghidat
• Peste 10 cuvinte
necunoscute din 100
cuvinte
• Limbajul şi
conceptele împiedică
serios
comprehensiunea
28
Pentru a înţelege importanţa celor trei niveluri, ne-ar ajuta să ne gândim la următoarele
întrebări. Gândiţi-vă la manualul de citire pe care îl folosiţi acum la clasă şi răspundeţi la
întrebările de mai jos, ţinând cont de descrierea celor trei niveluri de lectură:
• Sunt elevi în clasa dvs. care pot citi fiecare text din manual independent?
• Sunt majoritatea elevilor din clasă capabili să citească majoritatea textelor din
manual cu sprijin din partea dvs.?
• Există elevi în clasă care nu pot citi majoritatea textelor din manual nici chiar cu
sprijin din partea dvs.?
• Ce concluzii puteţi desprinde despre nivelurile de citire ale elevilor dvs.?
• Ce concluzii se pot desprinde despre adecvarea manualului la nevoile elevilor?
Inventarul informal de citire determină nivelurile de citire în mai multe feluri. Nivelurile de citire
ale elevilor pot fi identificate prin testarea lor cu ajutorul
• Listelor de cuvinte,
• Citirii orale a unor texte şi
• Răspunsurilor date de elevi la întrebări de comprehensiune.
Liste de cuvinte. Listele de cuvinte la niveluri gradate ca dificultate – de la nivelul de grădiniţă
până la clasa a şasea – sunt cuprinse în Inventarul informal de citire. Sunt incluse două seturi
de cuvinte pentru a permite pre-testarea şi post-testarea în acelaşi an şcolar. Listele de cuvinte
servesc scopul de a plasa elevii la testări ulterioare cu inventarul informal de citire, dar servesc
şi scopuri diagnostice. Nivelul de citire stabilit prin recunoaşterea cuvintelor izolate poate fi
determinat prin administrarea unor liste de cuvinte.
Texte. Textele sunt prezente la fiecare nivel de dificultate, de la textele specifice pentru nivelul
de grădiniţă la cele de clasa a şasea. Pentru a veni în ajutorul pre-testării şi post-testării, s-au
elaborat două seturi complete de texte. Textele permit testarea recunoaşterii cuvintelor în
context, determinarea ratei de citire şi fluenţă, precum şi nivelul înţelegerii textului ascultat.
Recunoaşterea cuvintelor în context măsoară acurateţea citirii unor liste de cuvinte prezentate
într-un context care are sens. Citirea cuvintelor în context este în mod normal mai uşoară decât
citirea lor în liste de cuvinte izolate. Când comparăm recunoaşterea cuvintelor în context cu
29
recunoaşterea cuvintelor izolate, rezultatul comparaţiei ne oferă o măsură a gradlui în care
elevul poate să beneficieze de sprijinul contextului pentru a recunoaşte cuvintele.
Întrebări de înţelegere. După citirea pasajului, elevii sunt rugaţi să răspundă la întrebări pentru
a li se evalua comprehensiunea. Se folosesc criterii pentru a determina, cu ajutorul acestor
întrebări, nivelul de citire al elevilor.
Atunci când elevii ajung la nivelul de frustrare, examinatorul poate citi pasajele mai dificile
pentru elevi după care le va adresa întrebările de comprehensiune. Răspunsurile la acele
întrebări vor arăta capacitatea de ascultare a elevilor. Capacitatea de ascultare oferă indicii
ale unui alt nivel de citire: indică nivelul textului pe care elevii l-ar putea înţelege dacă
deprinderea de citire ar fi egală cu cea de a urmări textul ascultat.
Gândiţi-vă la lucrurile pe care le fac buni cititori. Următorii factori care contribuie la succesul
unui copil pot fi evaluaţi cu ajutorul Inventarului informal de citire:
• Volumul vocabularului instantaneu [sight vocabulary] raportat la fiecare nivel
de clasă;
• Capacitatea elevului de a decodifica cuvinte, sau capacitatea fonică a
elevului;
• Felul în care elevul utilizează contextul pentru a identifica cuvinte;
• Capacitatea generală de comprehensiune a elevului raportată la fiecare nivel de
clasă;
• Capacitatea elevului de a utiliza diferite aspecte ale comprehensiunii:
rememorarea, deducţia şi vocabularul;
• Capacitatea elevului de a înţelege informaţia fără a o citi, capacitatea de ascultare a elevului şi
• Viteza şi fluenţa citirii.
30
Când măsuraţi nivelul de citire al unui elev este recomandabil să folosiţi o combinaţie de
indicatori – recunoaşterea cuvintelor izolate, recunoaşterea cuvintelor în context,
comprehensiunea şi capacitatea de ascultare.
Iată cum poate fi utilizat Inventarul informal de citire pentru scopuri diagnostice.
1. Recunoaşterea cuvintelor. Recunoaşterea cuvintelor nu presupune o singură
competenţă, ci mai multe. În cea mai simplă interpretare, recunoaşterea
cuvintelor constă în deţinerea unui număr de cuvinte în memorie, numite
vocabular instantaneu, pe care cititorul le recunoaşte instantaneu. Include, de
asemenea, abilitatea de a recunoaşte cuvinte care nu sunt încă parte a
vocabularului instantaneu, prin decodificare, folosind cunoştinţele de fonetică; cu
alte cuvinte, urmărirea relaţiilor dintre litere şi sunete într-un cuvânt cu scopul de
a pronunţa cuvântul. Recunoaşterea cuvintelor presupune de asemenea
utilizarea contextului, adică recurgerea la semnificaţia textului şi la construcţia
gramaticală din care face parte un cuvânt pentru a îngusta posibilele sensuri şi a
recunoaşte mai uşor cuvântul respectiv.
Prezentarea rapidă şi prezentarea fără limită de timp a cuvintelor. Evaluarea
recunoaşterii cuvintelor de către elev începe cu lista de cuvinte. Sunt incluse
două seturi de liste de cuvinte (pentru pre-test şi post-test), elaborate la niveluri
gradate de dificultate de la clasa întâi până la clasa a şasea. Cuvintele pot fi
prezentate elevului în două modalităţi: rapid şi nelimitat.
În prezentarea rapidă, învăţătorul acoperă cuvântul cu două cartonaşe. El ţine
cartonaşele unite de-a lungul laturii mai lungi deasupra cuvântului, apoi mişcă un
cartonaş (cel de jos) pentru a descoperi pe scurt cuvântul, apoi îl acoperă din
nou după un sfert de secundă trăgând cartonaşul de sus pentru a-l uni de-a
lungul laturii mai lungi cu cartonaşul de jos.
31
Cuvântul se prezintă prima dată elevului în varianta rapidă. Se înregistrează
răspunsurile elevului. Dacă elevul nu identifică corect cuvântul, examinatorul
îndepărtează cartonaşul deasupra cuvântului şi îi permite elevului să se uite din
nou la cuvânt acordându-i cât timp are nevoie elevul. Se înregistrează răspunsul
elevului.
Atât scorul cât şi cuvintele citite greşit (aşa cum le-a citit elevul) se înregistrează
pentru a fi analizate mai târziu. Compararea scorurilor la testarea rapidă şi la
testarea fără limită de timp poate indica mărimea vocabularului instantaneu al
elevului – câte cuvinte reuşeşte acesta să recunoască instantaneu – şi
capacitatea de decodificare – cât de bine reuşeşte elevul să utilizeze
corespondenţa literă-sunet pentru a descifra cuvintele care nu fac parte din
vocabularul său instantaneu.
De asemenea, învăţătorul va înregistra şi analiza greşelile elevului – ceea ce
citeşte atunci când nu citeşte corect cuvintele.
Citirea cuvintelor în context. Când elevii citesc cu voce tare pasajele de text,
examinatorul ascultă cu atenţie ceea ce citeşte elevul, marchează erorile,
pauzele, cuvintele repetate şi autocorecţiile. Compararea scorului elevului la
recunoaşterea cuvintelor în context cu scorul înregistrat la recunoaşterea cuvintelor izolate indică gradul în care elevul utilizează contextul pentru a
îngusta posibilităţile şi de a identifica în ultimă instanţă cuvintele.
2. Comprehensiunea. Comprehesiunea, sau înţelegerea celor citite, include mai multe competenţe.
Este nevoie de cunoaşterea cuvintelor pentru a plasa într-un context noile
ifnormaţii obţinute din text. Este nevoie de capacitatea de a identifica ideile
principale şi de a le stoca în memorie. Este nevoie de capacitatea de a face
inferenţe / deducţii pentru a construi sensuri acolo unde ideile nu sunt explicite.
32
De asemenea, elevii au nevoie de un anumit vocabular, adică să cunoască
sensul cuvintelor.
Întrebări care evaluează cunoştinţele anterioare. Înainte de a citi pasajul,
elevul poate fi rugat să răspundă la un set de întrebări introductive despre
subiectul textului, pentru a se observa în ce măsură elevul are cunoştinţe anterioare despre subiect. În instrumentul de evaluare sunt incluse întrebări
care să testeze cunoştinţele anterioare despre conţinutul pasajului. Utilizarea
acestor întrebări este opţională însă şi pentru economia de timp ele pot fi omise.
Întrebări care verifică memorarea informaţiilor din text. Unele întrebări cer
elevului să-şi amintească informaţiile importante din text. Acestea se referă la
ideile care au fost menţionate explicit, la enunţuri cheie, precum şi la detalii care
vin în sprijinul construirii sensului textului.
Întrebările de rememorare pot să ceară elevului să îşi amintească de o informaţie
folosind cuvintele prin care această idee este prezentată în text.
O întrebare de rememorare poate să ceară elevului să îşi amintească o idee care
s-a regăsit în text, deşi întrebarea s-ar putea să nu se refere strict la o frază sau
propoziţie din text.
Întrebări care solicită formularea de inferenţe (deducţii). Alte întrebări care se
adresează elevului după ce acesta a citit textul solicită operarea unor deducţii pentru a construi sensul acolo unde ideile nu au fost explicite în text. Formularea
de deducţii solicită o gamă largă de activităţi mentale.
Întrebări care verifică vocabularul /solicită cunoaşterea vocabularului. Cunoştinţele de vocabular sunt o parte importantă a comprehensiunii. Aceste
cunoştinţe sunt de două tipuri majore: un tip este vocabularul stocat în memorie.
Aceste cunoştinţe acoperă o gamă de specificităţi. Poate că cineva nu a auzit
33
niciodată cuvântul „avar”, sau poate că l-a auzit dar nu-i cunoaşte sensul, sau
ştie că se referă la o persoană şi că înseamnă o trăsătură negativă, sau poate că
ştie că este un sinonim al cuvântului „lacom”, sau poate că foloseşte în mod
curent acel cuvânt cu sensul corect.
Un alt tip de cunoştinţe de vocabular este capacitatea de a deduce sensul
cuvintelor din context. De exemplu, într-un pasaj pentru clasa a patra se
regăseşte următoarea întrebare: În propoziţia „Aripile tremură brăzdând aerul
turbulent.”, ce înseamnă cuvântul „turbulent”? Un elev care nu ştie că acest
cuvânt înseamnă „vijelios” sau „care se mişcă” poate deduce parte din sens din
context. Turbulent se referă la aerul prin care trece un avion şi descrie o condiţie
care face ca aripile avionului să tremure.
Nu este întotdeauna clar din răspunsul elevului dacă acesta a ştiut cuvântul
sau l-a dedus din context. Pentru a afla mai multe, examinatorul poate întreba
elevul de unde ştie ce înseamnă cuvântul.
3. Capacitatea de ascultare. Comprehensiunea textului sris poate fi testată fără
ca elevul să trebuiască să citească textul. În cazul cititorilor începători, ascultarea
unui text este de obicei o sarcină mai uşoară decât citirea sa — deoarece
activitatea de a recunoaşte cuvinte scrise şi de a construi sensuri din ele este
mai puţin exersată decât ascultarea şi extragerea sau construirea sensului din
textul ascultat. În evaluarea citirii, testarea capacităţii de a asculta oferă un
indicator al potenţialului cel mai ridicat al elevului de a înţelege textul şi serveşte
ca ţintă faţă de care se poate măsura performanţa în înţelegerea citirii.
Capacitatea de ascultare se compune din cunoştinţele despre cuvinte ale
ascultătorului, cunoştinţele de vocabular, abilitatea de a identifica şi de a memora
ideile principale şi detaliile importante, abilitatea de a deduce şi de a urmări
structura unei prezentări. Dacă scorul de înţelegere a cititului / comprehensiune
a textului este semnificativ mai mic decât capacitatea de ascultare, se poate
34
conclude că instruirea concentrată pe citire poate ajuta elevul să depăşească
rămânerea în urmă. Dar dacă cele două performanţe sunt aproximativ egale,
performanţa elevului la citit este de aşteptat să se îmbunătăţească pe măsură ce
nivelul general de educaţie şi abilităţile cognitive i se dezvoltă: vocabularul,
cunoaşterea cuvintelor, capacitatea de a deduce şi aşa mai departe.
35
Administrarea inventarului informal de citire Pregătirea pentru testare În primul rând, să ne gândim:
1. Unde şi când trebuie testat un elev;
2. Ce materiale sunt necesare pentru a testa elevul şi
3. Cum veţi pregăti elevul pentru testare.
Identificaţi un loc liniştit şi asiguraţi-vă că va fi liniştit şi disponibil pe toată perioada testului. Testarea cu scopul de a determina nivelul de citire al elevului, rata de citire şi ariile
majore unde excelează şi unde are nevoie să se dezvolte în continuare poate lua 30-40 de
minute. Nivelurile de citire ale elevilor mai mari acoperă mai multe clase şi ca atare testarea
acestora va lua propoţional mai mult timp. Este cel mai potrivit ca acest test să fie administrat
într-un loc unde nu e prezent nimeni altcineva pentru a nu obosi elevul.
Pregătiţi toate materialele necesare. Înainte de a începe testarea, adunaţi toate materialele
de care veţi avea nevoie:
1) O copie a broşurii de test pentru elev.
2) O fotocopie a paginii examinatorului pentru a înregistra răspunsurile elevului.
3) Două cartonaşe de mărime aproximativă 12 cm X 8 cm.
4) Foi goale şi creioane.
5) Un ceas cu secundar.
6) (Opţional) Un reportofon sau casetofon pentru înregistrare.
Discutaţi cu elevul. Înainte de a începe, spuneţi-i elevului că vreţi să ştiţi cât de bine citeşte şi
scrie. (Evitaţi folosirea cuvântului „test”). Spuneţi-i că nu va primi notă pentru asta. Este
important ca elevul să dea tot ce are mai bun, deşi vor fi unele cerinţe la care nu va fi foarte
sigur pe el.
36
Aşezaţi-vă lângă elev. Dacă sunteţi dreptaci, aşezaţi elevul la stânga dvs., cu materialele de
înregistrare puse la dreapta şi astfel încât să nu împiedice vederea elevului. Dacă sunteţi
stângaci, procedaţi invers.
Evaluarea recunoaşterii cuvintelor
Începeţi cu administrarea listelor de cuvinte. Pentru început, folosiţi lista elaborată pentru clasa
cu un an sub nivelul elevului. Dacă elevul face greşeli la această primă listă, încheiaţi
administrarea acesteia şi coborâţi cu un nivel. Continuaţi să coborâţi la nivelurile inferioare
până când găsiţi o listă de cuvinte la care elevul obţine scorul perfect sau aproape perfect.
Acest lucru serveşte la identificarea nivelului independent de recunoaştere a cuvintelor. Odată
ce aţi identificat acest nivel independent, puteţi continua să testaţi nivelurile superioare primului
nivel la care aţi început testarea.
Arătaţi cuvintele din listă rapid, apoi fără limită de timp, după cum e nevoie. Având fişa elevului
în faţa elevului, folosiţi cele două cartonaşe pentru a acoperi şi apoi a descoperi pe scurt (circa
un sfert de secundă) fiecare cuvânt pe rând.
Sugestii pentru examinator:
Înainte de a testa un elev, este important să exersaţi „descoperirea” rapidă a
cuvintelor până reuşiţi să faceţi acest lucru perfect. Veţi dori să vă asiguraţi că
greşelile pe care le face copilul când citeşte aceste cuvinte nu se datorează
prezentării inexacte a acestora.
Înainte de a arăta primul cuvânt, indicaţi elevului unde va apărea cuvântul între
cele două cartonaşe.
Dacă elevul recunoaşte corect cuvântul în prezentarea rapidă, continuaţi cu cel de-al doilea
cuvânt. Nu este necesar să marcaţi rsăpunsurile corecte: când veţi stabili scorul final, veţi
considera că toate cuvintele nemarcate au fost citite corect.
37
Dacă elevul nu citeşte corect cuvântul, notaţi-vă ce a citit în spaţiul din dreptul cuvântului din
coloana de cuvinte arătate rapid pe Fişa de Evaluare a Răspunsurilor la Recunoaşterea
Cuvintelor.
Apoi îndepărtaţi cartonaşele şi cereţi-i elevului să citească din nou cuvântul. Dacă elevul
identifică de această dată corect cuvântul, bifaţi în dreptul acelui cuvânt în coloana cu titlul
nelimitat. Dacă elevul citeşte din nou greşit cuvântul, scrieţi ce a spus elevul în spaţiul din
dreptul cuvântului respectiv în coloana „nelimitat”.
Apoi arătaţi rapid următorul cuvânt din listă şi procedaţi ca mai sus. Când aţi parcurs lista de
cuvinte, scrieţi numărul de greşeli în spaţiul din partea de jos a fiecărei Fişe de Evaluare a
Răspunsurilor la Recunoaşterea Cuvintelor.
Continuaţi testarea până când elevul greşeşte opt cuvinte sau mai multe dintr-o listă.
Terminaţi testarea cu acea listă pentru a obţine un scor pe lista respectivă. (Dacă elevul
greşeşte 7 cuvinte unul după celălalt, puteţi să vă opriţi.)
Sugestii pentru examinator:
Când elevul răspunde / citeşte, primiţi răspunsul acestuia într-o manieră
încurajatoare, dar nu evaluativă. Nu îi spuneţi că a greşit. De asemenea, nu
lăudaţi elevul pentru răspunsurile corecte: sarcinile se vor îngreuna. Elevul va
face greşeli şi probabil că va observa că aţi încetat să-l mai lăudaţi, ceea ce îl va
face agitat!
Ce informaţii obţinem din faptul că elevul recunoaşte cuvântul arătat fără limită de timp, dar că
nu-l recunoaşte în maniera de descoperire rapidă? De ce ar fi relevante aceste informaţii pentru
învăţător? Răspunsul scurt este: faptul că elevul recunoaşte cuvintele arătate rapid ne indică
bogăţia listei de cuvinte stocate în memoria sa, în timp ce cuvintele recunoscute în condiţii
necronometrate ne arată ce alte cuvinte poate decodifica elevul sau cât de bine reuşeşte să
identifice corespondenţa dintre litere şi sunete.
38
TESTE DE RECUNOAŞTERE A CUVINTELOR LISTĂ DE CUVINTE
NIVELUL 1.1.A
1. mama
2. are
3. mere
4. cal
5. am
6. unu
7. leu
8. pom
9. sare
10. bat
11. casă
12. ramă
13. sac
14. noi
15. stop
16. nuc
17. ros
18. pară
19. eu
20. bine
39
FIŞĂ DE EVALUARE A RĂSPUNSURILOR
RECUNOAŞTEREA CUVINTELOR
1.1.A RAPID NELIMITAT
mama
are
mere
cal
am
unu
leu
pom
sare
bat
casă
ramă
sac
noi
stop
nuc
ros
pară
eu
bine
TOTAL GREŞELI
0-2 greşeli = nivel independent
3-6 greşeli = nivel de instruire
7+ = nivel de frustrare
40
LISTĂ DE CUVINTE NIVELUL 1.1.B
1. tata
2. ore
3. mare
4. cap
5. ac
6. una
7. lei
8. pod
9. tare
10. pat
11. masă
12. lamă
13. rac
14. voi
15. stai
16. cuc
17. jos
18. ţară
19. el
20. vine
41
FIŞĂ DE EVALUARE A RĂSPUNSURILOR RECUNOAŞTEREA CUVINTELOR
1.1.B RAPID NELIMITAT
tata
ore
mare
cap
ac
una
lei
pod
tare
pat
masă
lamă
rac
voi
stai
cuc
jos
ţară
el
vine
TOTAL GREŞELI
0-2 greşeli = nivel independent
3-6 greşeli = nivel de instruire
7+ = nivel de frustrare
42
LISTĂ DE CUVINTE NIVELUL 1.2.A
1. om
2. pui
3. apă
4. mure
5. coca
6. oi
7. car
8. mică
9. rece
10. nani
11. mac
12. ace
13. lună
14. sanie
15. român
16. avion
17. carte
18. taxi
19. trei
20. macara
43
FIŞĂ DE EVALUARE A RĂSPUNSURILOR RECUNOAŞTEREA CUVINTELOR
1.2.A RAPID NELIMITAT
om
pui
apă
mure
coca
oi
car
mică
rece
nani
mac
ace
lună
sanie
român
avion
carte
taxi
trei
macara
TOTAL GREŞELI
0-2 greşeli = nivel independent
3-6 greşeli = nivel de instruire
7+ = nivel de frustrare
44
LISTĂ DE CUVINTE NIVELUL 1.2.B
1. ou
2. cui
3. suc
4. pere
5. cola
6. an
7. cor
8. nucă
9. zece
10. nene
11. mic
12. tace
13. bună
14. linie
15. rămân
16. alune
17. parte
18. pix
19. opt
20. pisică
45
FIŞĂ DE EVALUARE A RĂSPUNSURILOR RECUNOAŞTEREA CUVINTELOR
1.2.B RAPID NELIMITAT
ou
cui
suc
pere
cola
an
cor
nucă
zece
nene
mic
tace
bună
linie
rămân
alune
parte
pix
opt
pisică
TOTAL GREŞELI
0-2 greşeli = nivel independent
3-6 greşeli = nivel de instruire
7+ = nivel de frustrare
46
LISTĂ DE CUVINTE
NIVELUL 2.1
1. copac
2. pitic
3. doi
4. alună
5. maşină
6. gem
7. barcă
8. fix
9. moară
10. pagină
11. voce
12. ochi
13. ghete
14. pâine
15. poet
16. floare
17. unchi
18. colorat
19. iepuraş
20. trompă
47
LISTĂ DE CUVINTE
NIVELUL 2.2
1. capac
2. nimic
3. dop
4. adună
5. animal
6. ger
7. bancă
8. lux
9. poate
10. regină
11. duce
12. chip
13. gheme
14. câine
15. poezie
16. frică
17. unghi
18. desenat
19. copilaş
20. pompă
48
FIŞĂ DE EVALUARE A RĂSPUNSURILOR
RECUNOAŞTEREA CUVINTELOR
2.1 RAPID NELIMITAT
copac
pitic
doi
alună
maşină
gem
barcă
fix
moară
pagină
voce
ochi
ghete
pâine
poet
floare
unchi
colorat
iepuraş
trompă
TOTAL GREŞELI
0 – 2 greşeli = Nivel independent
3 – 6 greşeli = Nivel instrucţional
7 + greşeli = Nivel frustrant
49
FIŞĂ DE EVALUARE A RĂSPUNSURILOR
RECUNOAŞTEREA CUVINTELOR
2.2 RAPID NELIMITAT
capac
nimic
dop
adună
animal
ger
bancă
lux
poate
regină
duce
chip
gheme
câine
poezie
frică
unghi
desenat
copilaş
pompă
TOTAL
GREŞELI
0 – 2 greşeli = Nivel independent
3 – 6 greşeli = Nivel instrucţional
7 + greşeli = Nivel frustrant
50
LISTĂ DE CUVINTE
NIVELUL 3.1
1. miel
2. parc
3. ceară
4. împărat
5. gheaţă
6. ciocolată
7. ating
8. sclipesc
9. fiindcă
10. ianuarie
11. construcţie
12. exerciţiu
13. merge
14. compot
15. pentru
16. pot
17. examen
18. bătrân
19. câmp
20. piele
51
LISTĂ DE CUVINTE
NIVELUL 3.2
1. miei
2. corn
3. ceaţă
4. trompetă
5. gheară
6. bicicletă
7. ajung
8. şoptesc
9. fiinţă
10. februarie
11. instrucţie
12. excursie
13. trage
14. bomboane
15. contra
16. pod
17. exemplu
18. stăpân
19. rând
20. pietre
52
FIŞĂ DE EVALUARE A RĂSPUNSURILOR
RECUNOAŞTEREA CUVINTELOR
3.1 RAPID NELIMITAT
miel
parc
ceară
împărat
gheaţă
ciocolată
ating
sclipesc
fiindcă
ianuarie
construcţie
exerciţiu
merge
compot
pentru
pot
examen
bătrân
câmp
piele
TOTAL
GREŞELI
0 – 2 greşeli = Nivel independent
3 – 6 greşeli = Nivel instrucţional
7 + greşeli = Nivel frustrant
53
FIŞĂ DE EVALUARE A RĂSPUNSURILOR
RECUNOAŞTEREA CUVINTELOR
3.2 RAPID NELIMITAT
miei
corn
ceaţă
trompetă
gheară
bicicletă
ajung
şoptesc
fiinţă
februarie
instrucţie
excursie
trage
bomboane
contra
pod
exemplu
stăpân
rând
pietre
TOTAL GREŞELI
0 – 2 greşeli = Nivel independent
3 – 6 greşeli = Nivel instrucţional
7 + greşeli = Nivel frustrant
54
LISTĂ DE CUVINTE
NIVELUL 4.1
1. oaste
2. călcat
3. ieşea
4. floare
5. dealuri
6. lemne
7. poeţi
8. flacără
9. poleit
10. hotărî
11. gâzele
12. plouă
13. mixer
14. emoţii
15. rachetă
16. împărţire
17. echipare
18. înţeleaptă
19. ghiozdan
20. gingăşie
55
FIŞĂ DE EVALUARE A RĂSPUNSURILOR
RECUNOAŞTEREA CUVINTELOR
4.1 RAPID NELIMITAT
oaste
călcat
ieşea
floare
dealuri
lemne
poeţi
flacără
poleit
hotărî
gâzele
plouă
mixer
emoţii
rachetă
împărţire
echipare
înţeleaptă
ghiozdan
gingăşie
TOTAL
GREŞELI
0 – 2 greşeli = Nivel independent
3 – 6 greşeli = Nivel instrucţional
7 + greşeli = Nivel frustrant
56
LISTĂ DE CUVINTE
NIVELUL 4.2
1. coaste
2. pătat
3. ieşire
4. soare
5. geamuri
6. semne
7. poezii
8. făptură
9. aburit
10. doborî
11. razele
12. ouăle
13. mixat
14. erupţii
15. machetă
16. împărăţie
17. echipaje
18. încetare
19. ghiocel
20. geografie
57
FIŞĂ DE EVALUARE A RĂSPUNSURILOR
RECUNOAŞTEREA CUVINTELOR
4.2 RAPID NELIMITAT
coaste
pătat
ieşire
soare
geamuri
semne
poezii
făptură
aburit
doborî
razele
ouăle
mixat
erupţii
machetă
împărăţie
echipaje
încetare
ghiocel
geografie
TOTAL
GREŞELI
0 – 2 greşeli = Nivel independent
3 – 6 greşeli = Nivel instrucţional
7 + greşeli = Nivel frustrant
58
LISTĂ DE CUVINTE NIVELUL 5.1
1. orb
2. portret
3. fierbinte
4. albăstrui
5. întoarce
6. sâmbătă
7. ascult
8. ţarc
9. jalnic
10. umblu
11. timpurie
12. vânt
13. greblă
14. înghit
15. pătrunde
16. lungime
17. fascinant
18. subiect
19. ştie
20. piscuri
21. schimb
22. alergare
59
FIŞĂ DE EVALUARE A RĂSPUNSURILOR RECUNOAŞTEREA CUVINTELOR
5.1. RAPID NELIMITAT
orb
portret
fierbinte
albăstrui
întoarce
sâmbătă
ascult
ţarc
jalnic
umblu
timpurie
vânt
greblă
înghit
pătrunde
lungime
fascinant
subiect
ştie
piscuri
schimb
alergare
TOTAL GREŞELI:
0 – 2 greşeli = nivel independent
3 - 6 greşeli = nivel de instrucţie
7 + greşeli = nivel de frustrare
60
LISTĂ DE CUVINTE NIVELUL 5. 2
1. greu
2. complet
3. înainte
4. albicioasă
5. întoarsă
6. blândă
7. ating
8. prunc
9. targă
10. aspru
11. imperiu
12. cântă
13. umbră
14. inchid
15. zinc
16. hărmălaie
17. stoarcere
18. ieşire
19. risc
20. scrie
21. prinde
22. grăbire
61
FIŞĂ DE EVALUARE A RĂSPUNSURILOR
RECUNOAŞTEREA CUVINTELOR
5.2 RAPID NELIMITAT
1. greu
2. complet
3. înainte
4. albicioasă
5. întoarsă
6. blândă
7. ating
8. prunc
9. targă
10. aspru
11. imperiu
12. cântă
13. umbră
14. închid
15. zinc
16. hărmălaie
17. stoarcere
18. ieşire
19. risc
20. scrie
21. prinde
22. grăbire
TOTAL GREŞELI:
0 – 2 greşeli = nivel independent
3 – 6 greşeli = nivel de instruire
7 + greşeli = nivel de frustrare
62
LISTĂ DE CUVINTE
NIVELUL 6.1
1. start
2. înnoi
3. fiindcă
4. paznic
5. vrednic
6. bâzâi
7. frânge
8. accent
9. inventa
10. reacţie
11. bătrână
12. examen
13. nedumerit
14. neînfricat
15. bunătate
16. stinghie
17. câteodată
18. echilibru
19. complicat
20. interesat
63
FIŞĂ DE EVALUARE A RĂSPUNSURILOR
RECUNOAŞTEREA CUVINTELOR
6.1 RAPID NELIMITAT
start
înnoi
fiindcă
paznic
vrednic
bâzâi
frânge
accent
inventa
reacţie
bătrână
examen
nedumerit
neînfricat
bunătate
stinghie
câteodată
echilibru
complicat
interesat
TOTAL GREŞELI
0 - 2 greşeli = nivel independent
3 - 6 greşeli = nivel instrucţional
7 + nivel frustrant
64
LISTĂ DE CUVINTE
NIVELUL 6.2
1. spart
2. înnora
3. fiinţă
4. razna
5. sfeşnic
6. mârâi
7. trântă
8. succes
9. inova
10. redacţie
11. fântână
12. exemplu
13. neobosit
14. neîncetat
15. sinceritate
16. frânghie
17. niciodată
18. echilibrat
19. component
20. interpret
65
FIŞĂ DE EVALUARE A RĂSPUNSURILOR
RECUNOAŞTEREA CUVINTELOR
6.2 RAPID NELIMITAT
spart
înnora
fiinţă
razna
sfeşnic
mârâi
trântă
succes
inova
redacţie
fântână
exemplu
neobosit
neîncetat
sinceritate
frânghie
niciodată
echilibrat
component
interpret
TOTAL GREŞELI
0 - 2 greşeli = nivel independent
3 - 6 greşeli = nivel instrucţional
7 + nivel frustrant
66
Administrarea textelor
Căutaţi pagina cu textul care corespunde nivelulului independent de citire al elevului conform scorului obţinut la recunoaşterea cuvintelor (Cu alte cuvinte, nivelul la care elevul nu a
făcut mai mult de două greşeli la arătarea rapidă a cuvintelor).
Identificaţi fişa de răspuns care corespunde textului. Elevul va citi textul cu voce tare şi va
răspunde la întrebări pe baza textului.
Dacă doriţi să adresaţi întrebări care să verifice cunoştinţele anterioare, faceţi acest lucru acum. Adresaţi întrebări suplimentare după nevoie. Decideţi dacă elevul are cunoştinţe
substanţiale, moderate sau minimale în domeniul discutat în text. Dacă vă decideţi să
adresaţi întrebări de verificare a cunoştinţelor existente, treceţi peste enunţurile introductive.
Întrebările care verifică cunoştinţele anterioare sunt folosite cu scopuri diagnostice, dar nu se
iau în calcul când se stabileşte rata de citire a elevului.
Dacă decideţi să nu folosiţi întrebări de verificare a cunoştinţelor existente despre subiect, citiţi introducerea la pasaj. Enunţul introductiv are scopul de a pregăti elevul pentru a
citi sau a asculta pasajul care urmează.
Cereţi elevului să citească textul cu voce tare. Folosiţi un ceas cu secundar pentru a marca
timpul când elevul începe să citească. Înregistraţi timpul când elevul termină de citit. Pe măsură
ce elevul citeşte pasajul, marcaţi greşelile pe care le face pe fişa de răspuns, aşa cum se va
explica mai jos.
67
Marcarea greşelilor la citirea cu voce tare
În timp ce elevul citeşte cu voce tare, urmăriţi textul pe exemplarul dvs. şi marcaţi toate
diferenţele între ceea ce spune elevul şi textul scris pe exemplarul dvs. Acest mod de marcare
este cunoscut sub denumirea de „înregistrare rapidă” [making a running record]. Greşelile sunt
importante şi se vor număra pentru a determina gradul de acurateţe al citirii cu voce tare şi vor fi
analizate pentru a identifica strategiile pe care le foloseşte copilul în timpul citirii cu voce tare.
Greşelile la citirea cu voce tare se marchează astfel:
• Substituire: Cititorul substituie un alt cuvânt în loc de cel din text. Scrieţi
cuvântul pe care elevul îl citeşte în loc de cuvântul real. De exemplu: Avem
miere. (Copilul a spus mere, scrieţi mere deasupra cuvântului miere).
• Inserţie: Cititorul inserează un cuvânt care nu apare în text. Folosiţi semnul ^
[caret] pentru a marca locul unde a inserat cuvântul şi scrieţi cuvântul adăugat
deasupra textului. De exemplu: Merele s-au stricat. Dacă elevul citeşte „Merele
roşii s-au stricat”, se pune caret înainte de „s-au”, şi se scrie roşii deasupra.
• Omisiune: Cititorul omite un cuvânt sau o expresie. Încercuiţi cuvântul sau
expresia omisă. Exemplu: Nu a fost o idee foarte bună. Dacă elevul citeşte „Nu
a fost o idee bună”, foarte va fi încercuit.
• Cuvinte citite de către examinator: După ce i-a acordat timp cititorului şi l-a
încurajat să încerce să citească cuvântul, examinatorul va spune el cuvântul.
Marcaţi cu paranteze cuvântul pe care îl citiţi dvs. Examplu: Nava a traversat
Marea Mediterană. Dacă îl ajutaşi la citirea cuvântului „Mediterană”, plasaţi-l
între paranteze.
• Autocorecţiile efectuate de cititor fără ajutor se marchează cu o bifă şi nu se vor
contabiliza ca greşeli. Pauzele foarte lungi şi repetarea unor cuvinte sau
expresii pot fi marcate, de asemenea, dar nu se vor considera greşeli; pauzele
neobişnuit de lungi sunt marcate cu bare sau linii diagonale scurte acolo unde
apar în text, marcând cîte o bară pe secundă “/ / / /”, iar repetarea unui cuvânt
sau a unei părţi din text se va marca prin sublinierea cu linie ondulată.
68
Număraţi greşelile făcute în timpul citirii cu voce tare şi înregistraţi-le în spaţiul din partea
de jos a fişei de răspuns, pentru a determina dacă scorul denotă nivelul de citire independent,
de instruire sau de frustrare.
Adresaţi elevului întrebările de comprehensiune şi marcaţi răpunsurile. Scrieţi numărul
răspunsurilor corecte în spaţiul de pe fişa de răspuns. Din nou, decideţi dacă scorul denotă
nivelul de citire independent, de instruire sau de frustrare.
Treceţi la un nivel mai jos dacă este necesar. Înainte de a trece la pasajele de nivel superior,
va trebui să identificaţi textul la care elevul va atinge nivelul de cititor independent atât la
recunoaşterea cuvintelor în context cât şi la comprehensiune. Dacă elevul va obţine un scor sub
nivelul independent la oricare probă a primului pasaj citit, va trebui să coborâţi cu un nivel sau
mai multe şi să continuaţi testarea până identificaţi nivelul independent la ambele probe
(recunoaşterea cuvintelor în context şi comprehensiune).
Testaţi în continuare la niveluri superioare, până ajungeţi la nivelul de frustrare. Continaţi
să îi cereţi elevului să citească texte cu voce tare, marcaţi răspunsurile greşite, adresaţi
întrebările de comprehensiune şi determinaţi scorul. Treceţi scorurile în spaţiul din partea de jos
a fiecărei fişe. Când atingeţi nivelul la care elevul va avea scor care denotă nivelul de frustrare
atât la recunoaşterea cuvintelor în context cât şi la comprehensiune, această parte a testului se
va încheia.
69
Identificaţi viteza citirii elevului
Este util să calculaţi viteza citirii la nivelul de instruire şi la nivelul independent, precum şi la
nivelul clasei în care se află elevul.
Pentru a calcula viteza citirii elevului, înmulţiţi numărul de cuvinte din text cu 60 şi împărţiţi
rezultatul la numărul de secunde cât a avut nevoie elevul pentru a citi textul.
Formula de calculare a vitezei citirii: nr. de cuvinte x 60 / nr. de secunde
De exemplu, pentru a calcula viteza citirii unui elev care citeşte 120 cuvinte în trei minute,
folosiţi această formulă:
120 cuvinte X 60 = 40 cuvinte pe minut. 180 secunde
Testaţi capacitatea de ascultare a elevului
Odată ce elevii au ajuns la nivelul de frustrare atât la recunoaşterea cuvintelor în context cât şi
la comprehensiune, puteţi să le cereţi să se oprească din citit şi continuaţi prin a le cere să vă
asculte pe dumneavoastră cum citiţi. Explicaţi-le că le veţi citi un text cu voce tare şi după
aceea le veţi adresa întrebări despre textul respectiv mai târziu.
Citiţi textul într-un ritm moderat, cu expresivitate. Când aţi terminat de citit, adresaţi elevului
întrebări de comprehensiune şi marcaţi răspunsurile aşa cum aţi proceda dacă elevul ar citi.
Puteţi să continuaţi să citiţi şi să adresaţi întrebările până ajungeţi la nivelul la care răspunsurile
elevului la întrebările de comprehesiune scad sub o rată de acurateţe de 70%.
Nivelul la care răspunsurile elevului sunt cel mai aproape de acurateţe de 75% este considerat
a fi nivelul capacităţii de ascultare al elevului respectiv.
70
Instrucţiuni rapide • Începeţi prin a testa recunoaşterea cuvintelor izolate, la un nivel cu un an
/ o clasă mai jos decât clasa în care se află elevul.
• Înregistraţi ambele scoruri, dar luaţi în calcul prezentarea rapidă a
cuvintelor pentru a decide nivelul de citire.
• Dacă e nevoie, coborâţi nivelul până ajungeţi la nivelul independent (0-2
greşeli din cuvintele arătate rapid).
• Înaintaţi până când ajungeţi la nivelul de frustrare (7 greşeli sau peste la
arătarea rapidă).
• Treceţi la pasajele de lecturat.
• Începeţi la nivelul care corespunde nivelului independent de citire al
elevului identificat la testul de recunoaştere a cuvintelor.
• Coborâţi nivelul dacă este necesar pentru a ajunge la cel independent
atât la testul de recunoaştere a cuvintelor cât şi la comprehesiune.
• Citiţi enunţul introductiv.
• Înregistraţi timpul când elevul începe să citească.
• Marcaţi greşelile de citire ale elevului.
• Înregistraţi timpul când elevul a terminat de citit.
• Adresaţi întrebările de comprehensiune şi înregistraţi scorul la răspunsuri.
• Treceţi scorurile de citire şi de comprehensiune în partea de jos a fiecărei
fişe de evaluare a rsăpunsurilor.
• Continuaţi administrarea pasajelor până când ajungeţi la nivelul de
frustrare atât la recunoaşterea cuvintelor în context cât şi la
comprehensiune.
• Testaţi capacitatea de ascultare: citiţi cu voce tare textul de la nivelul de
citire de frustrare, adresaţi întrebările şi înregistraţi scorul.
• Continuaţi până când identificaţi textul la care scorul de la comprehesiune
este apropiat de 75% (4-5 întrebări cu răspunsuri corecte).
71
Instrumente de evaluare a capacităţii de citire
CLASA I
TEXT NIVELUL PP.1.
FRUCTELE
Ana are mere.
Ina are pere.
Rica are mure.
Mara are prune.
Tu vrei alune?
72
FIŞĂ DE EVALUARE A RĂSPUNSURILOR TEXT NIVELUL PP.1
Notaţi ora la care copilul începe să citească: ______________
FRUCTELE Nr. de greşeli pe rând Ana are mere. _______________
Ina are pere. _______________
Rica are mure. _______________
Mara are prune. ________________
Tu vrei alune? ________________
Total greşeli: __________/ 15
Notaţi ora la care copilul a terminat de citit: ___________
Timp: _____________
Cuvinte: 15
Propoziţii: 5
3 cuvinte pe propoziţie
Caractere: 57 12,4 caractere pe propoziţie
Ghid de stabilire a nivelului la care citeşte elevul:
Acurateţea citirii cu voce tare
Nivel independent 0 greşeli
Nivel de instruire 1-2 greşeli
Nivel de frustrare 3 sau mai multe greşeli
Numărul de secunde în care elevul citeşte textul: ____________
Viteza citirii ( numărul de cuvinte X 60 / numărul de secunde): _____________
73
CLASA I TEXT NIVELUL PP.2.
CUM SUNT EU?
Casa este mare.
Cana este mică.
Vaca este mare.
Pisica este mică.
Eu cum sunt?
Mare sau mică?
74
FIŞĂ DE EVALUARE A RĂSPUNSURILOR TEXT NIVELUL PP.2.
Notaţi ora la care copilul începe să citească: _________
CUM SUNT EU? Nr. de greşeli pe rând Casa este mare. _______________
Cana este mică. _______________
Vaca este mare. _______________
Pisica este mică. _______________
Eu cum sunt? _______________
Mare sau mică? ________________
Total greşeli: ___________ /18
Notaţi ora la care copilul a terminat de citit: __________
Timp: __________
Cuvinte: 18
Propoziţii: 6
3 cuvinte pe propoziţie
Caractere: 76
12.66 caractere pe propoziţie
75
Ghid de stabilire a nivelului la care citeşte elevul:
Acurateţea citirii cu voce tare
Nivel independent 0 greşeli
Nivel de instruire 1-2 greşeli
Nivel de frustrare 3 sau mai multe greşeli
Numărul de secunde în care elevul citeşte textul: ____________
Viteza citirii ( numărul de cuvinte X 60 / numărul de secunde): _____________
76
CLASA I
TEXT NIVELUL 1.1.A.
LA CIRC
Marcela şi Mircea merg la circ.
Aici sunt multe animale. Leul sare prin cerc. Maimuţa se dă uţa. Ursul
merge pe bicicletă. Cinci arici fac tumbe.
- Ce frumos este la circ!
77
FIŞĂ DE EVALUARE A RĂSPUNSURILOR TEXT NIVELUL 1.1.A.
Introducere: La circ oamenii şi copiii merg să se distreze şi să vadă ce minunăţii fac animalele
dresate. Citeşte următoarea povestire, ca să vezice animale au văzut doi copii care au mers la
circ. După ce termini de citit, o să-ţi pun câteva întrebări despre povestire.
Cunoştinţe anterioare: Ai fost vreodată la circ? Ce ai văzut acolo?(animale, clovni, dansatori,
Întrebări 1. Ce a făcut Alex în timp ce îşi făcea temele? (a vărsat cerneala) Repovestire 2. În propoziţia „Din greşeală a vărsat călimara”, ce înţelegi prin cuvântul „călimara”? (sticluţă
cu cerneală) Vocabular 3. Cum s-a gândit Alex să scoată pata de cerneală? (a tăiat tricoul) Repovestire 4. Cum îţi dai seama că nu s-a supărat mama când Alex şi-a tăiat tricoul? (pentru că a zâmbit)
Deducţie 5. Ce soluţie găseşte Alex a doua oară? (să-şi vopsească tot tricoul) Repovestire 6. De ce a vărsat Alex călimara pe tricou? (să nu se mai vadă pata) Deducţie 7. Ce înţelegi prin expresia „Problema era rezolvată”? (Alex a găsit soluţia) Vocabular 8. Cum crezi că era Alex dacă şi-a pătat tricoul de două ori? (neatent, neîndemânatic, grăbit)
Deducţie
Număr de greşeli în acurateţea citirii cu voce tare: ________________
Răspunsuri corecte: ________________
Ghid de stabilire a nivelului la care citeşte şi înţelege elevul
Notaţi ora la care copilul începe să citească: ___________________
Dorinţa
În fiecare zi Luca merge în parc şi se întâlneşte cu prietenul lui. Azor este un câine
ciobănesc alb cu pete negre, care vine cu stăpânul în parc.
- Mamă, vreau şi eu un câine ca Azor!
- Ţi-am spus de atâtea ori că nu vreau animale la noi în casă!
Luca ştie că mama nu este de acord cu dorinţa lui şi totuşi speră...
Într-o zi, lângă toboganul pe care se căţăra mereu, a auzit un sunet ciudat. Se uită în
stânga, se uită în dreapta şi vede un căţeluş ghemuit pe jos, care plângea. S-a apropiat de el şi
şi-a dat seama că e rănit la o lăbuţă. L-a luat în braţe şi se întreba încurcat: „Ce să fac acum cu
el? Acasă nu-l pot duce!”
Dar totuşi căţeluşul ajunge în camera lui Luca, unde acesta îl pansează şi îl ascunde
sub pat. Apoi pleacă la antrenament. Are ore de tenis.
În acest timp, acasă, mama pregăteşte cina. Dintr-o dată simte o atingere uşoară pe
picior. Era căţeluşul, care atras de mirosul mâncării, venise şchiopătând în bucătărie. Mama îl
mângâie şi îi dă să mănânce.
99
Venind acasă, Luca îi găseşte împreună şi înţelege că dorinţa lui s-a îndeplinit. Poate
păstra căţelul.
Notaţi ora la care copilul a terminat de citit: _______________
Timp _______________
204 cuvinte, 20 propoziţii/fraze, 10.2 cuvinte pe propoziţie/frază, 880 caractere, caractere pe
propoziţie/frază 44.
Întrebări 1. Cine era prietenul lui Luca? (Azor) Repovestire 2. Cum era căţeluşul pe care l-a găsit Luca? (era rănit) Repovestire 3. Lui Luca îi plăcea să se caţere pe tobogan. Ce este un tobogan? (este un obiect pe care
te joci) Vocabular 4. De ce crezi că plângea căţeluşul? (îl durea lăbuţa ruptă) Deducţie 5. De ce a ascuns băiatul câinele? (să nu-l vadă mama) Deducţie 6. Ce face Luca după ce aduce câinele în casă? (îl pansează şi îl ascunde) Repovestire 7. În propoziţia „Apoi pleacă la antrenament”, ce înseamnă cuvântul „antrenament”?
(exersarea unui sport) Vocabular 8. De ce a venit câinele în bucătărie? (era atras de mirosul mâncării; îi era foame) Deducţie
Număr de greşeli în acurateţea citirii cu voce tare: ________________
Răspunsuri corecte: ________________
Ghid de stabilire a nivelului la care citeşte şi înţelege elevul
Nivel de instruire 9 – 20 greşeli 6 – 7 răspunsuri corecte
6 – 7 răspunsuri corecte
Nivel de frustrare Peste 20 greşeli 5 sau mai puţine răspunsuri corecte
5 sau mai puţine răspunsuri corecte
Întrebări de repovestire
Întrebări de deducţie
Întrebări de vocabular
Răspunsuril corecte ale elevului
Total răspunsuri corecte posibile
3 3 2
Numărul de secunde în care elevul citeşte textul: ____________
Viteza citirii ( numărul de cuvinte X 60 / numărul de secunde): _________
100
Clasa a IV a, TEXT NIVELUL 4.1 DETECTIVII
Într-o dimineaţă frumoasă de vară, cinci prieteni au decis să meargă la cules de zmeură.
Au ajuns repede pentru că erau obişnuiţi cu mersul prin hăţişul pădurii.
Pofticioşi, au început să înghită cu lăcomie boabele rozalii şi parfumate. Apoi au umplut
coşuleţele.
- Mi-e atât de cald! spuse Dana.
- Şi nouă! au răspuns ceilalţi.
- Hai să ne răcorim în pârâul din vale! spuse Alin.
Copiii şi-au lăsat coşuleţele pline la poalele unui stejar lângă pârâu şi au intrat în apă. S-
au jucat fără nici un gând până au obosit.
- Ce bună ar fi puţină zmeură! zise Gică.
- Hai să mâncăm zmeura din coşuleţe şi să culegem alta proaspătă!
- Bine te-ai gândit, Alex!
Când au ajuns la stejar, ce să vadă? Coşuleţele erau răsturnate şi nici urmă de
zmeură……..
- Ce s-a întâmplat? Strigă disperată Ioana. Care dintre voi a furat zmeura?
- Eu nu!
- Nici eu!
Şi copiii au continuat să se certe care dintre ei a furat zmeura.
- Staţi aşa! Nu vă mai certaţi! interveni Alex. Dacă nici unul dintre noi nu a furat,
atunci altcineva a luat-o.
- Cine, cine? strigară copiii nedumeriţi. Stejarul este departe de cărare! Cine să se
fi abătut de la cărare tocmai până aici?
- Propun să umplem din nou coşuleţele şi să pândim, poate prindem hoţul.
Zis şi făcut. S-au ascuns după un tufiş. Deodată au auzit un zgomot ciudat. Înfricoşaţi s-
au pitit şi mai bine în tufiş. Într-un târziu au prins curaj şi s-au uitat spre coşuleţe. Surpriză: trei
ursuleţi se înfruptau cu poftă din zmeura gata culeasă. Sătui, ursuleţii au plecat, iar copiii s-au
întors fericiţi spre casă, fără zmeură, dar bucuroşi că au aflat „hoţul”.
101
Fişă de evaluare a răspunsurilor Text nivel 4.1
Introducere: Uneori copiii se învinuiesc unii pe alţii înainte de a cunoaşte adevărul. De aici pornesc multe certuri, care ar fi putut fi evitate. Dacă vei citi acest text, vei afla ce au păţit nişte prieteni. Când termini de citit îţi voi pune nişte întrebări despre text. Cunoştinţe anterioare: Ce fructe de pădure cunoaşteţi? ______________ Cunoştinţe anterioare substanţiale ______________ Cunoştinţe anterioare moderate ______________ Cunoştinţe anterioare minimale Notaţi ora la care copilul începe să citească ___________.
DETECTIVII
Într-o dimineaţă frumoasă de vară, cinci prieteni au decis să meargă la cules de zmeură. Au ajuns repede pentru că erau obişnuiţi cu mersul prin hăţişul pădurii. Pofticioşi, au început să înghită cu lăcomie boabele rozalii şi parfumate. Apoi au umplut coşuleţele.
- Mi-e atât de cald! spuse Dana. - Şi nouă! au răspuns ceilalţi. - Hai să ne răcorim în pârâul din vale! spuse Alin. Copiii şi-au lăsat coşuleţele pline la poalele unui stejar lângă pârâu şi au intrat în apă. S-
au jucat fără nici un gând până au obosit. - Ce bună ar fi puţină zmeură! zise Gică. - Hai să mâncăm zmeura din coşuleţe şi să culegem alta proaspătă! - Bine te-ai gândit, Alex! Când au ajuns la stejar, ce să vadă? Coşuleţele erau răsturnate şi nici urmă de
zmeură…….. - Ce s-a întâmplat? strigă disperată Ioana. Care dintre voi a furat zmeura? - Eu nu! - Nici eu! Şi copiii continuat să se certe care dintre ei a furat zmeura. - Staţi aşa! Nu vă mai certaţi! interveni Alex. Dacă nici unul dintre noi nu a furat,
atunci altcineva a luat-o. - Cine, cine? strigară copiii nedumeriţi. Stejarul este departe de cărare! Cine să se
fi abătut de la cărare tocmai până aici? - Propun să umplem din nou coşuleţele şi să pândim, poate prindem hoţul. Zis şi făcut. S-au ascuns după un tufiş. Deodată au auzit un zgomot ciudat. Înfricoşaţi s-
au pitit şi mai bine în tufiş. Într-un târziu au prins curaj şi s-au uitat spre coşuleţe. Surpriză: trei ursuleţi se înfruptau cu poftă din zmeura gata culeasă. Sătui, ursuleţii au plecat, iar copiii s-au întors fericiţi spre casă, fără zmeură, dar bucuroşi că au aflat „hoţul”.
102
Notaţi ora la care copilul a terminat de citit ____________.
Timp: ____________
283 cuvinte, 35 propoziţii/fraze, 8,08 cuvinte pe propoziţie/frază, 1303 caractere, caractere pe
propoziţie/frază 37,22.
Întrebări: 1. Câţi copii au mers la cules zmeură? (cinci) Rememorare 2. În propoziţia „Au ajuns repede pentru că erau obişnuiţi cu mersul prin hăţişul pădurii”, ce înseamnă „hăţiş”? (desiş, mărăciniş, pădure foarte deasă) Vocabular 3. În propoziţia „Copiii şi-au lăsat coşuleţele pline la poalele unui stejar”, ce înţelegi prin expresia „poalele unui stejar”? (sub stejar) Vocabular 4. De ce Ioana a crezut că ceilalţi au mâncat zmeura? (deoarece coşurile erau goale) Deducţie 5. În propoziţia „Cine să se fi abătut de la cărare tocmai până aici?”, ce înţelegi prin expresia: „a se abate de la cărare”? ( a se îndepărta, a părăsi cărarea) Vocabular 6. Cine a mâncat de fapt zmeura? (trei ursuleţi) Rememorare 7. De ce copiii s-au întors cu coşuleţele goale? (pentru că ursuleţii au mâncat zmeura) Deducţie 8. De ce crezi că textul se numeşte „Detectivii”? (deoarece copiii au descoperit hoţul) Deducţie
Număr de greşeli în citirea cu voce tare : _____________
Răspunsuri corecte: ___________
Ghid de stabilire a nivelului la care citeşte şi înţelege elevul
Acurateţea citirii cu voce tare
Înţelegerea textului citit
Înţelegerea textului audiat
Nivel independent 10 sau mai puţine erori
7 – 8 răspunsuri corecte
Nivel de instruire 11 – 20 erori 6 – 7 răspunsuri corecte
6 – 7 răspunsuri corecte
Nivel de frustrare 21 erori sau mai multe 5 ori mai puţine răspunsuri corecte
Întrebări de rememorare
Întrebări de deducţie
Întrebări de vocabular
Răspunsuri corecte ale elevului
Total răspunsuri corecte posibile 2 3 3
Numărul de secunde în care elevul citeşte textul: ____________ Viteza citirii (numărul de cuvinte X 60 / numărul de secunde): _________
103
Clasa a IV a TEXT NIVELUL 4.2
ROBOTOT După o zi întreagă de joacă, Dana intră în camera ei şi se aşează pe pat să se
odihnească puţin înainte de masă.
Deodată, camera începe să se coloreze în culorile curcubeului. Un sunet venit parcă din
altă lume se aude din ce în ce mai strident dintr-un colţ al camerei. Curioasă, se ridică şi
cercetează încăperea să afle cine sau ce scoate acel zgomot. Vede un obiect ciudat.
- Ce-o fi oare? Seamănă cu o cutie, dar uite că are picioare! Are uşă ca şi casa,
dar nu are ferestre! În locul lor sunt butoane colorate. Unul clipeşte. Ia să apăs pe el!.
Mânată de curiozitate, şi-a învins teama şi a apăsat pe buton.
- Ce doreşti, micuţă stăpână? a întrebat o voce subţirică.
- Cine vorbeşte?
- Eu, Robotot. Am venit aici să-ţi îndeplinesc dorinţele.
- Chiar orice dorinţă?
- Da. Ajunge să spui cu voce tare ce vrei şi eu îţi voi da.
- Aş vrea….
În acea clipă totul a dispărut şi Dana s-a trezit în vechea ei cameră. S-a ridicat în grabă
şi l-a căutat cu disperare pe Robotot. Nu era nicăieri. Atunci Dana a spus hotărâtă:
- Voi construi un astfel de robot! Aşa, dorinţele tuturor vor fi îndeplinite!
104
Fişă de evaluare a răspunsurilor Text nivel 4.2
Introducere: Uneori ne imaginăm tot felul de lucruri stranii. Citind textul de mai jos vei afla visul unei fetiţe. Când termini de citit îţi voi pune nişte întrebări despre text.
Cunoştinţe anterioare: Ce ştiţi despre roboţi? (sunt construiţi de om, sunt din metal, ajută oamenii, etc.) ______________ Cunoştinţe anterioare substanţiale ______________ Cunoştinţe anterioare moderate ______________ Cunoştinţe anterioare minimale Notaţi ora la care copilul începe să citească ___________.
ROBOTOT După o zi întreagă de joacă, Dana intră în camera ei şi se aşează pe pat să se odihnească puţin înainte de masă. Deodată, camera începe să se coloreze în culorile curcubeului. Un sunet venit parcă din altă lume se aude din ce în ce mai strident dintr-un colţ al camerei. Curioasă, se ridică şi cercetează încăperea să afle cine sau ce scoate acel zgomot. Vede un obiect ciudat.
- Ce-o fi oare? Seamănă cu o cutie, dar uite că are picioare! Are uşă ca şi casa, dar nu are ferestre! În locul lor sunt butoane colorate. Unul clipeşte. Ia să apăs pe el!.
Mânată de curiozitate, şi-a învins teama şi a apăsat pe buton. - Ce doreşti, micuţă stăpână? a întrebat o voce subţirică. - Cine vorbeşte? - Eu, Robotot. Am venit aici să-ţi îndeplinesc dorinţele. - Chiar orice dorinţă? - Da. Ajunge să spui cu voce tare ce vrei şi eu îţi voi da. - Aş vrea…. În acea clipă totul a dispărut şi Dana s-a trezit în vechea ei cameră. S-a ridicat în grabă
şi l-a căutat cu disperare pe Robotot. Nu era nicăieri. Atunci Dana a spus hotărâtă: - Voi construi un astfel de robot! Aşa, dorinţele tuturor vor fi îndeplinite!
Notaţi ora la care copilul a terminat de citit ____________. Timp: ____________ 206 cuvinte, 25 propoziţii/frază, 8,24 cuvinte pe propoziţie/frază, 903 caractere, caractere pe propoziţie/frază 36,12. Întrebări:
105
1. Unde se află Dana? (în camera ei) Rememorare
2. În propoziţia „Un sunet venit parcă din altă lume se aude din ce în ce mai strident”, ce înseamnă cuvântul „strident”? (tare, ascuţit, pătrunzător) Vocabular
3. De ce Dana îşi cercetează camera? (pentru a afla cine produce acel sunet)
Rememorare
4. Cum arată robotul? (ca o cutie cu picioare şi cu butoane colorate) Rememorare
5. În expresia „mânată de curiozitate”, ce înseamnă cuvântul „mânată”? (îndemnată, împinsă) Vocabular
6. De ce se numea robotul „Robotot” ? (pentru că îndeplinea toate dorinţele) Deducţie
7. De ce a dispărut robotul? (pentru că era doar în vis şi Dana s-a trezit din somn)
Deducţie
8. Ce fel de robot vrea să construiască Dana? (unul care să poată îndeplini dorinţele tuturor oamenilor) Deducţie
Număr de greşeli în citirea cu voce tare : _____________ Răspunsuri corecte: ___________
106
Ghid de stabilire a nivelului la care citeşte şi înţelege elevul
Acurateţea citirii cu voce tare
Înţelegerea textului citit
Înţelegerea textului audiat
Nivel independent 10 sau mai puţine erori
7 – 8 răspunsuri corecte
Nivel de instrucţie 11 – 20 erori 6 – 7 răspunsuri corecte
6 – 7 răspunsuri corecte
Nivel de frustrare 21 erori sau mai multe
5 ori mai puţine răspunsuri corecte
Întrebări de rememorare
Întrebări de deducţie
Întrebări de vocabular
Răspunsuri corecte ale elevului
Total răspunsuri corecte posibile 3 3 2
Numărul de secunde în care elevul citeşte textul: ____________ Viteza citirii ( numărul de cuvinte X 60 / numărul de secunde): _________
107
Clasa a V-a
TEXT NIVELUL 5.1
NĂSCOCITORII
Doi prieteni stăteau în parc şi îşi povesteau tot felul de scorneli, de parcă s-ar fi luat la întrecere.
-Odată, când făceam baie în mare, zise Tudorel, m-a atacat un rechin. Eu poc! cu pumnul,iar el,
haţ! mi-a înghiţit capul.
-Şi n-ai murit?
-Nu! Am ieşit din apă şi m-am dus acasă.
-Şi acum de ce ai cap?
-Mi-a crescut altul.
“A scornit-o straşnic”, gândi Niculăiţă care voia să născocească ceva şi mai şi.
-Bravo, zise el. Ştii, odată, pe mine m-a mâncat un crocodil.
-Şi acum de ce eşti viu?
-Ei, după aia, crocodilul m-a scuipat.
Tudorel vru să spună ceva, dar vecinul lor zise:
-Ce mincinoşi! Ruşine!
-Dar nu facem rău nimănui. Pur şi simplu născocim ca şi când am spune poveşti.
-Poveşti! pufni dispreţuitor Gheorghiţă. Voi minţiţi întruna fără rost, eu am minţit cu folos. Ieri am
mâncat toată dulceaţa dintr-un borcan, dar am pus un pic şi pe buzele Ilenuţei care dormea. Când
mama a întrebat cine e vinovatul am arătat spre ea, aşa că Ilenuţa a încasat-o, iar eu nu.
-Ce ticăloşie! Nu mai vrem să vorbim cu tine, spuseră cei doi şi plecară.
Trecând pe lângă un chioşc, au început să se scotocească prin buzunare după bani. Împreună
aveau doar pentru o îngheţată. S-au grăbit spre casă ca să o împartă frăţeşte.
Ilenuţa şedea necăjită pe scările blocului.
-Nu fi tristă! Uite, îţi dăm ţie îngheţata. Noi am mâncat astăzi o mie…
-Cine o să vă creadă? râse fetăţa. Mai bine o împărţim toţi trei.
(după N. Nosov)
108
FIŞĂ DE EVALUARE A RĂSPUNSURILOR
TEXT NIVELUL 5.1
Introducere: Uneori copiii inventează tot felul de poveşti incredibile pe care le spun celor din jur. Citeşte
această povestire pentru a afla care este diferenţa între o asfel de poveste şi o minc iună. La sfârşit îţi voi
pune câteva înrebări despre ceea ce ai citit.
Cunoştinţe anterioare: Cum reacţionează cei din jur când născoceşti ceva incredibil? Ce se poate
întâmpla dacă spui asemenea poveşti? Dar dacă spui o minciună?
Cunoştinţe anterioare moderate _______________
Cunoştinţe anterioare substanţiale _____________
Cunoştinţe anterioare minime _______________
Notaţi ora la care copilul începe să citească _______________
Născocitorii
Doi prieteni stăteau în parc şi îşi povesteau tot felul de scorneli, de parcă s-ar fi luat la întrecere.
-Odată, când făceam baie în mare, zise Tudorel, m-a atacat un rechin. Eu poc! cu pumnul, iar el,
haţ! mi-a înghiţit capul.
-Şi n-ai murit?
-Nu! Am ieşit din apă şi m-am dus acasă.
-Şi acum de ce ai cap?
-Mi-a crescut altul.
“A scornit-o straşnic”, gândi Niculăiţă care voia să născocească ceva şi mai şi.
-Bravo, zise el. Ştii, odată, pe mine m-a mâncat un crocodil.
-Şi acum de ce eşti viu?
-Ei, după aia, crocodilul m-a scuipat.
Tudorel vru să spună ceva, dar vecinul lor zise:
-Ce mincinoşi! Ruşine!
109
-Dar nu facem rău nimănui. Pur şi simplu născocim ca şi când am spune poveşti.
-Poveşti! pufni dispreţuitor Gheorghiţă. Voi minţiţi întruna fără rost, eu am minţit cu folos. Ieri am
mâncat toată dulceaţa dintr-un borcan, dar am pus un pic şi pe buzele Ilenuţei care dormea. Când mama a
întrebat cine e vinovatul, am arătat spre ea, aşa că Ilenuţa a încasat-o, iar eu nu.
-Ce ticăloşie! Nu mai vrem să vorbim cu tine, spuseră cei doi şi plecară.
Trecând pe lângă un chioşc, au început să se scotocească prin buzunare după bani. Împreună aveau doar
pentru o îngheţată. S-au grăbit spre casă ca să o împartă frăţeşte.
Ilenuţa şedea necăjită pe scările blocului.
-Nu fi tristă! Uite, îţi dăm ţie îngheţata. Noi am mâncat astăzi o mie…
-Cine o să vă creadă? râse fetiţa. Mai bine o împărţim toţi trei.
Notaţi ora la care copilul a terminat de citit ______________ 265 cuvinte, 36 fraze, 7,33 cuvinte/frază, 1080 litere, 30 litere/frază
Întrebări: 1. Unde stăteau cei doi prieteni? (stăteau în parc) Rememorare
2. Care dintre copii erau “născocitorii”? (Tudorel şi Niculăiţă) Deducţie
3. Cine a mâncat toată dulceaţa? (Gheorghiţă) Rememorare
4. În propoziţia “Ce ticăloşie!”, ce înţeles are cuvântul “ticăloşie”? (faptă reprobabilă, urâtă,
condamnabilă ) Vocabular
5. De ce fapta lui Gheorghiţă era o ticăloşie? (pentru că a pus dulceaţă pe buzele Ilenuţei şi apoi a dat
vina pe ea) Deducţie
6. În propoziţia “S-au grăbit spre casă ca să o împartă frăţeşte” ,ce înţelegi prin expresia “a împărţi
frăţeşte”?( a împărţi în mod egal) Vocabular
7. De ce era tristă Ilenuţa? (pentru că a fost pedepsită pe nedrept ) Deducţie
8. Cum au reuşit băieţii să o înveselească pe fetiţă? (i-au oferit ei îngheţata spunând că ei au mâncat
în aceea zi o mie de îngheţate) Deducţie
Număr de greşeli în acurateţea citireii cu voce tare ___________ Răspunsuri corecte _____________
110
Ghid de stabilire a nivelului la care citeşte şi înţelege elevul
Nivel de instruire 12 – 27 greşeli 5 – 6 răspuncorecte
6 -7 răspunscorecte
Nivel de frustrare peste 28 de greşeli mai puţin derăspunsuri c
5 sau mai puRăspunsuri
Întrebări de rememorare
Întrebări de deducţie Întrebări de vocabular
Răspunsuri corecte aleelevului
Total răspunsuri corecte posibile
3 3 2
Numărul de secunde în care elevul a citit ______________ Viteza citirii (numărul de cuvinte X 60 / nr. secunde) ______________
111
Clasa a V-a, TEXT NIVELUL 5.2
COMPUNEREA
E ora de limba română. -Cine vrea să citească compunerea? întreabă profesoara. Câţiva elevi citiră tema stârnind admiraţia colegilor. Profesoara îi lăudă, apoi zise: -Citeşte…Laurenţiu! Băiatul răspunse că a uitat să îşi scrie tema. -M-aş fi mirat dacă scriai tu, uitucule! zise profesoara. Citeşte tu, Alexandrina. În timp ce fetiţa citea Georgel tremura. Fără îndoială că după ea va veni rândul lui. Nu scrisese nimic. O să-l asculte şi pesemne îl va pedepsi.
-Să citească Bogdana, spuse profesoara. “Am scăpat, gândi Georgel răsuflând uşurat şi se înveseli brusc. Nu mă mai pune să citesc” Bogdana spuse că n-a scris compunerea şi profesoara nemulţumită ceru elevilor să ridice mâna cine nu a scris. Numără şapte şcolari, întrebă pe fiecare de ce nu a scris şi îşi notă explicaţiile lor. Georgel nu ridicase mâna, sperând că sună pentru recreaţie şi scapă. -Citeşte tu, Georgel! Băiatul nu îşi pierdu cumpătul. Deschise caietul şi începu: -Primăvara a venit pe aripile echinocţiului, când ziua este egală cu noaptea. Văzduhul e numai miresme, zumzet şi culoare. Profesoarei îi plăcuse cum începuse băiatul compunerea, zâmbi şi îl îndemnă să citească mai departe.
Nu trecu mult şi Georgel începu să se bâlbâie, repetă cuvintele, reluă frazele de la capăt, dar nu le mai repetă ca la început. -Georgele, ce e cu tine? Ia adu caietul! Băiatul se fâstâci. -Am minţit că am scris tema. De fapt nu am scris nimic. Profesoara se întristă: -Păcat de tine, ai talent! Rămâi după ore să scrii tema, iar mâine vii cu părinţii la şcoală, adăugă ea supărată. Obrajii băiatului parcă luaseră foc. (după Ş. Nedelcu)
112
FIŞĂ DE EVALUARE A RĂSPUNSURILOR
TEXT NIVELUL 5.2
Introducere: Uneori, unii elevi nu-şi scriu tema. Ei recunosc acest lucru şi invocă tot felul de motive mai mult
sau mai puţin credibile. Citeşte acest text pentru a afla ce se poate întâmpla atunci când crezi că poţi păcăli
profesorul nerecunoscând de la început că nu ai scris tema.
Cunoştinţe anterioare: Ce li se poate întâmpla elevilor care îi mint pe profesori spunând că şi-au scris tema,
Cunoştinţe anterioare minime ______________________
Notaţi ora la care copilul a început să citească _____________
Compunerea
E ora de limba română.
-Cine vrea să citească compunerea? întreabă profesoara.
Câţiva elevi citiră tema stârnind admiraţia colegilor. Profesoara îi lăudă, apoi zise:
-Citeşte…Laurenţiu!
Băiatul răspunse că a uitat să îşi scrie tema.
-M-aş fi mirat dacă scriai tu, uitucule! zise profesoara. Citeşte tu, Alexandrina.
În timp ce fetiţa citea Georgel tremura. Fără îndoială că după ea va veni rândul lui. Nu scrisese nimic. O să-l
asculte şi pesemne îl va pedepsi.
-Să citească Bogdana, spuse profesoara.
“Am scăpat, gândi Georgel răsuflând uşurat şi se înveseli brusc. Nu mă mai pune să citesc”
Bogdana spuse că n-a scris compunerea şi profesoara nemulţumită ceru elevilor să ridice mâna cine nu a
scris. Numără şapte şcolari, întrebă pe fiecare de ce nu a scris şi îşi notă explicaţiile lor. Georgel nu ridicase
mâna, sperând că sună pentru recreaţie şi scapă.
-Citeşte tu, Georgel!
113
Băiatul nu îşi pierdu cumpătul. Deschise caietul şi începu:
-Primăvara a venit pe aripile echinocţiului, când ziua este egală cu noaptea. Văzduhul e numai miresme,
zumzet şi culoare.
Profesoarei îi plăcuse cum începuse băiatul compunerea, zâmbi şi îl îndemnă să citească mai departe.
Nu trecu mult şi Georgel începu să se bâlbâie, repetă cuvintele, reluă frazele de la capăt, dar nu le mai
repetă ca la început.
-Georgele, ce e cu tine? Ia adu caietul!
Băiatul se fâstâci.
-Am minţit că am scris tema. De fapt nu am scris nimic.
Profesoara se întristă:
-Păcat de tine, ai talent! Rămâi după ore să scrii tema, iar mâine vii cu părinţii la şcoală, adăugă ea
supărată.
Obrajii băiatului parcă luaseră foc.
Notaţi ora la care copilul a terminat de citit _________ 265 cuvinte, 36 fraze, 7,33 cuvinte/frază, 1223 litere, 33,97 litere/frază
Întrebări:
1.Ce temă aveau de scris elevii la limba română? (o compunere) Rememorare
2.Ce făcea Georegel când Alexandra citea compunerea?( Georgel tremura ) Rememorare
3.De ce Georgel a deschis caietul şi s-a prefăcut că citeşte? (să creadă toţi că a scris compunerea) Deducţie
4.Ce înţeles au cuvintele ”fără îndoială” în expresia “fără îndoială că după ea va veni rândul lui”? (cu
siguranţă, sigur, desigur, precis) Vocabular
5.Despre ce aveau de scris elevii în compunere? (despre primăvară) Deducţie
6.De ce băiatul repeta frazele altfel decât le spusese la început? (dacă nu a scris compunerea, nu mai ştia ce
spusese la început) Deducţie
7.În propoziţia “Băiatul se fâstâci” ,ce înţelegi prin cuvintele “se fâstâci”? (se zăpăci, se intimidă, se încurcă)
Vocabular
8.De ce obrajii băiatului parcă luaseră foc? (pentru că îi era ruşine) Deducţie
.
Număr de greşeli în acurateţea citirii cu voce tare _________
114
Răspunsuri corecte _______ Ghid de stabilire a nivelului la care citeşte şi înţelege elevul
Acurateţea citirii cu voce tare
Înţelegerea textului citit
Înţelegerea textului audiat
Nivel independent 0 – 11 greşeli 7-8 răspunsuri
corecte
toate răspunsurile
corecte
Nivel de instrucţie 12-27 greşeli 5-6 răspunsuri
corecte
6-7 răspunsuri corecte
Nivel de frustrare mai mult de 28 greşeli mai puţin de 5
răspunsuri corecte
5 sau mai puţine
răspunsuri corecte
Întrebări de rememorare
Întrebări de deducţie Întrebări de vocabular
Răspunsuri corecte
ale elevului
Total răspunsuri
corecte posibile
2 4 2
Numărul de secunde în care elevul a citit __________ Viteza citirii (numărul de cuvinte X 60 / nr. secunde )_____________
115
Clasa a VI a TEXT NIVELUL 6.1
MISIUNE ECOLOGICĂ
Mihai e un băiat pasionat de alpinism. În fiecare an cutreieră munţii în căutarea unor
locuri periculoase, unde să-şi exerseze iscusinţa în ale căţăratului.
Vara trecută şi-ales un traseu în Munţii Apuseni. Voia să ajungă la Peştera Vulturilor,
care avea intrarea sus pe stâncă. Numai căţărătorii cu experienţă puteau ajunge acolo.
Era foarte hotărât să exploreze peştera.
Şi-a luat echipamentul şi a ales traseul pe peretele stâncii. După ce a găsit un loc
potrivit,a început să se caţere. Când să ajungă la intrarea în peşteră, întinzând mâna să agaţe
coarda, nu a mai simţit stânca dură, ci a atins un cuib. Înăuntru erau două ouă. Din înălţime s-a
auzit un ţipăt strident. Era o acvilă care se rotea deasupra cuibului.
În tăcerea înălţimilor răsună deodată pocnetul unei arme. Pasărea cade….
Mihai îşi dă seama că nu putea fi decât un braconier şi că acum trebuie salvate ouăle .
A renunţat la planul lui de a explora peştera, a luat cu grijă ouăle şi a început coborârea.
„O să duc ouăle la Institutul Ornitologic”. În incubatoarele lor poate puii vor fi salvaţi.
Zis şi făcut. Cât a putut de repede, Mihai a pornit spre Cluj să ducă ouăle. Le-a protejat
cât a putut de bine, învelite în ciorapii lui de lână, în rucsac.
La Institut a dat ouăle în grija specialiştilor şi şi-a propus să nu uite de pui. Săptămânal a
mers să vadă cum au crescut.
A trecut de atunci un an. Puii sunt acum mari şi urmează să fie lăsaţi în libertate. Mihai e
fericit că poate să facă şi el parte din echipa care va transporta puii până la stâncile din
Apuseni.
116
Fişă de evaluare a răspunsurilor TEXT NIVELUL 6.1
Introducere: Oamenii trebuie să protejeze natura şi frumuseţile ei. Dacă citeşti acest text, vei
afla cum a procedat un băieţel. Când termini de citit îţi voi pune nişte întrebări despre text.
Cunoştinţe anterioare: Descrie cum arată un munte. (este înalt, stâncos, împădurit, etc.)
______________ Cunoştinţe anterioare substanţiale
______________ Cunoştinţe anterioare moderate
______________ Cunoştinţe anterioare minimale
Notaţi ora la care copilul începe să citească ___________
MISIUNE ECOLOGICĂ
Mihai e un băiat pasionat de alpinism. În fiecare an cutreieră munţii în căutarea unor
locuri periculoase, unde să-şi exerseze iscusinţa în ale căţăratului.
Vara trecută şi-a ales un traseu în Munţii Apuseni. Voia să ajungă la Peştera Vulturilor,
care avea intrarea sus pe stâncă. Numai căţărătorii cu experienţă puteau ajunge acolo. Era o
ascensiune dificilă însă Mihai era obişnuit cu încercările.
Era foarte hotărât să exploreze peştera.
Şi-a luat echipamentul şi a ales traseul pe peretele stâncii. După ce a găsit un loc
potrivit, a început să se caţere cu greu. Când să ajungă la intrarea în peşteră, întinzând mâna
să agaţe coarda, nu a mai simţit stânca dură, ci a atins ceva neobişnuit. Era un cuib. Înăuntru
erau două ouă. Din înălţime s-a auzit un ţipăt strident. Era o acvilă care se rotea deasupra
cuibului. Primejdia plutea în aer …. .
117
În tăcerea înălţimilor răsună deodată pocnetul unei arme şi pasărea căzu … . Mihai
şi-a dat seama că nu putea fi decât un braconier şi că acum trebuie salvate ouăle .
A renunţat la planul lui de a explora peştera, a luat cu grijă ouăle şi a început coborârea.
„O să duc ouăle la Institutul Ornitologic. În incubatoarele lor poate puii vor fi salvaţi”.
Zis şi făcut. Cât a putut de repede, Mihai a pornit spre Cluj să ducă ouăle. Le-a protejat
cât a putut de bine, învelite în ciorapii lui de lână, în rucsac.
La Institut a lăsat ouăle în grija specialiştilor şi şi-a propus să nu uite de pui. Săptămânal
a mers să vadă cum au crescut.
A trecut de atunci un an. Puii sunt acum mari şi urmează să fie lăsaţi în libertate. Mihai e
fericit că poate să facă şi el parte din echipa care va transporta puii înapoi la stâncile din
Apuseni.
Notaţi ora la care copilul a terminat de citit ____________
Timp: ___________
302 cuvinte, 28 propoziţii/fraze, 10,78 cuvinte pe propoziţii/frază, 1398 caractere,
caractere pe propoziţie/frază 49,92.
Întrebări:
1. În propoziţia „ În fiecare an cutreieră munţii în căutarea unor locuri periculoase”, ce înţelegi prin „a cutreiera”? (a străbate, a umbla) Vocabular
2. Ce vroia să exploreze Mihai? (Peştera Vulturilor) Rememorare 3. În propoziţia „Era o ascensiune dificilă însă Mihai era obişnuit cu încercările”, ce
înţelegeţi prin expresia „ascensiune dificilă” ? (urcare grea) Vocabular 4. Unde a găsit Mihai ouăle de acvilă? (la intrarea în peşteră) Rememorare 5. În propoziţia „Mihai şi-a dat seama că nu putea fi decât un braconier”, ce înseamnă
„braconier”? (persoană care vânează ilegal) Vocabular 6. De ce duce Mihai ouăle la Institut? (pentru ca ouăle să fie îngrijite de specialişti)
Deducţie 7. De ce a învelit Mihai ouăle în ciorapii lui de lână? (ca să nu se spargă) Deducţie 8. De ce puii au fost transportaţi înapoi în munţi? (pentru că animalele sălbatice trebuie
să trăiască în mediul lor) Deducţie
118
Număr de greşeli în acurateţea citirii cu voce tare : _____________
Răspunsuri corecte: ___________
Ghid de stabilire a nivelului la care citeşte şi înţelege elevul
Acurateţea citirii cu voce tare
Înţelegerea textului citit
Înţelegerea textului audiat
Nivel independent 13 sau mai puţine erori
7 – 8 răspunsuri corecte
Nivel de instrucţie 14 – 27 erori 6 – 7 răspunsuri corecte
6 – 7 răspunsuri corecte
Nivel de frustrare 28 erori sau mai multe
5 ori mai puţine răspunsuri corecte
Detalii Întrebări de rememorare
Întrebări de deducţie
Întrebări de vocabular
Răspunsuri corecte ale elevului
Total răspunsuri corecte posibile 2 3 3
Numărul de secunde în care elevul citeşte textul: ____________
Viteza citirii ( numărul de cuvinte X 60 / numărul de secunde): _________
119
Clasa a VI-a, TEXT NIVELUL 6.2
CUTIA PANDOREI
Cu mult timp în urmă, legendele greceşti povestesc că pământul era un tărâm al fericirii.
Nimeni nu ştia ce e boala sau ce e frica, ce e furia sau ce e minciuna.
Toţi pământenii erau atât de fericiţi încât zeii au devenit invidioşi şi s-au decis să le
tulbure liniştea.
Zeus a creat o tânără muritoare cu chip de zeiţă pe care a numit-o Pandora. El a trimis-
o pe Pandora pe pământ, dar i-a dat şi o cutie de aramă, închisă bine cu capac, o cutie
stranie. Când tânărul Epimeteu a văzut-o pe Pandora s-a îndrăgostit de ea şi a luat-o de soţie.
„Ce este în cutia pe care o porţi cu tine?” a întrebat Epimeteu „Am primit-o de la Zeus,
stăpânul zeilor, e darul pe care el îi trimite pământenilor prin mine”, a glăsuit frumoasa fată şi
i-a dat lui Epimeteu cutia încă zăvorâtă. „Promite-mi că niciodată n-o vei deschide. Când Zeus
ne trimite daruri, oricât sunt de ispititoare, ascund un vicleşug „ a spus Epimeteu.
Pandora a pus cutia într-un colţ şi a promis să n-o atingă.
După un timp, Pandora a început să privească curioasă cutia. Se gândea că va ridica
doar puţin capacul să vadă ce e înăuntru.
Şi-ncet, încet l-a ridicat………
Din cutie au ieşit zburând în cete toate amărăciunile şi relele. S-au răspândit
minciuna, ura, suferinţa, foamea şi chiar moartea.
Văzând Pandora că ies atâtea rele din cutie a trântit capacul. Dar prea târziu.
Năpastele se înălţară şi umplură pământul.
Mai rămăsese în cutie un singur lucru ce n-apucase să mai zboare. Ce putea fi?
Pandora a deschis cutia încet şi din ea a ieşit o creatură ce semăna cu o minunată
pasăre cu aripi strălucitoare.
Era SPERANŢA.
Şi speranţa s-a înălţat în lume şi ea avea să fie lângă oameni, să le-
ncolţească- n suflet, în ceasurile grele.
(Legendele Olimpiului – adaptare)
120
Fişă de evaluare a răspunsurilor Text nivelul 6.2
Introducere: Oamenii au creat povestiri prin care să explice unele fenomene, denumiri şi
personaje fantastice. Aceste povestiri se numesc legende. În continuare vei citi o astfel de
legendă. Când termini de citit îţi voi pune nişte întrebări despre text.
Cunoştinţe anterioare: În ce credeau oamenii mai demult? (în zei)
______________ Cunoştinţe anterioare substanţiale
______________ Cunoştinţe anterioare moderate
______________ Cunoştinţe anterioare minimale
Notaţi ora la care copilul începe să citească ___________.
CUTIA PANDOREI
Cu mult timp în urmă, legendele greceşti povestesc că pământul era un tărâm al fericirii.
Nimeni nu ştia ce e boala sau ce e frica, ce e furia sau ce e minciuna.
Toţi pământenii erau atât de fericiţi încât zeii au devenit invidioşi şi s-au decis să le
tulbure liniştea.
Zeus a creat o tânără muritoare cu chip de zeiţă pe care a numit-o Pandora. El a trimis-
o pe Pandora pe pământ, dar i-a dat şi o cutie de aramă, închisă bine cu capac, o cutie
stranie. Când tânărul Epimeteu a văzut-o pe Pandora s-a îndrăgostit de ea şi a luat-o de soţie.
„Ce este în cutia pe care o porţi cu tine?” a întrebat Epimeteu „Am primit-o de la Zeus,
stăpânul zeilor, e darul pe care el îi trimite pământenilor prin mine”, a glăsuit frumoasa fată şi
i-a dat lui Epimeteu cutia încă zăvorâtă. „Promite-mi că niciodată n-o vei deschide. Când Zeus
ne trimite daruri, oricât sunt de ispititoare, ascund un vicleşug „ a spus Epimeteu.
Pandora a pus cutia într-un colţ şi a promis să n-o atingă.
121
După un timp, Pandora a început să privească curioasă cutia. Se gândea că va ridica
doar puţin capacul să vadă ce e înăuntru.
Şi-ncet, încet l-a ridicat………
Din cutie au ieşit zburând în cete toate amărăciunile şi relele. S-au răspândit
minciuna, ura, suferinţa, foamea şi chiar moartea.
Văzând Pandora că ies atâtea rele din cutie a trântit capacul. Dar prea târziu.
Năpastele se înălţară şi umplură pământul.
Mai rămăsese în cutie un singur lucru ce n-apucase să mai zboare. Ce putea fi?
Pandora a deschis cutia încet şi din ea a ieşit o creatură ce semăna cu o minunată
pasăre cu aripi strălucitoare.
Era SPERANŢA.
Şi speranţa s-a înălţat în lume şi ea avea să fie lângă oameni, să le- ncolţească- n
suflet, în ceasurile grele.
Notaţi ora la care copilul a terminat de citit ____________.
Timp: ___________
307 cuvinte, 25 propoziţii/fraze, 12,28 cuvinte pe propoziţii/frază, 1408 caractere,
caractere pe propoziţie/frază 56,32.
Întrebări:
1. Cine era Pandora? (o fată frumoasă) Rememorare 2. În propoziţia „zeii au devenit invidioşi”, ce înţelegeţi prin cuvântul „invidioşi” ? (geloşi)
Vocabular 3. De ce a creat-o Zeus pe Pandora? (să tulbure liniştea pământenilor) Deducţie 4. Ce dar a trimis Zeus pe pământ? (o cutie de aramă) Rememorare 5. În propoziţia „i-a dat lui Epimeteu cutia încă zăvorâtă” ce înţelegeţi prin expresia „cutie
zăvorâtă” ? (cutie închisă) Vocabular 6. De ce Epimeteu nu vrea să deschidă cutia? (bănuieşte că Zeus vrea să le facă rău)
Deducţie 7. Ce a ieşit din cutie prima dată? (toate relele şi amărăciunile) Rememorare 8. De ce speranţa a ieşit ultima? (pentru că Pandora a închis capacul cutiei) Deducţie
Număr de greşeli în citirea cu voce tare : _____________
Răspunsuri corecte: ___________
122
Ghid de stabilire a nivelului la care citeşte şi înţelege elevul
Acurateţea citirii cu voce tare
Înţelegerea textului citit
Înţelegerea textului audiat
Nivelul independent 13 sau mai puţine erori
7 – 8 răspunsuri corecte
Nivelul de instrucţie 14 – 27 erori 6 – 7 răspunsuri corecte
6 – 7 răspunsuri corecte
Nivelul de frustrare 28 erori sau mai multe
5 ori mai puţine răspunsuri corecte
Întrebări de rememorare
Întrebări de deducţie
Întrebări de vocabular
Răspunsuri corecte ale elevului
Total răspunsuri corecte posibile 3 3 2
Numărul de secunde în care elevul a citit __________ Viteza citirii (numărul de cuvinte X 60 / nr. secunde )____________
123
Interpretarea rezultatelor Interpretarea rezultatelor testului se efectuează în doi paşi. Prima dată calculaţi nivelurile de
citire ale elevului. Apoi analizaţi scorurile pentru a identifica puncte tari şi puncte slabe ale
abilităţilor de literaţie ale elevului.
Identificarea nivelurilor de citire. În partea de jos a fiecărei fişe de evaluare a răspunsurilor se dă scorul care denotă nivelul de
citire independent, de instruire şi respectiv de frustrare. Aceste indicaţii trebuie trecute pe fişa
de scor globală şi interpretate.
Dacă scorurile obţinute de elev la recunoaşterea cuvintelor izolate, recunoaşterea cuvintelor în
context şi comprehensiune toate converg spre acelaşi nivel de clasă la oricare dintre nivelurile
independent, de instruire şi de frustrare, acele scoruri ar trebui acceptate. Dacă scorurile diferă
la vreunul din aceste niveluri, atunci examinatorul trebuie să judece situaţia. De regulă, este
bine să acceptaţi ca indicator al nivelului de citire cel mai mic scor, cu rezerva că dacă
suspectaţi că elevul ar fi putut fi influenţat de factori externi la vreunul din teste –noutatea
sarcinilor, oboseală, perturbare, lipsă de interes în subiectul textului etc. –puteţi să decideţi să
nu scădeţi nivelul de citire al elevului din cauza acelui rezultat.
Luaţi rezultatele testului ca o sugestie pentru locul unde ar trebui să începeţi să predaţi, dar în
primele lecţii cu acel elev observaţi cu atenţie cum se descurcă elevul cu materialul de la nivelul
la care a fost plasat. Fiţi pregătit să treceţi elevul la materiale mai uşoare sau mai grele după
cum vă va sugera performanţa lui la diferitele sarcini de instruire.
124
Evaluarea componentelor cititului
Identificarea celor trei niveluri de citire plus a capacităţii de ascultare este foarte importantă, aşa
cum s-a explicat mai sus. Dar o funcţie şi mai importantă a inventarului nformal de citire este
faptul că relevă diverse lucruri despre procesele de citire parcurse de elev.
Iată o serie de întrebări care pot fi clarificate prin compararea diferitelor scoruri şi în unele cazuri
prin examinarea atentă a răspunsurilor la diferitele teste ale inventarului informal de citire.
Recunoaşterea cuvintelor.
1. Citirea cuvintelor recunoscute instantaneu. În mod normal, cititorii în curs de
dezvoltare au un bagaj crescând de cuvinte pe care le recunosc instantaneu,
numit vocabular instantaneu. Recunoaşterea cuvintelor izolate, arătate rapid,
oferă o măsură a recunoaşterii cuvintelor din vocabularul instantaneu la diferite
niveluri de clasă.
2. Decodificarea. În mod normal, cititorii în curs de dezvoltare pot decodifica
literele şi le pot atribui sunete pentru a pronunţa un cuvânt scris. Când elevii
ajung la o listă de cuvinte unde recunoaşterea instantanee a cuvintelor începe să
devină mai slabă, ne aşteptăm ca ei să-şi folosească abilitatea de a recunoaşte
cuvinte fără limită de timp, deoarece acest mod de prezentare a cuvintelor le
permite elevilor să examineze cuvântul şi să aplice ceea ce ştiu despre
corespondeţa literă-sunet. Astfel ne aşteptăm la o disparitate în favoarea
scorului necronometrat.
3. Recunoaşterea cuvintelor în context. În mod normal cititorii în curs de
dezvoltare îşi dezvoltă şi abilităţile de a utiliza contextul unui pasaj care are sens
125
pentru a se ajuta în identificarea cuvintelor necunoscute. De aceea, scorurile de
criterii pentru nivelurile independent, de instruire şi de frustrare sunt mai înalte
pentru recunoaşterea cuvintelor în context decât a celor izolate. Este important
de observat dacă un elev se ajută de context în procesul de recunoaştere a
cuvintelor.
4. Recunoaşterea cuvintelor în comparaţie cu comprehensiunea. Criteriile
pentru diversele niveluri de citire au fost fixate pentru recunoaşterea cuvintelor
(în context sau izolat) şi comprehensiune. Este important de observat dacă un
elev este la nivelul de instruire sau independent atât la recunoaşterea cuvintelor
cât şi la comprehensiune la acelaşi nivel de clasă. Dacă nu, atunci oare scorul la
recunoaşterea cuvintelor sau la comprehensiune este mai ridicat?
Întelegerea textului citit.
1. Evaluarea cunoştinţelor anterioare. Studiile au arătat că elevii înţeleg mai mult
din temele sau subiectele despre care au cunoştinţe anterioare. Luarea în
considerare a cunoştinţelor anterioare vă poate comunica dacă înţelegerea unui
elev este facilitată sau îngreunată de cunoştinţe anterioare sau de absenţa
acestora.
2. Performanţa la diferite tipuri de întrebări de înţelegere. Oare un anume elev
este mai bun la rememorarea informaţiilor afirmate explicit sau la deducerea
răspunsurilor implicite? Oare cunoştinţele de vocabular ale elevului sunt potrivite
pentru nivelul clasei în care se află? Răspunsurile la aceste întrebări pot fi date
după examinarea modelelor de răspuns la diferitele întrebări de înţelegere.
Scorurile înregistrate la cele trei tipuri de întrebări vor fi trecute pe fişa globală.
3. Capacitatea de ascultare comparată cu înţelegerea textului citit. Capacitatea
de ascultare poate fi considerată o limită superioară temporară a capacităţii de
înţelegere a textului scris. Dacă abilitatea de înţelegere a textului scris este
aproximativ la fel de puternică precum abilitatea de a înţelege un text citit de
126
altcineva cu voce tare, atunci este nerealist să ne aşteptăm ca vreun tip de
instruire concentrat pe dezvoltarea comprehensiunii să conducă la o creştere
spectaculoasă a comprehensiunii textului citit. Dar dacă abilitatea de înţelegere
a textului ascultat depăşeşte semnificativ înţelegerea textului citit, s-ar putea ca
predarea focalizată pe dezvoltarea abilităţilor de înţelegere a textului citit va
conduce la progrese mai semnificative. Deci este util să comparăm abilităţile de
comprehensiune a textului citit cu cele de comprehensiune a textului ascultat.
Niveluri de citire: Abilităţi de înţelegere: Nivel independent: ______________. Rememorare _______din __________ Nivel de instruire _______________. Deducţie : ________din __________ Nivel de frustrare ______________. Vocabular: _________ din __________
128
Bibliografie:
1. Asociaţia Lectura şi Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii Critice România (2004)
Şcoala Reflexivă, Volumul 1, Nr. 3, Cluj-Napoca.
2. RE:FINE. (2006) Succes şcolar pentru copiii romi. Dezvoltarea deprinderilor de
literaţie, Ghidul participanţilor, Critical Thinking International
3. Scripcariu, M. (2010) Aplicaţii ale abordării holistice în predarea citit-scrisului la
şcolarii de 6-7 ani, Lucrare de gradul I, Cluj-Napoca.