CAP
CAP. 1 AGRICULTURA, RAMUR A PRODUCIEI MATERIALE
1. Importanta agriculturii deriva din:
a. ramura de producie capabila sa acumuleze energie cu ajutorul
muncii
b. produsele agroalimentare au o desfacere sigura pe piaa
mondiala
c. ramura secundara a produciei agricole
d. pondere ridicata a bunurilor si serviciilor consumate
2. Identificai particularitile agriculturii:
a. Plantele si animalele participa ca obiecte si mijloace de
munca
b. Activitatea de producie este direct sau indirect influenata
de condiiile pedo-climatice
c. Activitatea de producie este numai indirect influenata de
condiiile pedo-climatice
d. Aprovizioneaz cu materii prime comertul
3. Care din urmtoarele funciile prezentate sunt specifice
agriculturii:
a. Aprovizioneaz cu materii prime industriile prelucrtoare; Piaa
de desfacere; Surs important de creare a acumulrilor generale;
Furnizoare de for de munc; Surs de valut.; ecologica; furnizoare de
produse agro-alimentare pentru consumul intern al populaiei
b. Producia principala genereaz si cantiti de produse
secundare
c. Consumatoare de produse agro-alimentare
d. Folosete programarea liniara pentru producie
4.Mentionati, prin intermediul cror metode se poate aprecia cat
mai real raportului dintre industrie si agricultura in perioada
contemporana :
a. Foarfecele preturilor si prin stabilirea cantitatii de
produse agricole necesara a se vinde pentru a se putea cumpra un
produs industrial
b. Programare liniar
c. Matematice
5. Identificati principalele motive care au stat la baza
trecerii de la agricultura clasica la cea durabila:
a. Scderea veniturilor; Scderea consumurilor intermediare;
Scderea calitii produselor; Accentuarea disparitilor interne.
b. Scderea consumurilor intermediare; productivitate
ridicata
c. Scderea calitii produselor; cresterea ofertei de produse;
scaderea calitatii produselor
d. Accentuarea disparitilor interne; cresterea exporturilor de
produse agro-alimentare
6. Agricultura durabil reprezint:
a. Ramura care poate functiona profitabil din punct de vedere
economic dar compatibil cu constrangerile de natura ecologicb.
Ramura care poate functiona profitabil din punct de vedere economic
dar fara s tina cont de efectele asupra mediului
c. Agricultur rudimentard. Activitate agricol din care nu se
obtine profit
7. Conceptul de ,,dezvoltare durabila fost adoptat la:a.
Conferinta Mondial de la Rio de Janeiro, n 1992
b. Conferinta Mondial de la Bucureti, n 1992
c. Conferinta Mondial de laViena, n 1992
d. Conferinta Mondial de laGeneva, n 1992
8. Intre creterea economic i calitatea mediului exist o
relatie:
a. Biunivocb. Unilateralc. Matematicd. Metateoretic9.
Dezvoltarea durabil propune mai multe reguli:
a. de sustenabilitate
b. istorice
c. matematice
d. teoretice
10. Regulile de sustenabilitate se bazeaz pe uramatoarele
caracteristici:
a. meninerea unui nivel minimal al capitalului natural
b. meninerea unui nivel minimal al capitalului fix
c. meninerea unui nivel minimal al capitalului variabil
d. meninerea unui nivel minimal al capitalului fictiv
11. .Identificai funciunile unei resurse naturale:
a. economice; biologice; recreative
b. economice; biologice; istorice
c. biologice; istorice; sociologice
d. economice; biologice; psihologice
12. In opinia specialitilor industrializarea agriculturii
reprezint:
a. influenta industriei asupra transformarilor fundamentale pe
care le-a cunoscut agricultura de-a lungul dezvoltarii sale
b. influenta industriei asupra transformarilor fundamentale pe
care le-a cunoscut agricultura n perioada feudalc. influenta
agriculturii asupra transformarilor fundamentale pe care le-a
cunoscut industria de-a lungul dezvoltarii sale
d. un aspect lipsit de important13. Influenta industriei asupra
agriculturii consta n urmatoarele:
a. furnizeaz elementele materiale n vederea acumularii de
capital n sectorul agricol
b. creeaz un climat institutional si socio-economic mai
favorabil inovaiilor conform dialecticii modelului
c. nu se poate preciza
d. furnizeaz elementele lipsite de importanta n vederea
acumularii de capital in sectorul agricol
14. Sistemul de productie agricol poate fi considerat:
a) un ansamblu de activitati productive n domeniul culturii
plantelor i cresterii animalelor
b) un ansamblu de activitati neproductive n domeniul culturii
plantelor si cresterii animalelor
c) metoda pentru calcularea ,, foarfecelui preturilor
d) activitate de baza in agricultura
15,, Foarfecele preturilor se poate calcula :
a) raport ntre indicele preturilor produselor agricole si
indicele preturilor produselor industriale pentru agricultura, lund
n considerare aceeai perioad de referinta
b) raport ntre indicele preturilor produselor agricole si
indicele preturilor produselor industriale pentru agricultura, lund
in considerare perioade diferite de referintc) raport ntre
preturile produselor agricole si indicele preturilor produselor
industriale pentru agricultura, luand in considerare aceeasi
perioada de
referintd) raport ntre indicele preturilor produselor agricole
si preturile produselor industriale pentru agricultura, lund in
considerare aceeasi perioada de referinta
CAP. 2 EVOLUII SI MUTAII N AGRICULTURA ROMNIEI
1. Mentionati anul in care a fost realizat reform agrar n ara
noastr :
a. 1864; 1918;1945;1991
b. 1989; 1918;1945;1991
c. 1869; 1918;1945;1991
d. 1955; 1918;1945;1991
2. Care au fost fenomenele cu caracter general din perioada
1864-1918:
a. sporul natural al populaiei rurale si legislaia au favorizat
parcelarea proprietii; piata agricola i industria erau de mici
dimensiuni
b. ponderea populaiei rurale din total era de 75-80%; sporul
natural al populaiei rurale si legislaia nu au favorizat parcelarea
proprietii
c. piaa agricol i industrializarea erau la un nivel redus; mari
schimbri pe plan politic si economic
d. existenta relatiilor de tip socialist
3. Identificati principalele caracteristici ale agriculturii
Romniei din perioada Marii Uniri:
a. Bipolarism excesiv n ceea ce privete proprietatea funciar;
Sistem de producie unilateral; Existena relaiilor de tip
feudal.
b. Sistem de producie unilateral si bilateral
c. Sistem de producie bilateral
d. Existena relaiilor de tip socialist.
4. Intervenia direct a statului n agricultura s-a manifestat
prin:
a. Susinerea preului grului prin: prime la export; intervenia
statului n calitate de cumprtor; sistem combinat.
b. Restricii comerciale i monetare pe pia; Prime pentru exportul
de animale, cereale i anumite produse alimentare
c. Politica protectionista pentru produsele alimentare atat
importate cat si exportate
d. Prime pentru exportul de animale, cereale i anumite produse
alimentare; sustinerea conditionata a pretului la grau
3. Identificati cele mai reprezentative efecte ale
protecionismului agricol :
a. extinderea suprafeelor de gru; creterea subveniilor i a
facilitilor la export; mbuntirea rentabilitii agriculturii;
creterea veniturilor obinute n agricultur.
b. scaderea productivitatii in agricultura
c. scaderea subveniilor i a facilitilor la export; scaderea
randamentului in agricultura
d. mrirea suprafeelor fermelor agricole.
5.Reforma agrar din perioada postbelic s-a realizat n:
a. Martie 1945
b. Martie 1944
c. Martie 1949
d. Decembrie 1989
6.Scopul declarat al reformei din 1945 a fost:
a. Crearea de noi gospodrii pentru muncitorii agricoli fr pmnt
si Mrirea suprafeelor arabile al gospodriilor rneti
b. Creterea suprafeelor de gru i porumb
c. Reducerea suprafeelor arabile al gospodriilor rneti.
d. Reducerea productivitatii din industrie
7. Situaia dificila a agriculturii din 1989 a fost reflectata
printr-o serie de fenomene:
a. Dotarea insuficient cu tractoare i maini agricole; Cantitile
mici de ngrminte la hectar folosite Deteriorarea biologic n
producia animalier. mbtrnirea i feminizarea populaiei ocupate n
agricultur.
b. Cantitile mici de ngrminte alternate cu cantitati
semnificative folosite la hectar
c. Deteriorarea biologic n producia animalier; pondere mica a
populatiei ocupate in agricultura; Slaba pregtire profesional a
managerilor
d. mbtrnirea i feminizarea populaiei ocupate n agricultur;
dotare tehnica corespunzatoare pentru agricultura
7.Principalele elemente care au nfrnat dezvoltarea agriculturii
n perioada comunist au fost:
a. Desfurarea activitii ntr-un cadru excesiv de centralizat;
Crearea unui dezechilibru intre producia vegetal i cea
animalier
b. Extragerea plusprodusului din agricultur prin scumpirea
preurilor la inputuri.
c. Crearea unui echilibru intre producia vegetal i cea
animalier
d. Desfurarea activitii ntr-un cadru capitalist
8. Legea fondului funciar (18/1991) prezinta mai multe
funcii:
a. Constituirea proprietii; Restituirea proprietii funciare;
Dizolvarea cooperativelor agricole
b. Dizolvarea cooperativelor agricole.
c. Crearea de noi ferme de mari dimensiuni
d. Restituirea proprietii funciare; dizolvarea proprietatii
private
9. Deficienele in perioada de tranziie la economia de pia s-au
manifestat prin:
a. Parcelarea excesiv a proprietii funciare i parcelarea ei
excesiv; Statutul eterogen al noilor proprietari.
b. Apariia unor exploataii instabile din punct de vedere
economico-organizatoric; Distrugerea sectorului zootehnic;
Imposibilitatea noilor proprietari de a-i procura inputurile
necesare datorit creterii excesive a preturilor acestora
c. apariia unor noi forme de exploataii stabile din punct de
vedere tehnico-economic.
d. Sustinerea productiei vegetale si animale
10. Direciile de aciune pentru dezvoltarea agriculturii
sunt:
a. Stimularea crerii de exploataii agricole viabile;
Diversificarea cooperrii n amonte i aval de agricultur
b. Acordarea de credite pe durat lung i cu dobnd redus; ntrirea
proprietii private n agricultur
c. Importul de tehnologie.
d. Exportul de tehnologie
11. Modernizarea agriculturii a reprezentat :
a. preocupare importanta pentru toate guvernele interbelice
b. utopie pentru economia nationala
c. un aspect lipsit de importanta pentru sectorul agricol
d. preocupare dupa anul 1989
12. Care din urmatoarele aspecte contrubuie la dezvoltarea
agriculturii :
a. intarirea proprietatii private; stimularea de exploatatii
agricole viabile; diversificarea cooperarii tuturor formelor si
tipurilor de exploatatii private cu societatile comerciale situate
in amonte si aval de agricultura; asigurarea unor credite de lunga
durata cu dobanda redusa pentru investitii
b. orientatrea cercetarilor stiintifice agricole fundamentale si
in special aplicative catre rezolvartea problemelor stringente din
agricultura
c. intarirea proprietatii publice; stimularea de exploatatii
agricole viabile
d. asigurarea unor credite de scurta durata cu dobanda redusa
pentru investitii
13. Reforma agrara din anul 1918 a reprezentat:
a. Cea mai ampla reforma din intreaga Europa, ce a produs
mutatii semnificative in structura proprietatii agrare
b. reforma lipsita de importanta
c. Cea mai ampla reforma din intreaga Europa, ce a produs
mutatii fara semnificatie in structura proprietatii agrare
d. reforma ce a vizat mai mult industria decat agricultura
14. In etapa actuala agricultura reprezinta:
a. ramura de baza a economiei nationale
b. factor cu rol hotarator pentru cresterea nivelului de
trai
c. sectorul care asigura satisfacerea cerintelor de consum ale
populatiei
d. factorul care contrubuie la progresul general al
societatii
15. Economistul Virgil Madgearu s-a de mecanismul de functionare
al:
a. sistemului agrar romnesc
b. sistemului bancar romnesc
c. sistemului agrar comunitar
d. sistemului agrar mondial
16. Rscoala ranilor din 1907 a constituit:
a. baza schimbarilor agrare esentiale
b. baza schimbarilor din industrie
c. ruptura intre agricultura si industrie
d. motorul economiei romanesti
17. Identificai trasturile agriculturii din tara noastra
corespunzatoare pentru anul 1935:
a. agricultura vizibil mbuntit fa de anul 1930
b. stare de napoiere fat de realizrile din alte ri
c. tehnica mainista se aplica n sectorul agricol
d. productivitate ridicat
17. Identificai anul n care au fost introduse n tara noastr
restricii comerciale i monetare pe pia:
a. 1932
b. 1907
c. 2007
d. 1877
18. Identificai efectele pozitive ale protecionismului
agricol:
a. a crescut valoarea tehnicii importate
b. s-a extins suprafaa de gru cultuvat
c. au sporit subveniile i facilitale acordate la exportul de
produse agricole
d. au sporit veniturile obinute din agricultur
CAP. 3 ORGANIZAREA ECONOMICO-SOCIALA A AGRICULTURII ROMANESTI IN
PERIOADA DE TRANZITIE LA ECONOMIA DE PIATA
1. Care este componenta de baza a sistemului agroalimentar?
a. Producia agricol
b. Producia vegetala
c. Producia inustriala
d. Serviciile n agricultur
2. Identificati etapele evoluiei modernizrii structurilor
economico-sociale n agricultura rilor dezvoltate?
a. Constituirea Comunitii Economice Europene; Demararea
procesului de modernizare si dezvoltare; Accentuarea msurilor de
ajustare structural
b. Demararea procesului de modernizare si dezvoltare; Diminuarea
msurilor de ajustare structural
c. Diminuarea msurilor de coeziune si ajustare structural;
Adoptarea monedei unice europene (EURO)
d. Adoptarea monedei unice europene (EURO); Integrarea
globalizarii.
3. Care sunt tipurile de exploataii care predomin n agricultura
Uniunii Europene?
a. Mici si medii
b. Animaliere
c. Vegetale
d. Mari
4. Caracteristica principal a legislaiei comunitare este:
a. Stimularea i sprijinirea puternic a agricultorilor
b. Protejarea produciei interne
c. Stimularea exportului
5. Care sunt factorii pe care se bazeaz economia sistemului
agro-alimentar din statele membre ale UE?
a. tiina; nvmntul agroalimentar
b. Tehnologia; nvmntul economic
c. Inteligenta umana
d. Raritatea produselor agro-alimentare
6. Principalele cai de aprovizionare a fermierilor din statele
membre ale UE cu materii prime i materiale:
a. Prin cooperative sau societi de aprovizionare.
b. Nu exita cai de aprovizionare specifice
c. Direct de pe piata
d. De ctre stat.
e. De fiecare fermier n parte.
7. Care este caracteristica de baza a economiei de pia din punct
de vedere al proprietii?
a. proprietatea privat i proprietatea publica (de stat)
b. proprietatea comuna
c. proprietatea individual si proprietatea centralizata
d. nu exista proprietate in economia de piata
8. Care este instrumentul principal de reglare pentru accesul la
bunurile economice existente pe piata?
a. Pretul
b. Dobanda
c. Salariul
d. Oferta
9. Care este rolul statului n economia de pia?
a. Arbitru
b. Moderator
c. Intervinie numai la nivel microeconomic
d. Intervine numai cand este stabilitate economica
10. Care sunt avantajele proprietii private n economia de
pia?
a. Stimuleaz iniiativa; Genereaz o concuren real
b. Diminueaz riscul economic; Asigura autonomie agenilor
economici
c. Creste incertitudinea operatiilor economice
d. cresc riscurile activitatii de productie
11. Care sunt dezavantajele proprietii de stat?
a. favorizeaz apariia elementelor de birocratism; creeaz situaii
de monopol
b. limiteaz iniiativa; genereaz elemente de corupie
c. stimuleaza libera initiativa
d. stimuleaza concurenta
12. Care sunt modalitile de punere n valoare a capitalului
funciar n Romnia?
a. n regie proprie (modul direct)
b. n arenda (modul indirect)
c. Vnzare
d. Donatie
13. Tipurile de exploataii existente n Romnia la ora actual?
a. Gospodrii rneti; Asociaii familiale
b. Societi agricole; Societi comerciale agricole; Regii autonome
agricole
c. Societi comerciale neagricole
d. Societi de turism
14. Identificati dezavantajele specifice arendarii:
a. Fermierul arendator are o situatie precara
b. Apar dificultati in evaluare si rambursarea la sfarsitul
perioadei de arenda a amelioratiilor aduse de fermier
exploatatiei
c. Fermierul furnizeaza capitalul funciar
d. Fermierul arendator are numai beneficii
15. Identificati avantajele specifice modului indirect de punere
in valoare a capitalului funciar:
a. Fermierul nu furnizeaza capital funciar; fermierul nu este
legat de loc
b. Proprietarul terenului are o serie de avantaje primeste
c. Proprietarul terenului nu primeste un venit fix
d. Fermierul primeste la finalul contractului o parte din
capitalul funciar
16. Pentru realizarea sectorului particular in economiue s-a
recurs la ma multe cai:
a. transformarea economiilor bneti existente n prezent la
populaie n capital
b. mproprietrirea populaiei
c. transformarea capitalului autohton n capital strain
d. meninerea n mare proporie a proprietatii publice
17. Identificati inconvenientele modului de punere n valoare a
pmntului:
a. ntre capitalul funciar i capitalul de exploatare se poate
manifesta o anumit concuren
b. dificultai de transfer ntre generaii
c. creterea cererii de pmnt poate conduce la creterea preului,
deja ridicat
d. o bun parte din capital este imobilizat n pmnt, lipsind
exploatantul de capitalul necesar pentru activitatea productiv
CAP. 4 CAPITALUL N AGRICULTURA ROMNIEI
1. Capitalul numit si tehnic sau real desemneaza ansamblul
bunurilor produse prin activitatea economica si folosite pentru
obtinerea altor bunuri si servici aducatoare de venit; va rugam sa
apreciati in ce optica este definit:
a. Optica juridica
b. Optica contabila
c. Optica economica
d. Optica doctrinala
2. Bunurile care formeaza capitalul tehnic, dup modul n care se
consum i se nlocuiesc, se grupeaza in:
a. Capital fix si capital circulant
b. Capital financiar
c. Capital funciar
d. Capital bancar
3. eptelul mort este format din:
a. Ansamblul utilajelor agricole utilizate pentru mecanizarea
diferitelor procese de munca in cresterea animalelor.
b. Totalitatea animalelor existente intr-o exploatatie agricola
la un moment dat.
c. Totalitatea utilajelor agricole de tractiune, de lucrat
solul, de intretinerea culturilor, de recoltat sau pentru
mecanizarea proceselor de munca in cresterea animalelor.
d. Totalitatea tractoarelor utilizate pentru cresterea
productivitatii pamantuluui.
a. 4. Capitalul de exploatare este format din:
b. eptelul mort si septelul viu
c. Capitalul funciar si capitalul financiar
d. Capitalul fix si capitalul circulant
e. Capitalul variabil si capitalul constant
5. eptelul viu este format din:
a. Totalitatea animalelor existente intr-o exploatatie agricola
la un moment dat
b. Animalele de traciune, (cai, boi de munca, tauri
reproducatori, vaci de lapte, berbeci, scroafe etc.)
c. Animalele de reproductie si renta
d. Animalele aflate in crestere si destinate vanzarii (taurasi
la ingrasat, vitei, miei, porci la ingrasat etc.)
6. n funcie de destinaia economic a investiiilor, distingem:
a. Investiii productive si neproductive
b. Investitii de refacere si investiti de modernizare
c. Investitii cu consum specific mare de forta de munca
d. Investitii cu consum specific mare de mijloace materiale
7. O problema capitala a dezvoltarii investitiilor o constituie
orientarea judicioasa a acestora. In privinta orientarii
investiiilor:
a. trebuie avute in vedere realizarea cu prioritate a
obiectivelor productive;
b. este necesara realizarea de obiective care sa permita
introducerea si aplicarea larga in productie a tehnologiilor
moderne de tip industrial;
c. este de asemenea necesar sa se aiba in vedere in permanenta
sporirea mijloacelor fixe care sa asigure o reducere continua a
necesarului de forta de munca si o diminuare a ponderii acesteia
din totalu populatiei active ocupate pe economie;
d. trebuie pus accentul pe cresterea catitativa si imbunatatirea
calitativa a obiectivelor cu o eficienta economica ridicata si
imediata;
8. Dup sursa de finanare se pot ntlni:
a. Investiii finanate de la bugetul statului
b. Investiii finanate din fondurile proprii
c. Investiii asigurate prin atragerea de capital
d. Investitii straine directe
9. Proiectele de investitii pot fi evaluatedupa urmatoarele
criterii de apreciere:
a. Criteriul rentabilitii financiare
b. Criteriul rentabilitii economice
c. Beneficiul actualizat
d. Coeficientul de eficacitate10.in calcularea amortismentului
bunurilor durabile care au o durata lunga de servciu, economistii
recomanda ca metoda de calculare a amortismentului:
a. Metoda normelor progresive
b. Metoda normelor regresive
c. Metoda normelor variabile
d. Metoda normelor proportionale in timp
11. Formarea de capital necesar in agricultura pentru diverse
utilitati se bazeaza pe urmatoarele categorii de resurse:
a. reurse proprii, bugetare si atrase
b. resurse bugetare, provenite de la bugetul agricol al UE
c. resurse bugetare provenite de la bugetul statului
d. resurse atrase de pe pietele financiare interne si
externe
12. In cazul exploatatiilor agricole de dimensiuni reduse
(gospodariile taranesti de subzistenta, cele de semi-subzistenta si
asociatiile de familie simple) capitalul banesc necesar pentru
relansarea productiei sau achizitionarea de noi mijloace se asigura
din:
a. autofinantare prin prelevarea unei parti din venitul
agricolb. o parte din profit
c. amortisment
d. incasarile din vanzarea unor mijloace fixe sau valorificarea
materialelor rezultate din mijloacele fixe scoase din
functiune.
13. Atragerea capitalului propriu zis, autohton sau strin, de
ctre exploataii agricole este de preferat pentru ca:
a. restituirea capitalului nu este obligatorie;
b. participarea capitalului strain si autohton are loc prin
emiterea si cumpararea de aciuni;
c. proprietarii capitalului primesc dividende iar daca aceste
dividende nu sunt stimulatorii ei pot vinde actiunile in orice
moment;
d. nu este obligatorie constituirea de garantii materiale sub
forma de gaj sau ipoteca.
CAP. 5 MUNCA N AGRICULTUR
1. Procesul de diminuare treptata a forei de munca din
agricultura, determinat de accentuarea creterii economice, pe lng
aspectele benefice legate de creterea productivitii, a generat si o
criza profunda. Precizai care sunt probleme generale ale muncii in
agricultura:
a. Exodul rural, care a dus la depopularea satelor romneti si
metodele si procedeele de evaluare a muncii din agricultura
b. Gradul de tehnologizare existent, corelat cu diversificarea
muncii n agricultur, care nu cunoate specializarea modelului
industrial;
c. Lipsa fondurilor alocate in agricultur si a unui plan naional
strategi de redresare a acesteia;
d. Lipsa personalului calificat
2. Cercetrile de natur sociologic au evideniat faptul c munca n
agricultur ca factor de producie prezint unele trsturi. Precizai
care sunt acestea:
a. Tehnice, economice i sociale
b. Munca n agricultur este puin sigur pentru salariai, dificil
de controlat i diversificat;
c. Munc este dificil, variabil n timp i subordonat n mod
obiectiv necesitilor fiinelor vii;
d. Munca in agricultur este adesea numai o munc de tip
familial.
3. Precizati care sunt trasaturile tehnice ale muncii in
agricultura:
a. Munca in agricultura este dificila si diversificata;
b. Munca este tip familial; dificil de controlat;
c. Munca este dificil de apreciat din punct de vedere calitativ
si mai putin sigura pentru salariati
d. Munca in agricultura este variabila in timp si mai ales
subordonata necesitatilor fiintelor vii
4. Bilanul demografic global ca rezultat al micrilor naturale
ale populaiei poate fi caracterizat cu ajutorul urmtoarelor
instrumente de msur:
a. Natalitate, mortalitate i sporul natural
b. Natalitate, mortalitate infantil si grad de ocupare
c. Micarea natural, determinat de fenomenele demografice i de
micrile migratorii de la o ar la alta
d. Profilele piramidale de varsta.
5. Populaia activ disponibil se compune din persoane care declar
la recensmnt c exercit o activitate profesional sau sunt n cutarea
unui loc de munc. Volumul populaiei active este influenat de o
serie ntreag de factori structurali. Precizai care sunt acetia:
a. Durata de colarizare, vrsta de pensionare i gradul de
folosire a forei de munc feminine
b. Gradul de folosire a forei de munc masculine
c. Participarea la activitatea economic a tinerilor, vrstnicilor
i femeilor.
d. Vrsta de pensionare i gradul de folosire a forei de munc
masculine
6. omajul este un fenomen complex, statisticile curente permind
numai o apreciere imperfect, msurarea lui fiind fcut n diferite
moduri, de la o ar la alta. Conform Biroului Internaional al
Muncii, un omer este:
a. persoan peste 15 ani, fr un loc de munc, care se afl n
cutarea unui loc de munc i sunt disponibile s nceap lucrul n
urmtoarele 15 zile;
b. o persoan aflat n cutarea unui loc de munc realiznd n
ultimele 4 sptmni demersuri pentru a-l gsi (nscrierea la oficiile
de for de munc i omaj sau agenii particulare de plasare, publicarea
de anunuri etc.);
c. o persoan care are o calificare atestat, dar nu are un loc de
munc care sa genereze venituri
d. o persoan peste 15 ani, care dorete s munceasc, dar nu are
calificarea necesar.
7. Pe cte nivele are loc formarea agriculturilor n Romnia:
a. 4
b. 2
c. 5
d. 3
9. In accepiunea curenta, productivitatea muncii stabilete o
relaie cantitativ ntre:
a. Gradul de inzestrare tehnica si calitatea biologica a
platelor si animalelor
b. Producie i factorii de producie utilizai
c. Venituri i cheltuieli
d. Gradul de specializare i nivelul de pregtire profesional
10. Precizai care sunt metodele de determinare a productivitii
muncii:
a. Metoda unitilor naturale, natural-convenionale i unitilor
valorice
b. Metoda determinrii globale i pariale
c. Metoda cuantificrii productivitii prin utilizarea
indicilor
d. Metoda individual i naional
CAP. 6 PMNTUL PRINCIPALUL ELEMENT AL CAPITALULUI AGRICOL
1. In funcie de destinaie, fondul funciar este alctuit din
urmatoarele grupe de terenuri:
a. Terenuri agricole, terenuri forestiere, terenuri aflate
permanent sub ape, terenuri din intravilan, terenuri cu destinaie
special;
b. Terenuri arabile, planttatiile si pepinierele viticole,
plantatiile si pipinierele pomicole, plantatiile de hamei si duzi,
pasunile si fanetele;
c. Terenruile forestiere, pasunile impadurite, terenurile
ocupate cu constructii si intslatii agrotehnice, amenajarile
pisciole si de imbunatatiri funciare;
d. Terenurile destinate impaduririlor, terenurile neproductive,
terenurile cuprinse in perimetrul construibil aprobat potrivit
legii precum si alte terenuri care servesc nevoilor de constructii
di amenajari de ordin tehnic si edilitar.
2. Care sunt nsuirile pmntului ca mijloc de producie?
a. Este limitat ca ntindere, este de nenlocuit, nu se uzeaz, are
un caracter imobil, nu poate fi multiplicat;
b. Este un bun particular, nemobil, nereproductibil, eterogen,
indivizibil, avand anumite caracteristici nedisociabile (forma,
suprafata, pozitie);
c. Indeplineste simultan mai multe functii cum ar fi: productie,
consum, valoare, speculatii;
d. Fertilitatea naturala.
3. Prin amelioratii funciare se inteleg:
a. lucrarile cu carater agrotehnic, chimic si biologic prin care
se asigura conservarea si ameliorarea durabila a calitatii
pamantului;
b. interventiile antropice profunde asupra armonizarii
cerintelor biologice ale plantelor cu mediul inconjurator;
c. lucrarile de stopare a proceselor de degradare a solului si
de recuperare a unor terenuri neproductive
d. lucrarile de stabilizare a productiei agricole si de crestere
a fertilitatii solului.
4. Cadastrul funciar este operatiunea prin care se detrermina
suprafata si calitatea solului, cu venitul net ce-l produce:
determinarea suprafetei este denumita cadastrul tehnic, iar
determinarea calitatii naturale si economice a solului o face
sectiunea economica a cadastrului. Aceata definitie o regasim
in:
a. lucrarea Politica agrara cu privire speciala la Romania a
renumitului economist agrar Gheorghe ionescu Sisesti publicata in
1913;
b. Marea enciclopedie agricola a Romaniei data publicitatii in
1937c. textul Legii pentru organizarea cadastrului funciar si
pentru introducerea cartilor funduale in Vechiul Regat si Basarabia
adoptta in anul 1933
d. textul Legii fondului funciar. L 18/1991
5. In literatura de specialitate intalnim mai multe categorii de
fertilitate ale pamantului. Care dintre ele apare ca un rezultat al
actiunii omului, exprimandu-se in final prin nivelul productiei la
unitatea de suprafata?
a. Fertilitate natural
b. Fertilitate economic
c. Fertilitate de tranziie
d. Fertilitate potenat
6. Care sunt elementele componente ale cadastrului funciar
general?
a. Cadastru funciar tehnic, economic si juridic
b. Cadastrul agricol, forestier si al apelor
c. Cadastrul cailor ferate
d. Cadastrul imobiliar, edilitar
7. Metodele de estimare a valorii terenurilor se pot clasifica
dup mai multe criterii, n funcie de scopul urmrit i de elementele
disponibile n momentul evalurii. Precizai care sunt metodele care
se disting, dup procedeul utilizat?
a. Estimare direct i indirect
b. Estimarea partiala
c. Estimarea economic
d. Estimarea totala
8. Valoarea pmntului se exprim prin:
a. Pre de vnzare, de cumprare, cheltuieli de producie
b. Msurtori topografice
c. Valoare venal i de amator
d. Valoarea de schimb
9. Problema formelor rentei funciare n viaa economic se afl de
mai bine de dou secole n atenia majoritii colilor. Care sunt
formele de manifestare ale rentei funciare?
a. Rent absolut, diferenial i de monopol
b. Rent de poziie
c. Renta financiara
d. Rent progresiv
10. Acea parte a produsului solului pe care o pltim pentru a
avea dreptul de a exploata facultile productive, originale i
neperisabile ale solului este definiia rentei funciare pe care o
regsim n:
a. Principiile de economie - 1817
b. Repartiia bogiei - 1899
c. Tratat asupra impozitelor i taxelor - 1662
d. Legea arendei 16/1994
CAP. 7 DEZVOLTAREA STRUCTURAL A AGRICULTURII
1. n soluionarea problemelor legate de repartizarea teritorial a
produciei agricole, literatura de specialitate face referiri la
utilizarea n acest scop a programrii matematice. Formularea
problemei de programare pentru obinerea unui efect economic optim
const n elaborarea unui model economico-matematic, care
cuprinde:
a. 2 pri distincte
b. 5 pri distincte
c. 4 pri distincte
d. 3 pri distincte
2. n cadrul modelelor clasice economico-matematice de amplasare
teritorial a produciei agricole, prile componente sunt reprezentate
de:
a. Funcia obiectiv i funcia subiectiv
b. Condiiile restrictive i funcia obiectiv
c. Funcia subiectiv i sistemul restrictiv
d. Funcia de repartiie i restriciile legate de comanda
social
3. Avnd n vedere condiiile ecologice puternic diversificate de
pe teritoriul rii noastre care determin o ofert ecologic variat
s-au identificat i caracterizat 23 de zone pedoclimatice care au
fost grupate n:
a. 5 agroecosisteme zonale
b. 10 agroecosisteme zonale
c. 4 agroecosisteme zonale
d. 23 agroecosisteme zonale
4. Daca formele de exploatare reprezint latura social a politici
de folosire raional a resurselor de producie din agricultur,
sisteme de producie reprezint latura economic a aceleiai politici,
urmrind modul de mbinare proporional a utilizrii resurselor de
producie. Va rugm s precizai, cate sisteme de exploatare sunt
cunoscute n acest moment?
a. 4 sisteme
b. 2 sisteme
c. 5 sisteme
d. 3 sisteme
5. Sistemele extensive de exploatare sunt dominate de
consumurile interne, deci se bazeaz pe potenialul sistemului,
volumul produciei fiind asigurat prin numrul unitilor de producie.
Precizai care sunt principalele sisteme de exploatare agricol
extensiv?
a. Agricultura pastoral
b. Sistemul de agricultur complet extensiv
c. Sistemele de producere a furajelor
d. Sistemele de agricultur ecologic, biologic, biodinamic i
forestier
6. n agricultur, unde principalul mijloc de producie este
pmntul, i unde obiectele muncii i cteodat mijloacele de producie
sunt organisme vii, concentrarea produciei poate fi:
a. Pe orizontal i pe vertical
b. Social i economic
c. Tehnic i natural
d. Vegetal i animal
7. n Europa de Nord creterea productivitii a fost obinut fie
prin intensificarea folosirii mijloacelor de producie, fie printr-o
bun valorificare a produciei, fie printr-o gestionare mai eficient
a input-urilor. Astfel, sistemele de producie din Europa de Nord se
mpart n:
a. Sisteme productiviste i sisteme cu o productivitate mai
sczut
b. Sistemele tehnologice i economice
c. Sisteme vegetale intensive si extensive
d. Sisteme cerealiere intensive
8. n raport de greutatea specific pe care o dein n valoarea
produciei agricole marf dintr-o anumit zon sau unitate productiv,
ramurile de producie se mpart n:
a. De baz i complementare
b. Ajuttoare i anexe produciei agricole
c. Cumulative i competitive
d. Care se condiioneaz reciproc
9. Sub raportul relaiilor ntre diferitele ramuri de producie,
organizate n agricultur, acestea se clasific n:
a. Ramuri cumulative i competitive
b. Ramuri animaliere i vegetale
c. Ramuri care se condiioneaz reciproc
d. De baz i complementare
10. Indicatorul principal al specializrii produciei agricole att
la nivel de ramur, teritorial sau la nivel de unitate productiv, l
constituie:
a. Cifra de afaceri i productivitatea
b. Volumul produciei i structura produciei
c. Volumul vnzrilor
d. Costul de producie
11. Anul nfiinrii primelor bnci populare este:
a. 1885
b. 1893
c. 1900
d. 1889
12. Anul apariiei primelor obti de cumprare i arendare este:
a. 1875
b. 1893
c. 1864
d. 1885
CAP. 8 COSTURI, PREURI, PROFIT N AGRICULTUR
1. Dup cte criterii sunt clasificate cheltuielile?
a. 5
b. 3
c. 2
2. Dup perioada n care sunt efectuate i aceea n care trebuiesc
suportate, cheltuielile de producie se mpart n:
a. Cheltuieli fixe
b. Cheltuieli curente
c. Cheltuieli anticipate
d. Cheltuieli preliminate
3. n funcie de modul de includere al cheltuielilor n costul de
producie, avem:
a. Cheltuieli directe
b. Cheltuieli materiale
c. Cheltuieli indirecte
d. Cheltuieli financiare
4. Care sunt costurile pe perioad scurt?
a. Costul global
b. Costul de producie
c. Costul mediu
d. Costul marginal
5. Pentru calculul costurilor se pot utiliza mai multe metode,
care se mpart n:
a. Metode moderne
b. Metode economice
c. Metode financiare
d. Metode clasice
6. Metoda pe faze pentru calculul costului de producie se
utilizeaz:
a. n cazul n care produsul finit se obine n cadrul unui proces
de producie omogen, care se desfoar pe faze
b. n cazul n care se obin mai multe principale pe cultur sau
categorii de animale
c. n cazul n care se obin unul sau mai mult produse principale i
unul sau maia multe produse secundare
7. Care dintre urmtoarele categorii de preuri sunt folosite pe
pieele internaionale?
a. Pre de catalog
b. Pre de licitaie
c. Preul bursei
d. Pre de tranzacie
8. Piaa este un mod specific de confruntare dintre:
a. Productori i consumatori
b. Vnztori i cumprtori
c. Creditori i debitori
9. Formele de pia pot fi difereniate dup:
a. Obiectul pieei
b. Sfera de cuprindere
c. Locul de ntlnire
10. care sunt principalele tipuri de piee?
a. Piaa de monopol
b. Piaa monopson
c. Piaa oligopol
d. Piaa agricol
e. Piaa bancar
11. Care sunt cile de comercializare a produselor agricole de
ctre fermieri?
a. Vnzri directe
b. Vnzri pe pia
c. Vnzri ctre comerciani
d. Vnzri ctre cooperative
e. Contracte de vnzare
12. Care sunt formele de manifestare a eficienei economice?
a. Sintetice
b. Speciale
c. De baz
d. Economic
e. Agricol
13. Masa profitului reprezint:
a. Ctigul obinut de un agent economic
b. Diferena dintre veniturile totale i cheltuielile totale
c. Veniturile din vnzri
d. Suma tuturor veniturilor, inclusiv subveniile
14. Rata profitului reprezint raportul dintre:
a. Masa profitului i cheltuieli
b. Cheltuieli si venituri totale
c. Cheltuieli i masa profitului
LUCRRI PRACTICE
1. O exploataie agricol prezint urmtoarele caracteristici
tehnico-economice pentru cultura de gru:
- Suprafaa: 15 ha
- Producie totala: 120.000 kg.
- Cheltuieli totale de producie: 80.400 lei
- Valoare producie secundara: 15.600 lei
- Pre de vnzare producie secundara: 0.45 lei
- Consum ore-om: 750 ore
- Amortisment pentru cldiri i utiliti: 985 lei
Pe baza acestor date, v rugm s precizai producia medie la hectar
si costul de producie.
a. 8200 kg i 0.8 lei/kg
b. 8000 kg si 0,67 lei/kg.
c. 7500 kg i 0,5 lei/kg
2. O exploataie agricol prezint urmtoarele caracteristici
tehnico-economice pentru cultura de porumb:
- Producie totala: 120.000 kg.
- Valoarea produciei principale: 136.000 lei
- Cheltuieli totale de producie: 127.500 lei
- Valoare producie secundara: 32.500 lei
-Consum ore-om: 800 ore
- Suprafaa cultivat: 18 ha
- Cheltuieli cu fora de munca: 6580 lei
Pe baza acestor date, v rugm s precizai preul de vnzare si rata
rentabilitii.
a. 1,00 lei/kg i 35%
b. 0,9 lei/kg i 28,9%
c. 1,13 lei/kg i 32,1%
3. O exploataie agricol prezint urmtoarele caracteristici
tehnico-economice pentru cultura de sfecla de zahr:
- Producie totala: 120.000 kg.
- Valoarea produciei principale: 160.000 lei
- Cheltuieli totale de producie: 120.500 lei
-Consum ore-om: 5688 ore
- Suprafaa cultivat: 25 ha
- Cheltuieli cu lucrrile mecanizate: 1890 lei.
Pe baza acestor date, v rugm s precizai productivitatea muncii
in expresie valorica si profitul pe unitatea de produs.
a. 28,12 ore/om i 0,32 lei/kg
b. 27,3 ore/om i 0,23 lei/kg
c. 29,9 ore/om i 0,45 lei/kg
4. O exploataie agricol prezint urmtoarele caracteristici
tehnico-economice pentru cultura de soia:
- Producia principala: 55.000 kg.
- Cheltuieli totale de producie: 27.500 lei
- Valoarea produciei principale: 33.000 lei
- Valoarea produciei secundare: 36.300 lei
- Suprafaa cultivat: 15 ha
- Consumul de ore om: 1260 ore
- Dobnzi la credite: 1310 lei
- Pret vnzare producie secundar: 0,6 lei
Pe baza acestor date, v rugm s precizai costul de producie i
producia medie secundar.
a. 0,5 lei/kg i 4033 kg
b. 0,7 lei/kg i 4000 kg
c. 0,9 lei/kg i 4160 kg
5. O exploataie agricol cresctoare de vaci de lapte, prezint
urmtoarele caracteristici tehnico-economice
- Producie principala: 45.600 l
- Valoare producie principala: 34200 lei
- Valoare producie secundara: 665 lei
- Pre de vnzare producie secundara: 0.7 lei
- Cheltuieli totale de producie: 29640 lei
Pe baza acestor date, v rugm s precizai costul de producie i
rata rentabilitii.
a. 0,65 lei i 11,5%
b. 0,4 lei i 10%c. 0,73 lei i 15%d. 0,8 lei i 35%