Unitatea de nvare Nr
Finane categorie economic cu caracter istoric
Unitatea de nvare Nr. 1
FINANE CATEGORIE ECONOMIC CU CARACTER ISTORICCuprinsObiectivele
Unitii de nvare Nr. 1
1.1 Evoluia istoric a noiunii de finane publice1.2 Concepii
clasice i moderne privind noiunea de finane publice1.3 Delimitarea
noiunii de finane: publice vs private
...................................................................................................................
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 1
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de
autoevaluare
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 1
Pagina225
91011 11OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 1
Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 1 sunt: Definirea
conceptului de finane publice Sublinierea trsturilor caracteristice
pentru fiecare tip de ornduire istoric Delimitarea noiunii de
finane n publice i private Stabilirea asemnrilor i deosebirilor
intre cele dou noiuni
1.1 Evoluia istoric a noiunii de finane publice
Aici cuvinte cheie
Cum se realizeaz
Relaii financiare sau finane, relaii bneti, banul public,
liberalism economic, doctrina interventionista, analiza pozitiva,
analiz normativ, Comuna primitiva, dupa cum se stie, nu a cunoscut
statul. In aceasta oranduire, diferite functii publice organizarea
muncii in comun, aplanarea conflictelor intre ginti si triburi,
supravegherea respectarii obiceiurilor, a ritualurilor religioase,
apararea membrlor unui trib impotriva atacurilor altui trib erau
indeplinite de oameni alesi de catre intreaga populatie.
Organele autoritatii publice nu dispuneau de mijloace de
constrangere speciale, cu timpul insa, diviziunea sociala a muncii
a condus la cresterea productivitatii muncii, la sporirea
productiei si la dezvoltarea schimbului; si-a facut aparitia
proprietatea privata, a crescut inegalitatea de avere, iar
societatea s-a scindat in clase. O data cu impartirea societatii in
clase antagoniste, a aparut necesitatea unei institutii care sa
protejeze proprietatea prvata, sa apere privilegiile celoer avuti
impotriva celor neavuti, sa ocroteasca interesele stapanilor de
sclavi impotriva sclavilor. Aceasta institutie care era statul si-a
facut aparitia.
Separarea statului de societate in sfera relatiilor economice
isi gaseste expresia in aceea ca statul isi are veniturile ,
cheltuielile si datoriile sale proprii; isi procura resursele
necesare indeplinirii functiilor si sarcinilor sale cu ajutorul
consrangerii pe care o exercita asupra membrilor societatii.
Astfel, putem vorbi de aparitia primelor elemente de finante
(impozite, imprumuturi).
Finantele evolueaza permanent si se perfectioneaza continuu
potrivit schimburilor ce au loc in ansamblul relatiilor economico
sociale.
Astfel, in primele stadii de existenta, ale oranduirii
sclavagiste cand economia avea un caracter natural inchis finantele
publice au avut o sfera restransa de manifestare intrucat :
o buna parte a functiilor publise de conducere, justitie sau
aparare, erau onorifice fara a fi remunerate;
constuirea templelor si a corabiilor, intretinerea armatelor si
a curtilor, organizarea spectcolelor, rascumpararea prizonierilor
si altele, erau asigurate indeosebi pe calea prestatiilor si a
darilor in natura la care erau obligati statului sau pe calea
tributurilor, a jafurilor si a trofeelor de razboi.
Manifestarea mai ampla a relatiilor financiare este strans
legata de aparitia economiei de schimb o data cu care cetatenii si
supusii statului sclavagist au fost obligati sa participe la
acoperirea necesitatilor publice si cu mijloace banesti.
In oranduirea feudala , relatiile marfa bani, desi in ultimele
stadii de dezvoltare a acesteia, au cunoscut o mai mare amploare
decat in sclavagism ( ele nedevenind insa predominante). Ca urmare,
pentru paza granitelor tarii, ducerea de razboaie, intretinerea
curtii domnesti, construirea de drumuri si fortificatii, ca si
pentru alte scopuri, statul a continuat sa foloseasca pe scara
larga prestatiile in munca si darile in natura, veniturile
domeniale si drepturile regaliene - care desemnau privilegiul de a
incasa anumite venituri de care se bucura monarhul in Evul Mediu,
iar mai tarziu vistieria statului. Vistieria statului se confunda,
de regula, cu camara personala a domnitorului si era alimentata din
impozite in bani, daruri, imprumuturi, tributuri. Veniturile in
bani aveau insa o importanta relativ redusa in acoperirea
cheltuielilor statului feudal.
Prin forma si modul de percepere a drepturilor regaliene,
acestea sunt interpretate de stiinta finantelor ca o forma de
trecere de la venituri domeniale la impozite ( ca expresie actuala
a finantelor publice). In functie de contributia lor la formarea
veniturilor suveranului ( respectiv a vistieriei pulice),
drepturile regaliene au fost impartite in trei grupe astfel:
in grupa I au fost cuprinse dreptul asupra bunurilor gasite,
incarcaturii corabiilor salvate de la innec, succesiunulor fara
mostenitori si averii strainilor dupa decesul lor.
in grupa a-II-a erau cuprinse drepturile silvice de vanatoare si
de pescuit, precum si drepturile de exploatare a subsolului si de
folosire a morilor de vant.
in grupa a-III-a au fost incluse dreptul de a bate moneda (ce a
reprezentat un simbol al puterii fiecarui senior feudal, dar si un
izvor suplimentar de venituri) si derptul de judecata (care a adus
cu sine si instituirea a menzilor si a taxelor de judecata ca
elemente concrete de finante ).
Capitalismul aduce cu sine o productie de marfuri generalizata
si trecerea la preponderenta economiei de schimb. In aceasta
perioada, relatiile banesti capata o larga dezvoltare, iar
intretinerea aparatului de stat se bazeaza in exclusivitate pe
folosirea resurselor banesti.
In capitalism, doua functii fundamentale caracterizeaza
activitatea activitatea statului:
functia interna (principala), de mentinere a ordinii interne si
de asigurare a functionarii institutiilor specifice noii
oranduiri;
functia externa, de aparare a tarii, a independentei si
suveranitatii nationale, sau de extinere a teritoriului prin
actiuni militare agresive, anexioniste, dupa caz.
In oranduirea socialista, statul continua sa mobilizeze la
dispozitia sa o importanta parte din venitul national national si
sa o utilizeze in scopul indeplinirii functiilor si sarcinilor
sale.
In toate oranduirile social economice in care au existat,
finantele s-au manifestat ca relatii sociale, de natura economica,
aparute in procesul repartitiei P.I.B.-ului, in stransa legatur cu
indeplinirea functiilor si sarcinilor statului.
In cele patru oranduiri, finantele au imbracat fara exceptie,
forma valorica, baneasca. Dar, in fiecare din acste oranduiri, ele
au indeplinit un anumit rol, corespunzator conditiilor economice,
politice si sociale in care au existat, astfel:
a) Resursele mobilizate la dispozitia statului sunt produsul
muncii celor ocupati atat in sfera productiei materiale, cat si in
sfera namateriala, care participa cu o parte din veniturile lor, la
formarea fondurlor respective.
b) Prelevarile de resurse la dispozitia statului au un caracter
obligatoriu. In caz de nerespectare a termenului si conditiilor de
plata, la impozitele pe venit si pe avere, statul aplica sanctiuni
celor vinovati.
De pe urma cheltuielilor publice profita beneficiarii directi ai
acestora. Repartizarea acestor cheltuieli pe beneficiari directi
sau indirecti nu este uniforma, ci difereniata.
In conditiile economiei contemporane, in majoritatea tarilor
lumii, statul devenit el insusi un important agent economic, ca
urmare a separatiei ce s-a relizat intre domeniul public si cel
privat. Avem insa de-a face si cu statul organizator si statul
manager. Statul contemporan asigura organizarea si conducerea
generala a economiei, functie ce este recunoscuta si in optica
neoclasica a ultimei jumatati de secol. Procesele de mobilizare si
alocare a resurselor banesti necesare statului constituie
continutul unor relatii economice specifice, denumite relatii
financiare publice sau, cu un termen generic, finante publice .
Aceasta concluzie este imprtanta, intrucat evidentiaza nu numai
necesitatea obiectiva a existentei finantelor in economia
contemporana, ci si manifestarea unei varietati de relatii
financiare.
1. Test de autoevaluare 1.1.
2. Apariia finanelor publice a fost generat de:
a) apariia societii capitaliste;
b) scindarea societii n clase antagoniste;
c) apariia comunei primitive;
d) apariia economiei de pia;
e) folosirea banilor, bancnotelor, monedelor fiduciare i
scripturale3. Conceptul de finane publice, n statul modern, are un
pronunat caracter:1. juridic;
2. economic;
3. sociologic;
4. politic.
a) 1,2;
b) 1,3;
c) 2,3;
d) 2,4;
e) 1,2,3,4;
4. Cuvntul finane a avut sensul de:
1. plat n bani;
2. venit al statului;
3. ntregul patrimoniu al statului;
4. resurse, relaii i operaiuni bneti;
5. bunuri i bani utilizate pentru funcionarea instituilor
statului.
a) 2,3,5;
b) 1,2,3,4,5;
c) 3,4,5;
d) 1,2,3,4;
e) 2,3,4,5.
Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se
gsete la pagina xx.
1.2. Concepii clasice i moderne privind noiunea de finane
publice
Aici cuvinte cheie
Cum se realizeaz
Liberalism economic, doctrina intervenionist, stat al bunstrii,
stat intervenionist, stat jandarm, stat providenConceptiile
specialistilor ce abordeaza problematica finantelor publice sunt
diferentite intre ele, in functie de accentul pe care acestia il
pun pe o latura sau alta a finantelor. Pornind de aici, in randul
publicului a fost retinuta si o anumita imagine negativa. Totodata,
specialistii domeniului, se confrunta cu obstacole reale in
dezvoltarea acestora, obstacole ce sunt legate de tehnicizarea si
specializarea finantelor publice, de eterogenitatea lor si de
vicisitudinile cu caracter istoric.
Cuvantul finante isi are originea in limba latina. In secolele
al XIII-lea si al XIV-lea se foloseau expresiile finatio, financias
si financia pecuniaria, in sensul de plata in bani. Se presupune ca
aceste expresii deriva de la cuvantul finis utilizat adesea in
sensul de termen de plata.
In Franta, in secolul al XV-lea, se foloseau expresiile homme de
finances si financiers, pentru denumirea arendasilor de impozite si
a persoanelor care incasau impozitele regelui; finance insemna o
suma de bani si mai ales un venit al statului, iar finances
intregul patrimoniu al statului.
In limba germana, in secolele al XV-lea si al XVII-lea se
intalnesc expresiile Finanz, care insemna plata in bani, si
Finantzer, care desemna pe camatar.
Cu vremea, cuvantul finante a capatat un sens foarte larg,
incluzand bugetul statului, creditul, operatiile bancare si de
bursa, relatiile cambiale, s.a.m.d., adica resursele, relatiile si
operatiile banesti.
In zilele noastre, persoanele neavizate identifica frecvent
notiunea de finante cu aceea de bani, venituri in bani, resurse
banesti, creante si obligatii de plata in bani, indierent de
subiectul acestora.
Sintetizand diversele conceptii intalnite in literatura de
specialitate, mentionam ca finantele publice sunt considerate a
fi:
fonduri banesti prelevate la dispozitia statului in vederea
indeplinirii functiilor si a sarcinilor sale;
mijloace de interventie a statului in economie, prin intermediul
unor parghii sau instrumente specifice, constituite din impozite,
taxe, contributii, imprumuturi, alocatii, subventii, bonificatii si
alte facilitati fiscale, in vederea influentarii activitatii
economice;
forme si metode concrete de administrare a banului public;
acte juridice de dispozitie autoritara sau contractuala, vizand
reluarea la dispozitia statului a unei parti din P.I.B., in scopul
indeplinirii functiilor si al realizarii sarcinilor statului;
relatii economice ce se manifesta in procesele de constituire si
de repartizare a fondurilor publice de resurse banesti, in scopul
satisfacerii nevoilor generale ale societatii.
Analiza acestei multitudini de conceptii asupra finantelor
publice releva faptul ca, in evolutia lor se disting urmatoarele
doua etape:
- cea aferenta perioadei de inchegare a finantelor ca stiinta
economica de sine statatoare, corespunzand capitalismului
premonopolist ;
- cea aferenta afirmarii doctrinei interventioniste, de dupa
marea criza economica mondiala din perioada 1929-1933.
Conceptiile primei etape sunt considerate clasice , iar cele din
etapa urmatoare sunt considerate moderne. Conceptiile clasice se
intemeiaza pe doctrine liberalismului economic , ce a fost
predominaata n perioada capitalismului premonopolist. n acest
cadru, n conformitate cu principiul laissez faire, laissez passer,
se urmarea evitarea fiecarei interventii a statului n economie,
apreciindu-se ca aceasta interventie perturba initiativa privata,
libera concurenta si actiunea legilor obiective ale pietei. Ca
urmare, rolul statulu trebuia limitat la infaptuirea sarcinilor
sale traditionale privind mentinerea ordinii interne, apararea
tarii si intretinerea relatiilor diplomatice, corespunzatoare
lozincii guvernului ieftin .
Conceptiile de acest gen au prevalat n asa numita etapa a
statului jandarm cnd preocuparile stiintei despre finantele publice
erau orientate cu precadere spre problemele procurarii resurselor
necesare statului, utilizarii lor cu spirit de economie,
repartizarii sarcinilor fiscale pe categorii de platitori,
contractarii si rambursarii imprumuturilor, intocmirii si
executarii echilibrate a bugetului, respectarii anumitor reguli
care tin de disciplina financiara si de buna gestionare a
fondurilor. n acest cadru, impozitele, contributiile, imprumuturile
si celelalte metode de procurare a resurselor financiare ale
statului trebuie sa fie astfel concepute nct sa aiba si un caracter
neutru , adica sa nu provoace modificari substantiale n repartitia
veniturilor si a averilor.
n esenta, conceptele acestei periode au un pronuntat caracter
juridic , ca urmare a orientarii lor spre:
problematica procurarii resurselor necesare statului si ale
utilizarii economicoase a acestora;
repartizarea sarcinilor fiscale pe diverse categorii de
contribuabili;
contractarea imprumuturilor publice atunci cnd este nevoie si
rambursarea lor conform conditiilor asumate de catre stat;
intocmirea si executarea echilibrata a bugetului public;
respectarea regulilor disciplinei financiare si ale bunei
gastionari a fondurilor publice.
Conceptiile moderne despre finantele publice au la baza
afirmarea doctrinei intervetioniste , al carei promotor a fost J.
M. Keynes. n virtutea acestei doctrine, statul trebuie sa joace un
rol activ n economie, sa corecteze evolutia ciclica a economiei,
intervenind pentru prevenirea crizelor sau pentru inlaturarea
efectelor negative ale acestora. n acest cadru, locul statului
jandarm este luat de statul providenta sau de statul bunastarii
(statul faustian).
n definirea obiectului de studiu al stiintei finantelor,
majoritatea reprezentantilor perioadei moderne pun accentul pe
latura tehnica a finantelor. Astfel, economistul american Harold M.
Groves scrie ca finantele publice formeaza un domeniu de cercetari
care trateaza problemele de venituri si de cheltuieli ale
guvernelor (federal, ale statelor si locale).
n unele lucrari mai recente, se apreciaza ca finantele publice
reprezinta o parte a studiului economiei, ce se refera la
mobilizarea si alocarea resurselor rare. n acest context, stiinta
finantelor publice este interesata de efectele activitatii
guvernamentale si ale sectorului public asupra locarii resurselor,
abordand problemele echitatii acestei alocari, precum si pe cele
ale eficentei. De aceea, ca si economia, finantele publice au o
dubla dimensiune pozitiva si normativa.
Test de autoevaluare 1.2.
1. Concepiile neoliberale aprute n ultimele decenii ale
secolului al XX-lea prevd:1. nfiinarea de ntreprinderi publice i
sociei mixte;
2. echilibrul este cheia de bolt a finanelor publice;
3. necesitatea retragerii statului din economie;
4. renunrea la folosirea instrumentelor financiare i monetare de
influenare a activitii economice;
5. lsarea pieei s se autoregleze prin mijloacele sale
specifice.
a) 3,4,5;
b) 2,3,4;
c) 1,2,3;
d) 2,4,5;
e) 1,3,5.
2. Concepiile clasice despre finanele publice au ca elemente
relevante:
1. corespund perioadei mainismului;
2. corespund dezvoltrii monopolurilor;
3. reflect doctrina liberal, predominant n acea perioad;
4. corespunde secolului XX i mai cu seam dup marea recesiune
economic mondial;
5. activitatea economic trebuie s se desfoare dup principiul
laissez-faire, laissez-passer.
a) 1,2,5;
b) 1,3,5;
c) 1,2,4;
d) 2,3,5;
e) 3,4,5.
3. Corespund concepiilor moderne despre finanele publice:
1. aparin perioadei capitalismului ascendent;
2. statul trebuie s fie unul al bunstrii;
3. aparin perioadei monopolurilor;
4. se afirm tot mai mult concepia intervenionist;
5. impozitele constituie un ru necesar.
a) 2,3,5,;
b) 1,3,4;
c) 1,3,5,;
d) 2,3,4;
e) 3,4,5.
Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se
gsete la pagina xx.
1.3. Delimitarea noiunii de finane: publice vs private
Finane publice, finane private, asemnri, deosebiri, efectul
utilizrii resurselor, executare silit, gestiunea resurselor.
Expresia de FINANE PUBLICE este asociat cu STATUL, unitile sale
administrativ teritoriale i instituiile de drept public, n legtur
cu resursele, cheltuielile, mprumuturile i datoria acestora.
FINANELE PRIVATE sunt asociate cu ntreprinderile (societile)
economice, bncile i societile de asigurare private, n legtur cu
resursele i cheltuielile acestora, mprumuturile primite sau
acordate, creanele de ncasat i obligaiile de plat.
ntre Finanele Publice i Finanele Private exist unele asemnri,
dar mai ales o serie de deosebiri.
Asemnri:
1. i Finanele Publice i Finanele Private trebuie s asigure un
echilibru financiar pentru a garanta funcionarea normal a
sectoarelor de activitate pe care le coordoneaz;
2. i Finanele Publice i Finanele Private au un cadru
organizatoric;
3. i Finanele Publice i Finanele Private funcioneaz n baza
reglementrilor legale etc;
Deosebiri (mai multe dect asemnri):
1. Privind modul de colectare a resurselor
Resursele necesare realizrii funciilor i sarcinilor statului
(Finanele Publice), se procur de la persoane fizice i juridice n
principal prin msuri de constrngere i ntr-o mic parte prin
mprumuturi i relaii contractuale.
Resursele necesare ntreprinderilor (Finanele Private) pe lng
disponibilitile proprii se procur pe baze contractuale n condiiile
rezultate din confruntarea cererii i ofertei (dobnda).
2. Privind posibilitile de executare silit
mpotriva statului i instituiilor sale (Finane Publice) dac nui
ndeplinete obligaiile, respectiv cheltuielile prevzute, nu poate fi
urmat calea executrii silite.
mpotriva Finanelor Private (ntreprinderi, societi) dac nu-i
onoreaz obligaiile sau nu-i onoreaz angajamentele contractuale,
calea principal este aceea a executrii silite.
3. Privind efectul utilizrii resurselor
Efectul utilizrii resurselor colectate de Finanele Publice este
satisfacerea nevoilor generale ale societii.
Efectul utilizrii resurselor colectate (formate) de Finanele
Private este n slujba unui grup restrns respective ntreprinztorul n
cauz.
4. Privind gestiunea resurselor
Gestiunea Finanelor Publice este supus dreptului public
(prevederi n lege)
Gestiunea Finanelor Private (ntreprinderi, societi) este supus
dreptului Comercial (contracte). Trebuie fcut precizarea c noiunile
de Finane Publice i Finane Private sunt specifice rilor cu economie
de pia, n care se impune delimitare clar ntre sectorul public i cel
privat. n economiile socialiste (comuniste), noiunea de finane
private este privat de obiect, deoarece proprietatea este colectiv
de stat sau de grup.
n loc de rezumatAm ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 1.
V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte
prezentate n aceast unitate i s revizuii obiectivele precizate la
nceput.
Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 1 pe care
urmeaz s o transmitei tutorelui.
Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 1
ntrebri recapitulative:1. Cnd au aprut finanele publice i care a
fost evoluia lor?
2. Prezentai concepia modern privind finanele publice.
3. Enumerai deosebirile existente ntre noiunea de finane publice
i cea de finane private.
4. Ce fel de caracter prezint conceptele clasice?
Rspunsurile testelor de autoevaluare
Rspuns 1.1
1. b2. c
3. b
Rspuns 1.2.
1. a2. b
3. d
Bibliografie unitate de nvare nr. 1
Condor I., - Drept fiscal i financiar, Ed. Tribuna Economic,
Bucureti, 1996.Giurescu C., Giurescu D., - Historia romnilor din
cele mai vechi timpuri pn azi, Ediia a II-a, Ed. Albatros,
Bucureti, 1988.
Moteanu T., - Finane publice, Ed. Universitar, Bucureti,
2004
Popescu N., - Finane publice, Ed. Economic, Bucureti, 2002.
Talpo I., - Finanele Romniei, Ed Sedona, Timioara, 1997.
Vcrel I., - Finane publice, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti,
2000.
Finane
1