h.caiet Sarcini Beton Modif112

8/15/2019 h.caiet Sarcini Beton Modif112

1/87

1

CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTAREALUCRARILOR DIN

BETON SI BETON ARMAT

1. PREVEDERI GENERALE

Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea elementelor sau structurilor dinbeton simplu sau beton armat pentru constructii de birouri, locuinte si industriale.

Caietul de sarcini speciica cerintele de !a"a ce tre!uie indeplinite de

e#ecutantul lucrarii$ in ceea ce pri%este &'ntarea c'ra(el'r c'n'r& planuril'r dec'ra( ela!'rate de pr'iectant si dispunerea !arel'r de ar&atura c'n'r& planuril'r de ar&are ela!'rate de pr'iectant$ precu& si punerea in 'pera a !et'nului adus de lastatia de !et'ane) Sunt sta!ilite de ase&enea criteriile pentru satisacerea acest'r cerinte$ in c'nte#tul siste&ului de c'ntr'l si asi*urare a calitatii)

In cursul executiei lucrarilor de betonare nu se va face nici o derogare de laprevederile prezentului caiet de sarcini, fara aprobarea prealabila - in scris - a proiectantului.

Proiectantul isi rezerva dreptul ca in situatiile speciale ce se pot ivi la executie, sa

aduca modificari si completari prezentului caiet de sarcini, in raport cu situatia aparuta.

Constructorul si beneficiarul sunt obligati, in baza prevederilor Legii 10 privindcalitatea in costructii, sa respecte, pe intreaga perioada de executare a lucrarilor, in afaraCaietului de sarcini atasat proiectului de executie, toate dispozitiile S!S, instructiunilete"nice departamentale, normativele in vigoare la data executiei lucrarilor. In plus, se vor respecta normele generale si normele specifice de protectie a muncii in vigoare #Prevederileart. $ si % din Legea protectiei muncii nr. &0' 1&&%( )otararea *uvernului nr. ++'1&&+privind organizarea si functionarea inisterului uncii si Protectiei Sociale republicata(

)otararea *uvernului nr. +%0'1&&+ privind organizarea si functionarea inisterului Sanatatii,cu modificarile ulterioare( ormele generale de protectie a muncii, elaborate de inisteruluncii si Protectiei Sociale sub nr. $/ din 0 noiembrie 1&& si inisterul Sanatatii sub nr.2'$+0 din % noiembrie 1&&3, precum si normele de paza contra incendiilor.


2/87

E#ecutantul$ prin la!'rat'rul sau de santier sau prin c'la!'rarea cu unitati despecialitate %a eectua t'ate incercarile si deter&inarile re"ultate din aplicarea

pre"entului caiet de sarcini)

E#ecutantul este '!li*at sa eectue"e la cererea pr'iectantului$ %eriicarisupli&entare ata de pre%ederile Caietului de sarcini inclus in pre"entul pr'iect de


3/87

e#ecutie) Se %a dispune incercarea !et'nului in ele&entele structurale e#istente$ prinaplicarea &et'dei nedistructi%e c'&!inate +scler'&etrul Sc,&idt - ultrasunete.$ inc'n'r&itate cu pre%ederile N'r&ati%ului pentru incercarea !et'nului prin &et'denedistructi%e$ indicati% C /0 1 23$ partea a III4a$ pa*) 25)

Daca re"ultatele '!tinute pentru anu&ite ele&ente structurale in ur&a aplicarii&et'dei nedistructi%e c'&!inate nu sunt c'ncludente$ se %'r eectua %eriicarisupli&entare c'nstand in e#tra*eri de car'te din aceste ele&ente$ in l'curile indicatede pr'iectant) In situatia in care re"ultatele %eriicaril'r supli&entare +'!tinute inur&a incercaril'r la c'&presiune pe car'te.$ !et'nul pus in 'pera nu indeplinestec'nditiile pre%a"ute c'n'r& re*le&entaril'r te,nice in %i*'are$ pr'iectantul %adecide e#perti"area lucrarii$ cu luarea de &asuri pri%ind reacerea sau c'ns'lidareaele&entel'r nec'respun"at'are)

Lucrarile de betonare nu se vor executa sub temperaturi de 4$°C, respectiv peste

450°C.

In cazul lucrarilor executate pe timp friguros, se vor respecta atat prevederilenormativului C1% 6 +, cat si Caietul de sarcini elaborat de proiectant.

In cazul in care se vor constata abateri de la prevederile Caietului de sarcini atasatprezentului proiect de executie, proiectantul va dispune - in scris - sistarea lucrarilor si vainforma executantul si beneficiarul despre necesitatea intocmirii proiectului de remediere 6consolidare, in raport cu situatia aparuta, pe baza unui nou contract de proiectare.

Inainte de inceperea lucrarilor, executantul este obligat sa examineze amanuntitproiectul si sa aduca la cunostinta investitorului eventualele lipsuri, nepotriviri intre diferiteplanuri sau dificultati de adaptare la teren si de executie a proiectului.

oate ec"ipamentele utilizate pentru punerea in opera a betonului, inclusiv a celor pentru fasonarea armaturilor, trebuie sa fie atestate de Comisia ationala de !testare aasinilor si 7c"ipamentelor de Constructii 8 C!7C din LPL, in vederea asigurariicalitatii lucrarilor executate precum si protectia vietii, a sanatatii si a mediului, in conformitate

cu prevederile )* 10+%-1&&%.

2. PRINCIPALELE REGLEMENTARI TE6NICE IN DOMENIU

S!S 1010/'0-&0 Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat si betonprecomprimat

P 10 6 % ormativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directela constructiiC 11 6 /+ Instructiuni te"nice privind alcatuirea si folosirea in constructii a

panourilor din placa9 pentru cofra9e


4/87

C 1% 6 + ormativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii sia instalatiilor aferente.

P $& 6 % Instructiuni te"nice pentru proiectarea si folosirea armarii cu plasesudate a elementelor de beton

C 6 5 Instructiuni te"nice pentru sudarea armaturilor de otel 6 betonC 150 6 / Instructiuni te"nice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si

betoanelor C 1+& 6 / Instructiuni te"nice privind procedee de remediere a defectelor pentu

elemente de beton si beton armat


5/87

P 00/ 6 &/ Cod de proiectare pentru structuri si cadre din beton armatP $ 6 001 Cod de proiectare pentru structuri cu pereti structuralidin beton armat C $% 6 $ ormativ pentru verificarea calitatii sireceptia lucrarilor de constructii C % 6 $ ormativ pentru incercareabetonului prin metode nedistructiveC $+ 6 1 Instructiuni te"nice pentru incercarea betonului cu a9utorulcarotelor C11/ 6 /0Instructiuni te"nice pentru folosirea radiografiei la

deteminareadefectelor din elementele de beton armat

C 00 6 1 Instructiuni te"nice pentru verificarea calitatii betonuluila constructii ingineresti ingropate, prin metodacarota9ului sonic

C 1$0 6 && ormativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel aleconstructiilor civile, industriale si agricole

S!S 1/$&- Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat.eterminarea densitatii aparente a lucrabilitatii, acontinutului de agregate fine, a inceputului de priza

S!S $+/&- Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat.eterminarea continutului de aer oclus

S!S 50- Incercari pe betoane si mortare. ipare metalicedemontabile pentru confectionarea epruvetelor

S!S 1/$- Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit.eterminarea rezistentelor mecanice

S!S +1+-&1 Incercari pe betoane. eterminarea densitatii,compactitatii si porozitatii betonului intarit

S!S 5$1&-/% Incercari pe betoane. :erificarea impermeabilitatii la apaS!S %%$'1- Incercari nedistructive ale betonului. Clasificare si indicatiigenerale S!S 1/&&- Constructii de beton, beton armat si betonprecomprimat. ipul si

frecventa verificarilor calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de constructii din beton,beton armat si beton precomprimat

S;-IS< /+5-& ateriale metalice. Incercarea la indoireS;-IS< /01-&5 ateriale metalice. Incercarea laindoire alternanta S!S +5'1-&


6/87


7/87

/

3. ARMAREA BETONULUI

3.1. Oteluri pentru ar&aturi

=n func>ie de prevederile proiectului de execu>ie la lucr?rile de armare a betoanelor sevor utiliza arm?turi din o>el beton neted @i arm?turi din o>el beton cu profil periodic.

Atilizarea carcaselor sau a plaselor sudate se va face numai Bn baza prevederilor proiectului de execu>ie sau cu acordul proiectantului.

iile privind alc?tuirea @i asamblarea arm?turilor la elementele debeton armat sunt cuprinse Bn proiectul de execu>ie, obliga>ia executantului fiind aceea de arespecta cu stricte>e detaliile de alc?tuire, dimensiunile @i calitatea arm?turii.

Pentru Bmbin?rile arm?turilor se vor urm?ri @i respecta notele @i comentariile dinplanurile proiectului de execu>ie.

C!7*ilor structurali(- !rmarea pl?cilor(- =nn?direa arm?turilor.

!7;I!L7 P;ICIP!L7


8/87

- el beton cu profil periodic #2st $00S3.

!CC7Sieri #supor>i3(

- 7lectrozi sudur?.


9/87

3.2. Li%rarea si &arcarea

Livrarea otelului beton se va face in conformitate cu reglementarile in vigoare, insotitade un document de calitate si dupa certificarea produsului de un organism acreditat, de ocopie dupa certificatul de conformitate.

ocumentele care insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa continaurmatoarele informatiiF- denumirea si tipul de otel, standardul utilizat(- toate informatiile pentru identificarea loturilor(- greutatea neta(- valorile determinate privind criteriile de performanta.

Giecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o etic"eta, bine legata,care va contineF

- marca produsului(

- tipul armaturii(- numarul lotului si al colacului sau legaturii(- greutatea neta(- semnul CC.


10/87

- evitarea murdaririi acestora cu pamant sau cu alte materiale(- asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.

3.4. 7as'narea$ &'ntarea si le*area ar&aturil'r

Gasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face instricta conformitate cu prevederile proiectului.


11/87

Confec>ionarea arm?turilor se poate realiza pe @antier sau Bn ateliere cu utilizareaunor ma@ini @i dispozitive cu diferite grade de complexitate ac>ionate manual sau electric.

=nn?dirile prin sudur? ale barelor din o>el beton se vor executa de sudori specializa>i Bn sudarea o>elurilor beton. Anele opera>iuni simple la sudarea prin puncte se pot executade fierari betoni@ti.

Confec>ionarea carcaselor @i plaselor sudate se poate executa Bn ateliere sau directla locul de monta9 al arm?turii #Bn cofra93.

Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor, executantul va analiza prevederileproiectului, tinand seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor, precum side aspecte te"nologice de betonare si compactare. aca se considera necesar, se vasolicita reexaminarea de catre proiectant a dispozitiilor de armare prevazute in proiect.

!rmatura trebuie taiata, indoita, manipulata, astfel incat sa se eviteF- deteriorarea mecanica #crestaturi, loviri3(- ruperi ale sudurilor in carcase si plase sudate(- contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce

procese de coroziune.

!rmaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte( in acest scop se vor indepartaF

- eventualele impuritati de pe suprafata barelor(- rugina, in special in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin sudura.

upa indepartarea ruginii, reducerea sectiunilor barelor nu trebuie sa depaseascaabaterile prevazute in standardele de produs.

2arele taiate si fasonate vor fi depozitate in pac"ete etic"etate, in asa fel incat sa seevite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana inmomentul montarii.

Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub − 10°C. 2arele cu profilperiodic, cu diametrul mai mare de $ mm se vor fasona la cald.

Gasonarea armaturilor

1. !rmaturile vor fi sau nu prevazute la capete cu carlige conform prevederilor dinproiect si prevederilor S!S 1010/'0-&0.

Gormele de carlige utilizate suntF• cu indoire la 10° pentru barele din


12/87

3. Gasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se executa cu miscari lente, farasocuri. La masinile de indoire cu doua viteze, nu se admite curbarea barelor din otel cu profilperiodic la viteza mare a masinii.


13/87

10

ontarea armaturii

1. ontarea armaturilor poate sa inceapa numai dupaF- receptionarea calitativa a cofra9elor #verificarea pozitiei cofra9elor, daca acestea se

inc"id dupa montarea armaturii sau inc"eierea P.:. de receptie a cofra9elor3(- acceptarea de catre proiectant a procedurii de betonare in cazul elementelor sau

partilor de structura al caror volum depaseste 100 m5 si este necesar sa fie prevazuterosturi de betonare.

2. La montarea armaturilor se vor adopta masuri pentrua sigurarea bunei desfasuraria turnarii si compactarii betonului prinF

- crearea la intervale de maxim 5 m a unor spatii libere intre armaturile de la parteasuperioara, care sa permita patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin carese descarca betonul(

- crearea spatiilor necesare patrunderii vibratoarelor #min ,$ x ∅ vibrator3 la interval

de maxim $ ori grosimea elementului uzual, diametrele vibratoarelor fiind de 5 sau$ mm.

In acest scop, dupa cazF- se va monta sau inc"eia partial armatura superioara, urmand a se completa inainte

de ultima etapa de betonare(- se va solicita, daca este cazul, reexaminarea dispozitiilor de armare prevazute in

proiect.

3. !rmaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri care sa

asigure mentinerea acesteia in timpul turnarii betonului #distantieri, agrafe, capre3.Se vor prevedeF

- cel putin + distantieri la fiecare m de placa sau perete(- cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stalp, pentru ∅ 1 mm si

cel putin distantieri la fiecare metru pentru ∅ ≤ 10 mm(

- cel putin un distantier intre randurile de armaturi, la fiecare m liniari de grinda, inzona de armatura, pe doua sau mai multe randuri.

istantierii pot fi confectionati din mortar de ciment in forma de prisme, prevazute a filegate de armaturi sau confectionati din masa plastica.

7ste interzisa folosirea ca distantieri a cupoanelor din otel beton, cu exceptia cazului incare sunt asezati intre randuri de armaturi.

Pentru mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor se vor folosicapre din otel-beton spri9inite intre ele la distante de maxim 1 m #1 buc.'m3 in camp,respectiv de $0 cm #+ buc pe m3 in zonele in consola.

In cazul placilor cu o grosime mai mare de +0 cm si al armaturilor cu diametre mai maride 1+ mm se admite depasirea distantelor mentionate, dat astfel incat sa se asigurepastrarea pozitiei armaturii.

4. Praznurile si piesele metalice inglobate or fi fixate prin puncte de sudura #in cazulotelurilor sudabile, fara alterarea caracteristicilor initiale ale otelurilor3 sau legaturi cu sarmade armatura elementului sau vor fi fixate de cofra9, astfel incat sa se asigure mentinereapozitiei lor in timpul turnarii betonului.


14/87

10

5. Se recomanda ca atunci cand se dispune de mi9loace de ridicare si monta9,armatura sa se monteze sub forma de carcase preasamblate.


15/87

1$

Legarea armaturilor

1. La incrucisari, barele de armare trebuie sa fie legate intre ele prin legaturi desarma neagra #S!S &-03 sau prin sudura electrica prin puncte #in cazul otelurilor sudabile, fara alterarea caracteristicilor initiale ale armaturilor3. Cand legarea se face cusarma, se vor utiliza doua fire de sarma de 1....1,$ mm diametru.

2. ;etelele de armaturi din placi vor avea legate in mod obligatoriu doua randuri deincrucisari marginale pe intreg conturul.

;estul incrucisarilor, din mi9locul retelelor, vor fi legate din in in ambele sensuri #insa"3. ;etelele din placi subtiri se vor lega in toate punctele de incrusisare.

3. La grinzi si stalpi vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii in colturileetrierilor sau cu carligele agrafelor. ;estul incrucisarilor acestor bare cu portiunile drepte aleetrierilor pot fi legate in sa" #cel putin din in 3.

2arele inclinate vor fi legate in mod obligatoriu de primii etrieri cu care seincruciseaza. 7trierii si agrafele montate inclinat fata de armaturile longitudinale, se vor legade toate barele cu care se incruciseaza. Gretele vor fi legate de regula de toate barelelongitudinale cu care se incruciseaza. La legarea etrierilor la colturi se va tine seama si deprecizarile suplimentare formulate in reglementarile specifice de proiectare.

Ar&area st8lpil'r9

- Se introduc etrierii peste must?>ile l?sate Bn funda>ii sau peste must?tile din stElpiiinferiori.

- Se introduc barele longitudinale care se leag? de must?>i @i se traseaz? cu creta peo bar? longitudinal? pozi>ia etrierilor.

- Se leag? etrierii BncepEnd de sus Bn 9os la distan>ele prev?zute Bn proiect.- Se monteaz? cofra9ul stElpului.- Carcasele stElpilor se pozi>ioneaz? cu distan>ieri circulari, agrafe @i sErme cu care

se leag? de cofra9.- Se verific? continuitatea barelor pentru Bmp?mEntare conform proiectului de

instalatii electrice.

Ar&area *rin"il'r9

- Se definitiveaz? montarea arm?turilor din stElp @i de la capetele grinzii.- Se traseaz? pozi>ia etrierilor pe cofra9.- Se pozi>ioneaz? etrieii pe cofra9 Bn dreptul semnelor.- 7trierii Bnc"i@i se las? cu latura de sus desc"is?.- Se introduc barele drepte de la partea de 9os @i se leag? cu sErm?, Bn pozi>ie

corect?, de etrieri.- Se introduc distan>ieri Bn 9urul cofra9ului.- Se introduc barele ridicate @i de monta9.


16/87

1%

- Se Bnc"id etrierii @i se leag?.- Se monteaz? distan>ierii laterali pentru asigurarea acoperirii corecte cu beton.

Ar&area pere>il'r structurali9

!rm?tura se monteaz? dup? ce s-a executat cofrarea unei fe>e a peretelui.- Se traseaz? pe cofra9 pozi>ia barelor verticale @i orizontale.- Se Bncepe cu un grup de bare verticale, de regul? de la margine, de care se leag?

barele orizontale, dup? care se continu? cu barele verticale @i Bn cele din urm? se monteaz?cele orizontale.


17/87

- Se monteaz? distan>ierii din mas? plastic? #sau sErm? Bndoit? cu capete din mas?plastic?3.

- Se monteaz? al doilea perete al cofra9ului @i se verific? pozi>ia arm?turilor.- Se verific? continuitatea barelor pentru Bmp?mEntare conform proiectului de

instalatii electrice.Se va >ine seama de necesitatea execut?rii golurilor conform notelor de pe planurileproiectului.

Ar&area pl?cil'r 'ri"'ntale9

- Se traseaz? cu creta pe cofra9 pozi>ia barelor.- Se monteaz? barele drepte de regul? alternativ cu bare ridicate gata fasonate sau

cu bare ce urmeaz? a fi Bndoite direct pe cofra9.- =ndoirea barelor direct pe cofra9 este precedat? de trasarea cu cret? a punctelor de

Bndoire.- Se a@eaz? barele de reparti>ie de la partea inferioar? @i superioar? #bare de monta93

@i se leag? cu sErme.- ac? este necesar se monteaz? c?l?re>ii.

=n cazul arm?rii pe dou? direc>ii se procedeaz? Bn mod similar.Se va >ine seama de necesitatea execut?rii golurilor conform notelor de pe planurileproiectului.

3.5. Innadirea ar&aturil'r

!legerea sistemului de innadire se face conform prevederilor proiectului siprevederilor S!S 1010/'0-&0. e regula, innadirea armaturilor se realizeaza prinsuprapunere fara sudura sau prin sudura, in functie de diametrul si tipul barelor, felulsolicitarii, zonele elementului #de ex. Jone plastice potentiale ale elementelor participante lastructuri antiseismice3.

Procedeele de innadire pot fi realizate prinF• suprapunere(• sudura(• mansoane metalo6termice(• mansoane prin presare.

Innadirea armaturilor prin suprapunere trebuie sa se faca in conformitate cuprevederile S!S 1010/'0-&0.

Innadirea armaturilor prin sudura se face prin procedee de sudare obisnuita #suduraelectrica prin puncte, sudare electrica cap la cap prin topire intermediara, sudare manualacu arc electric prin suprapunere cu eclise, sudare manuala cap la cap cu arc electric 6sudare in coc"ilie, sudare in semimanson de cupru 6 sudare in mediu de bioxid de carbon3

conform reglementarilor te"nice specifice referitoare la sudarea armaturilor din otel 6 beton#C-1&5 si C1$0 61&&&3, in care sunt indicate si lungimile minime necesare ale cordonuluide sudura si conditiile de executie.

La stabilirea distantelor intre barele armaturii longitudinale, trebuie sa se tina seama


18/87

de spatiile suplimentare ocupate de eclise, coc"ilii etc., functie de sistemul de innadireutilizat.

La innadirile prin bucle, raza de curbura interioara a buclelor trebuie sa respecteprevederile S!S 1010/'0-&0.

Innadirea armaturilor se va face numai conform proiectului de execu>ie, respectEndu-se toate notele @i comentariile din planuri referitoare la tipul @i pozi>ia Bnn?dirilor #la radier,dale groase, stElpi, pere>i, grinzi3.

=n timpul confec>ion?rii arm?turii se vor lua m?suri de protec>ie la toate utila9ele cupiese Bn mi@care @i pentru prevenirea lovirii Bn timpul manipul?rilor @i fason?rii o>elului beton.


19/87

Pentru evitarea accidentelor Bn timpul lucrului se vor respecta regulile de te"nicasecurit?>ii muncii specifice locului de munc? @i utila9elor te"nologice folosite.

!ceste prevederi nu sunt limitative @i pot fi completate Bn func>ie de situa>ia local? saude condi>iile generale.

;7C7PKI! LAC;D;ILial? #la elementele liniare - grinzi, stElpi, arce3 @i o plas? sau oserie de plase plane #la elemente plane - pl?ci, pere>i3.

!rm?turile trebuie s? fie acoperite cu un strat de beton de protec>ie pentru a fiprote9ate Bmpotriva coroziunii @i pentru asigurarea conlucr?rii acesteia cu betonul.

iametrele minime admise pentru arm?turile elemenetelor din beton armat monolitsau preturnat suntF

Ele&ent 7elul ar&?turii Dia&etrul&ini& +&&.

StElpi !rm?turi longitudinaleF- cazurile curente 1+- din PC, Bn stElpi cu solicit?ri reduse( arm?turi de monta9 1- Bn elemente nestructurale 10

7trieriF- la stElpi neportan>i $- la stElpi portan>i cu latura mic? $0 cm @i stElpi portan>i culatura mare 50cm, avEnd etrieri din ii cugrad de protec>ie antiseismic? / - la al>i stElpi portan>i %

*rinzi !rm?turi longitudinale de rezisten>?F- la plan@ee obi@nuite 10

- la plan@ee cu nervuri dese- PC - imea grinziiF- Bn carcase legate cu sErm?


20/87

- profil periodic %- imea ≤ 0 cm %- la grinzi cu Bn?l>imea 0 cm


21/87

Pl?ci !rm?turi de rezisten>? Bn plase sudate- la elemente monolit $- la elemente preturnate + !rm?turi de rezisten>? Bn plase legate cu sErm? #bare din o>ellaminat la cald3(- la partea inferioar? %- la partea superioar?

- profil periodic %- ie Bn plase legate cu sErm? % !rm?turi de reparti>ie Bn plase sudateF- la elemente monolit +- la elemente preturnate 5

Distan>ele &ini&e ad&ise :ntre etrieri sunt9

7lemente istan>a minim?

StElpi sau elemente Bnclinate executate cu cofra9e pe toate laturile- cu bare longitudinale

- etrieri*rinzi sau elemente Bnclinate executate cu cofra9 numai pe treilaturiF

- Bntre barele primelor rEnduri de arm?turi de la parteainferioar?

- Bntre barele de la partea inferioar? dispuse pe rEndul 5 @iurm?toarele

- Bntre arm?turile de la fa>a superioar?- etrieri

$0 mm/0 mm

d Bns? ≥ $ mm$0 mmd Bns? ≥ 50 mm100 mm

!rm?turi de rezisten>? Bn pl?ci /0 mm

*rosimea stratului de acoperire cu beton a arm?turilor va respecta prevederileproiectului de execu>ie cu o abatere de ± + mm.

Pentru cazurile Bn care Bn proiect nu se indic? grosimea stratului de acoperire se vorrespecta urm?toarele prevederiF

Ele&entul

Gr'si&ea &in)astratului de

O!ser%a>ii


22/87

ac'perire +&&.

Pl?ci cu grosimea H 100 mm≥ 100 mm

*rinzi cu Bn?l>imea H $0 mm≥ $0 mm

101$1$

$ ac? Bn?l>imea H$00 mm @idiametrul arm?turii ≤1%mm,grosimea minima 0 mm

StElpi $


23/87

Pentru arm?turile longitudinale de rezisten>? se admit abateri de - la + mm fa>? detabelul prezentat.

Se recomand? ca arm?turile Bnclinate cu φ 1% mm sau mai mare, s? aib? o acoperirelateral? de beton cu grosimea de cel pu>in ori diametrul arm?turii. Condi>ia este obligatoriepentru elementele din beton cu agregate u@oare.

Se vor prevedea grosimi sporite pentruF- elementele supuse direct ac>iunii intemperiilor, neprote9ate cu tencuial? #410 mm3- elemente situate Bn mediu agresiv- elemente la care restric>iile privind paza contra incendiilor prev?d grosimi mai mari.

3.6. T'lerante de e#ecutie

In anexa II.. sunt indicate abaterile limita la fasonarea si montarea armaturilor.

aca prin proiect se indica abateri mai mici se respecta acestea.

!nexa II..

!2!7;I LII! L! !;!A;I

7lement !bateri in mmistanta

intreaxele

barelor

*rosimestrat

acoperire

Lungimi partiale sautotale fata de proiect

Lungimepetrecere

Pozitiainnaditurii


24/87

coroziunii si o conlucrare corespunzatoare cu betonul, este necesar ca la elementele dinbeton armat sa se realizeze un strat de acoperire cu beton minim, functie de tipulelementului, categoria elementului, conditiile de expunere, diametrul armaturilor, clasabetonului, gradul de rezistenta la foc etc.

*rosimea stratului de acoperire cu beton in medii considerate fara agresivitatec"imica se va stabili conform prevederilor S!S 1010/'0-&0. *rosimea stratului deacoperire cu beton in mediile cu agresivitate c"imica este precizata in reglementari speciale.


25/87

Pentru asigurarea la executie a stratului de acoperire proiectat, trebuie realizata odispunere corespunzatoare a distantierilor din materiale plastice, mortar. 7ste interzisautilizarea distantierilor din cupoane metalice sau din lemn.

3.8. Inl'cuirea ar&aturil'r pre%a"ute in pr'iect

In cazul in care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevazute in proiect, sepoate proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului.

istantele minime, respectiv maxime rezultate intre bare, precum si diametreleminime adoptate trebuie sa indeplineasca conditiile din S!S 1010/'0-1&&0 sau din altereglementari specifice.

Inlocuirea se va inscrie in planurile de executie, care se depun la Cartea Constructiei.

;77I7;I

Proiectantul va decide Bn func>ie de natura @i amploarea defec>iunilor constatatem?surile de remediere necesare.

=nainte de turnarea betonului se iau m?suri de Bnlocuire sau dublare a arm?turilor necorespunz?toare si se refac leg?turile sau sudurile desprinse.

=n timpul turn?rii @i vibr?rii betonului se iau m?suri dac? este cazul de corectare a

deforma>iilor constate.

u se admit modific?ri de solu>ii Bn ceea ce prive@te calitatea o>elului beton utilizat @inici a grosimilor barelor fa>? de prevederile din proiect.

La terminarea lucr?rilor de armare se efectueaz? recep>ia de c?tre beneficiar,proiectant @i executant.

;ezultatele verific?rilor @i eventualele remedieri care trebuie executate se vor consemna Bn ;egistrul de Procese verbale pentru verificarea calit?>ii lucr?rilor ce devinascunse.

verbal.up? efectuarea remedierilor se va face verificarea @i se va Bntocmi un nou Proces

ac? Bn situa>ii de excep>ie din motive Bntemeiate executantul solicit? modificareacalit?>ii otelului beton sau a grosimii barelor, solicitarea #cu aprobarea beneficiarului3 se vaface Bn scris c?tre proiectant. 7xecutantul va suporta toate c"eltuielile prile9uite dereproiectarea @i din modific?rile de cantit?>i, dimensiuni sau calitate a arm?turilor.


26/87

4. CO7RA;E SI SUSTINERI

Prezentul capitol cuprinde specifica>ii te"nice pentru confec>ionarea, montarea @idemontarea cofra9elor pentru lucr?rile executate din beton @i beton armat. !cest capitol serefer? atEt la tiparele care Bmbrac? forma elementului de beton cEt @i la elementele desus>inere a cofra9elor #e@afoda9e, grinzi extensibile, popi, etc.3.


27/87

4.1. Cerinte de !a"a

Cofra9ele si sustinerile trebuie sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si graduluide finisare prevazute in proiect, pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-

se inscrierea in tolerantele admisibile conform !nexei III.1.

Cofra9ele si sustinerile sunt proiectate astfel incat sa fie capabile sa reziste la toateactiunile ce pot apare in timpul procesului de executie. 7le trebuie sa ramana stabile panacand betonul atinge o rezistenta suficienta pentru a suporta eforturile la care va fi supus ladecofrare, cu o limita acceptabila de siguranta.

Cofra9ele si sustinerile trebuie sa fie suficient de rigide pentru a asigura satisfacereatolerantelor pentru structura si a nu afecta capacitatea sa portanta.

Cofra9ele vor fi dispuse astfel incat sa fie posibila amplasarea corecta a armaturii sirealizarea unei compactari corespunzatoare a betonului.

Supraveg"erea si controlul vor asigura realizarea cofra9elor in conformitate cuplanurile de executie si reglementarile te"nice specifice.


28/87

Piesele inglobate provizoriu pot fi necesare pentru mentinerea fixa a cofra9ului sau abarelor de armatura pana la intarirea betonului. istantierii nu trebuie sa introduca incarcarisuplimentare inacceptabile asupra structurii, nu vor reactiona cu constituentii betonului saucu armatura si nu trebuie sa produca patarea suprafetei de beton.


29/87

4.2. Tipuri de c'ra(e$ di&ensi'nare$ transp'rt

Cofra9ele se pot confectiona dinF lemn sau produse pe baza de lemn, metal sauproduse pe baza de polimeri.

Cofra9ele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona tinand seama deprecizarile date in *"idul pentru proiectarea si utilizarea cofra9elor. etaliile de alcatuire acofra9elor se vor elabora de catre constructor in cadrul proiectului te"nologic de executie saude catre un institut de specialitate.

anipularea, transportul si depozitarea cofra9elor se va face astfel incat sa se evitedeformarea sau degradarea lor #umezire, murd?rire, putrezire, ruginirea, etc.3.

7ste interzisa depozitarea cofra9elor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale

pe stivele de panouri de cofra9e.

C!7*i structuraliCofrare plan@eeCofrare grinzi.

!7;I!L7 P;ICIP!L7

Placa9 de sau 1$ mm grosime pentru confec>ionarea fe>ei cofra9ului(ScEnduri de mm din lemn pentru executarea podinei de lucru(ScEnduri de 5 mm din lemn pentru executarea coastelor la cofra9ele cu fe>e din placa9(ulapi de 5 mm din lemn pentru executarea podinei de lucru @i pentru confec>ionareapopilor pentru e@afoda9(ulapi de + mm din lemn pentru confec>ionarea popilor pentru e@afoda9(ulapi de $ mm din lemn pentru executarea coastelor la cofra9ele cu fe>ele din placa9(el beton φ % - 10 mm pentru ancorarea elementelor de sus>inere(Keav? φ +,5 x ,& mm pentru contravEntuirea elementelor de cofra9 @i sus>inere(Cofra9e metalice de inventar pentru stElpi timp CS, CsMI sau altele similare(Cofra9e metalice de inventar pentru cofrarea plan@eelor @i pere>ilor, tip CA, C* saualtele similare(Popi metalici extensibili, P7 5100, P7 $100; sau similare(Sc"ele metalice tip S 00 7, S 00 C sau similare(7@afoda9e tip 7 /$ sau similare(ecofrol tip S1 @i +/5, sau produse similare, pentru ungerea panourilor Bn vederea u@ur?riidecofrarii @i obtinerea unei fe>e de bun? calitate a betonului.

!CC7Sevilor(


30/87

istan>ieri #tuburi P:C φ 0 x 1,% mm( φ $ x mm ( φ 50 x mm3(Conuri din polietilen? pentru spri9inirea distan>ierilor.


31/87

4.3. Pre*atirea lucraril'r

Se vor respecta notele @i comentariile din plan@ele proiectului.

Pentru fiecare faz? te"nologic? executantul va Bntocmi proiecte @i fi@e te"nologice, cevor stabili solu>iile de cofrare, sus>inere, materialele folosite, timpii de montare @i dedemontare, cu sus>inerea prin calcul a dimensiunilor @i tipurilor de elemente de cofra9 alespentru fiecare element Bn parte.

7xecutantul va supune aprob?rii proiectantului proiectele te"nologice @i fi@elete"nologice pentru elementele de cofrare a elementelor de beton @i beton armat.

Gi@ele te"nologice vor cuprinde preciz?ri de detaliu privindF

- Lucr?rile preg?titoare(- Gazele de execu>ie(- Programul de control al calit?tii de execu>ie al cofra9elor(- ;esurse necesare #ec"ipamente, sus>ineri, utila9e, scule, for>? de munc?3(- ional? a locului de munc?.

4.4. M'ntarea c'ra(el'r

Inainte de inceperea operatiei de montare a cofra9elor se vor curata si pregatisuprafetele care vor veni in contact cu betonul ce urmeaza a se turna si se va verifica sicorecta pozitie a armaturilor. ontarea cofra9elor va cuprinde urmatoarele operatiiF

- trasarea pozitiei cofra9elor(- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor(- verificarea si corectarea pozitiei panourilor(- inc"eierea, legarea si spri9inirea definitiva a cofra9elor.

7lementele de cofra9 se vor preasambla Bnainte de a fi montate la pozi>ie.

=nainte de turnarea betonului se va verifica dac? s-a f?cut ungerea cofra9elor pentruu@urarea opera>iunii de decofrare.

Angerea se execut? cu agen>i de decofrare pe fe>ele cofra9ului care vin Bn contact cubetonul.

!gen>ii de decofrare trebuie s? nu p?teze betonul, s? nu corodeze betonul @i cofra9ul,s? se aplice u@or @i s?-@i p?streze propriet?>ile nesc"imbate Bn condi>iile climatice deexecu>ie a lucr?rilor.

In cazul in care elementele de sustinere a cofra9elor reazema pe teren, se va asigurarepartizarea solicitarilor, tinand seama de gradul de compactare si de posibilitatile deinmuiere, astfel incat sa se evite producerea tasarilor. In cazul in care terenul este ing"etat


32/87

sau expus ing"etului, rezemarea sustinerilor se va face astfel incat sa se evite deplasareaacestora in functie de conditiile de temperatura.

COFRAREA STÂLPILOR, PERE KILOR STRUCTURALI A PLAN NEELOR NI GRINZILOR

Lucr?rile de cofrare cuprind urm?toarele opera>iuni generale care trebuiesc executate@i verificate conform proiectelor @i fi@elor te"nologice Bntocmite de executantF


33/87

20

-rasarea pozi>iei cofra9elor(- ontarea cofra9elorF

- transportul @i a@ezarea panourilor de cofra9 la pozi>ie(- ansamblarea @i sus>inerea provizorie a panourilor(- verificarea @i corectarea pozi>iei panourilor(- Bnc"eierea, legarea @i spri9inirea definitiv? a cofra9elor #inclusiv asigur?ri la

ac>iunea vEntului3, cu a9utorul unor elemente specialeF calo>i, 9uguri, tiran>i, z?voare,contravEntuiri, distan>ieri, etc.(

- Controlul @i recep>ia lucr?rilor de cofrare(- emontarea cofra9ului dup? turnarea @i Bnt?rirea betonului(- Preg?tirea cofra9elor pentru un nou ciclu.

Cofrarea elementelor din beton @i beton armat se poate executa cuF- cofra9e fixe confec>ionate @i montate la locul de turnare a betonului @i folosite de

obicei la o singur? turnare(- cofra9e demonatabile sta>ionare, realizate din elemente sau subsansambluri de

cofra9 refolosibile la un anumit num?r de turn?ri(- cofra9e demontabile mobile care se deplaseaz? @i iau pozi>ii succesive pe m?sura

turn?rii betoanelor.

Lucr?rile de cofrare se recomand? a fi executate cu ec"ipamente te"nologice @i dispozitiveomologate pentru lucr?ri din beton monolit specifice pentru fiecare tip de element din betonsau beton armat.

a. Cofra9e pentru stElpi

- Cofra9 metalic tip CS- Cofra9 pentru stElpi cu calo>i CsMI- Cofra9 mixt u@or CA

b. Cofra9e pentru pere>iF

- Cofra9 mixt CA pentru pere>i- Cofra9 mixt greu C* pentru pere>i- Cofra9e metalice plane CAP /- Cofra9e p?@itoare CP 100

c. Cofra9e pentru plan@eeF

- Cofra9 mixt greu C* pentru plan@ee- Cofra9 metalic suspendat autoportant #% x % m3

- Platform? suspendat? pentru cofrat plan@ee #% x % m3- ese de turnare plan@ee

d. Cofra9e pentru grinziF


34/87

20

- Cofra9 mixt u@or CA pentru grinzi- ispozitiv tip S 1 pentru grinzi- 7c"ipament 7G*


35/87

5$

4.5. C'ntr'lul si receptia lucraril'r de c'rare

In vederea asigurarii unei executii corecte a cofra9elor, se vor efectua verificarietapizate astfelF

-

preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurilede cofra9 si sustineri(- in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare

a elementelor(- final, receptia cofra9elor si constatarea intr-un registru de procese verbale pentru

verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse #proces verbal de receptie calitativa3.

In cazul cofra9elor care se inc"id dupa montarea armaturilor se va redacta un procesverbal comun pentru cofra9e si armaturi.

5. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

5.1. Pre*atirea turnarii !et'nului

oate elementele din beton @i beton armat pentru care s-au Bntocmit prezentelespecifica>ii se execut? monolit.

Se consider? c? betoanele se prepar? Bn sta>ii de betoane specializate. 7xecutantul

va utiliza betoane gata preparate livrate de la sta>ii proprii de betoane sau de la alte centralede betoane. Cu acordul proiectantului, executantul va putea executa Bn cazuri de excep>ie @ipentru cantit?>i mici, pentru lucr?ri f?r? mare importan>?, betoane preparate Bn @antier. =nacest caz se vor respecta toate prevederile normativelor Bn vigoare privitoare la verificareacondi>iilor de preparare, punere Bn oper? @i recep>ie a betoanelor.

7xecutarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indepliniteurmatoarele conditiiF

a) intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza si acceptarea

acesteia de catre investitor(b) sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele

componente #agregate, ciment, aditivi, adaosuri etc.3 si sunt in stare defunctionare utila9ele si dotarile necesare, in conformitate cu prevederileprocedurii de executie in cazul betonului preparat pe santier(

c) sunt stabilite si instruite formatiile de lucru, in ceea ce priveste te"nologia deexecutie si masurile privind securitatea muncii si PSI(

d) au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofra9e si armaturi #dupacaz3(

e) in cazul in care, de la montarea la receptionarea armaturii a trecut o perioadaindelungata #peste % luni3 este necesara o inspectare a starii armaturii de catreo comisie alcatuita din beneficiar, executant, proiectant si reprezentantul IC2,care va decide oportunitatea expertizarii starii armaturii de catre un expert sau


36/87

5%

un institut de specialitate si va dispune efectuarea ei.f) suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu

betonul proaspat, vor fi curatate de po9g"ita de lapte de ciment #sau deimpuritati3( suprafetele nu trebuie sa prezinte zone necompactate sausegregate si trebuie sa aiba rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi

intre cele doua betoane(g) sunt asigurate posibilitati de spalare a utila9elor de transport si punere in opera

a betonului(


37/87

h) sunt stabilite si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuareabetonarii in cazul aparitiei unor situatii accidentale(

i) nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile#ger, ploi abundente, furtuna3(

j) in cazul fundatiilor, sunt prevazute masuri de diri9are a apelor provenite dinprecipitatii, astfel incat acestea sa nu se acumuleze in zonele ce urmeaza a sebetona(

k) sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la loculd e punere inopera si efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul proaspat, ladescarcarea din mi9locul de transport(

l) este stabilit locul de diri9are a eventualelor transporturi de beton care nuindeplinesc conditiile te"nice stabilite si sunt refuzate.

In baza verificarii indeplinirii conditiilor de mai sus, se va consemna aprobarea

inceperii betonarii de catreF responsabilul te"nic cu executia, reprezentantulbeneficiarului, reprezentantul IC2, in conformitate cu prevederile programului decontrol al calitatii lucrarilor 6 stabilite prin contract.

Se interzice inceperea betonarii inainte de efectuarea verificarilor si masurilor indicate mai sus.

5.2. Re*uli *enerale de !et'nare

2etonarea unei constructii va fi condusa nemi9locit de conducatorul te"nic al punctuluide lucru. !cesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveg"ea respectarea stricta acaiatului de sarcini, a Codului 7 01-&& si a procedurii de executie.

2etonul va fi pus in lucrare la un interval cat mai scurt de la aducerea lui la locul deturnare. u se admite depasirea duratei maxime de transport si modificarea consistenteibetonului.

La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generaleFa) cofra9ele de lemn, betonul vec"i sau zidariile 6 care vor veni in contact cu betonul

proaspat 6 vor fi udate cu apa cu -5 ore inainte si imediat inainte de turnareabetonului, dar apa ramasa in denivelari va fi inlaturata(

b) din mi9locul de transport, descarcarea betonului se va face inF bene, pompe, benzitransportoare, 9g"eaburi sau direct in lucrare(

c) daca betonul adus la locul de punere in opera nu se incadreaza in limitele deconsistenta admise sau prezinta segregari, va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui inlucrare( se admite imbunatatirea consistentei numai prin folosirea unui

superplastifiant(d) inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 5,00 m 6 in cazulelementelor cu latime de maximum 1,00 m si 1,$0 m 6 in celelalte cazuri, inclusivelemente de suprafata #placi, fundatii3(


38/87

e) betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 5,00 m se va face prin ferestrelaterale sau prin intermediul unui furtun sau tub #alcatuit din tronsoane de formatronconica3, avand capatul inferior situat la maximum 1,$0 m de zona care sebetoneaza(

f) betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizareade straturi orizontale de maximum $0 cm inaltime si turnarea noului strat inainte deinceperea prizei betonului turnat anterior(

g) se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata depozitia prevazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor


39/87

in consola( daca totusi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate intimpul turnarii(

h) se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturii, respectandu-segrosimea stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului(

i) nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si niciasezarea pe armaturi a vibratorului(

j) in zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa asectiunii, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitentcu vibrarea lui( in cazul in care aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitatide acces lateral al betonului, prin spatii care sa permita patrunderea vibratorului(

k) se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofra9elor si sustinerilor acestora, luandu-se masuri operative de remediere in cazul unor deplasari saucedari(

l) circulatia muncitorilor si utila9ului de transport in timpul betonarii se va face pe podine

astfel rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii( este interzisa circulatia pearmaturi sau pe zonele cu beton proaspat(m) betonarea se va face continuu, pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau

procedura de executie(n) durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara

luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul deincepere a prizei betonului( in lipsa unor determinari de laborator, aceasta se vaconsidera de ore de la prepararea betonului 6 in cazul cimenturilor cu adaosuri - sirespectiv 1,$ ore in cazul cimenturilor fara adaos(

o)in cazul in care s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii estepermisa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor, conform cap. 11 ;osturi delucru(

p) instalarea podinilor pentru circulatia lucratorilor si mi9loacelor de transport local albetonului pe planseele betonate, precum si depozitarea pe ele a unor sc"ele, cofra9e

sau armaturi, este permisa numai dupa + ÷ + ore, in functie de temperaturamediului si tipul de ciment utilizat #de exemplu + ore daca temperatura este de peste

0°C si se foloseste ciment de tip I de clasa mai mare de 5,$3.

2etonarea diferitelor elemente de constructie este prezentata in !nexa I:.1.

5.3. C'&pactarea !et'nului

2etonul va fi astfel compactat incat sa contina o cantitate minima de aer oclus.

Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, functie

de consistenta betonului, tipul elementului etc. In general compactarea mecanica se faceprin vibrare.Se admite compactarea manuala #cu maiul, vergele sau sipci, in paralel, dupa caz, cu

ciocanirea cofra9elor3 in urmatoarele cazuriF


40/87

• introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau desimii armaturii si nu se poate aplica eficient vibrarea externa(

• intreruperea functionarii vibratorului din diferite motive, caz in care betonareatrebuie sa continue pana la pozitia corespunzatoare unui rost(

• se prevede prin reglementari speciale #beton fluid, betoane monogranulare3.

In timpul compactarii betonului proaspat se va avea gri9a sa se evite deplasarea sidegradarea armaturilor si'sau cofra9elor.


41/87

2etonul trebuie compactat numai atata timp cat este lucrabil.

etalii privind procedeele de vibrare mecanica sunt prezentate in !nexa I:..

!7O! I:.1.

BETONAREA DI7ERITELOR ELEMENTE SI PARTI DE CONSTRUCTII

- 2etonarea elementelor de fundatii din beton armat se va face pe un strat de egalizareconform proiectului.

- 2etonarea elementelor verticale #stalpi, diafragme, pereti3 se va face respectandu-seurmatoarele prevederi suplimentareF

a) In cazul elementelor cu inaltimea de max. 5,0 m, daca vibrarea betonului nueste stan9enita de grosimea redusa a elementului sau desimea armaturilor, seadmite cofrarea tuturor fetelor pe intreaga inaltime si betonarea pe la parteasuperioara a elementului.

b) In cazul in care se intrevad dificultati la compactarea betonului, precum si incazul elementelor cu inaltime mai mare de 5,00 m se va adopta una dinsolutiileF• Cofrarea unei fete de max. 1,00 m inaltime si completarea cofra9ului pe

masura betonarii elementului sau• 2etonarea conform subcapitolului ;eguli generale de betonare,

compactarea facandu-se prin ferestrele laterale sau din interiorulelementului.c) Primul strat de beton va avea o consistenta la limita maxima admisa prin

procedura de executie si nu va depasi inaltimea de 50 cm.d) u se admit rosturi de lucru inclinate, rezultate din curgerea libera a betonului.

- 2etonarea grinzilor si placilor se va face cu respectarea urmatoarelor precizarisuplimentareF

a) urnarea grinzilor si a placilor va incepe dupa 1- ore de la terminarea turnariistalpilor sau a peretilor pe care reazema(

b) *rinzile si placile care vin in legatura se vor turna de regula in acelasi timp( seadmite crearea unui rost de lucru la 1'$ ÷ 1'5 din desc"iderea placii si turnareaulterioara a acesteia(

c) La turnarea placii se vor folosi reperi dispusi la distante de max ,0 m pentru ase asigura respectarea grosimilor prevazute in proiect.

- 2etonarea cadrelor se va face dand o deosebita atentie zonelor de la noduri, pentru ase asigura umplerea completa a acestora.

- Se recomanda ca temperatura betonului la turnare sa fie cuprinsa intre $ si 50°C.- Inceperea betonarii este admisa numai dupa verificarea adoptarii tuturor masurilor

necesare executarii acestor operatii fara intrerupere( asigurarea materialelor

componente,functionarea statiei, numar suficient de mi9loace de transport sicompactare, instruirea personalului executant si asigurarea efectivelor de lucru peintrega perioada de betonare.


42/87

- La ÷ + ore de la terminarea betonarii unei zone #in functie de stadiul de intarire3, seva proceda la prote9area suprafetei libere a betonului cu materiale care sa asigureevitarea evaporarii apei din beton si racirea rapida #saltele alcatuite din rogo9inidispuse intre folii de polieilena sau prelate, strat de minim 10 cm nisip umed acoperitcu prelate3. Protectia va fi indepartata dupa minimum / zile si numai daca intretemperatura suprafetei betonului si cea a mediului nu este o diferenta mai mare de1°C.


43/87

6. ROSTURI DE LUCRU +DE BETONARE.

In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizandu-seexecutia astfel incat betonarea sa se faca fara intrerupere la nivelul respectiv sau intre doua

rosturi de dilatare. Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor trebuie stabilita prinprocedura de executie.

umarul rosturilor trebuie sa fie minim, pentru ca ele pot avea rezistenta mai mica laintindere si forfecare in comparatie cu restul structurii, in cazul in care rosturile sunt tratatenecorespunzator. e asemenea exista riscul de diminuare a impermeabilitatii in rost, cuconsecinte in reducerea gradului de protectie impotriva coroziunii armaturii.

;osturile de lucru vor fi dispuse in zone ale elementelor care nu sunt supuse la

eforturi mari in timpul exploatarii.

;osturile de lucru vor fi realizate tinandu-se seama de urmatoarele cerinteF- suprafata rosturilor de lucru la stalpi si grinzi va fi de regula perpendiculara pe axa

acestora, iar la placi si pereti perpendiculara pe suprafata lor(- ratarea rosturilor de lucruF

a) Spalare cu 9et de apa si aer sub presiune, dupa sfarsitul prizei betonului #cca.$ ore de la betonare, functie de rezultatele incercarilor de laborator3(

b) Inainte de betonare, suprafata rostului de lucru va fi bine curatata,

indepartandu-se betonul ce nu a fost bine compactat si'sau se va freca cuperia de sarma pentru a inlatura po9g"ita de lapte de ciment si oricare alteimpurutati, dupa care se va uda(

c) Inaintea betonarii, betonul mai vec"i trebuie uscat la suprafata si lasat saabsoarba apa dupa regula betonul trebuie sa fie saturat, dar suprafatazvantata.

La structurile din beton, impermeabile, rosturile trebuie de asemenea sa fieimpermeabile.

Cerintele enumerate mai sus trebuie sa fie indeplinite si in cazul rosturilor neintentionate ce au aparut ca urmare a conditiilor climaterice, din cauza unor defectiuni,nelivrarii la timp a betonului etc.

In !nexa I:.5. se fac recomandari privind stabilirea pozitiei rostului de lucru.

!7O! I:.5.

RECOMANDARI PRIVIND STABILIREA PO


44/87

La stabilirea pozitiei rostului de lucru se vor respecta urmatoarele reguliF

1) La stalpi se vor prevedea rosturile numai la baza #fig I:.5.1, sectiunea I-I3( incazul unor te"nologii speciale, se admit rosturi la 50 ÷ $0 mm sub grinda sau

placa.2) La grinzi, daca din motive 9ustificate nu se poate evita intreruperea, aceasta seva face in regiunea de moment minim #fig I:.5.1, sectiunea II-II3.

3) In cazul in care grinzile se betoneaza separat, rostul de lucru se lasa la 50 ÷$0 mm sub nivelul inferior al placii sau vutei placii.


45/87

4) La placi, rostul de lucru va fi situat la 1'$ ÷ 1'5 din desc"iderea placii.5) La plansee cu nervuri, cand betonarea se face in directia nervurilor, rostul se

face in zona cuprinsa intre 1'$ si 1'5 din desc"iderea nervurilor #fig. I:.5..3.6) La plansee cu nervuri, cand betonarea se face perpendicular pe directia

nervurilor, rostul se va face in zona cuprinsa intre 1'$ si 1'5 din desc"idereagrinzii principale( se va cauta pe cat posibil, ca in placa rostul sa fie de 1'$ ÷

1'5 din desc"iderea acesteia #fig. I:.5..3.7) La bolti si arce se admit rosturi perpendiculare pe directoare, impartindu-se

bolta sau arcul in boltari dispusi simetric fata de c"eie( nu se admit rosturiavand fata in plan orizontal.

8) La bolti cu latime mare, rosturile de lucru se pot face impartindu-se bolta intr-oserie e bolti mai inguste.

9) La placi curbe subtiri si la peretii rezervoarelor pentru lic"ide, nu se admitrosturi de lucru( turnarea betonului se va face fara intrerupere.

10)La fundatiile de utila9e supuse la solicitari dinamice, pot fi prevazute rosturi in

zona cu eforturi minime, numai daca se adopta dispozitii de armarecorespunzatoare.

11) In cazul peretilor structurali sau pretilor de lungime mare, se vor prevedearosturi verticale pentru evitarea fisurarii din contractie sau limitarea frontului delucru( asemenea rosturi se vor dispune la maxim 1$ m intre ele si vor firealizate cu un cofra9 interior cu sicane #din lemn sau tabla3 sau cu tablaexpandata.

12) In cazul elementelor masive, cu lungimea mai mare de 0 m, se vor prevedearosturi verticale cu tabla expandata sau cofra9e, creindu-se ploturi care se

betoneaza alternativ( dimensiunile ploturilor se vor stabili cu acordul ambelor partiF proiectant si executant.

7. DECO7RAREA

7lementele de constructii pot fi decofrate atunci cand betonul a atins o anumitarezistenta. rebuie avute in vedere conditiile speciale ale decofrarii elementelor de beton

care au fost supuse ing"etului in faza intaririi #pentru betonul neprote9at3.

7lementele pot fi decofrate in momentul in care betonul are o rezistenta suficientapentru a putea prelua integral sau partial, dupa caz, sarcinile pentru care au fost proiectate.

rebuie acordata o atentie deosebita elementelor de constructie care dupa decofraresuporta aproape intreaga sarcina prevazuta in calcul.

Se recomanda urmatoarele valori ale rezistentei la care se poate decofraF

- partile laterale ale cofra9elor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta deminim ,$ 'mm, astfel incat fetele si muc"iile elementelor sa nu fie deteriorate.- Cofra9ele fetelor inferioare la placi si grinzi se vor indeparta mentinand sau

remontand popi de siguranta, atunci cand rezistenta betonului a atins fata de clasa


46/87

urmatoarele procenteFa) /0 pentru elemente cu desc"ideri de maximum % m(b) $ pentru elemente cu desc"ideri mai mari de % m.

Popii de siguranta se vor indeparta atunci cand rezistenta betonului a atins fata declasa urmatoarele procenteF

- &$ pentru elemente cu desc"ideri de maximum % m(

- 11 pentru elemente cu desc"ideri de % ... 1 m(- 11$ pentru elemente cu desc"ideri mai mari de % m.


47/87

Stabilirea rezistentelor la care au auns !artile "e constructie in #e"erea"eco$rarii, se $ace !rin incercarea e!ru#etelor "e control, !e $aze,con$ectionate in acest sco! si !astrate in con"itii si%ilare ele%entelor incauza, con$or% STAS &'()*++ La a!recierea rezultatelor obtinute !e

e!ru#etele "e control trebuie sa se tina sea%a "e $a!tul ca !oate e-ista o"i$erenta intre aceste rezultate si rezistenta reala a betonului "in ele%ent

In cazurile in care e-ista "ubii in le.atura cu aceste rezultate, se reco%an"a incercari ne"istructi#e co%binate /sclero%etrul Sc0%i"t 1 ultrasunete2, in con$or%itate cu !re#e"erile Nor%ati#ului !entru incercarea betonului !rin %eto"e ne"istructi#e,in"icati# C '3 4 +), !artea a III*a, !a. +5

In tabelele de mai 9os se prezinta recomandari cu privire la termenele minime dedecofrare si de indepartare a popilor de siguranta, precum si a termenelor orientative deincercare a probelor de beton in vederea stabilirii rezistentei betonului, functie de

temperatura mediului si viteza de dezvoltare a rezistentei betonului.

In tabelul .1. se prezinta recomandari cu privire la ter&enele &ini&e de dec'rareale etel'r laterale, functie de temperatura mediului si viteza de dezvoltare a rezistenteibetonului.

abelul /.1.:iteza de dezvoltare arezistentei betonului

ermenul de decofrare #zile3 pentru temperatura mediului #°C3

4 $ 4 10 4 1$Lenta 1 1' 1edie 1 1

In tabelul /.. se prezinta ter&enele &ini&e rec'&andate pentru dec'rareaetel'r ineri'are ale c'ra(el'r$ cu &entinerea p'pil'r de si*uranta.

abelul /..

Conditii te"nologice ermenul #in zile3 de la turnare:iteza de dezvoltare a rezistentei

betonuluiLenta edie

emperatura mediului #°C3 4 $ 4 10 4 1$ 4 $ 4 10 41$*rinzi cu desc"iderea de max %,00 m % $ + $ $ $

*rinzi cu desc"iderea %,00 m 10 % % $ +

In tabelul / .5. se prezinta ter&enele &ini&e rec'&andate pentru indepartareap'pil'r de si*uranta)

abelul /.5.

Conditii te"nologice ermenul #in zile3 de la turnare


48/87

:iteza de dezvoltare a rezistenteibetonului

Lenta edie

emperatura mediului #°C3 4 $ 4 10 4 1$ 4 $ 4 10 4 1$*rinzi cu desc"iderea de max %,00 m 1 1+ & 10 $

*rinzi cu desc"ideri de %,00 ... 1,00 m 1 1 1 1+ 11 /

*rinzi cu desc"iderea %,00 m 5% 1 1 1+


49/87

otaF aca in timpul intaririi betonului temperatura se situeaza sub 4$°C atunci serecomanda ca durata minima de decofrare sa se prelungeasca cu aproximativ durataing"etului.;egulile privind operatiunile de decofrare sunt prezentate in !nexa de mai 9osF

!7O!

REGULI PRIVIND OPERATIA DE DECO7RARE

1. In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele reguliFa. esfasurarea operatiei va fi supraveg"eata direct de catre conducatorul

punctului de lucru( in cazul in care se constata defecte de turnare #goluri,zone segregate3 care pot afecta stabilitatea constructiei decofrate, se vasista demontarea elementelor de sustinere pana la aplicarea masurilor deremediere sau consolidare.

b. Sustinerile cofra9elor se vor desface incepand din zona centrala adesc"iderii elementelor si continuand simetric catre reazeme.

c. Slabirea pieselor de descintrare #pene, vinciuri3 se va face treptat, farasocuri.

d. ecofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca aincarcarilor de catre elementele care se decofreaza, ruperea muc"iilor betonului sau degradarea materialului cofra9ului si sustinerilor.

2. In cazul constructiilor eta9ate avand desc"ideri mai mari de 5,00 m, la decofrarese vor lasa popi de siguranta, care vor fi mentinuti orientativ, iar pozitia acestorase recomanda a se stabili astfelF

- la grinzi avand pana la %,00 m desc"idere, se lasa un pop de siguranta la mi9loculacestora( la desc"ideri mai mari, numarul lor se va spori astfel incat distanta intrepopi sau de la popi la reazeme sa nu depaseasca 5,00 m(

- la placi se va lasa cel putin un pop de siguranta la mi9locul lor si cel putin un pop la 1m de placa(

- intre diferite eta9e, popii de siguranta se vor aseza pe cat posibil unul sub altul.- =nlaturarea popilor sau a sus>inerilor se va face treptat, adoptEndu-se o astfel de

succesiune a demont?rilor, BncEt s? nu se provoace apari>ia de eforturi d?un?toare Bnelementele de construc>ii.3. u este permisa indepartarea popilor de siguranta ai unui planseu aflat imediat

sub altul care se cofreaza sau se betoneaza.4. Pentru decofrarea elementelor cu desc"ideri mai mari de 1,00 m, precum si

pentru descintrarea esafoda9elor care sustin cintrele boltilor, arcelor, placilor subtiri etc., proiectul va trebui sa contina precizari in legatura cu executarea

acestor operatiiF numarul de reprize de descintrare, inaltimile de coborare etc.5. In termen de + ore de la decofrarea oricarei parti de constructie, se va proceda,

de catre conducatorul punctului de lucru, reprezentantul investitorului si de catreproiectant #daca acesta a solicitat sa fie convocat3 la o examinare amanuntita a


50/87

tuturor elementelor de rezistenta ale structurii, inc"eindu-se un proces verbal incare se vor consemna calitatea lucrarilor, precum si eventualele defecteconstatate. 7ste interzisa efectuarea de remedieri inainte de aceasta examinare.

La construc>iile cu pl?ci @i cadre sau pere>i structurali se va Bncepe prin decofrareastElpilor sau a pere>ilor structurali, apoi se vor decofra pl?cilor @i la urm? grinzile.


51/87

Cofra9ele @i sus>inerile se vor decofra cu atEt mai tErziu, cu cEt este mai mare raportul Bntre sarcina care revine elementului imediat dup? decofrare @i sarcina total? la care a fostcalculat elementul respectiv.

P;eze stabilitatea sau condi>iile de Bnc?rcare ale cofra9elor.

emontarea cofra9elor se va efectua Bn urma dispozi>iei @efului de lot pe bazarespect?rii duratei de Bnt?rire a betonului.

up? decofrare se vor cur?ta elementele cofre9elor @i suprafe>ele de resturile debeton aderente.

;7C7PKI! LAC;D;ILii corecte a cofra9elor se vor efectua verific?ri etapizateastfelF

- controlul preliminar al lucr?rilor preg?titoare @i a elementelor @i subansamblurilor decofra9 @i sus>inere(

- verificarea Bn cursul execu>iei a pozi>ion?rii cofra9elor Bn raport cu trasarea @i a

modului de fixare al elementelor(

oleran>ele admisibile la execu>ia cofra9elor sunt urmatoarele F

7lement imensiune dereferin>?

StElpi - Bn?l>ime- dim.sec>iune

Pere>i - lungime @i Bn?l>ime- grosime

*rinzi - lungime- dim.sec>iune

Pl?ci - lungime sau l?time- grosime

!bateri la dimensiuni#mm3

± 10

± 5

± 10± 5

± 10± 5± 10± 5

!bateri la Bnclinare

mm'm, 10mm'total

mm'm, 10mm'total

mm'm, 10mm'total

mm'm, 10mm'total

=n vederea recep>ion?rii lucr?rilor de cofrare se vor face urm?toarele verific?ri Bnainte deturnarea betonuluiF

- :erificarea mont?rii tuturor elementelor cofra9elor la cotele @i toleran>ele impuse(- :erificarea elementelor de prindere @i leg?tur?(- :erificarea elementelor de asigurare Bmpotriva r?sturn?rii(


52/87

- :erificarea elementelor de asigurare pentru prevenirea @i stingerea incendiilor.

=n timpul turn?rii @i vibr?rii betonului se vor efectua verific?ri pentru asigurarea c? Bn timpulacestor opera>iuni nu sunt elemente care se deformeaz?

;77I7;I


53/87

30

Proiectantul va decide natura @i amploarea remedierilor Bn func>ie de caracteruldefec>iunilor constatate.

oate lucr?rile de remediere se vor suporta de executant f?r? costuri suplimentarepentru beneficiar.

=nainte de turnarea betonului se vor Bnlocui elementele necorespunz?toare alecofra9ului sau se vor lua m?suri pentru dublarea lor corespunz?toare.

=n timpul turn?rii #betonul fiind proasp?t turnat3 se iau m?suri #dac? este cazul3 dereaducere a cofra9ului Bn limitele abaterilor dimensionale admisibile.

La terminarea lucr?rilor de cofrare se efectueaz? recep>ia final? de c?tre o comisieformat? din reprezentantul beneficiarului, proiectant @i executant.

;ezultatele verific?rilor @i eventualele remedieri care trebuie executate se vor consemna Bn ;egistrul de Procese verbale pentru verificarea calit?>ii lucr?rilor ce devinascunse.

up? efectuarea remedierilor se va face verificarea @i se va Bnc"eia un nou Proces verbal.

2) TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE

Generalitati

In vederea obtinerii proprietatilor potentiale ale betonului, #in special3 zona suprafeteitrebuie tratata si prote9ata o anumita perioada de timp, functie de tipul structurii, elementului,conditiile de mediu din momentul turnarii si conditiile de expunere in perioada de serviciu astructurii.

ratarea si prote9area betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil dupacompactare.

!coperirea cu materiale de protectie se va realiza de indata ce betonul a capatat osuficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita.

ratarea betonului este o masura de protectie impotrivaF- uscarii premature datorita radiatiilor solare si vantului(.

Protectia betonului este o masura de prevenire a efectelorF- antrenarii #scurgerilor3 pastei de ciment datorita ploii #sau apelor curgatoare3(- diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului(- temperaturii scazute sau ing"etului(


54/87

30

- eventualelor socuri sau vibratii care ar conduce la o diminuare a aderentei beton-armatura #dupa intarirea betonului3.

Principalele &et'de de tratare=pr'tectie sunt9

- mentinerea in cofra9e(- acoperirea cu materiale de protectie, mentinute in stare umeda(- stropirea periodica cu apa.


55/87

$$

Protectia betonului se va realiza cu diferite materiale #prelate, strat de nisip, rogo9ini3.aterialul de protectie trebuie mentinut permanent in stare umeda.

Stropirea cu apa va incepe dupa ÷ 1 ore de la turnare, in functie de tipul de cimentutilizat si temperatura mediului, dar imediat ce betonul este suficient de intarit pentru ca prin

aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment.

Stropirea se va repeta la intervale de ÷ % ore in asa fel incat suprafata sa se mentinapermanent umeda. Se va folosi apa care indeplineste conditiile de calitate similare cuconditiile de la apa de amestecare.

Pe timp uscat @i c?lduros,suprafe>ele libere ale betonului vor fi stropite de cel pu>in dou?ori pe zi, dup? ce Bn prealabil se acoper? cu rogo9ini sau cu un strat de rumegu@ #nisip3 de 5-+ cm pentru a men>ine umiditatea.

Adarea se va face prin pulverizarea apei, astfel ca betonul s? nu fie sp?lat Bnainte de ase Bnt?ri suficient.

Stropirea betonului se va face cel pu>in timp de / - 1+ zile.

Pr'te(area !et'nului pe ti&p ri*ur's se %a reali"a prin9

- Conservarea c?ldurii acumulate prin Bnc?lzirea materialelor componente @i

p?strarea c?ldurii exotermice, prin acoperirea betonului cu materiale termoizolatoare.- =nc?lzirea betonului cu aer cald, abur sau aparate electrice.- urnarea betonului Bn spa>ii mari Bnc?lzite, realizate Bn construc>ii prin Bnc"ideri

par>iale @i folosind pentru rest construc>ia definitiv? gata executat?.- Atilizarea acceleratorilor de priz?.

Lucr?rile de betonare nu se vor Bncepe dac? temperatura exterioar? este sub -$0C, iar Bncazul lucr?rilor Bn curs de execu>ie, beton?rile se vor Bntrerupe, dac? temperatura coboar? la- 100C, cu tendin>a de sc?dere Bn continuare.

=n cazul execut?rii lucr?rilor Bn perioada de timp friguros #intervalul 1$ noiembrie - 1$martie3 se vor lua m?suri ca betonul s? se Bnt?reasc? @i s? ating? rezisten>ele necesare,f?r? s? sufere din cauza Bng"e>ului.

In cazul in care temperatura mediului este mai mica de 4 $°C, nu se va stropi cu apa cise vor aplica materiale sau pelicule de protectie #tip PerrQ, oRa sau eva3. In general, inmomentul in care se obtine o rezistenta a betonului de $ 'mm nu mai este necesaraprotectia. Peliculele de protectie se aplica in conformitate cu reglementarile speciale.

Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii depolietilena, atata timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei deciment.


56/87

$%

Cur?>irea @i prelucrarea suprafe>elor de beton turnat se execut? de obicei Bnainte de Bnt?rirea complet? a betonului, utilizEndu-se ma@ini de finisat, striat @i t?iat rosturi decontrac>ie Bn beton.


57/87

;7C7PKI! LAC;D;ILe speciale, sunt urm?toareleF

7lemente de construc>ii imensiuni elemente !bateri admisibile

StElpi- Bn?l>ime

- dimensiunilesec>iunii

H 5 m5 - % m

% mH $0cm $0cm

± 1% mm± $ mm± $ mm± $ mm± mm

Pere>i- lungime #Bn?l>ime3

- grosime

H 5 m5 - % m % mH 10cm 10cm

± 1% mm

± 0 mm± $ mm± 5 mm± $ mm

*rinzi

- lungime

- dimensiunilesec>iunii

H 5 m

5 - % m % mH $0cm $0cm

± 1% mm

± 0 mm± $ mm± $ mm± mm

Pl?ci- lungime #l?>ime3 - grosime H 5 m5 - % m % mH 10 cm


58/87

10 cm ± 1%mm± 0

mm± $ mm± 5 mm± mm

Se admit urm?toarele defecte Bn ceea ce prive@te aspectul @i integritatea elementelor dinbeton @i beton armatF

- efecte de suprafa>? #pori, segreg?ri superficiale, denivel?ri locale3 avEndadEncimea de maximum 1 cm, cu suprafa>a de maximum +00 cm 'defect, totalitateadefectelor de acest tip fiind imitat? la cel mult 10 din suprafa>a fe>ei elementului pe caresunt situate.


59/87

- efecte Bn stratul de acoperire al arm?turilor #@tirbituri locale, segreg?ri3, avEndadEncimea pEn? la arm?tur? cu lungimea de maxim $ cm , totalitatea defectelor de acesttimp fiind limitat? la maximum $ din lungimea muc"iei respective.

efectele admisibile enumerate nu se Bnscriu Bn procesul verbal care se Bntocme@te laexaminarea elementelor dup? decofrare. ac? elementele respective nu se tencuiesc, elevor fi remediate conform ormativului C+&-/.

In vederea recep>iei se vor face urmatoarele verificariF

a. =nainte de turnarea betonului.

=n scopul evit?rii punerii Bn oper? a unui beton necorespunz?tor, pe betonul proasp?t se vor face urm?toarele determin?riF

Caracteristicile betonului proasp?t Limite de varia>ie admise

Lucrabilitate- tasare minim? 1 - + cm

$ - 1 cm 1 cm

- gradul de compactare mediu

± 1 cm

± cm± 5 cm± 0,$ cm

emperatur?- tmin- tmax

- 10C4 0C

ensitate aparent? ± +0 Rg'mc

Con>inutul de aer inclus ± 1

*ranulozitatea agregatelor con>inute Bn beton # sort 0 -5mm3

- minim- maxim

- 4

b. up? turnarea betonului.


60/87

=n scopul remedierii operative a unor cazuri necorespunz?toare privind rezisten>a lacompresiune a betonului la vErsta de zile, aceasta se determin? ca medie pe fiecareserie de cEte trei cuburi la Laboratorul de Bncerc?ri pentru betoane.

=n cazul Bn care clasa betonului este mai mic? decEt cea prev?zut? Bn proiect, Bn termen de+ ore Laboratorul va comunica rezultatul executantului @i furnizorului de betoane.

=n vederea recep>iei lucr?rilor se vor verificaF


61/87

- 7xisten>a @i con>inutul Proceselor verbale de recep>ie calitativ? privindF cofra9ele,armarea, calitatea betonului.

- Constat?rile consemnate Bn cursul execu>iei de c?tre beneficiar @i proiectant, dec?tre Serviciul e"nic de :erificare al Calit?>ii Lucr?rilor ale executantului, precum @i a altor organe de control

- Confirmarea prin Procese verbale a execut?rii corecte a m?surilor de remedieriprev?zute Bn diferitele documente examinate.

Se va efectua o verificare direct? privindF

- !spectul elementelor de construc>ii dup? decofrare.- imensiunile de ansamblu @i cotele de nivel.- imensiunile diferitelor elemente Bn raport cu prevederile proiectului- Pozi>ia relativ? pe Bntreaga Bn?l>ime a construc>iei a elementelor verticale #stElpi,

pere>i structurali3, @i a golurilor.- =ncadrarea Bn abaterile limit? admisibile conform cu prevederile prezentelor

specifica>ii te"nice.

;77I7;I

Se vor adopta Bn func>ie de amploarea @i natura defec>iunilor, pe baza decizieiproiectantului urm?toarele tipuri de solu>ii pentru remedieri.

- ;ebetonare cu men>inerea arm?turilor.- C"ituire.- !morsare @i completare.- In9ectare.- In9ectare @i placare #consolidare3.

e la caz la caz, proiectantul poate prescrie @i alte solu>ii decE cele men>ionate.

C"ituirea se va face la fisuri Bn grinzi @i stElpi cu desc"iderea maxim? a fisurii de 0,$mm. C"ituirea se va face cu past? de ciment cu adaos de poliacetat de vinil #aracet3 sau cuc"it epoxidic.

!morsarea se va face cu c"it epoxidic sau past? de ciment cu adaos de poliacetat devinil, iar complet?rile se vor face cu mortar epoxidic sau cu mortar @i beton de ciment.Solu>ia cu amorsare @i completare se va adopta pentru goluri Bn sec>iune @i segreg?ri.

In9ect?rile se vor face cu past? de ciment, r?@in? epoxidic? sau c"it.

Solu>ia de in9ectare se va adopta pentru grinzi, stElpi, pere>i structurali @i buiandrugicu fisuri cu desc"iderea maxim? a fisurii de 0,$ - 1 mm.

Solu>ia cu in9ectare @i placare, se va adopta Bn situa>iile de existen>? a unor fisuri cu


62/87

desc"iderea maxim? a fisurilor de 1 - $ mm, la grinzi, stElpi, pere>i structurali @i buiandrugi.In9ectarea cu placare se va face cu c"it epoxidic armat cu >es?tur? din fibr? de sticl?.

La terminarea lucr?rilor, recep>ia final? se va face de o comisie format? dinreprezentatul beneficiarului, executant @i proiectant.

;ezultatele verific?rilor @i eventualele remedieri care trebuie executate se vor consemna Bn registrul de Procese :erbale pentru verificarea calit?>ii lucr?rilor.


63/87

up? efectuarea remedierilor se va face verificarea @i se va Bnc"eia un nou Proces :erbal.

9. Bet'ane turnate prin p'&pare

+PARAGRA7UL SE ADRESEA


64/87

10. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

Controlul calitatii lucrarilor de executie se face avand ca baza Legea 10 privindcalitatea in constructii din 1&&$.


65/87

cu executia, ale expertilor te"nici atestati, precum si ale proprietarilor, administratorilor si aleutilizatorilor constructiilor sunt stipulate in Legea calitatii, ).*. &$'&$ si ).*. /%%'&/.

10.1Pr'cedee de c'ntr'l a calitatii in c'nstructii

Controlul executiei

oate abaterile de la procedurile specificate in ceea ce priveste descarcarea,betonarea, compactarea, tratarea betonului etc., trebuie consemnate si raportateresponsabililor cu executarea lucrarilor.

Procedurile de control al executie, intocmite de executant, vor fi verificate de unorganism autorizat, ca parte a controlului de conformitate.

Controlul ec"ipamentelor, executarii si proprietatilor betonului

a) Controlul calitatii cofra9elor b) Controlul calitatii armaturilor

!rmaturile vor fi verificate conform Specificatiei te"nice privind cerinte si criterii deperformanta pentru oteluri utilizate in constructii.

Pentru fiecare cantitate si sortiment aprovizionat, operatia de control va consta inF10.1.1.1 examinarea documentelor de certificare a calitatii

si compararea datelor inscrise in certificat cucerintele reglementate pentru produs(

10.1.1.2 examinarea aspectului(10.1.1.3 verificarea prin indoire la rece(10.1.1.4 verificarea caracteristicilor mecanice #rezistenta

la rupere, limita de curgere, alungirea larupere3.

Controlul inainte de punerea in opera a betonului

Inainte de punerea in opera a betonului, inspectiile trebuie sa aiba in vedere urmatoareleaspecte esentialeF

10.1.1.5 geometria cofra9ului si pozitionarea armaturii(10.1.1.6 inlaturarea impuritatilor si substantelor de orice

natura de pe suprafata cofra9elor in contact cubetonul(

10.1.1.7 stabilitatea cofra9elor(10.1.1.8 integritatea cofra9elor, pentru a impiedica scurgerea

pastei de ciment(10.1.1.9 tratarea suprafetei cofra9elor(10.1.1.10 curatirea armaturilor de impuritati si substante care ar

putea slabi aderenta(10.1.1.11 dimensiunea distantierilor(10.1.1.12 conditiile necesare unui transport eficient, masurile


66/87

de compactare si tratare functie de consistentaspecificata a betonului(

10.1.1.13 rezultatele si concluziile verificarilor efectuate pana laaceasta faza(

10.1.1.14 asigurarea unui personal instruit(10.1.1.15 asigurarea unor

masuri pentru

situatii

accidentale.

Controlul in

timpul

compactarii si

tratarii betonului

In timpul acestor operatii, inspectia trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecteesentialeF

10.1.1.16 mentinerea omogenitatii betonului in timpul punerii inopera(

10.1.1.17 distributia uniforma a betonului in cofra9(10.1.1.18 compactarea uniforma si evitarea segregarii in timpul

compactarii(


67/87

10.1.1.19 inaltimea maxima de cadere a betonului(10.1.1.20 viteza de turnare(10.1.1.21 durata intre etapele de descarcare si turnarea

betonului(10.1.1.22 masuri speciale in cazul turnarii in conditii de vreme

rece sau calduroasa(10.1.1.23 masuri speciale in cazul rosturilor de lucru(10.1.1.24 tratarea rosturilor inainte de turnare(10.1.1.25 metode de tratare si durata tratarii betonului in

functie de conditiile atmosferice si evolutiarezistentei(

10.1.1.26 evitarea unor eventuale deteriorari ce pot apare caurmare a unor socuri sau vibratii asupra betonuluiproaspat.

Criterii de conformitate

:erificarea indeplinirii nivelelor de performanta prin aplicarea criteriilor deconformitate trebuie sa se faca de catre producatorii de beton, executanti si'sau princontrolul exterior'de conformitate.

In cazul in care rezultatele determinarilor nu indeplinesc conditiile de conformitate, nuau fost efectuate determinari, in cazul unor defecte de executie, sau in cazul in care existadubii cu privire la realizarea rezistentei, trebuie efectuate incercari suplimentare #prelevaride carote, incercari nedistructive prin metoda nedistructiva combinata #sclerometrul Sc"midt4 ultrasunete3, in conformitate cu prevederile ormativului pentru incercarea betonului prin

metode nedistructive, indicativ C % 6 $, partea a III-a, pag. 5.aca rezultatele obtinute pentru anumite elemente structurale in urma aplicarii

metodei nedistructive combinate nu sunt concludente, se vor efectua verificari suplimentareconstand in extrageri de carote din aceste elemente, in locurile indicate de proiectant. Insituatia in care rezultatele verificarilor suplimentare #obtinute in urma incercarilor lacompresiune pe carote3, betonul pus in opera nu indeplineste conditiile prevazute conformreglementarilor te"nice in vigoare, proiectantul va decide expertizarea lucrarii, cu luarea demasuri privind refacerea sau consolidarea elementelor necorespunzatoare.

Se vor avea in vedere prevederile normativelor C $+'1 si C%'$.

!7O! III.

DE7ECTE ADMISIBILE

armatF

Sunt admise urmatoarele defecte privind aspectul elementelor din beton si beton

- defecte de suprafata #pori, segregari, denivelari3 avand adancimea de maximum 1cm si suprafata de maximum +00 cm, iar totalitatea defectelor de acest tip fiindlimitata la maximum 10 din suprafata fetei elementului pe care sunt situate(


68/87

- defecte in stratul de acoperire al armaturilor #stirbiri locale, segregari3 cu adancimeamai mica decat grosimea stratului de acoperire , iar totalitatea defectelor de acest tipfiind limitata la maximum $ din lungimea muc"iei respective.

efectele care se incadreaza in limitele mentionate mai sus pot sa nu se inscrie inprocesul verbal care se intocmeste, dar vor fi in mod obligatoriu remediate conform

ormativului C1+&'/, pana la receptionarea lucrarii.efectele care depasesc limitele de mai sus, se inscriu in procesul verbal care se

intocmeste la examinarea elementelor dupa decofrare si vor fi remediate conform solutiilor stabilite de proiectant si'sau expert.


69/87

!7O! I:..

PROCEDEE DE VIBRARE MECANICA

Pe santier este

'!li*at'riusa e#iste %i!rat'are

de interi'r +per%i!rat'are. si &asa %i!ranta)

1) Compactarea mecanica prin vibrare poate fi realizata prin urmatoareleprocedeeF

• :ibrare interna folosind vibratoare de interior #pervibratoare3(• :ibrare externa cu a9utorul vibratoarelor de cofra9(• :ibrare de suprafata cu a9utorul vibratoarelor placa sau a riglelor

vibrante.2) :ibrarea interna este principalul procedeu de compactare a betonului.3) !legerea tipului de vibrator se va face functie de dimensiunile elementului si

de posibilitatile de introducere a capului vibrator #butelia3 printre barele dearmatura.

4) Consistenta betoanelor compactate prin vibrare interna depinde de formaelementului si desimea armaturilor.

5) urata de vibrare optima se situeaza intre minim $ sec. si 50 sec., in functiede tasarea betonului si tipul de vibrator utilizat.

6) Semnele dupa care se recunoaste ca vibrarea s-a terminat sunt urmatoareleF•

2etonul nu se mai taseaza(• Suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa(• Inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului.

7) istanta intre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de maxim 1,0 m, reducandu-se in functie de caracteristicile sectiunii sidesimea armaturii.

8) *rosimea stratului de beton supus vibrarii se recomanda sa nu depaseasca din lungimea capului vibrator #buteliei3( la compactarea unui nou strat, buteliatrebuie sa patrunda #$0 ÷ 1$0 mm3 in stratul compactat anterior.

9) :ibrarea externa este indicata la executarea elementelor prefabricate sau in

cazul elementelor turnate monolit, de grosimi reduse si cu armaturi dese, saucare nu pot fi compactate prin vibrare interna. In zonele in care este posibil, sepot folosi suplimentar si vibratoare de interior.

10) In cazul elementelor compactate cu a9utorul vibratoarelor de exterior, se vor lua masuri constructive speciale prin marirea rigiditatii cofra9elor si prinprevederea in masura in care este posibil, de legaturi elastice intre cofra9e sielementele de sustinere si rezemare.

11)Consistenta betoanelor compactate prin vibrare externa se recomanda sa fiecu tasare minima $0 mm.

12):ibrarea de suprafata se va utiliza la compactarea placilor cu grosimea de

maxim 00 mm.13)Consistenta betoanelor compactate prin vibrarea de suprafata se recomanda

sa fie cu tasare de minim 0 mm.14)Se recomanda ca durata vibrarii sa fie de 50 ÷ %0 sec. impul optim de vibrare


70/87

se va stabili prin determinari de proba efectuate in opera la prima sar9a debeton ce se compacteaza.

15)*rosimea stratului de beton turnat #inainte de compactare3 trebuie sa fie de1,1 ÷ 1,5$ ori mai mare decat grosimea finala a stratului compactat, in functiede consistenta betonului. In cazul determinarilor de proba se stabileste si


71/87

rosimea stratului de beton necesara pentru realizarea grosimii finite aelementului.

16)istanta dintre doua pozitii succesive de lucru ale placilor vibrante trebuie safie astfel stabilita incat sa fie asigurata suprapunerea de minim $0 mm inraport cu pozitia precedenta.

!7O! :I..

CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE EXECUTIE

Pe @antier este i&peri's necesar s? e#iste un la!'rat'r de *radul 5 +La!'rat'r de unitate.$ c'&plet d'tat cu aparatur ? @i ec,ipa&ente cu per'r&an>e la ni%elulre*le&ent?ril'r @i standardel'r :n %i*'are @i s? unc>i'ne"e c'n'r& >Pr'ceduriipri%ind aut'ri"area la!'rat'arel'r de :ncerc?ri :n c'nstruc>ii? si a >Directi%ei din 2aprilie /@@5?)

1. In cazul in care loturile de materiale aprovizionate #otel-beton, ciment, agregate,adaosuri, aditivi3 nu indeplinesc conditiile de calitate, se va interzice utilizarea lor si se vainstiinta producatorul.

2. Gazele procesului de executie a lucrarilor de beton si beton armat constituie inma9oritate lucrari care devin ascunse, astfel incit verificarea calitatii acestora trebuie sa fieconsemnata in ;egistrul de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devinascunse, inc"eiate intre reprezentantul investitorului si executant #Proces verbal de receptiecalitativa3. In cazul fazelor determinante este obligatorie paricipareaF beneficiarului,proiectantului, executantului si a inspectiei in constructii, care in functie de rezultatulcontrolului va autoriza sau nu continuarea lucrarilor. u se admite trecerea la o noua fazade executie inainte de inc"eierea procesului verbal referitor la faza precedenta, dacaaceasta urmeaza

h.caiet Sarcini Beton Modif112

Documents