C M Y B C M Y B 8 S]mb[t[, 12 ianuarie 2008 Ideea directorului Casei de Cultur[ „Alexandru Giu- garu“, Sergiu G[in[, de a rezerva pe pagina oficial[ a urbei un spa`iu virtual pen- tru „amintirile“ hu\enilor s-a dovedit a fi una inspira- t[. Din Belgia, SUA, Aus- tralia, Canada sau Israel au ]nceput s[ vin[ mesaje care mai de care mai frumoase \i mai pline de emo`ie. }n r]ndurile care vorbesc mai cu seam[ despre vechiul Hu\i, cu uli`ele ]nguste \i celebrele dughene evreie\ti, cu viile pline de roade ]n pragul toamnelor ce colo- rau ]n auriu p[durea Do- brinei, fiecare localnic se poate reg[si. „Hu\i, ora\ul copil[riei! Bunica (Eti Iancu), de care mi-e dor nespus, m-a crescut ]n a- cest ora\ minunat, parfu- mat de tei. }mi amintesc de aromele copil[riei. }mi pl[cea s[ merg descul`[ pe asfaltul ]nmuiat de soa- re \i apoi s[ fac baie ]n co- paia de tabl[ ]n care bu- nicu`a mea ]nc[lzea apa la soare. St[team seara pe pervazul ferestrei \i vi- sam, iar bunica mai cosea c]te ceva. Sora bunicii, Basica \i so`ul ei, nenea Gutman, un evreu tare bun, au fost ca al`i bunici pentru mine. Nenea Gut- man m-a ]nv[`at literele ruse\ti, Basica preg[tea cele mai bune m]nc[ruri. Ei mi-au fost complicii pri- mei mele iubiri. Oameni minuna`i. N-am mai fost demult ]n vechiul or[\el, dar amintirile s]nt vii, vii, vii“,semneaz[ Rotman Fer- nanda Hermina, din Israel. „Nimic nu se leag[ de suflet meu cu at]ta dragoste, putere \i nemurire ca Hu\iul“ „Despre ce s[-mi amin- tesc mai ]nt]i? Despre pri- ma zi de \coal[, pe atunci |coala General[ nr 4, c]nd doamna ]nv[`[toare Flondor mi-a pus conde- iul ]n m]n[ \i mi-a ar[tat cum s[ trasez primul be- `i\or? Despre colega de banc[, Liliana Butuc, cu sor`ule`ul apretat \i alb ca neaua? Despre profesorul de sport, domnul Rogoja, (Mo\ Bombi`[, cum ]l po- recleau elevii)? Despre profesorii de la Liceul „Cuza Vod[” (promo`ia 1975), care ne-au ]nv[`at s[ fim oameni cu demni- tate \i au crescut ]n noi sim`[m]ntul de m]ndrie c[ s]ntem rom^ni? Orice amintire despre Hu\i este sf]nt[ ]n inima mea. As- t[zi, de la 20.000 de kilo- metri dep[rtare, ]mi a- mintesc cu sfin`enie fieca- re am[nunt despre anii minuna`i ai copil[riei. Es- te aproape imposibil s[ e- num[r fiecare eveniment, fiecare loc \i fiecare per- soan[ care au ]nsemnat ceva ]n via`a mea. De ace- ea, pun totul ]ntr-un sin- gur cuv]nt: HU|I. Am vi- zitat multe `[ri \i locuri minunate din lume. Dar nimic nu se leag[ de suflet meu cu at]ta dragoste, pu- tere \i nemurire a\a cum s-a legat ora\ul nostru din- tre vii _ HU|I“. Cu dragos- te \i m]ndrie, Cristi Giur- giuc, Melbourne, Australia. Hu\iul, ]n vremea grea a r[zboiului! „Invita`ia de a veni cu materiale menite s[ com- pleteze imaginea ora\ului, m-a r[scolit, oblig]ndu-m[ s[ eliberez, din buchetul de amintiri o mul`ime de ]nt]mpl[ri, care mi-au umplut copil[ria, eu fiind n[scut[ ]n 1939. A\adar am petrecut anii r[zboiu- lui ]n ora\. Primul lucru de care ]mi aduc aminte s]nt bombardamentele. Locuiam pe atunci ]ntr-o cas[ situat[ pe strada Bo- gasier, ]n spatele B[ncii Na`ionale. Aveam trei ani, st[team ]n tran\ee, \i s-a ]nt]mplat ca o bomb[ s[ cad[ peste acel tran\eu ]n care speram s[ fim ocroti`i. Acoperi\ul tran- \eului s-a pr[bu\it peste noi, c]`iva oameni au fost r[ni`i de schijele bombei, iar eu, `in bine minte, am ]nghi`it p[m]nt. Tata era tot timpul concentrat , nu ]l vedeam zile \i nop`i de-a r]ndul. Mama era cu noi, dou[ fete, singur[ mult[ vreme. Mi-aduc aminte c[ am fost obliga`i s[ ce- d[m camera mai mare u- nui ofi`er german, la care vedeam produse alimen- tare, de lux pentru vre- murile acelea grele, c]nd nu existau alimente. Cred c[ prin 1946 ne-am mutat ]n casa bunicilor, situat[ pe o strad[ ce se numea Lascar Catargiu“. Astfel a sunat unul dintre cele mai frumoase masaje primite pe www.husi.ro de la un me- dic rom^n, renumit ]n Is- rael, Tamara Fischbach. Medicul Tamara Fisch- bach ]\i mai aminte\te ]n mesaj despre bunicul ei, un vestit proprietar de p[m]n- turi, despre primii pa\i la \coala din col`ul str[zii. „Bunicul meu dinspre mama se numea Buium Herscovici (zis „Buium br]nzarul“), om cu stare, proprietar de p[m]nturi \i animale. El avea o mic[ fabric[ de br]nzeturi ]n curtea casei, unde se aflau \i grajduri de animale. }n toamna anului 1947 am ]nceput prima clas[. |coa- la era la cap[tul str[zii ]nguste \i ]mi aduc aminte c[-mi era fric[ s[ merg singur[ deoarece ]nainte de scoal[ se afla un atelier de potcovit caii. |coala m[ atr[gea, copiii erau foarte diferi`i, ca ]n orice clas[, prima mea ]nv[`[- toare a fost doamna Ulea. De la v]rsta aceea m[ sim- `eam atras[ de lumea u- mili`ilor \i obidi`ilor soar- tei. Poate am fost influen- `at[ de devotamentul cu care tata ]\i ]ngrijea bol- navii, ca medic bun ce era. Niciodat[ nu m-am g]ndit c[ a\ putea profesa o alt[ meserie dec]t cea de medic, structurat[ fiind spre a iubi oamenii cu at]t mai mult cu c]t s]nt mai lovi`i de via`[”. Elena S]rbu Despre Hu\i, cu dragoste O istorie sentimental[ a Hu\iului, cu „aspect“ de jurnal neconven`ional pentru vechiul t]rg, merit[ a fi reconstituit[ din amintirile pe care cei pleca`i demult din „Ora\ul Bisericilor“ le-au a\ezat pe pagina virtual[ a Hu\ului (www.husi.ro) ca pe adev[rate declara`ii de dragoste fa`[ de urbea copil[riei lor. Din SUA, Belgia, Australia \i, mai ales, Israel, hu\enii le scriu tuturor celor de acas[ pove\tile lor de via`[, a\a cum \i le amintesc dup[ ani \i ani de pribegie! * Socoteala de acas[ \i cea din t]rg. De regul[, zice prover- bul, cele dou[ nu se prea potrivesc, dintr-un motiv sau altul. Exist[, ]ns[, \i excep`ii, precum cel ]n- registrat, recent, de c[tre un polonez. Acesta do- rea s[ mai fac[ \i el o schimbare ]n obiceiurile amoroase, a\a ]nc]t a de- cis a merge la un bordel, f[c]ndu-\i cele mai fru- moase vise. Numai c[, odat[ ajuns acolo, a con- statat, stupefiat, c[ una dintre procesatoarele de pl[ceri nu e altcineva de- c]t cea care ]i era so`ie de 14 ani. Femeia a recu- noscut c[ ]\i mai rotun- jea \i ea veniturile de v]nz[toare la un maga- zin, argument ce nu l-a calmat pe so`ul care i-a intentat divor`. * Cu socoteala de acas[ prin t]rg. Dup[ San Francisco \i Lon- dra, Copenhaga devine al treilea ora\ din lume care g[zduie\te o ]nt]lni- re mondial[ a adep`ilor lui Onan, adic[ din aceia care ]\i provoac[ singuri pl[cerea sexual[. }n ciu- da numelui _ marato- nul Masturbate-a-Thon 2008, manifestarea nu se va desf[\ura aidoma unui maraton adev[rat _ adic[ nu va fi nici ]n pas alert, nici pe str[zi. Ci ]n trei spa`ii ]nchise, unul pentru doamne, u- nul pentru domni \i unul mixt. }n acestea, partici- pan`ii vor...aborda su- biectul, teoretic, dar \i practic, finalitatea fiind, conform organizatorilor, ameliorarea orgasmu- lui \i reg[sirea pl[cerii sexuale. Curat sexual[! * T]rgul socotelilor de tot felul . De cur]nd, Las Vegas-ul a g[zduit o expozi`ie nu doar ma- mut, ci \i destul de ciu- dat[, dac[ e s[ o judec[m prin prisma unora dintre obiectele expuse \i pro- puse publicului mai mult sau mai pu`in larg: o chi- tar[ invizibil[ (mai pre- cis, virtual[); un telefon mobil pentru...surzi (e vorba de videotelefon); un calculator a c[rei car- cas[ e f[cut[ dintr-un plastic din... gr]u (posi- bil[ solu`ie ecologic[, \tiindu-se c[, anual, zeci de milioane de ordina- toare s]nt aruncate la gu- noi); difuzoare din...sti- cl[; baterii re]nc[rcabile cu tot soiul de produse, precum apa sau, \i mai \i, un amestec 90 la sut[ ap[ \i 10 la sut[ votc[! Cred c[ am o roti`[ care se ]nv]rte cam anapoda \i, din acest motiv, fac asocieri bizare. Numai ]n mintea mea apar ni\te leg[turi n[stru\nice care, spuse cu voce tare, pot provoca sup[r[ri de lung[ durat[. Zilele trecute, m-am ]mbr[cat ca un eschimos \i m-am decis s[ atac frigul chiar la el acas[, adic[ pe uli`[. Am luat bastonul [la adus din Cuba, mi-am dres vocea pentru a fredona ni\te arii din opere, r[mase printr-un ungher al memoriei \i, ca un general care inspectea- z[ o ultim[ dat[ c]mpul de b[t[lie, mai privesc odat[ pe geam. }n gr[dini`[, inac- cesibil[ c]inilor mei datorit[ unui sistem de garduri, pe o banc[ pe care o utilizez doar vara, trona un motan imens. Avea l[bu`ele sub b[rbie, ochii semi]nchi\i \i medita ad]nc la emanciparea \oarecilor. Pe o alee, Hector, c]inele meu lup preferat, se s[lta, g]f]ia, se agita de mama focului \i se ar[ta foarte interesat de mo- tan, a\a cum ]i sta bine unui c]ine bine educat. Nu departe \i Ulise, Fiara cum ]i mai spun, manifesta \i el o preocupare exagerat[ fa`[ de intrusul sfid[tor. P]n[ aici mi s-a p[rut toat[ scena, con- form[ datinilor pe acest p[m]nt. }n deta- liu, m]`a enerveaz[ c]inii \i c]inii o fug[resc, iar dac[ o prind, atunci este nasol r[u de tot. Privesc mai atent \i ]ncep s[ deslu\esc am[nunte, detalii, care nu s]nt accesibile a\a-zi\ilor gur[-casc[. Motanul acela \tia c[ este inaccesibil c]inilor, \tia c[ acolo, ocrotit de garduri, poate sfida, poate enerva p]n[ la infarct c]inii \i ]l poate provoca p]n[ \i pe proprietar, adic[ pe mine. Era clar c[ sim`ea o pl[cere sata- nic[ s[ ne vad[ pe to`i neputincio\i. — Bine, motanule, r]njesc, deschiz]nd porti`a pentru Hector. Nu s]nt un om sadic, dar uneori am unele apuc[turi care pot fi caracterizate c[ au ceva nuan`e de sadism. Hector a ]n`eles invita`ia \i a pornit ]ntr-un iure\ nebun. Mai avea o distan`[ cam de 35 cm de la bot p]n[ la motan. Abia atunci acesta se dumire\te c[ datele problemei s-au schim- bat \i sare ca din pra\tie, speriat de moarte. De cealalt[ parte, Ulise se preg[tea de ambuscad[ \i st[tea ]ncordat ca un arc. Am asistat atunci la un salt peste dou[ garduri, un salt uria\ \i incredibil chiar \i pentru un ghepard. Din strad[, m]`a a continuat iure\ul mor`ii, pierz]ndu-se ]n p[dure. — Hm! Ce chestie! bomb[nesc satisf[cut. Ies ]n strad[ \i pendulez bastonul cu o oarecare elegan`[. V]ntul, rece ca ghea`a, ]ncearc[ perfid s[ p[trund[ spre trupul meu, dar doar fa`a ]i este accesibil[. Povestea motanului nu-mi d[ pace \i m[ duce cu g]ndul la... Parlament (v-am spus eu c[ fac asocia`ii bizare!). Mai precis, la o emisiune recent[, v[zut[ la un post TV. Era prezent un parlamentar (motanul) \i doi moderatori (Hector \i Ulise). — Dac[ ave`i o locuin`[ ]n Bucure\ti, de ce mai primi`i \i chirie de la Parlament? se zbor\e\te Hector. — St[ b[iatul meu acolo, eu stau cu chirie, r[spunde ocrotit de gard (lege?) motanul. — Ave`i contract de ]nchiriere? se repede Ulise. — Noi avem ni\te drepturi, nu ni se cere... — Domnule, asta-i nesim`ire! S]nt revoltat \i-mi vine s[... — Nu pute`i, avem gardul (adic[ legea), nu v[ d[ voie... — Ce gard, dom’le! Gardul ]l face`i tot voi! — Este o neru\inare, ave`i milioane ]n conturi \i v[ preta`i la ho`ii! — Dac[ n-ave`i contract de ]nchiriere, ]nseamn[ c[ ]nlesni`i o evaziune fiscal[, spumeg[ Hector. Acolo, dup[ gard, motanii sfideaz[ poporul \i ]\i fac pensii neru\inate, diurne nesim`ite, indemniza`ii dodoloa`e \i mai fac \i „g[rdu`uri spe- ciale“, aduc[toare de \pag[. Tr]ntesc ap[sat bastonul \i m[ g]ndesc la o solu`ie, adic[ s[ deschid cumva o porti`a... Dar gardurile cu care se prote- jeaz[ parlamentarii s]nt de beton armat \i, ]n plus, intangibile. — Ce m[ am[r[sc inutil?! A\a ]mi cre\te tensiunea \i, Doamne fere\te!, poate apare „buba mare“. Mai bine m[ ]ntorc la scena cu motanul. Z]mbesc cu oarece mul`umire de des- f[\urarea ostilit[`ilor recente. — Ai v[zut cum a `]\nit motanul? St[tea ca un belfer, f[r[ grij[, ocrotit de lege, c[ doar el a f[cut-o! — Na, c[ iar am alunecat ca naiba spre politic[! Revin la ambele pove\ti, amestecate ca naiba. — Dar \i dac[ ]l apuca un pic Hector de coad[! Of! Of! M[ interiorizez \i-l v[d pe cel cu chiria, neru\inat \i cinic. For`ez imagina`ia \i-l vad pe Hector cu parlamentarul ]n gur[. Fa`a mi se lumineaz[, pulsul se lini\te\te \i inima nu m[ mai ]n`eap[. }ntr-o curte vad o m]`[ umbl]nd f[r[ rost. — C]`! ho`ul dracului. — A`i spus ceva? ]ntreab[ proprietarul. — Nu, vorbeam politic[, morm[i ne- inteligibil. Dinaro Bajero O lume nebun[ O plimbare cu bastonul Dr. C. Simirad Povestiri din Galata Medicul Petru Condrea * 120 de ani de la na\tere Elev al savan`ilor Victor Babe\ \i Ioan Cantacuzino, prof.dr. Petru Condrea a contribuit la organizarea \i dezvoltarea \colii rom^ne\ti de microbiologie. S-a n[scut ]n B]rlad, ]n urm[ cu 120 de ani, la 7 ianuarie 1888, ]ntr-o familie de institutori. A urmat \coala pri- mar[ \i Liceul „Gh. Ro\ca-Codreanu“ ]n ora\ul natal, iar la Bucure\ti, Facultatea de Medicin[, ]ntre anii 1906 \i 1911. Preg[tirea ca microbiolog \i-a ]nceput-o ]nc[ din timpul studen`iei. }n 1913 a luat parte la cam- pania antiholeric[ din Bulgaria. Din 1914 a lucrat ]n Laboratorul de Medicin[ Experimental[ din Bucure\ti condus de Ioan Cantacuzino, ]n vederea preg[tirii tezei de doctorat. }n anul 1915 a ob`inut titlul de doctor ]n medicin[ \i chirurgie cu o cercetare experimental[ asupra virusului vaccinia. Apoi, Petru Condrea \i-a des[v]r\it preg[tirea de microbiolog la Institutul de Anatomie Patologic[ a Universit[`ii din Paris. La v]rsta de 30 de ani ]\i ]ncepe activitatea didactic[, ca preparator la Catedra de Medicin[ Experimental[ de la Facultatea de Medicin[ din Bucure\ti, unde parcurge toate treptele ierarhiei universitare. Concomitent, a activat ca \ef de sec`ie la Institutul „Dr. Ioan Cantacuzino“ din Capital[. Datorit[ calit[`ilor didac- tice \i \tiin`ifice, ]n 1946 este solicitat ca profesor la Catedra de Bacteriologie a Facult[`ii de Medicin[ din Ia\i, unde a ilustrat cu deosebit[ competen`[ ]nv[- `[m]ntul medical ie\ean, cre]nd o adev[rat[ \coal[, demn[ de tradi`ia ]nainta\ilor s[i. La Ia\i, a format spe- ciali\ti care i-au continuat activitatea. Paralel cu activi- tatea didactic[, Petru Condrea s-a afirmat ca un cer- cet[tor pasionat, av]nd contribu`ii originale, valoroase ]n domeniul virusologiei \i microbiologiei. Recunoscut ca mare specialist ]n produc`ia de seruri \i antitoxine, i s-a ]ncredin`at ]n 1950 organizarea \i conducerea Filialei Ia\i a Institutului „Dr. I. Cantacuzino“. Acordarea titlului de „Medic emerit“, ]n 1954, evi- den`iaz[ pre`uirea de care se bucura activitatea depus[ de Petru Condrea. Retras din ]nv[`[m]nt ]n 1958, \i-a continuat munca de cercetare ]n calitate de consilier \tiin`ific la Institutul „Cantacuzino“ din Bucure\ti. Profesorul \i omul de \tiin`[ Petru Condrea a ]ncetat din via`[ la 13 decembrie 1967, ]n Bucure\ti. Oamenii cet[`ii Ionel Maftei