From: COLONAD PROEX
Beneficiar :
YASMIN RESIDENTIAL COMPLEX
Proiect 11/2006 , Faza: D.E.CAIET DE SARCINI
pentru lucrri la structura de rezisten
CAPITOLUL 1
DATE GENERALE
1.0. DISPOZIII GENERALE
1.1. STANDARDE, NORMATIVE I INSTRUCIUNI TEHNICE DE REFERIN
1.2. MSURI N PERIOADA PREMERGTOARE NCEPERII EXECUIEI
CAPITOLUL 2
SPTUR, UMPLUTURI, CARACTERISTICI SISTEM DE FUNDARE
2.1. STANDARDE I NORMATIVE DE REFERIN
2.2. PREVEDERI GENERALE
2.3. EXECUIA LUCRRILOR
2.4. PROTECIA LUCRRILOR
2.5. TOLERANE ADMISE
2.6. REALIZAREA UMPLUTURILOR
2.7. SISTEMUL DE FUNDARE
2.8. VERIFICAREA N VEDEREA RECEPIEI
CAPITOLUL 3
BETOANE
3.1. STANDARDE, NORMATIVE I INSTRUCIUNI TEHNICE DE REFERIN
3.2. REGULI GENERALE DE BETONARE
3.3. COMPACTAREA BETONULUI
3.4. ROSTURI DE TURNARE I TRATAREA BETONULUI DUP TURNARE
3.5. DECOFRAREA
3.6. CONTROLUL CALITII LUCRRILOR DE BETON ARMAT
3.7. ABATERI I DEFECTE ADMISIBILE PENTRU ELEMENTE DE BETON
ARMAT
CAPITOLUL 4
COFRAJE I SUSINERILE LOR
4.1. STANDARDE I NORMATIVE DE REFERIN
4.2. PREVEDERI GENERALE
4.3. CONDIII DE MONTAJ
4.4. CONDIII DE EXPLOATARE
4.5. ABATERI, TOLERANE I VERIFICRI LA COFRAJ
4.6. CONTROLUL SI RECEPIA LUCRRILOR DE COFRAJ
CAPITOLUL 5
ARMTURI DIN OEL BETON
5.1. MATERIALE FOLOSITE
5.2. APROVIZIONARE I LIVRARE
5.3. CONTROLUL CALITII ARMTURILOR DIN OEL-BETON
5.4. FASONAREA BARELOR
5.5. MONTAREA ARMTURILOR
5.6. TOLERANE DE EXECUIE
5.7. REGULI CONSTRUCTIVE
5.8. STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON
5.9. NNDIREA I SUPRAPUNEREA BARELOR
5.10. CONDIIILE DE RECEPIE A ARMTURILOR
CAPITOLUL 6
ZIDRII
6.1. STANDARDE I NORMATIVE TEHNICE DE REFERIN
6.2. PREVEDERI GENERALE
6.3. MATERIALE FOLOSITE LA EXECUTAREA ZIDRIILOR
6.4. ALCTUIREA ZIDRIILOR
6.5. TEHNOLOGIA DE EXECUIE A ZIDRIILOR
6.6. VERIFICAREA CALITII LUCRRILOR DE ZIDRIE
6.7. DEFECTE ADMISE
6.8. PEREI DE COMPARTIMENTARE SOLUIE UOAR
CAPITOLUL 7
PREVEDERI GENERALE
7.1 .SOLUII I TEHNOLOGII DE EXECUIE PENTRU FUNDAII I
INFRASTRUCTUR
7.2. STANDARDE I NORMATIVE TEHNICE DE REFERIN PREVEDERI
GENERALE
7.3. EXECUIA FUNDAIILOR I INFRASTRUCTURII
7.4. VERIFICAREA CALITII I RECEPIA LUCRRILOR
CAPITOLUL 8
DEMOLRI
8.1. STANDARDE I NORMATIVE TEHNICE DE REFERIN
8.2. PREVEDERI GENERALE
8.3. DEMOLAREA ZIDURILOR
8.4. DEMOLAREA ELEMENTELOR ORIZONTALE
CAPITOLUL 9
CONSTRUCII METALICE
9.1. GENERALITATI
9.2. MATERIALE
9.3. EXECUIA
9.4. TRANSPORT
9.5. MONTAJ
9.6. CONDIII DE EXPLOATARE
CAPITOLUL 10
DESFASURAREA LUCRRILOR DE EXECUIE PE TIMP FRIGUROS
10.1. GENERALITATI
10.2. LUCRRI DE BETONARE
10.3. EXECUIA SUDURILOR
10.4. EXECUIA SPATURILOR, UMPLUTURILOR SI FUNDAIILOR10.5.
LUCRARI DE HIDROIZOLATII
10.6. LUCRARI DE ZIDRIECAPITOLUL 11
PROCEDURI PENTRU CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE EXECUTIE
11.1. CONTROLUL CALITATII ARMATURILOR
11.2. CONTROLUL CALITATII MONTAJULUI ARMATURILOR
11.3. TRANSPORTUL SI PUNEREA IN OPERA A BETONULUI
11.4. PREGATIREA TURNARII BETONULUI
11.5. REGULI GENERALE DE BETONARE
CAPITOLUL 12
ABATERI SI DEFECTE ADMISIBILE PENTRU LUCRARILE
DE BETON ARMAT SI ZIDARII
CAPITOLUL 13
URMRIREA COMPORTRII N TIMP A CONSTRUCIEI
13.1. GENERALITATI
13.2. ORGANIZARE SI CONTINUT13.3. INFRASTRUCTURA13.4.
SUPRASTRUCTURA13.5. ELEMENTE NESTRUCTURALE13.6. INSTALATII
13.7. CONCLUZII
CAPITOLUL 1: DATE GENERALE
1.0.1. Prevederile din CAIETUL DE SARCINI pentru lucrrile de
structur se refer la condiiile de calitate pe care trebuie s le
ndeplineasc materialele de construcii utilizate, tehnologia de
punere n oper a acestor materiale, n vederea realizarii exigenei de
calitate privind rezistena i stabilitatea la solicitri statice si
dinamice, inclusiv cele seismice.
1.0.2. De asemenea caietul de sarcini cuprinde indicaii generale
i prevederi referitoare la tehnologia de execuie.
1.0.3. Antreprenorul general este cel care va stabili tehnologia
de execuie la faza DDE, tinnd cont de cerinele beneficiarului i de
observaiile verificatorilor tehnici i experilor tehnici
1.0.4. Antreprenorul general va urmri ca prin soluiile
tehnologice alese la faza DDE s satisfac exigenele calitative ale
proiectului.
1.0.5. Constructorul va ntocmi pentru fiecare operaie fie
tehnologice.
1.1. STANDARDE, NORMATIVE I INSTRUCIUNI TEHNICE DE REFERIN
n scopul executrii corespunztoare a lucrrilor de construcii
prevzute n acest proiect este necesar ca executantul si
beneficiarul s cunoasc i s respecte n procesul de execuie aceleai
acte normative pe care proiectantul le-a folosit n elaborarea
documentaiei, i anume:
A. Reglementri cu caracter general
A1. Legea nr.10/1995 - cu privire la asigurarea durabilitaii,
sigurantei n exploatare, funcionare i a calitaii in construcii.
A2. STAS 10107/0-1990 - Calculul si alctuirea elementelor de
beton, beton armat i precomprimat
A3. STAS 10101/1-1991 Aciuni n construcii. Greuti tehnice i
nccri permanente
A4. STAS 10101/2A1-1991 Incrcri datorate procesului de
exploatare
A5. STAS 101071/1-1991 Calculul i alctuirea planeelor de beton
armat
A6. STAS 3300/1-1981 Teren de fundare. Principii generale de
calcul
A7. STAS 3300/2-1981 Calculul terenului de fundare n cazul
fundrii directe
A8. STAS 10109/1-1982 Lucrri de zidrie
A9 Normativul P100/2006 - pentru proiectarea antiseismic a
construciilor de locuine, social culturale, industriale si
agrozootehnice.
A10 Normativul NP112/2004 Proiectarea i executarea fundaiilor
directe la construcii
A11. Normativul P2/1985- Alctuirea, calculul si executarea
structurilor din zidrie
A12. Normativul NP 007/1997 - Cod de proiectare pentru structuri
n cadre de beton armat
A13. Normativul NP 005/1996 Cod pentru alctuirea i calculul
elementelor de construcie din lemn
A14. Normativul NP 019/1997 Ghid pentru calculul la stri limit a
elementelor structurale din lemn
A15. Normativul CR 2-1-1.1.-2005- Cod de proiectare a
constructiilor cu pereti structurali
B. Reglementri privind execuia lucrrilor de fundaii
B1. Normativul NP012/2004- privind proiectarea i executarea
lucrrilor de fundaii directe la construcii
B2. Indrumtor C83/1975 - privind executarea trasrii in
construcii
B3. Normativul P7/1992 privind proiectarea, executarea i
exploatarea construciilor fundate pe terenuri sensibile la
umezire
C. Reglementri privind executarea lucrrilor din beton si beton
armat, zidrii, tencuieli i placaje
C1. Normativul NE 012/1999 - privind executarea lucrrilor de
beton, beton armat i beton precomprimat
C2. Normativul P59/1986 - privind proiectarea si folosirea
armrii cu plase sudate a elementelor de beton
C3. Normativul C16/1984 - privind executarea lucrrilor de
construcii pe timp friguros
C4. Normativul C17/1982 privind compoziia i prepararea
mortarelor de zidrie i tencuial
C5. Normativul C11/1974 - instruciuni tehnice privind alctuirea
si folosirea n construcii a panourilor de placaj pentru cofraje
C6. Normativul C18/1983 privind executarea tehnologiilor
umede
D. Reglementari privind lucrrile de demolare
D1. Ghidul GE 0 10/97 - privind execuia lucrrilor de demolare a
elementelor de beton, beton armat i roci prin efectul de pan
D2. Ghidul GE 0 22/97 - privind execuia lucrrilor de demolare a
elementelor de construcie de beton armat
D3. Reglementri privind verificarea calitii i recepia lucrrilor
de construcii
D4. Normativul C56/1985 - privind verificarea calitaii si
recepia lucrrilor de construcii
D5. Normativul C167/1977 - privind cuprinsul i modul de
ntocmire, completare i pstrare a crii tehnice a construciilor
D6. Normativul P130/1999 - privind norme metodologice de urmrire
a comportrii construciilor, inclusiv supravegherea curent a strii
tehnice a acestora
E. Normative privind protecia muncii, sanitar si contra
incendiilor
E1. -Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii
aprobat M.L.P.A.T . 9/N/15.03.1993 care nlocuiete Norme republicane
de protecia muncii
E2. -Norme generale de protecie mpotriva incendiilor la
proiectarea i realizarea construciilor i instalaiilor aprobat prin
Decret 290/16.0801977
E3 -Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor aprobat
M.L.P.A.T . 7/N/03.03.1993
1.2 MSURI IN PERIOADA PREMERGTOARE NCEPERII EXECUIEI
Beneficiarul lucrarii va asigura documentaia complet a
proiectului n numrul de exemplare legal i rezolvarea operativ a
tuturor sesizrilor proiectantului i executantului pe linia
respectarii tuturor obligaiilor ce-i revin, conform legii.
1.2.1. La primirea documentaiei tehnice pe antier eful
antierului va asigura cunoaterea proiectului n vederea aplicrii pe
teren de ctre toi factorii care intervin n execuie, cernd n mod
obligatoriu sprijinul proiectantului - de a prezenta proiectul si
condiiile de calitate necesare executrii corecte a lucrrilor, la
toate specialitile - ncheindu-se un proces verbal ntre beneficiar,
executant i proiectant.
1.2.2. Se va stabili programul calendaristic pentru verificarea
i recepia calitativ a fazelor determinante de la care execuia nu
mai poate continua fr aceasta recepionare:
- terenul de fundaie;
- fundaiile;
- structura nainte de finisaje.
1.2.3. Lucrarile de terasamente nu se vor ncepe nainte de
efectuarea operaiei de predare-primire a amplasamentului trasrilor
reperelor, consemnate intr-un proces verbal ncheiat de delegaii
beneficiarului, proiectantului i executantului.
1.2.4. n mod obligatoriu la punctul de lucru se va afla un
exemplar din Codului de practic pentru executarea lucrarilor de
beton, beton armat i beton precomprimat NE 012/99, un exemplar din
prezentele msuri, precum i registrul de procese verbale de lucrri
ascunse, condica betoanelor turnate i condica de dispoziii de
antier.
1.2.5. La terminarea execuiei, se va ntocmi Cartea Construciei
potrivit prevederilor din Legea nr.10/1980 i n conformitate cu
Normativul C167/1977 privind cuprinsul i modul de ntocmire,
completarea i pstrare a Carii Tehnice a construciei.
CAPITOLUL 2 : SPTUR
2.1. STANDARDE I NORMATIVE TEHNICE DE REFERINA
P 10/1986 - Proiectarea i executarea lucrrilor de fundaii
directe la construcii
C 56/1985 - Normativ pentru verificarea calitii i recepia
lucrrilor de construcii
C 83/1975 - privind executarea trasrii n construcii
P7/1992 privind proiectarea, executarea i exploatarea
construciilor fundate pe terenuri sensibile la umezire.
2.2. PREVEDERI GENERALE
2.2.1. Orice lucrare de terasamente va fi nceput dup efectuarea
operaiei de predare - primire a amplasamentului i a trasrii
reperelor de cota +0.00 m, consemnate ntr-un proces-verbal ncheiat
ntre beneficiar, proiectant i constructor.
2.2.2. Avnd n vedere condiiile specifice amplasamentului,
lucrrile de sptur se vor executa n etape, n corelare cu lucrrile de
realizare a pilotilor .
2.2.3. Att constructiile invecinate existente, ct i incinta vor
fi dotate cu reperi de tasare i martori pentru monitorizarea
permanent a comportrii cldirii existente i a incintei de piloi.
2.2.4. Antreprenorul general este cel care va stabili tehnologia
de execuie la faza DDE, tinnd cont de cerinele beneficiarului i de
observaiile verificatorilor tehnici si expertilor tehnici.
2.2.5. Antreprenorul general va urmri ca prin soluiile
tehnologice alese la faza DDE s satisfac exigenele calitative ale
proiectului. Constructorul va ntocmi pentru fiecare operaie fie
tehnologice.
2.3. EXECUIA LUCRRILOR
2.3.1. Sptura se va executa conform planurilor urmrind ca:
- geometria s fie respectat;
- s se coreleze cu tehnologia de executare a incintei;
- s protejeze lucrrile deja executate (piloi, sprijiniri)
- ndepartarea operativ a tuturor apelor din sptur i, mai ales, a
celor din zona fundaiilor existente.
2.3.2. n cazul n care la cota indicat n proiect nu apare tipul
de teren specificat sau se ntlnete teren alterat se va anunta
imediat proiectantul pentru a se lua msuri n conformitate cu
situaia real
2.3.3. Politura se va executa imediat nainte de turnarea
betoanelor.
2.4. PROTECIA LUCRRILOR
2.4.1. Protejarea mecanic a lucrrilor de sptur se va face prin
incinta de piloi cu sprijiniri metalice, conform proiectelor
respective.
2.4.2. O atenie deosebit se va acorda indepartrii operative a
apelor meteorice si/sau de infiltraie. n acest scop pe toat durata
lucrilor se vor realiza canale de colectare i bae.
2.4.3. Colectarea apelor se va face n zona opus fundaiilor
corpului existent.
2.4.4. Se vor utiliza prelate i folii pentru reducerea la minim
a infiltraiilor.
2.4.5. Apa se va pompa imediat, pe msur ce este colectat n
bae.
2.4.6. Se vor asigura utilaje de pompare autonome (motopompe) i
n numr suficient prevzndu-se i utilaje de rezerv
2.5. TOLERANE ADMISE
Toleranele admise sunt n special cele legate de trasarea
construciei pe teren i sunt date n STAS 9824/1-75.
2.6. REALIZAREA UMPLUTURILORDaca se doreste utilizarea pentru
realizarea umpluturilor a pamanturilor din excavatii aceasta este
posibil numai daca acestea sunt pamanturi argiloase.
Compactarea cu vibromaiul se aplica in scopul obtinerii unui
grad de compactare de minim 98% a terenului la cota de fundare.
Procedeul se utilizeaza la terenuri alcatuite din: nisip fin
prafos, nisip mijlociu aflat in stare afanata, nisip argilos, nisip
argilos-prafos, umpluturi neomogene, loessuri umezite, etc.
In cazul in care nu se pot recolta probe netulburate pentru
determinarea porozitatii si gradului de compactare, acestea se vor
determina pe baza valorilor medii ale rezistentelor la penetrare,
conform Instructiunilor tehnice pentru executarea incercarii de
penetrare statica si intrepretarea rezultatelor in vederea
stabilirii conditiilor de fundare a constructiilorindicativ C 159
73.
Pentru pamanturile necoezive se recomanda utilizarea penetrarii
dinamice cu con conform instructiuniilor tehnice C 176-84.
Prin sondaje de penetrare statica se determina valorile
rezistentei la penetrare pe con (Rp) in terenul de fundare
compactat cu vibromaiul, pe toata grosimea lui, in aceleasi
conditii ca si penetrarea dinamica.
Executarea sondajelor de penetrare statica se face conform STAS
1242/6-76 Terenul de fundare. Cercetarea terenului prin penetrare
satatica si Instructiunilor tehnice pentru executarea incercarii de
penetrare statica si intrepretarea rezultatelor in vederea
stabilirii conditiilor de fundare a constructiilorindicativ C 159
73.
Verificarea densitatii terenului imbunatatit in stare uscata
(d), se face conform STAS 1915/3-76, pe probe de pamant prelevate
cu stanta. Pentru aceasta se executa sondaje deschise cu
dimeniunile in plan de 0,8x1,00 m si cu adancimea egala cu cel
putin 2 m de la cota de fundare. Pentru o suprafata de 300 mp este
necesar sa se execute cel putin un sondaj deschis. Probele se
preleva din 25x25 cm. Dupa prelevarea probelor, sondajul se astupa
prin straturi sucesive de 25 cm compactate cu maiul manual.
Pe baza valorilor obtinute pentru (d) se intocmesc diagramele de
variatie in adancime ale acestei marimi, care impreuna cu
diagramele de penetrare statica si dinamica vor servi la
interpretarea rezultatelor.
La receptionarea lucrarilor se vor respecta prevederile generale
din Normativul pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru
realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale,
indivativ C 169 83.
ATENTIE : Unitatea executanta va adopta normele de protectie a
muncii la conditiile specifice fiecarei lucrari, in concordanta cu
legislatia in vigoare.
2.7. SISTEMUL DE FUNDARE
Blocurile inalte sunt fundate pe un radier general de 100 cm
grosime, avand pe contur o banda adancita cu 20 cm grosime (1.20m
inaltime) si in zona diafragmelor centrale o suprafata adancita cu
40 cm grosime ( 1,40m inaltime).
In zona bateriei de lifturi radierul este coborat cu 1.40 m.
Parcajele - sistemul de fundare adoptat este cu fundatii izolate
(2.00 x 10.00 si 2.00 x 8.00 m) sub peretii de 8.00 m si 6.00 m
lungime.
Peretii de beton armat de pe contur au o fundatie continua de
1.30 x 1.00 m. Fundatiile sunt legate intre ele cu o placa de
fundaie din beton armat de 30 cm grosime.
Intre radierele blocurilor si placa de fundaie a parcajelor se
va realiza un rost de turnare, parcajul executandu-se ulterior.
Pardoseala parcajului de 30 cm grosime, va avea in jurul
blocurilor un guler de 50 x 60cm rezemat pe o banda de beton simplu
de 70 cm grosime astfel incat cota de fundare sa fie aceeasi.
2.8. VERIFICAREA N VEDEREA RECEPIEI
La terminarea lucrrilor de sptur pentru fundaii se vor verifica
pentru fiecare obiectiv n parte dimensiunile i cotele de nivel
realizate; este interzis execuia fundaiilor nainte de a se face
coreciile necesare. Conform cerinelor nscrise pe planuri nu se va
trece la executarea betoanelor de egalizare dect dup verificarea
terenului de fundare de ctre proiectant i geotehnician
CAPITOLUL 3: BETOANE
3.1. STANDARDE, NORMATIVE I INSTRUCIUNI TEHNICE DE REFERIN
3.1.1. Normativul NE 012/99 privind executarea lucrrilor de
beton i beton armat
3.1.2. Normativul C16/1984 - privind executarea lucrrilor de
construcii pe timp friguros
3.2. MATERIALE FOLOSITE. REGULI GENERALE DE BETONARE
3.2.1.1. Se vor folosi betoane de calitat superioar, cu
caracteristici adecvate fiecruie element de beton n parte.
Calitatea materialelor folosite este specificata in proiect.
3.2.1.2 Antreprenorul general este cel care va stabili
tehnologia de execuie a lucrilor de betoane la faza DDE, tinnd cont
de cerinele beneficiarului i de observaiile verificatorilor
tehnici.
3.2.1.3. Antreprenorul general va urmri ca prin soluiile
tehnologice alese la faza DDE s satisfac exigenele calitative ale
proiectului. Constructorul va ntocmi pentru fiecare operaie de
betonare fie tehnologice.
3.2.2. Betonarea va fi condus de eful punctului de lucru. Acesta
va fi permanent la punctul de turnare i va supraveghea respectarea
strict a prevederilor fiei tehnologice i a Normativului NE
012/99.
3.2.3. Betonul trebuie s fie pus n lucrare n maxim 15 minute de
la aducerea lui la locul de turnare. Se admite un interval de timp
de maxim 30 de minute numai n cazul n care durata transportului
este mai mic de o ora.
3.2.4. La turnarea betonului trebuie respectate urmtoarele
reguli generale:
3.2.4.1. Cofrajele de lemn, betonul vechi care vor veni n
contact cu betonul proaspat, vor fi udate cu ap cu 2....3 ore
nainte i imediat nainte de turnarea betonului, iar apa ramas n
denivelri va fi nlturat. Suprafeele betoanelor turnate anterior se
vor pregti n vederea turnrii.
3.2.4.2. Din mijlocul de transport, descrcarea betonului se va
face direct n cofraj sau n bene, pompe, jgheaburi sau alte mijloace
locale de transport etane pentru a nu se pierde laptele de
ciment.
3.2.4.3. Daca betonul adus la locul de punere n oper nu se
ncadreaza n limitele de lucrabilitate prevazute sau prezint
neomogeniti, este interzis punerea lui n lucrare.
3.2.4.4. nlimea de cdere liber la turnarea betonului nu trebuie
s fie mai mare 1,5 m.
3.2.4.5. Betonarea elementelor cofrate pe nlimi mai mari de 3.0
m se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui
furtun sau tub ( alctuit din tronsoane de form tronconic ) avnd
captul inferior situat la maxim 1,5 m de zona care se betoneaz.
3.2.4.6. Betonul trebuie sa fie rspandit uniform n lungul
elementului, urmrindu-se realizarea de straturi orizontale de maxim
50 cm nalime i turnarea noului strat nainte de nceperea prizei i
compactarea betonului din stratul anterior.
3.2.4.7. Nu este permis ciocnirea sau scuturarea armturii n
timpul betonrii i nici aezarea vibratorului pe armturi.
3.2.4.8. n zonele cu armturi dese se va urmri cu toat atenia
umplerea complet a seciunii, prin ndesarea lateral cu ipci i
vergele de oel, concomitent cu vibrarea lui. n cazul cnd aceste
msuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitai de acces lateral
al betonului prin spaii care s permit i introducerea
vibratorului.
3.2.4.9. Se va urmri meninerea poziiei iniiale a cofrajelor si
susinerilor acestora, lundu-se msuri operative de remediere n cazul
constatrii unor deplasri.
3.2.4.10. Se vor lua msuri pentru a se evita deformarea sau
deplasarea armturilor faa de poziia prevazut n proiect prin
rigidizarea lor i legarea de elemente fixe, ndeosebi pentru
armturile dispuse la partea superioar a placilor in consol. Daca
totui se produc asemenea defecte, ele vor fi corectate n timpul
turnrii.
3.2.4.11. Se va urmri cu atenie nglobarea complet n beton a
armturilor, respectndu-se grosimea stratului de acoperire n
conformitate cu proiectul (STAS 10107/0 -90 capitolul 6.1.).
3.2.4.12 Mentinerea la poziie a armturilor placilor se face cu
capre din oel beton de care se aftuiesc barele din armarea
plcii.
3.2.4.13. Circulaia muncitorilor i a utilajului de transport n
timpul betonrii se va face pe podine de lucru special amenajate
astfel ncat s nu se modifice poziia armturilor. Se interzice
circulaia pe armturi sau pe betonul proaspt turnat.
3.2.4.14. Betonarea se face continuu pna la rosturile de turnare
prevzute n proiect sau fia tehnologic.
3.2.4.15. Durata maxim admis a ntreruperilor de betonare, pentru
care nu trebuie luate nite msuri speciale la reluarea turnrii, nu
trebuie s depaeasc timpul de ncepere a prizei betonului. n acest
sens durata maxim de la prepararea betonului pn la punerea n oper
nu va depai 2 ore.
3.2.4.16. n cazul n care s-a produs o ntrerupere a betonrii mai
mare, reluarea turnrii este permis numai dup pregtirea
rosturilor.
3.2.4.17. Instalarea podinelor pentru circulaia lucrtorilor i
mijloacelor de transport pe planeele betonate, precum i depozitarea
pe ele a unor schele, cofraje sau armturi, este permis numai dup 24
de ore de la terminarea betonrii, dac temperatura mediului este de
peste +20 C si respectiv dupa 48 de ore, dac temperatura este sub
+10 C.
3.2.4.18. Furnizorul betonului va avea capacitatea de livrare a
cantitii i calittii betonului necesar pentru respectarea
prevederilor tehnologice referitoare la poziionarea rosturilor de
turnare.
3.2.4.18. Verificrile care se efectueaz sunt precizate n
Normativul NE 012/99.
3.2.4.19. Pentru alte reguli generale se vor respecta cele
impuse de Normativul NE 012/99.
3.2.5. Turnarea betonului de protectie a spturii.
3.2.5.1. Aceasta va ncepe numai dup ce geotehnicianul i
proiectantul au certificat c la cota respectiv de sptur terenul
corespunde din punct de vedere fizico-mecanic.
3.2.5.2. Executantul trebuie s pregteasc pentru turnarea
betonului de protecie strict suprafaa de teren pentru care poate
asigura beton n ziua respectiv.
3.2.5.3. Executantul trebuie s asigure utilajul necesar evacurii
eventualelor ape colectate n ampriza spturii.
3.2.6. Turnarea fundaiilor de beton armat.
3.2.6.l. Turnarea betonului se va face continuu i n straturi de
max. 50 cm grosime. Turnarea unui nou strat de beton se va face
ntr-uninterval de maximum 2 ore.
3.2.6.2. Dac este cazul vor fi prevazute msuri de dirijare a
apelor provenite din precipitaii pentru a nu se acumula n zonele
unde se betoneaz.
3.2.6.3. Pentru alte reguli de turnare a betonului n fundaii se
vor avea n vedere reglementrile prevzute n Normativul NE 012/99
3.2.7. Turnarea betonului pe timp friguros.
3.2.7.1. n condiiile n care temperatura aerului este mai mic sau
egal cu +5 C sau exist posibilitatea ca n interval de 24 ore s scad
sub limita amintit, se recomand ca temperatura betonului proaspt s
fie de 15...20 C.
3.2.7.2. La turnarea betonului pe timp friguros se vor lua
msurile necesare pentru curirea suprafeei de betonare de zpada si
gheaa. Este interzis folosirea clorurii de calciu ca agent de
dezghetare.
3.2.7.3. Dac temperatura supraetei care urmeaz s fie acoperit cu
beton este mai mica de + 50C betonarea nu va ncepe.
3.2.7.4. Pentru alte reglementri privind turnarea betonului pe
timp friguros, se respect prevederile Normativul C 16/84.
3.2.8. Turnarea betonului pe timp clduros.
3.2.8.1. La turnarea betonului pe timp clduros, executantul va
lua msurile necesare protejrii corespunzatoare a betonului mpotriva
efectului evaporrii rapide a apei din beton. Se recomand betonarea
n timpul nopii, dac n cursul zilei se nregistreaza temperaturi mai
mari de +25 C.
3.2.9 Tratarea betonului dup turnare
3.2.9.1. n condiii normale de temperatur betonul va fi inut
permanent umed timp de minim 7 zile acest lucru se va realiza fie
prin stropirea permanent, fie prin acoperirea cu prelate, rogojini
sau pnz de sac meninute permanent umede; stropirea manual
interminent este interzis;
3.2.10. Clasa, lucrabilitatea, granulozitatea agregatelor
utilizate, se coreleaz cu tipul, dimensiunile, armarea i modul de
punere n oper pentru fiecare element executat.
3.2.11. Se vor respecta cerinele din anexele de la sfritul
prezentului caiet de sarcini.
3.2.12. Se vor preleva probe de beton la locul de turnare n
condiiile legislaiei n vigoare.
3.3. COMPACTAREA BETONULUI
3.3.2. Compactarea betonului se face cu vibratoare interne
(pervibratoare) sau vibratoare externe, acolo unde seciunile de
beton sunt mici, precum i cu vibratoare de suprafa.
3.3.2. Se admite compactarea manual (cu maiul, vergele sau ipci,
n paralel cu baterea cofrajelor) n cazul cnd introducerea n beton a
vibratorului nu este posibil din cauza dimensiunilor seciunilor sau
desimii armturilor i nu se poate aplica eficient vibrarea
extern.
3.3.3. Vibrarea
Se pot utiliza urmatoarele procedee de vibrare :
- vibrare intern folosind vibratoare de interior (pervibrator),
vibrarea extern i compactarea manual, unde vibrarea intern nu este
posibil, i vibrarea de suprafa.
- vibrarea trebuie s asigure ntreptrunderea volumelor de beton
vibrate succesiv; durata operaiei s nu duc la segregare iar
lucrabilitatea betonului s fie corelat cu procedeul de turnare i
compactare folosit.
3.4. ROSTURI DE TURNARE I TRATAREA BETONULUI DUP TURNARE
3.4.1. n msura n care este posibil se va reduce la minimum
nimrul rosturilor de lucru organizandu-se execuia astfel nct
betonarea s se fac cu ct mai puine ntreruperi pe nivelul respectiv.
Cnd rosturile de lucru nu pot fi evitate poziia lor trebuie
stabilit prin proiect sau prin fia tehnologic.
3.4.2. La stabilirea poziiei rostului de lucru se vor respeta
urmtoarele reguli:
3.4.2.1. La stlpi se vor prevedea rosturile numai la baz;
3.4.2.2. La grinzi, dac din motive justificate nu se poate evita
ntreruperea, aceasta se va face n regiunea de moment minim (n
general la 1/5 din lumin fa de reazem);
3.4.2.3. n cazul n care grinzile se betoneaz separat rostul de
lucru se lsa la 3....5 cm sub nivelul inferior al plcii;
3.4.2.4. La plci rostul de lucru va fi situat la 1/5...1/3 din
deschiderea plcii;
3.4.2.5. Cnd betonarea la planee se face n direcia grinzilor,
rostul se face n zona cuprins ntre 1/3 i 1/5 din deschiderea
grinzilor ;
3.4.2.6. La diafragme i perei de lungime mare se vor prevede
rosturi verticale pentru evitarea fisurrii din contracie i
limitarea frontului de lucru. Rosturile vor fi realizate din tabla
expandat.
3.4.3. Rosturile de lucru vor fi realizate tnand seama de
urmatoarele reguli:
3.4.3.2. Suprafaa rosturilor de lucru la stlpi i grinzi va fi
perpendicular pe axa acestor, iar la plci i perei perpendicular pe
suprafaa lor; rosturile care nu au fost realizate din tabl expandat
se vor spiui
3.4.3.2. Suprafaa rostului de lucru va fi bine curaat
ndepartndu-se betonul ce nu a fost bine compactat i pojghia de
lapte de ciment;
3.4.4. Rosturile vor fi realizate folosind de preferina tabla
expandat.
3.4.5. Reluarea betonrii se va face la intervalul prevzut n
proiect i dup ndepartarea laptelui de ciment i a eventualului beton
necompactat.
3.4.6. Se va extrage tabla expandat montat n rost.
3.4.7. La rosturile (ntreruperile) de turnare ale fundaiilor se
va asigura un spor de armare longitudinal. Locul acestora i modul
de dispunere a armturii suplimentare fiind stabilit la propunerea
executantului cu acordul proiectantului.
3.4.8. Pentru alte reguli privind tratarea rosturilor de turnare
se vor urmri prescripiile prevazute n normativul NE 012/99
3.4.9. Tratarea betonului dup turnare va asigura meninerea
umiditii betonului timp de 7 zile astfel:
3.4.9.1. Protecia suprafeelor libere se poate face prin
acoperire cu materiale de protecie (prelate, rogojini sau nisip)
imediat ce betonul nu mai ader la suprafaa respectiv.
3.4.9.2. Protecia prin stropire periodic cu ap dup turnare,
imediat ce nu se mai antreneaz laptele de ciment i se poate asigura
o temperatura mai mare de +5 C.
3.5. DECOFRAREA
3.5.1. Prile laterale ale cofrajului se pot ndeprta dup ce
betonul a atins rezistena de minim 25 kgf/cm2.
3.5.2. Cofrajele feelor interioare la plci i grinzi se vor
ndeparta meninnd sau remontnd popii de sigurana, pn cnd rezistena
betonului a atins 85% din clasa betonului.
3.5.3. Nu este permis ndepartarea popilor unui planeu aflat
imediat sub altul care se decofreaz sau se betoneaz.
3.5.4. n termen de maxim 24 de ore de la decofrarea oricrei pari
de construcie se va proceda de ctre conductorul punctului de lucru
i delegatul beneficiarului, la o examinare amanunit a tuturor
elementelor de rezisten ale structurii, ncheindu-se un proces
verbal n care se vor consemna calitatea lucrrilor, precum i
eventualele defecte constatate.
3.5.5. Se interzice efectuarea de remedieri nainte de aceast
verificare.
3.3.6. Orice remediere se face pe baza unei fie tehnologice
nsuite de proiectant.
3.5.5. Termenele minime recomandate pentru decofrarea
elementelor sunt prezentate n tabele n NE 012/99
3.6. CONTROLUL CALITII LUCRRILOR DE BETON ARMAT
3.6.1. Verificarea calitii materialelor componente i a betonului
se va face n conformitate cu prevederile din Normativul NE 012/99i
anume:
3.6.2. Se va verifica ncheierea executrii cofrajelor:
3.6.3. Se va verifica montarea armturilor;
3.6.4. Se va aprecia calitatea betonului pus n lucrare .
3.6.5. Recepia structurii de rezisten se va efectua pe ntreaga
construcie sau pe pri de construcie, avnd la baz examinarea direct
efectuat de ctre beneficiar i executant pe parcursul execuiei
lucrrilor.
3.6.6. Betonul proaspt trebuie s aib lucrabilitatea i tasarea
din proiect. Calitatea betonului livrat de staia de betoane se va
aprecia pe baza analizrii rezultatelor obinute la vrsta de 28 zile
pe probe prelevate la staia de betoane, n conformitate cu
precizrile Normativul NE 012/-99. n urma acestei analizri se
stabilesc eventualele msuri necesare mbuntirii calitaii betonului
care se va produce n continuare.
3.6.7. n cazurile n care rezult o calitate necorespunztoare a
betonului pus n lucrare, proiectantul va analiza i stabilii msurile
ce se impun.
3.7. ABATERI I DEFECTE ADMISIBILE PENTRU ELEMENTE DE BETON
ARMAT
3.7.1. Abaterile fa de dimensiunile cerute ale elementelor de
cofraj, gata confecionate:
-pentru
lungime:............................................................(4
mm)
-pentru
laime:...............................................................(3
mm)
3.7.2. Abaterile faa de dimensiunile din proiect ale cofrajelor
i ale elementelor din beton armat dup decofrare sunt date n
Normativul NE 012/99.
3.7.3. Abaterile fa de dimensiunile din proiect sau prescripii
tehnice pentru armturile elementelor din beton armat sunt date n
Normativul NE 012/99 .
3.7.4. Sunt admise urmtoarele defecte privind aspectul i
integritatea elementelor din beton armat
3.7.4.1. Defecte n stratul de acoperire al armturilor (tirbiri
locale, segregri) avnd adncimea pn la armtur, lungimea de maximum 5
cm, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitat la
maximum 5% din lungimea muchiei respective.
3.7.4.2. Defecte de suprafa (pori, segregri superficiale sau
denivelri locale) avnd adncimea de maxim 1cm, suprafaa maxim
400cm2/defect, iar suprafaa total a tuturor defectelor pe o fa a
elementului pn la 10%.
3.7.5. Defectele care se ncadreaz n limitele menionate la
pct.3.7.4. nu se nscriu n procesul-verbal care se ntocmete la
examinarea elementelor dup decofrare.
3.7.6. Dac elementele n cauz nu se tencuiesc, ele pot fi
remediate conform prevederilor din instruciunile tehnice C149/1986
pe baza unor fie tehnologice nsuste de proiectant.
CAPITOLUL 4 : COFRAJE I SUSINERILE LOR
4.1. STANDARDE I NORMATIVE DE REFERIN
4.1.1. STAS 10265/1975 - Tolerane n construcii. Calitatea
suprafeelor. Termeni i noiuni de baza.
4.1.2. NE 012/1999 - Normativ pentru executarea lucrrilor de
beton i beton armat.
4.1.3. Normativul C11/1974 - instruciuni tehnice privind
alctuirea i folosirea n construcii a panourilor de placaj pentru
cofraje
4.2. PREVEDERI GENERALE
4.1.1. Materialul utilizat la confecionarea confrajului i
grosimea acestuia trebuie s asigure realizarea unei suprafee de
beton plane i de calitatea cerut.
4.2.2. Cofrajele, susinerile i piesele de fixare se vor
dimensiona tnand seama de precizrile date n Normativul NE
012/99
4.2.3. Manipularea, transportul i depozitarea cofrajelor se va
face astfel nct s se evite deformarea lor (umezire, murdrire,
putrezire, ruginire etc.). Este interzis depozitarea cofrajelor
direct pe pamnt sau depozitarea altor materiale pe stivele de
panouri de cofraj.
4.2.4. nainte de nceperea operaiei de montare a cofrajelor se
vor curai i pregti suprafeele de cofraj care vin n contact cu
betonul ce urmeaz a se turna i se va verifica i corecta poziia
armturilor de legatur sau continuitate, precum i a benzilor din
rosturile de lucru.
4.3. CONDIII DE MONTAJ
4.3.2. nainte de nceperea montrii cofrajelor pentru stlpi i
perei se va proceda la:
- verificarea i recepionarea armaturilor montate;
- pregtirea rostului de betonare, respectiv a suprafeei de beton
vechi care urmeaz s vin n contact cu betonul nou, prin spiuire i
suflare cu aer comprimat (atenie ca aerul comprimat s nu conin
stropi de ulei provenii de la un compresor defect) sau spalare cu
jet de ap.
4.3.2. nchiderea cofrajelor pentru stlpi i perei se va face cu
cel mult 24 de ore nainte de betonare i dup acceptarea de ctre
diriginte a modului de pregtire a rostului de betonare.
4.3.3. La montarea cofrajelor se vor respecta urmtoarele
condiii:
- trasarea poziiei n plan conform proiectului;
- asigurarea orizontalitii i verticalitii;
- asigurarea respectrii dimensiunilor seciunilor ce se
betoneaz;
- asigurarea grosimii prevzute prin proiect pentru stratul de
acoperire a armturilor; nu se admit distanieri de lemn
- asamblarea i susinerea provizorie a panourilor;
- ncheierea, legarea i sprijinirea definitiv a cofrajelor;
- poziionarea conform proiectului a golurilor i pieselor
nglobate.
4.4. CONDIII DE EXPLOATARE
4.4.1. Pe parcursul betonrii se va urmri meninerea etaneitii i
poziiei iniiale a cofrajelor, ntrerupndu-se betonarea i adoptndu-se
msuri urgente de remediere n cazul n care acestea se impun.
4.4.2. Dup decofrare, panourile i piesele de susinere sau
sprijinire vor fi curate ndeprtndu-se laptele de ciment sau beton
aderent. Se interzice montarea panourilor care nu sunt curate ( au
pe suprafa lapte de ciment, beton aderent etc).
4.4.3. Pentru reducerea aderenei ntre beton i cofraj i obinerea
unor suprafee de beton corespunzatoare, panourile de cofraj vor fi
unse n prealabil cu substane de decofrare omologate. Agenii de
decofrare trebuie s nu pteze sau degradeze betonul, s nu reacioneze
chimic cu betonul, s se aplice uor, s-i pstreze proprietile
neschimbate n condiiile de execuie a lucrrilor.
4.5. ABATERI, TOLERANE I VERIFICRI LA COFRAJ
4.5.1. Abaterile admisibile sunt cele precizate in Normativul NE
012/99
4.6. CONTROLUL I RECEPIA LUCRRILOR DE COFRAJE
4.6.1. La terminarea executrii cofrajelor se va verifica:
- alctuirea elementelor de susinere i sprijinire;
- nchiderea corect a elementelor cofrajelor i asigurarea
etaneitii necesare;
- dimensiunile n plan i ale seciunilor transversale;
- poziia cofrajelor n raport cu cea a elementelor corespunztoare
situate la nivelurile inferioare.
4.6.2. nainte de turnarea betonului n cofraje se va
verifica:
- corespondena cotelor cofrajelor, att n plan ct i n elevaie cu
cele din proiect;
- orizontalitatea i planeitatea cofrajelor plcilor i
grinzilor;
- verticalitatea cofrajelor stlpilor i pereilor;
- existenta msurilor pentru meninerea formei i stabilitii
cofrajelor i pentru asigurarea etaneitii lor;
- msurile pentru fixarea cofrajelor de elemente de susinere;
- rezistena i stabilitatea elemntelor de susinere, existena i
corecta montare a contravnturilor pe cele doua direcii, corecta
rezemare i fixare a susinerilor, existenta penelor sau a altor
dispozitive de decofrare, a tlpilor pentru repartizarea presiunilor
pe teren etc;
- existena n numr suficient a distanierilor;
- instalarea conform proiectului a pieselor ce vor rmne nglobate
n beton sau care servesc pentru crearea de goluri;
n cazul n care se constat nepotriviri faa de proiect sau se
aprecieaz ca neasigurat rezistena i stabilitatea susinerilor, se
vor adopta msurile corespunzatoare. n urma efecturii verificarilor
i msurilor menionate se va proceda la consemnarea celor constatate
ntr-un proces verbal de lucrri ascunse.
- Dac pn la nceputul betonrii intervin unele evenimente de
natura s modifice situaia constatat se va proceda la o nou
verificare conform prevederilor mentionae i la ncheierea altui
proces-verbal.
4.6.3. n timpul operaiunilor de decofrare se vor respecta
urmatoarele:
-desfurarea operaiei va fi supravegheat direct de ctre conduc
lucrrii;
-susinerile cofrajelor se desfac ncepand din zona centrala a
deschiderii elementelor i continund simetric ctre reazeme;
-slbirea pieselor de fixare ( prese, vinciuri etc) se va face
treptat, fr ocuri;
-decofrarea se va face astfel nct s se evite preluarea brusc a
ncrcrilor din greutatea proprie a elementului ce se decofreaza.
CAPITOLUL 5 : ARMTURI DIN OTEL BETON
5.1. MATERIALE FOLOSITE
Otelurile din beton (OB 37 - otel beton rotund, neted, PC 52 -
otel beton cu rezistente superioare cu profil periodic, plase
sudate pentru beton armat ) trebuie sa respecte conditiile tehnice
prevazute in STAS 438/1,2,3 din 1980.
5.2. APROVIZIONARE SI LIVRARE
5.2.1. Fiecare lot aprovizionat trebuie sa fie insotit de
certificatul de calitate eliberat de producator.
5.2.2. La aprovizionare se va proceda la:
- constatarea existentei certificatului de calitate ;
- verificarea prin indoire la rece ;
- verificarea prin incercare la tractiune cel putin o proba
pentru fiecare lot
5.3. CONTROLUL CALITATII ARMATURILOR DIN OTEL-BETON
5.3.2. Controlul calitatii armaturilor de otel beton se va face
conform prevederilor din Normativul NE 012/99 si anume :
5.4. FASONAREA BARELOR
5.4.1. Fasonarea barelor se va face in stricta conformitate cu
prevederile proiectului si cu prevederile pentru alcatuirea
elementelor din beton armat prevazute in STAS 10107/0-90 capitolul
6.
5.4.2. Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete si
etichetate in asa fel incat sa asigure pastrarea formei si
curateniei lor pana in momentul montarii. Se recomanda montarea si
betonarea armaturilor in maximum 15 zile de la fasonare.
5.4.3. Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si
drepte. In acest sens :
Dupa indepartarea ruginei, reducerea dimensiunilor sectiunii
barei nu trebuie sa depaseasca abaterile limita la diametru
prevazute in Normativul NE 012/99
- Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite trebuie sa fie
indreptat inainte de a se proceda la taiere si fasonare, fara a se
deteriora insa profilul. La intinderea cu troliul lungimea maxima
nu va depasi 1mm/m.
5.4.4. Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri, conform
prevederilor din proiect. In cazul armaturilor netede, avand
diametrul d ciocul se indoaie la 180 grade si portiunea dreapta de
capat de regula minim 5d.In cazul armaturilor cu profil periodic,
ciocul se indoaie la 90 grade si portiunea dreapta de la capat de
regula minim 7d, cu respectarea razelor de curbura.
5.4.5. Barele etrierilor se inchid cu ciocuri la 135 grade,
avand lungimea ciocului de cel putin 10d sau 10 cm , unde d este
diametrul barei etrierului, cu respectarea razelor de curbur.
5.4.6. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10
grade C. Barele cu profil periodic avand diametrul mai mare de 25
mm se vor fasona la cald.
5.5. MONTAREA ARMATURILOR
5.5.1. Montarea se incepe dupa receptionarea calitativa a
cofrajelor.
5.5.2. La montarea armaturilor se vor adopta masuri pentru
asigurarea bunei desfasurari a turnarii si compactarii betonului
;
5.5.3. Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in
proiect, luandu-se masuri care sa asigure mentinerea acesteia in
timpul turnarii betonului ( distantieri, agrafe, capre etc.).
In acest sens se vor prevedea :
- cel putin doi distantieri la fiecare metru patrat de placa sau
de diafragma ;
- cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau
stalp ;
- cel putin un distantier intre randurile de armaturi la fiecare
2 ml de grinda in zona cu armatura pe doua sau mai multe
randuri.
5.5.4. Praznurile si piesele matalice inglobate vor fi fixate
prin puncte de sudura sau legaturi cu sarma, de armatura
elementului sau vor fi fixate de cofraj, astfel incat sa se asigure
mentinerea pozitiei lor in timpul turnarii betonului.
5.5.5. Barele de armare trebuie sa fie legate intre ele, la
intersecii, prin legaturi de sarma neagra (STAS 889-89). Legarea se
face cu sarm neagr moale utilizndu-se doua fire de 1...1,5 mm
diametrul.
5.6. TOLERANTE DE EXECUTIE
Abaterile limita admisibile la fasonarea si montarea armaturilor
sunt indicate in Normativul NE 012/99 si conform prevederilor din
Normativul C56-85 privind verificarea calitatii si receptia
lucrarilor de constructii pentru elementele din beton armat.
5.7. REGULI CONSTRUCTIVE
Prevederile constructive care trebuie sa fie respectate la
armarea elementelor din beton armat sunt indicate in Normativul NE
012/99
5.8. STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON
5.8.1. Pentru asigurarea protectiei armaturii contra coroziunii
si buna conlucrare cu betonul este necesar ca, la elementele din
beton armat, sa se realizeze un strat de acoperire a armaturilor
avand grosimea corespunzatoare prevederilor Normativul NE 012/-99,
STAS 10107/0-90 punctul 6.1.
5.8.2. O atenie sporit se va acorda realizrii acoperirii cu
beton a armturilor de la elementele de beton armat ale rezervorului
de ap.
5.9. INNADIREA I SUPRAPUNEEA BARELOR
5.9.1. Suprapunerea i nnadirea barelor se face in conformitate
cu prevederile proiectului si cu respectarea reglementarilor din
STAS 10107/0-90, capitolul 6.2. i 6.3.
5.10. CONDITIILE DE RECEPTIE ALE ARMATURILOR
La terminarea montarii armaturilor beneficiarul prin
reprezentantul sau va verifica:
- tipul (OB37, PC52), numarul, diametrul, pozitia i forma
armaturilor in diferite sectiuni transversale ale elementelor
structurii
- distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de
fixare ;
- lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care
urmeaza a fi inglobate in elementele ce se toarna ulterior ;
- lungimile de petrecere la innadiri ;
- calitatea sudurilor:
- numarul si calitatea legaturirlor dintre bare ;
- dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul
betonarii ;
- modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton
;
- pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor
inglobate.
CAPITOLUL 6: ZIDARII
6.1. PREVEDERI GENERALE
6.1.1. Elementele de constructii din zidarie se proiecteaza,
executa si se exploateaza n conformitate cu prevederile cuprinse in
standardul STAS 10109/1 -1982 si alte in reglementari legale in
vigoare.
6.1.2. Pe parcursul executarii lucrarilor de zidarie,
executantului ii revin urmatoarele obligatii:
a) respectarea stricta a prevederilor din proiect si din
prezentul capitol
b) obtinerea in prealabil a acordului beneficiarului si
proiectantului pentru :
- folosirea altor materiale decat cele precizate in proiect
- schimbari, alte tehnologiei de executie precizata in prezentul
capitol
6.1.3. Prevederile prezentului capitol pot fi completate,
modificate sau adaptate,de catre proiectant pe parcursul executiei
lucrarilor,comunicandu-se in scris beneficiarului si executantului
noile prevederi.
6.2. STANDARDE SI NORMATIVE TEHNICE DE REFERINTA
Principalele standarde ce trebuiesc respectate sint:
STAS 10104/1983 - Constructii din zidarie.Prevederi fundamentale
pentru calculul elementelor structurale
STAS 10109/1-1982 - Lucrari de zidarie.Calculul si alcatirea
elementelor.
STAS 475/1986 - Caramizi ceramice pline
STAS 5l85/1(2)-1986 - Caramizi si blocuri ceramice cu goluri
verticale.
STAS 6029/1989 - Blocuri mici de beton cu agregare uoare.
STAS 1030/1985 - Mortare obisnuite pentru zidarie si
tencuiala.
C 17/82 - Instruciuni tehnice privind compoziia i prepararea
mortarelor de zidrie i tencuial
STAS 388/1980 - Liani hidraulici. Ciment Portland
STAS 10265/1975 - Tolerante in constructii.Termeni si notiuni de
baza.
P2/41985 - Privind alcatuirea, calculul si exexcutarea
tructurilor din zidarie
6.3. MATERIALE FOLOSITE LA EXECUTAREA ZIDARIILOR
6.3.1. Blocuri pentru zidriei
6.3.1.1. La executarea lucrarilor de zidarie se vor folosi numai
caramizi pline - marca C 100, calitatea A, clasa C1, conform STAS
457 -86 sau caramizi cu goluri verticale marca C 100, calitatea A,
clasa C1 conform STAS 5l85-l-86 si 5l85-2-86.
6.3.1.2. De asemenea, pentru lucrarile de zidarie se vor folosi
blocuri mici din beton celular autoclarizat, sortiment GBN 50, STAS
8036-81.
6.3.2. Mortare
6.3.2.1. Mortarele de zidarie de tipul ciment-var, vor avea
marca 50 notata cu M 50 z. Verificarea, realizarea marcii
mortarului pus in lucrare se face conform STAS 2634-80; rezistenta
minima la compresiune la 28 zile care asigura incadrarea in marca M
50 zeste de 5N/mm2 conform STAS 1030-84.
6.4. ALCATUIREA ZIDARIILOR
6.4.1. Zidariile se executa din blocuri intregi asezate pe lat,
in rinduri orizontale si paralele.
6.4.2. La alcatuirea zidariei, pe linga blocuri intregi se
folosesc si fractiuni de blocuri necesare eserii corecte a
zidariei. Aceste fractiuni se obtin din blocurile intregi prin
taierea cu fierastraul.
6.4.3. Teserea rosturilor verticale se face la fiecare rand,
astfel incat suprapunerea blocurilor din doua rinduri succesive pe
inaltimea zidariei sa se faca pe l/2 sau l/4 din lungimea
blocului.
6.4.4. Rosturile verticale si orizontale vor avea grosimea de 10
mm, si se vor umple complet cu mortar pe toata grosimea zidariei
(atentie la umplerea rosturilor verticale). Abaterile admisibile de
la grosimea rosturilor vor fi de + 2 mm atat pentru cele orizontale
cat si pentru cele verticale.
6.4.5. Ancorarea zidariei de elementele structurale se va face
cu mustati din otel beton conform detaliilor din proiectul de
executie care vor avea lungimea in planul orizontal al rostului de
45-50 cm si vor fi ancorate n beton ca orice armatur.
6.5. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A ZIDARIILOR
6.5.1. Inainte de inceperea lucrarilor de zidarie, se va proceda
la executarea trasarii peretilor pe suprafata planseului pe care
sint amplasati. Trasarea se va face complet, cuprinzand toate
elementele din plan (intranduri, iesinduri, colturi, intersectii,
goluri de usi ) in vederea evitarii modificarilor ( demolarilor )
ulterioare. Trasarea dupa planurile de executie se va face cu
ajutorul sabloanelor, dreptarelor, coltarelor etc. Liniile de
trasare ale fetelor zidariilor pot fi marcate cu sipci de lemn cu
ipsos de planseu.
6.5.2. Inainte de punerea in lucrare, zidariile se vor uda bine
cu apa. Pe timp calduros, udarea se va fac abundent.
6.5.3. Rosturile orizontale si verticale ale ziduriilor se vor
umple bine cu mortar, lasandu-se neumplute pe o adincime de 1...1,5
cm. de la fata exterioara a zidariei.
6.5.4. Abaterile fata de orizontala ale suprafetelor superioare
a fiecarui rand de zidarie vor fi de max. 2mm/m, nsa cel mult l5 mm
pe toata lungimea nentrerupta a peretelui.
6.6. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR DE ZIDARIE
6.6.1. La realizarea lucrarilor de zidarie se vor efectua
verificari atat in timpul executiei zidariei cat si dupa terminarea
lor. Se va verifica daca lucrarile corespund cu documentatia
tehnica ce sta la baza executiei precum si calitatea lucrarilor
executate.
6.6.2. In cazul in care lucrarile de zidarie executate se
considera receptionate, se poate trece la executarea lucrarilor de
finisare, acest lucru consemnandu-se intr-un proces-verbal de
predare a fazei incheiate respectiv a lucrarilor de zidarie
propriu-zise.
6.7. DEFECTE ADMISE
6.7.1. Defectele admise ale blocurilor de zidarie si b.c.a. ,
sunt cele date in STAS 456/73, 5185/1,2-86, respectiv 457-86.
Pentru fiecare bloc de zidarie se urmaresc suplimentar si
respectarea urmatoarelor caracteristici:
- abateri de la rectilinitate a muchiilor - max.2 mm.
- abateri de la planeitate a fetelor - max. 2 mm.
- stirbituri la muchii - max. 2 bucati cu adancimea de max.15 mm
si lungimea de max.20mm fiecare.
- stirbituri la colturi - nu se admit
- adancituri pe fete - max. 2 bucati pe bloc cu dimensiunea cea
mai mare in planul fetei 100 mm si adancimea max.20 mm.
- goluri, crapaturi, pete de ulei - nu se admit.
6.8. PERETI DE COMPARTIMENTARE SOLUIE UOAR
6.8.1. Pereii de compartimentare sunt tip RIGIPS. Acetia trebuie
s respecte STAS 1480/86 Plci i fii din ipsos pentru perei
despritori.
6.8.2. Pereii se fixeaz de structur prin intermediul unor
profile metalice uoare, prinderile trebuie s permit
compartimentrilor s urmreasc deformaiile structurii.
6.8.3. Lucrrile de compartimentare vor respecta i tehnologia
specific de execuie precum i condiiile de calitate specifice
produsului conform specificaiei productorului.
CAPITOLUL 7 : SOLUTII SI TEHNOLOGII DE EXECUTIE PENTRU FUNDATII
i INFRASTRUCTUR
7.1. STANDARDE SI NORMATIVE TEHNICE DE REFERINTA
Normativul NP012/2004- privind proiectarea si executarea
lucrarilor de fundatii directe la constructii.
Normativul C169/1988 - privind executarea lucrarilor de
terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si
industriale.
Normativul NE 012/99 - privind executarea lucrarilor de beton
armat
Normativul C56/1986 - privind verificarea calitatii si receptia
lucrarilor de constructii
Vezi capitolele 2, 3, 4 i 5.
7.2. PREVEDERI GENERALE
7.2.1. Lucrrile de fundaii i infrastructur se realizeaz n
corelare cu cele de realizare a incintei.
7.2.2. Etapizarea i tehnologia de execuie se detaliaz la faza
DDE; exeuia se realizeaz pe baza fielor tehnologice.
7.2.3. Execuia se poate face dup recepionarea terenului de
fundare, a cofrajelor, armaturilor, pieselor nglobate, detaliilor
la rosturile de turnarea etc.
7.2.4. Antreprenorul general este cel care va stabili tehnologia
de execuie la faza DDE, tinnd cont de cerinele beneficiarului i de
observaiile verificatorilor tehnici .
7.2.5. Antreprenorul general va urmri ca prin soluiile
tehnologice alese la faza DDE s satisfac exigenele calitative ale
proiectului.
7.3. Executia fundatiilor si infrastructurii
7.3.1.1. Lucrrilor se coreleaz cu execuia incintei (piloi i
sprijiniri metalice).
7.3.1.2. Rosturile de turnare se stabilesc i n funcie de
etapizarea lucrrilor la incint.
7.3.1.3. Atacarea unui nou front de lucru, corespunztor unei noi
etape de lucru fixate prin proiect, se face numai dup au fost
executate n totalitate lucrrile din etapa precedent, dac aa se
prevede n proiect.
7.3.1.4. La execuia fundaiilor i infrastructurii se d atenie
sporit poziionrii i fixrii pentru turnare a mustiilor de armtur
verticale (pentru stlpi i perei) i orizontale (de continuitate)
verificndu-se atent lungimile de ancoraj i de suprapunare ca i
poziiile acestora.
7.3.1.5. La execuia lucrrilor de fundaii se va da toat atenia
dezafectrii i devierii vechilor trasee de utiliti existente pe
amplasament.
7.3.1.6. Executantul si beneficiarul au obligatia sa sesizeze
proiectantului toate situatiile nou create pe parcursul executiei
pentru solutionare.
7.4. VERIFICAREA CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR
7.4.2. Pentru lucrarile enumerate mai sus care devin lucrari
ascunse se vor intocmi la fiecare etapa de executie "Procese
verbale de lucrari ascunse" conform prevederilor Normativelor NE
012/99 si C56/1986.
7.4.2. Receptia lucrarilor se va face in aceleasi conditii cu
cele mentionate la Capitolele 2, 3, 4 si 5.
CAPITOLUL 8: DEMOLARI
8.1. STANDARDE SI NORMATIVE TEHNICE DE REFERINTA
8.1.1. Ghidul GE 0 10-97 - privind execuia lucrrilor de demolare
a elementelor de beton, beton armat i roci prin efectul de pan
8.1.2. Ghidul GE 0 22-97 - privind execuia lucrrilor de demolare
a elementelor de construcie de beton armat
8.2. GENERALITI
8.2.1. Lucrrile de demolri la elementele din beton se vor
executa pe baza fielor tehnologice, strict n ordinea fixat prin
proiect, conform etapelor de lucru succesive.
8.2.2. Deoarece lucrrile de demolare implic riscuri sporite de
accidente, acestea se vor efectua sub supraveghere permanent i
conform fiei tehnologice ntocmite pentru fiecare element i nivel n
parte.
8.2.3. Orice lucrare de demolare va fi n mod obligatoriu
precedat de execuia i recepia lucrrilor de susineri, sprijiniri i
eafodaje a elementelor legate de elementul ce se demoleaz.
8.3. Demolarea peretilor
8.3.1. La demolarea peretilor se va ncepe cu desfacerea cu
mijloace mecanice a tencuielilor dup care se dizloc de sus n jos
bucat cu bucat. Nu se admite dizlocarea unor poriuni din perete sau
mpingerea pereilor astfel nct acetia s cad pe planee.
8.3.2. Desfacerea fasiilor bca se face dup ce acestea au fost
suspendate.
8.3.3. Molozul rezultat se evacueaz operativ.
8.3.4. Pereii se vor praiui provizoriu pentru a preintimpina
prbuirea n tipul demolrii.
8.4. Demolarea elementelor orizontale
8.4.1. naintea nceperii demolrii acestra se execut susinerea lor
i a elementelor care reazem pe ele
8.4.2. Demolarea planeelor ncepe din centru ctre reazeme .
8.4.3. Demolarea grinzilor, dup sprijinirea i demolarea zonei de
planeu aferent , se face simetric ncepnd din centru ctre stlpi.
8.4.4. Dup caz, se vor conserva armturile din elementele ce se
sparg.
8.4.5. Armturile se taie dup ce betonul a fost nlturat
complet.
8.4.6. La elementele la care nu se pstreaz armtura veche, se
admite tierea elementelor n buci dac se poate asigura legarea lor
cu cabluri (astfel nct la dizlocare bucata extras s nu se deplaseze
sau s cad pe planeul inferior) i evacuarea mecanizat. Este
interzisa demolarea elementelor de beton armat cu mijloace
mecanizate de tip picon (ciocan hidraulic montat pe sasiu de
excavator) sau similare; starea cladirilor invecinate nu permite
producerea de socuri
CAPITOLUL 9: DESFASURAREA LUCRARILOR DE EXECUTIE PE TIMP
FRIGUROS
9.1.GENERALITATI
Parametrul de baz pentru caracterizarea perioadei de timp
friguros este temperatura aerului exterior, care se msoar la ora 8
dimineaa, la umbr, la 2,00 m inlime de la sol si la distana minim
de cldiri sau orice alt construcie.
Zi friguroas se numeste ziua in care temperatura aerului
exterior, msurat conform punctului anterior este inferioar valorii
de + 5(C si nu are tendine de urcare.
Pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii,
inclusiv betonarea, trebuie s se ia din timp o serie de msuri care
se refer la urmtoarele probleme principale :
amenajri generale de santier si msuri pentru asigurarea calitii
lucrrilor;
constructiile speciale de santier;
instalaiile si reelele de santier;
depozitarea si conservarea materialelor;
utilajele si mijloacele de transport;
instalaiile de inclzire tehnologic si utilitar;
protejarea obiectelor l care se sisteaz lucrrile;
inregistrri de date meteorologice necesare santierului;
protecia si igiena muncii;
prevenirea si stingerea incendiilor;
Reglementarea tehnic pentru execuia lucrrilor de construcii pe
timp friguros este Normativul C16-84 care cuprinde toate
prevederile desfsurrii activitii in condiiile respective.
ATEN|IE : In timpul operatiilor care se executa pe santier in
aceasta perioada de timp friguros se vor lua toate msurile din
punctul de vedere al legislaiei in vigoare privind protecia muncii,
conditiile de lucru implicand un risc ridicat de
accidentare.9.2.LUCRARI DE BETONARE EXECUTATE PE TIMP FRIGUROS.
Cofraje (cofrare) :
La execuie cofrajele trebuie s fie curate de zpad si ghea prin
mijloace mecanice si in final, dac este posibil, prin intermediul
unui jet de aer cald;
Aplicarea subsanelor care usureaz decofrarea se face numai dup
curarea si uscarea suprafeei;
Se va acorda o deosebit atenie rezemrii elementelor de susinere
a cofrajelor lundu-se msuri corespunztoare in funcie de comportarea
la inghe a terenului, si anume : - pentru pmnturile stabile la
inghe rezemarea se va face pe tlpi asezate
pe terenul nivelat si curat in prealabil de zpad, de ghea si de
stratul
vegetal;
- pentru pmnturile nestabile la inghe, precum si in cazurile
umpluturilor,
popii se vor aseza pe grinzi cu suprafa mare de rezemare
ingropate sub
adncimea de inghe , pe fundaii existente.
Armaturi :
Armturile se vor depozita pe teren uscat, amenajat cu platforme
de pietris compactat;
Barele acoperite cu ghea vor fi curate inainte de tiere si
fasonare prin ciocnire,
prin zgriere cu unelte adecvate sau cu jet de aer cald pentru
topirea gheii si uscarea
apei rezultate. Nu se recomand topirea gheii cu ap cald dect dac
exist certitudinea c aceasta nu va inghea din nou pn la turnarea
betonului.
Este interzis dezghearea cu ajutorul flcrii.
Fasonarea armturilor se va face numai la temperaturi
pozitive;
Beton (preparare, transport, punere in opera, protejare dupa
turnare) :
La prepararea betonului se va adopta o cantitate de ap ct mai
sczut si aditivi plastifiani sau superplastifiani.
Agregatele trebuie dezgheate inainte de introducerea in malaxor
(este interzis dezghearea cu ap cald) si aduse la temperatura minim
de + 5 (C. Nu trebuie s conin granule poroase care s fie
gelive.
Ca o msur de siguran pentru omogenitatea amestecului se recomand
ca agregatele dezgheate s fie malaxate in prealabil numai cu ap, si
apoi si impreun cu cimentul, durata total la malaxare
prelungindu-se cu 50%100%.
La locul de preparare va fi afisat obligatoriu reeta de
preparare a betonului, impreun cu date privind :
- Temperatura minim a apei si agregatelor la introducerea in
malaxor ;
- Durata de malaxare a agregatelor cu apa, pn la adugarea
cimentului;
- Durata total de malaxare;
- Temperatura betonului la descrcarea acestuia din malaxor
si
temperatura betonului la locul de punere in oper.
La transportul betonului pe obiect, la punerea lui in oper si in
perioada de maturizare se vor lua msuri de limitare la minimum a
pierderilor de cldur prin :
a) protejarea benelor prin izolarea lor termic si acoperirea in
perioada de asteptare
cu folii de polietilen sau prelate;
b) reducerea la minimum a timpului de asteptare a betonului de
la descrcare pn la
aducerea la locul de punere in oper;
c) protejarea imediat a elementului betonat conform soluiilor
prevzute in cadrul msurilor de asigurare a regimului termic (vezi
Anexele C si D din C 16-84).
Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor turnate pe timp
friguros prin vibrare mecanic.
La punerea in oper a betonului se vor respecta prevederile din
Anexa A din C 16-84).
Inceperea sau reluarea oricror lucrri de betonare intrerupte din
cauza gerului si intrate in aceast stare in perioada de dezghe este
permis numai dup pregtirea corespunztoare a rostului de
intrerupere, conform punctului III.10.
Protejarea betonului dup punerea in oper trebuie s se fac
intr-un timp ct mai scurt. Se vor folosi cofraje izolate termic,
saltele termoizolatoare, etc, acoperite intotdeauna cu folii de
polietilen sau prelate din pnz impermeabil prin care s se
etanseizeze izolaia termic si s se inchid si un start de aer
staionar (neventilat) de 3-5 cm grosime.
La locul de punere in oper a betonului vor fi afisate
obligatoriu :
Temperatura betonului la livrare ;
Temperatura betonului la terminarea punerii in oper ;
- Nivelul de asigurare pentru perioada de maturizare (conf. C
16-84) ;
- Modul de protejare a betonului dup turnare ;
- Durata proiectat pentru obinerea gradului critic de
maturizare.
Decofrarea :
Decofrarea se poate efectua numai dac sunt indeplinite condiiile
din NE 012-99.
Indeplinirea condiiilor de decofrare se va controla prin
incercri ale epruvetelor din beton pstrate in aceleasi condiii de
regim termic ca si elementul de construcie, conform NE 012-99.
9.3. EXECUTIA SUDURILOR
Sudarea se va putea efectua numai pentru temperaturi mai mari de
0C.
Pentru temperaturi cuprinse intre 15 0C sunt permise inndirile
cu sudur numai in spaii protejate si cu o preinclzire la limita
superioar (300C). Deasemenea, in acest caz, se va lucra numai pe
baza dispoziiei speciale a responsabilului cu sudura. Temperatura
de preinclzire se va determina cu creioane termoindicatoare sau pe
baza indicaiilor din tabelul I.6. C28-83.
In caz de vnt puternic, cea sau ploaie, se vor proteja punctele
de lucru unde se execut sudurile.
Dup terminarea sudrii, la temperaturi exterioare mai mici de
+5C, sau la vnt puternic si umiditate ridicat, inndirea sudat se va
impacheta in materiale termoizolante uscate, protejate impotriva
umezelii, pentru asigurarea unei rciri lente.
Preinclzirea barelor se va executa cu flacra oxiacetilenic
(conf. STAS 4137-70) sau cu alte surse termice.9.4.LUCRARI DE
SAPATURI SI FUNDATII EXECUTATE PE TIMP FRIGUROS.
Reglementarea tehnic pentru execuia lucrrilor de construcii pe
timp friguros este Normativul C16-84 care cuprinde toate
prevederile desfsurrii activitii in condiiile respective.
Cteva din prevederile pentru execuia lucrrilor de spturi si
infrastructur de rezisten sunt descrise in continuare, acestea
urmnd a fi completate cu celelalte cerine ale normativului C 16-84
(cap. 6 si 7):
Protejarea preventiv a pmnturilor contra ingheului se poate
realiza prin acoperirea suprafeei terenului cu vreascuri, frunze,
paie, stuf, rogojini, etc. , ce se vor indeprta numai in ziua
inceperii spaturii.
Umpluturile se pot executa si compacta prin mijloace manuale sau
mecanice numai la temperaturi pozitive. Straturile de umplutur
asternute vor avea maxim 20 cm grosime dup care se trece la
compactarea lor.
Indiferent de temperatura exterioar, in caz de ploaie sau
ninsoare, lucrrile de umpluturi se vor opri complet.
ATENTIE :
Activitatea de executare si de compactare a umpluturilor trebuie
concentrat pe suprafee mici, astfel inct la sfrsitul zilei de lucru
poriunea de lucrare stabilit s fie complet terminat.
Este interzis asezarea tlpilor fundaiilor pe teren ingheat ori
umezit din dezghe sau din precipitaii.
9.5. LUCRARI DE IZOLATII EXECUTATE PE TIMP FRIGUROS.
Izolaiile hidrofuge se vor executa in perioada de timp friguros
conform Normativului C 112-80 si innd seama de tabelul urmtor :
Procesul tehnologic si
condiii de desfsurareTemp.
MinimDurata
Hidroizolaii bituminoase prin procedee la cald+ 5 CDurata de
execuie
Hidroizolaii bituminoase prin procedee la rece
(numai in spaii inchise)+ 8 CDurata de execuie
Hidroizolaii cu folii si adezivi din mase plasticeConform
prospectConform
prospect
Hidroizolaii din mortar de ciment (numai in spaii
inchise)+ 5 CPe durata execuiei
si maturizare critica
Suprafeele elementelor de construcie pe care se aplic
hidroizolaia trebuie s fie bine curate de ghea, zpad, impuriti si s
fie uscate.
Nici o lucrare de hidroizolaie nu se va executa pe timp de
ploaie, ninsoare sau vnt puternic.
9.6. LUCRARI DE ZIDARII EXECUTATE PE TIMP FRIGUROS.
Reglementarea tehnic pentru execuia lucrrilor de construcii pe
timp friguros este Normativul C16-84 care cuprinde toate
prevederile desfsurrii activitii in condiiile respective.
In capitolul 10 sunt prevzute condiiile care trebuiesc
indeplinite pentru execuia lucrrilor de zidrie pe timp
friguros.
Procesul tehnologic si
condiii de realizareTemp.
minimDurata
Depozitarea materialelor de zidrie inainte de punerea in oper,
in spaii inchise+ 5 C1 zi
Prepararea mortarului de ciment+ 5+ 25 CLa descrcarea din
malaxor
Transportul si punerea in oper a mortarului+ 5 CLa terminarea
punerii in oper
Execuia zidriei in spaii inchise sau in aer liber+ 5 CPe durata
execuiei
Protejarea zidurilor dup execuie in spaii inchise+ 5 CDurata
critic de maturizare
Pentru asigurarea calitii lucrrilor de zidrie executate pe timp
friguros este necesar si suficient s se realizeze in mortarul de
ciment o rezisten minim de 5 N/mm2.
Nu se vor folosi crmizi si blocuri umede sau acoperite cu
ghea.
Blocurile si crmizile se vor introduce in spaii inchise inainte
de punerea lor in ap pe o durat de cel puin o zi, pentru a ajunge
la o temperatur pozitiv.
CAPITOLUL 10: PROCEDURI PENTRU CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE
EXECUTIE
10.1 CONTROLUL CALITATII ARMATURILOR
Armturile vor fi verificate conform Specificaiei tehnice privind
cerine si criterii de performan pentru oelurile utilizate in
construcii.
Pentru fiecare cantitate i sortiment aprovizionat, operaia de
control se realizeaz conform prevederilor din capitolul 17 (pct.
17.2.1.1. ( f ) si din anexa VI.1 (pct. A.5) ale Codului NE 012-99,
i anume:
- examinarea existenei si coninutului documentelor de
certificare a calitii si compararea datelor inscrise in certificat
cu cerinele reglementate pentru produs;
- examinarea aspectului;
- verificarea prin ndoire la rece.
- verificarea caracteristicilor mecanice (rezistena la rupere,
limita de curgere, alungirea la rupere).
nainte de a se trece la fasonarea armturilor, executantul va
analiza prevederile proiectului, innd seama de posibilitile
practice de montare i fixare a barelor, precum i de aspectele
tehnologice de betonare i compactare. Dac se consider necesar se va
solicita reexaminarea de ctre proiectant a dispoziiilor de armare n
proiect.
Armturile care se fasoneaz trebuie s fie curate i drepte. n
acest scop se vor ndeprta:
- eventualele impuriti de pe suprafaa barelor;
- rugina prin frecare cu perii de srm, in special in zonele n
care barele urmeaz a fi nndite prin sudur.
Dup ndeprtarea ruginei, reducerea dimensiunilor seciunii barei
nu trebuie s depeasc abaterile limit la diametru prevzute n
standardele de produs.
Oelul beton livrat n colaci sau bare ndoite trebuie s fie
ndreptat nainte de a se proceda la tiere i fasonare, fr a se
deteriora ns profilul. La ntiderea cu troliul, lungimea maxim nu va
depi 1 mm/m.
n cazul n care, datorit condiiilor locale, poate fi favorizat
corodarea oelului, se recomand montarea i betonarea armturilor n
maximum 15 zile de la fasonare.
Armturile se vor termina cu sau fr ciocuri, conform prevederilor
din proiect. n cazul armturilor netede, avnd dimaterul d, ciocul se
ndoaie la 1800, cu raza interioar de minim 1,25 d i poriunea dreapt
de capt, minim 5 d.
n cazul armturilor cu profil periodic, ciocul se ndoaie la 900
cu raza interioar de minim 2d i poriunea dreapt de capt, de regul
minimum 7d.
ndoirea barelor nclinate, a celor de trecere din stlpi n grinzi
sau a celor trecute peste colul unui cadru se va face dup un arc de
cerc de cel puin 10d.
Capetele barelor nclinate trebuie s aib o poriune dreapt cu
lungimea de cel puin 20d n zonele ntinse i cel puin 10d n zonele
comprimate.
n cazul etrierilor care se ndoaie dup un unghi drept, raza
cercului de ndoire va fi minim de 2d.
Barele etrierilor se nchid cu ciocuri la 1350, avnd lungimea
cicoului de cel puin 10d sau 10 cm, unde d este diametrul bazei
etrierului.
Fasonarea ciocurilor i ndoirea armturilor se va realiza cu o
micare lent, fr socuri. La mainile de ndoire nu se admite curbarea
barelor din oeluri cu profil periodic la vitez mare a mainii, cnd
aceasta are dou viteze.
Se interzice fasonarea armturilor la temperaturi sub -100C.
Barele cu profil periodic avnd diametrul mai mare de 25 mm se vor
fasona la cald.
Recomandri privind fasonarea barelor, montarea si legarea
armturilor sunt date in anexa II.1. a Codului NE 012-99.
Armtura trebuie tiat, indoit, manipulat astfel incat s se evite
:
deteriorarea mecanic (de ex. crestturi, loviri);
ruperi ale sudurilor in carcase sau plase sudate;
contactul cu substane care pot afecta proprietile de aderen sau
pot produce procese de coroziune.
10.2. CONTROLUL CALITATII MONTAJULUI ARMATURILOR
Montarea armturilor poate s nceap numai dup recepionarea
calitativ a cofrajelor si acceptarea de ctre proiectant a
procedurii de betonare in cazul elementelor sau prilor din
structura al cror volum depseste 100 mc si este necesar sa fie
prevzute rosturi de turnare.
nlocuirea armturilor prevzute n proiect :
In cazul n care nu se dispune de sortimentul i diametrele
prevzute n proiect, se poate proceda la nlocuirea acestora numai cu
avizul proiectantului.
nlocuirea armturilor prevzute n proiect se va nscrie pe
planurile de execuie care se depun la Cartea construciei i va fi
vizat de inginerul structurist care are n subordine lucrarea.
10.3. transportul }i PUNEREA IN OPER~ A BetonulUI
Durata de transport se consider din momentul terminrii ncrcrii
mijlocului de transport i sfritul descrcrii acestuia i nu poate
depi urmtoarele valori pentru cimenturi de clase 32.5 si 42.5, dect
dac se utilizeaz aditivi ntrzietori de priz :
Temperatura amestecului de beton Durata maxim de transport
ciment clasa 32.5 ciment clasa 42.5
100C < t ( 300C 50 minute 35 minute
t < 100C 70 minute 50 minute
Se recomand ca temperatura betonului proaspt la inceperea
turnrii sa fie cuprins intre 5(C si 30(C.
In situaia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30(C sunt
necesare msuri suplimentare care se vor stabili de ctre un institut
de specialitate sau un laborator autorizat prin adoptarea unei
tehnologii adecvate de preparare, transport, punere in oper si
tratare a betonului si folosirea unor aditivi intrzietori eficieni,
etc.
10.4. PREGATIREA TURNARII BETONULUI
Executarea lucrrilor de betonare poate s nceap NUMAI dac sunt
ndeplinite condiiile urmtoare:
Intocmirea procedurii pentru betonare obiectului in cauz de ctre
executant i acceptarea acesteia de ctre investitor. Procedura
cuprinde detalierea regulilor de execuie i de control a calitii,
innd seama de cerinele impuse prin proiect, de posibilitile de
dotare i organizare a execuiei, precum i de prevederile din NE
012-99.
Sunt realizate msurile pregtitoare, sunt aprovizionate i
verificate materialele necesare (ciment, agregate, aditivi,
adaosuri, armturi, piese nglobate, cofraje, etc.) i sunt n stare de
funcionare utilajele i dotrile necesare, n conformitate cu
prevederile procedurii de execuie.
Sunt stabilite i instruite formaiile de lucru n ceea ce privete
tehnologia de execuie, precum i asupra msurilor privind securitatea
muncii i paza contra incendiilor.
Au fost recepionate calitativ lucrrile de spturi, cofraje i
armturi, (dup caz), conform prevederilor din capitolul III.13 -
Sistemul de asigurare si control al calitii lucrrilor.
Suprafeele de beton turnat anterior i ntrit, care vor veni n
contact cu betonul proaspt sunt curate de pojghia de lapte de
ciment sau de impuriti; suprafeele nu trebuie s prezinte zone
necompactate sau segregate, si trebuie s aib rugozitatea necesar
asigurrii unei bune legturi ntre cele dou betoane.
Sunt stabilite i pregtite msurile ce vor fi adoptate pentru
continuarea betonrii n cazul interveniei unor situaii accidentale
prin asigurarea:
- staiei de betoane i mijloacele de transport de rezerv;
- sursei suplimentare de energie electric;
- materialele pentru protejarea betonului;
- condiiilor de creare a unui rost de lucru, etc.
Nu se ntrevede posibilitatea interveniei unor condiii climatice
nefavorabile (ploi abundente, ger, furtun, etc.).
Sunt prevzute msuri de dirijare a apelor provenite din
precipitaii, astfel nct acestea s nu se acumuleze n zonele care
urmeaz a se betona.
Sunt asigurate condiiile necesare recoltrii probelor la locul de
punere in oper si efecturii determinrilor prevzute pentru betonul
proaspt, la descrcarea din mijlocul de transport.
Este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de
beton care nu indeplinesc condiiile tehnice stabilite si sunt
refuzate.
nainte de turnarea betonului trebuie verificat funcionarea
corect a utilajelor pentru transportul local i compactarea
betonului.
In baza verificrilor ndelinirii n ntregime a condiiilor de mai
sus, completate cu celelalte prevederi ale normativelor in vigoare,
se va consemna aprobarea nceperii betonrii de ctre : reprezentantul
beneficiarului, responsabilul tehnic cu execuia si in cazul fazelor
determinante proiectantul, reprezentantul ISCLPUAT, n conformitate
cu prevederile programului de control al calitii lucrrilor
stabilite prin contract.
Aprobarea nceperii betonrii trebuie s fie reconfirmat pe baza
unor noi verificri n cazurile n care :
- au intervenit evenimente de natur s modifice situaia constatat
la data aprobrii (intemperii, accidente, reluarea activitii la
lucrri sistate si neconservate, etc.);
- betonarea nu a nceput n interval de 7 zile de la data
aprobrii.
Se interzice nceperea betonrii nainte de efectuarea verificrilor
i msurilor indicate la punctele anterioare.
10.5. REGULI GENERALE DE BETONARE :
Betonarea va fi condus nemijlocit de conductorul tehnic al
punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare i va
supraveghea respectarea strict a prevederilor Codulul NE 012-99 si
procedurii de execuie.
Betonul va fi pus n lucrare la un interval ct mai scurt de la
aducerea lui la locul de turnare. Nu se admite depsirea duratei
maxime de transport si modificarea consistenei betonului.
La turnarea betonului trebuie respectate urmtoarele reguli
generale:
- Cofrajele de lemn, betonul vechi care vor veni n contact cu
betonul proaspt, vor fi udate cu ap cu 2 - 3 ore nainte i imediat
inainte de turnarea betonului, dar apa rmas n denivelri va fi
nlturat.
- Din mijlocul de transport descrcarea betonului se va face n
bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct n
lucrare.
- nlimea de cdere liber la turnarea betonului nu trebuie s fie
mai mare de 3 m in cazul elementelor cu lime de maxim 1.00 m, i de
1.50 m in celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafa (fundaii,
grinzi, plci, etc).
- Betonarea elementelor cofrate pe nlimi mai mari de 3 m se va
face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau
tub (alctuit din tronsoane de form tronconic), avnd captul inferior
situat la maximum 1.50 m de zona care se betoneaz.
- Betonul trebuie s fie rspndit uniform n lungul elementului,
urmrindu-se realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm
nlime i turnarea noului strat nainte de nceperea prizei betonului
din stratul turnat anterior.
- Se vor lua msuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea
armturilor fa de poziia prevzut, ndeosebi pentru armturile dispuse
la partea superioar a plcilor n consol. Dac totui se produc
asemenea defecte, ele vor fi corectate n timpul turnrii.
- Se va urmri cu atenie nglobarea complet n beton a armturilor,
respectndu-se grosimea stratului de acoperire, n conformitate cu
prevederile proiectului.
- Nu este permis ciocnirea sau scuturarea armturii n timpul
betonrii i nici aezarea vibratorului pe armturi.
- n zonele cu armturi dese se va urmri cu toat atenia umplerea
complet a seciunii, prin ndesarea lateral a betonului cu ipci sau
vergele de oel, concomitent cu vibrarea lui. n cazul c, aceste
msuri nu sunt eficiente, se vor crea posibiliti de acces lateral al
betonului prin spaii care s permit ptrunderea vibratorului.
- Se va urmri comportarea si meninerea poziiei iniiale a
cofrajelor i susinerilor acestora, lundu-se msuri operative de
remediere n cazul constatrii unor deplasri sau cedri.
- Circulaia muncitorilor i utilajului de transport n timpul
betonrii se va face pe podine, astfel rezemate nct s nu se modifice
poziia armturii. Este interzis circulaia direct pe armturi sau pe
zonele cu beton proaspt.
- Betonarea se face continuu pn la rosturile de lucru prevzute n
proiect sau n procedura de execuie.
- Durata maxim admis a ntreruperilor de betonare, pentru care nu
este necesar luarea unor msuri speciale la reluarea turnrii, nu
trebuie s depeasc timpul de ncepere a prizei betonului. n lipsa
unor determinri de laborator, aceasta se va considera 2 ore de la
prepararea betonului in cazul cimenturilor cu adaosuri, si
respectiv 1.5 ore in cazul cimenturilor fr adaosuri.
- n cazul n care s-a produs o ntrerupere de betonare mai mare,
reluarea turnrii este permis numai dup pregtirea suprafeelor
rosturilor conform prevederilor din NE 012-99.
- Instalarea podinelor pentru circulaia lucrrilor i mijloacelor
de transport pe planeele betonate precum i depozitarea pe ele a
unor schele, cofraje sau armturi este permis numai dup 24 48 de ore
de la terminarea betonrii, in funcie de temperatura mediului si
tipul de ciment utilizat (de exemplu, 24 ore pentru temperatur
peste 200C i ciment de tip I de clas mai mare de 32.5).
La betonarea diferitelor elemente sau pri de construcie n afara
regulilor generale prevzute la pct. III.8.2., se vor respecta, dup
caz, prevederile suplimentare date in continuare :
Betonarea elementelor de fundaii din beton armat se va face pe
un strat de egalizare, conform proiectului.
Betonarea elementelor verticale - stlpi, diafragme, perei. Se
vor respecta urmtoarele precizri suplimentare:
n cazul elementelor cu nlimea de maximum 3 m, dac vibrarea
betonului nu este stnjenit de grosimea redus a elementului sau
desimea armturilor, se admite cofrarea tuturor feelor pe ntreaga
nlime i betonarea pe la partea superioar a elementului.
n cazul n care se ntrevd dificulti la compactarea betonului,
precum i n cazul elementelor cu nlime mai mare de 3 m, se va adopta
una din soluiile :
a) Cofrarea unei fee de maximum 1 m nlime i completarea
cofrajului pe contur pe msura betonrii elementului;
b) Betonarea elementelor cofrate pe nlimi mai mari de 3 m se
face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau
tub (alctuit din tronsoane de form tronconic), avnd captul inferior
situat la maximum 1.50 m de zona care se betoneaz, compactarea
fcndu-se prin ferestrele laterale sau din interiorul
elementului.
n cazul pereilor de recipieni, cofrajul va fi montat pe una din
fee pe ntreaga nlime, iar pe cealalt nlime de maximum 1 m,
completndu-se pe msura betonrii;
Primul strat de beton va avea o consisten la limita maxim admis
prin procedura de execuie i nu va depi nlimea de 30 cm.
Betonarea grinzilor i plcilor :
Turnarea grinzilor i a plcilor va ncepe dup 1 - 2 ore de la
terminarea turnrii stlplor sau a pereilor pe care reazem, dac
procedura de execuie nu conine alte precizri;
Grinzile i plcile care vin n legtur se vor turna de regul n
acelai timp. Se admite crearea unui rost de lucru la 1/5 pn la 1/3
din deschiderea plcii i turnarea ulterioar a acesteia;
La turnarea plcilor se vor folosi reperi dispui la distana de
maximum 2 m, pentru a se asigura respectarea grosimii prevzute prin
proiect.
Se va acorda o deosebit atenie zonelor de la noduri, pentru a
asigura umplerea complet a acestora.
La 2 - 4 ore de la terminarea betonrii unei zone (n funcie de
stadiul de ntrire), se va proceda la protejarea suprafeei libere a
betonului cu materiale care s asigure evitarea evaporrii apei din
beton i rcirea rapid (saltele alctuite din rogojini dispuse ntre
folii de polietilen sau prelate, strat de minimum 10 cm nisip umed
acoperit cu prelate, sau orice alt sistem care poate proteja
suprafaa liber a betonului).
Protecia va fi ndeprtat dup minimum 7 zile i numai dac ntre
temperatura suprafeei betonului i cea a mediului nu este o diferen
mai mare de 120.
Compactarea betonului- Betonul va fi astfel compactat inct s
conin o cantitate minim de aer oclus.
- Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin
diferite procedee, funcie de consistena betonului, tipul
elementului, etc.
- In timpul compactrii betonului proaspt se va avea grij s se
evite deplasarea si degradarea armturilor si/sau cofrajelor.
- Betonul trebuie compactat numai atta timp ct este
lucrabil.
- Se admite compactarea manual (cu maiul, vergele sau ipci, n
paralel cu ciocnirea cofrajelor) n urmtoarele cazuri:
1) introducerea n beton a vibratorului nu este posibil din cauza
dimensiunilor seciunii sau desimii armturilor i nu se poate aplica
eficient vibrarea extern;
2) ntreruperea funcionrii vibratorului (defeciune, ntreruperea
de curent electric, etc.), caz n care betonarea trebuie s continue
pn la poziia corespunztoare unui rost.
3) se prevede prin reglementri speciale.
- Compactarea mecanic
In general compactarea mecanic se face prin vibrare.
Se pot utiliza urmtoarele procedee de vibrare:
vibrarea intern folosind vibratoare de interior
(previbrator);
vibrarea extern cu ajutorul vibratoarelor de cofraj);
vibrarea de suprafa cu ajutorul vibratoarelor placa sau a
riglelor vibrate.
ATENTIE :
Dac betonul adus la locul de punere n lucrare nu se ncadreaz n
limitele de consisten admise sau prezint segregri, va fi refuzat,
fiind interzis punerea lui n lucrare.
Se admite mbuntirea consistenei (pentru lucrabilitate) numai
prin folosirea unui aditiv superplastifiat, conform prevederilor
din NE 012-99.
PROBLEMA UTILIZARII ADITIVILOR IN BETON
Aditivii sunt produse chimice care se adauga in beton in
cantitti mai mici sau egale cu 5% substant uscat fa de masa
cimentului.
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are ca scop:
- mbuntirea lucrabilitii, n cazul elementelor cu armturi dese,
seciuni subiri sau a betonului pompat;
- obinerea de betoane de clas superioar;
- reglarea procesului de ntrire, ntrziere sau accelerare, n
funcie de cerinele tehnologice;
- creterea rezistenei, durabilitii i mbuntirea omogenitii
betonului.
- mbuntirea impermeabilitii.
Tipurile uzuale de aditivi i condiiile de utilizare sunt
indicate n anexa I.3. din NE 012-99.
Utilizarea altor tipuri de aditivi sau utilizarea simultan a 2
tipuri de aditivi in cazul in care nu este cunoscuta
compatibilitatea lor si efectele secundare asupra betonului, este
admis numai dupa efectuarea de incercari preliminare si avizul unui
institut de specialitate.
Efectele principale si secundare ale aditivilor asupra
proprietatilor betonului sunt prezentate in tabelul 1.3.1. din NE
012-99.
Influenta aditivilor curent utilizati asupra asupra
proprietatilor betonului este prezentat in tabelul 1.3.2. din anexa
I.3. NE 012-99.
Stabilirea tipului de aditiv se face de ctre :
a) Proiectant in cazul in care utilizarea aditivului este impus
prin proiect.
b) Executant in urmtoarele cazuri :
- realizarea cerinelor impuse de tehnologii speciale de execuie,
iar tipul de aditiv
nu este prevzut prin proiect; - executarea lucrrilor in alte
condiii dect cele normale (pe timp clduros sau
friguros);
- prepararea betonului pe santier, iar prin proiect nu este
stabilit tipul de aditiv;
- obinerea rezistenelor de control pe faze la termene
scurte.
c) Furnizorul de beton, pentru realizarea cerinelor de
lucrabilitate, rezisten,
imbuntairea omogenitii betonului si dup caz, a mririi duratei de
transport.
Alegerea produsului sau produselor, in vederea efecturii de
incercri preliminare, se face de ctre Furnizorul de beton si/sau
Executant din gama produselor agrementate, cu avizul Proiectantului
si Beneficiarului.
CONSISTENTA BETONULUI
Consistena betonului la locul punerii in oper se stabileste de
ctre Executant, in conformitate cu prevederile tabelului I.4.3. din
NE 012-99, astfel inct betonul s poat fi transportat si pus in oper
in condiii optime.
Clasa de consisten va fi precizat in comanda ctre staia de
betoane.
Consistena betonului :
Tipul de elementeClasa de consistenTasare (mm)
Fundaii din beton simplu sau slab armat
Elemente masiveT2 sau T330 ( 10
70 ( 20
Fundaii din beton armat, stalpi, grinzi, perei
T3 sau T3 / T470 ( 20
100 ( 20
Idem, realizate cu beton pompat
T4120 ( 20
Elemente sau monolitizri cu armturi dese, cu
seciuni reduse, cu dificultti de compactareT4 / T5150 ( 30
Elemente, pentru a cror realizare, tehnologia de execuie impune
betoane foarte fluideT5* - obligatoriu cu aditivi
superplastifiani180 ( 30
CAPITOLUL 11 ABATERI SI DEFECTE
11.1 ABATERI LIMITA ADMISIBILE PENTRU ELEMENTELE DE BETON
ARMAT
(extras din normativul C 56-85 cu completri)
Abaterile fa de dimensiunile din proiect ale cofrajelor i ale
elementelor din beton armat dup decofrare sunt date n anexa III.1.
din Codul NE 012-99.
Abateri limit ale cofrajelor si elementelor decofrate din beton
si beton armat :
COFRAJELEMENT DUPA DECOFRARE
Dimens. Inclinare suprafa fa de :
seciune Vertical Orizontal
ElementDimens. de referinabat.
(mm)inclinare
cofrajdup
decofrare1 m
1 m2total1 m
1 m2total
FundaiiLungime
Lime
Inlime(15
( 6
(103 mm/m
15 mm (total) ( 20 mm
2m... ( 30 mm316520
PereiLungime
Inalime
Grosime(10
( 3 3m... ( 25 mm
10 cm...( 5mm3
16
StlpiInalime
Dimens.
seciune(10
( 33m... ( 25 mm
50 cm...( 8mm
3
1620
GrinziLungime
Dimens.
seciune(10
( 32 mm/midem HYPERLINK mailto:st@pi stalpi
idem stalpi510
plciLungime
(Lime)
Grosime(10
(10
( 310 mm (total)3m... ( 25 mm
>10 cm.. ( 5mm10
11.2 DEFECTE ADMISIBILE
Sunt admise urmtoarele defecte privind aspectul i integritatea
elementelor din beton si beton armat :
Defecte de suprafa (pori, segregri superficiale, denivelrii
locale) avnd adncimea de maximum 1 cm, suprafaa de maximum 400 cm2
defect, iar totalitate