Girlshare.ro_criminologie 2012 -Final

8/3/2019 Girlshare.ro_criminologie 2012 -Final

1/33

1

CRIMINOLOGIEAnul 4 Drept - 2012

1. Din ce surse s-a inspirat criminologia ?a. operele filosofice si literare ale antichitatii inspirate din tema crimei si a

criminalului

b. programele unor organizatii neguvernamentale ce au ca obiect crima si criminalulc. cercetarile sociologice ce s-au facut in penitenciare

2. Cui i se atribuie termenul "criminologie" ?a. C. Lombroso

b. E. Ferri

c. P. Topinard

3. Ce momente marcheaza sau influenteaza aparitia criminologiei ca stiinta ?a. opera lui Cesare Beccaria (1764) si a lui Cesare Lombroso ( 1876)b. opera lui Jeremy Bentham ( 1787) si a lui Edwin Sutherland

c. opera lui Quetelet si a lui Lacasagnne

4. Ce studii si publicatii de specialitate influenteaza evolutia criminologiei ca stiinta ?a. studii statistice publicate de A.M.Guerry in 1834 in Frantab. studii de psihologie judiciara publicate de T. Bogdan in Romaniac. Revista de drept penal si Criminologie ( 1907- Belgia)

5. Ce reprezinta criminologiile specializate ?a. proces de specializare pe plan profesional in domeniul criminalitatiib. combinare a intereselor unor discipline din cadrul stiintelor sociale

c.criminologia clasica din perspectiva altor discipline ( biologice, psihologice, etc.)

6. Care este trasatura esentiala a criminologiei biologice ?a. extinde aria de investigatie privind infractorul si criminalitateab. studiaza trasaturilor biologice ale minorilor delincventic. urmareste cunoasterea criminalitatii aparente

7. Prin ce se caracterizeaza criminologia sociologica ?a. o extindere a interesului stiintific si asupra fenomenului criminalitatiib. studiaza infractorul sub raportul personalitatii sale

c. studiaza crima si criminalul ca entitate juridica

8. Ce vizeaza criminologia generala ?a. suma criminologiilor specializateb. o noua perspectiva de abordare a problematicii criminalitatiic. o abordare a criminalitatii din perspectiva bio- psihologica

9. Care sunt criteriile de delimitare a criminologiei de alte stiinte ?a. scopul, obiectul, metodab. criminalitatea aparenta si criminalitatea legala

c. criminalitatea reala si cifra neagra a criminalitatii


2/33

2

10. Ce studiaza conceptiile sectoriale ?a. dreptul penal si sistemul sanctionator

b. fapta si delincventulc. victima si pedepsele privative d elibertate

11. Ce presupun conceptiile eclectice de unificare ?a. nu depasesc puncte de vedere unilaterale

b. incearca o reunire in planul obiectului de studiuc. realizeaza un obiect complex de cercetare cu perspectiva unei analize

diferentiate

12. Ce include Criminologia traditionala ?a. criminologia clasica si criminologia pozitivistab.

c.

criminologia reactiei sociale

criminologia preventiva

13. Care sunt limitele conceptiilor sectoriale cu privire la obiectul de studiu ?a. ignora personalitatea individului in geneza crimei

b. pune prea mare accent pe delincventa juvenilac. se definesc in mod confuz conceptele

14. Prin ce se delimiteaza criminologia reactiei sociale ( noua criminologie) fata decriminologia traditionala ?a. prin obiect, respectiv studierea proceselor ce duc la etichetare si reactiile

sociale fata de aceastab. prin modelele utilizatec. prin finalitatea urmarita

15. Care este obiectul generic al criminologiei ?

a. crima, criminalul, criminalitatea, victima si reactia socialab. criminalitatea aparenta si reactia legitimac. criminalitate legala si delincventa

16. n ce const scopul general al criminologiei ?a. asigurarea unei politici penale corespunzatoareb. asigurarea unor institutii specialec. asigurarea separarii delincventilor minori de cei majori

17. Care este scopul particular si imediat al criminologiei ?a. cunoasterea fenomenului deviant in societate

b. vizeaza paradigma etiologicac. numai prevenirea tertiara

18. Ce loc ocupa functia descriptiva in criminologie ?a.b.

vizeaz fenomenologia criminalitatii- etapa obligatorie in cunoasterea acestuiadescrie caracterul autonom al criminologiei

c. priveste latura calitativa a fenomenului


3/33

3

19. Care este locul functiei explicative in cercetarea criminologica ?a. este in stransa legatura cu scopul imediatb. explica tipurile de infractori si victimec. priveste latura cantitativa a fenomenului

20. Care este rolul functiei predictive in criminologie ?a. construieste modele prospective

b. nu apeleaza la informatii din alte domeniic. utilizeaza concepte specifice prevenirii

21. Care este esenta functiei profilactice ?a. excede ariei de preocupari a criminologiei

b. evidentiaza relatia dintre mijloacele de tratament si prevenirec. aduce in atentie curentul radical

22. Care sunt particularitatile metodologia cercetarii criminologice ?a. abordarea interdisciplinara a criminalitatii reflecta si particularitatile

utilizarii diferitelor metode

b. criminologia nu are o metodologie propriec. criminologia foloseste numai metode de imprumut

23. Care dintre urmatoarele metode particulare este valorificata in domeniulcriminologiei ?a. metoda logica

b. metoda clinicac. metoda cartografica

24. La ce se refera conceptul de Criminalitate ?a. fixeaza dimensiunile spatio temporale ale fenomenului

b. evidentiaza categoriile speciale de infractoric. evidentiaza latura calitativa a analizei criminologice

25. Care este obiectul de studiu al criminologiei ?a.orice fapta devianta dezaprobata de societatea. criminalitatea ca fenomen social

b. apararea valorilor sociale fundamentale, implicit criminalitatea

26. Ce vizeaza criminalitatea reala ?a. nu se poate vorbi de o criminalitate reala

b. totalitatea infractiunilor savarsite pe un anumit teritoriu, intr-o anumita

perioadac. criminologia este preocupata doar de criminalitatea aparenta

27. Cum se defineste criminalitatea aparenta ?a. criminalitatea mediatizata de mijloacele mass- media

b. criminalitatea ce poate fi descoperita stiintific, prin metode de cercetare

c. totalitatea infractiunilor pentru care au fost sesizate organele din sistemuljustitiei penale


4/33

4

28. Ce este criminalitatea legala ?a. totalitatea infractorilor trimisi in judecata

b. totalitatea infractorilor cercetati de organele de urmarire penala

c. totalitatea infractiunilor finalizate cu hotarari definitive

29. Ce este Cifra neagra a criminalitatii ?a. diferenta intre infractorii condamnati la pedeapsa inchisorii si cei ce-si executa

pedeapsa in libertateb. nucleul dur al criminalitatii format din criminali in serie

c. diferenta dintre criminalitatea reala si cea aparenta

30. Ce caracteristici prezinta observatia empirica ?a. ia nastere doar in aglomeratie sau situatii criminogeneb. ofera o larga imagine asupra fenomenelor obsevate

c. este subiectiva , fragmentara si primara

31. Prin ce se caracterizeaza observatia stiintifica ?a. o percepere intentionata si atenta a realitatii in domeniul studiat

b. intervine caracterul subiectiv al informatiilor culesec. observatorul va fi influentat de conceptiile sale politice

32. Care este esenta Experimentului ?a. grad redus de generalitateb. aplicat mai mult in medicina

c. vizeaza legaturile de interconditionare intre fenomene

33. Ce tipuri de experiment recunoasteti ?a. experiment particular si colectiv

b. experiment de laborator si de teren

c. experiment urbane si rurale

34. Ce are in vedere Metoda clinica?a. explorarea multidisciplinara a unui infractor determinatb. opereaza cu variabile independente si depandente

c. este suportul criminologiei reactiei sociale

35. Care sunt conceptele operationale de ordin explicativ ale criminologiei ?a. prezent, hazard, probabilitate

b. cauza, conditie , factorc. mijloacelor de supraveghere, asistenta sociala, liberarea conditionata

36. Ce criminologi au realizat tipologii ale infractorilor ?a. tipologia lui R. Garoffalo

b. tipologia lui E. Ferric. tipologia lui J.Pinatel


5/33

5

37. Prin ce se caracterizeaza Metoda comparativa ?a. poate fi intalnita doar in faza de inceput a unei cercetari criminologice

b. are un camp de aplicare limitat la fenomenele ce pot fi comparate

c. orice comparatie presupune cel putin doua elemente, fapte ori procese ce potfi comparate

38. Ce presupun Metodele de predictie ?a. se asociaza cu alte metode de investigatie a infractorului ( studii de caz,

follow-up)b. privesc si evolutia sistemului sanctionator dupa incheierea tranzitiei in tara noastra

c. vizeaza numai bandele de delincventi minori si tineri

39. Ce tehnici principale sunt utilizate in criminologie ?a. chestionarul si interviulb. observatia colectiva in cercetari interdisciplinare

c. logica si comparatia

40. Ce tip de observatie se diferentiaza in functie de etapa cercetarii ?a. partiala ( axata pe o anumita tema)

b. observatia prudentac. observatia definitiva

41. Care sunt conceptele operationale de ordin predictiv ale criminologiei ?a. prezent, hazard, probabilitate in cazul cercetarilor de diagnosticb. observatia sistematizata si observatia nesistematizata

c. cauza , conditie, efect

42. Ce tipuri de observatie se pot delimita in raport cu pozitia observatorului fata desistemul observat ?a. externa, cu observatorul in afara sistemului studiat, si interna, cu participare

pasivaa. in parteneriat, cu observatori din domenii diferiteb. parial, stabilind relatii prin corespondenta cand observatorul nu este admis in

grup sau total

43. Cum se clasifica chestionarele dupa natura si intinderea informatiei cerute ?a. chestionar privind motivatia si privind datele de identificare, stare civila,

ocupatieb. chestionar privind interesele subiectilor si omnibus

c. chestionare cu o singura tema insotita de observatie

44. Ce tipuri de chestionar recunoasteti in raport cu momentul codificarii informatiei ?a. chestionare intrebari inchise, deschise si mixteb. chestionare intrebari inchise, deschise

c. chestinare cu raspunsuri dihotomice si trihotomice

45. Ce tipuri de chestionare in raport cu modul de recoltare a informatiei cunoasteti ?a. chestionare administrate prin extemporal

b. chestionare administrate prin profesori si studenti

c. chestionare autoadministrate colectiv sau prin operatori de ancheta


6/33

6

46. Cum se pot clasifica interviurile ?a. interviu structurat si nestructuratb. interviu desensibilizat si clinicc. interviu standardizat si informal

47. Carei metode i se subsumeaza interviul ?a. metoda experimentului

b. metoda ancheteic. metoda clinica

48. Ce este tehnica documentara ?a. o observatie directa ( nemijlocita )

b. o tehnica de cercetare a continutului manifest unui nscrisc. un tip aparte de documentare

49. Ce vizeaza metoda clinica utilizata in criminologie ?a. exploreaza simultan doar 3 trasaturi de personalitate

b. vizeaza depistarea tulburarilor de personalitate

c. cerceteaza un caz individual pentru formularea unui diagnostic si prescriereaunei terapeutici

50. La ce se refera Testul de personalitate Rorschach ( "testul petelor de cerneala" ) ?a. se urmaresc reactiile subiectului la anumite imagini simetrice , stimuli neclarib. rezultatele confirma existenta unui tip de personalitate specific infractorilor

c. depisteaza diferente intre infractor si noninfractor sub aspectul intensitatii

anumitor trasaturi

51. Cum poate fi experimentul in functie de natura variabilei independente ?a. de laborator sau de teren

b. invocat si provocatc. experiment de tipul inainte, respectiv dupa

52. Pe baza carui test Soii Glueck au selecionat factorii psihologici ?a. Luscher

b. Rorschachc. Szondi

53. Ce cuprinde nucleul personalitii n teoria lui J. Pinatel ?a. inteligena si creativitate

b. labilitatea si indiferena afectiv

c. agresivitate si stare periculoasa

54. In ce consta diferena dintre infractor i noninfractor n teoria personalitiicriminale ?a. diferenta de natura

b. de pregtire colar

c. de grad


7/33

7

55. Care sunt reprosurile ce se aduc statisticii judiciare ?a. criminalitatea este doar parial reflectatb. criminalitatea legal nu este separat nregistrat

c. nu arata diferentele intre criminalitatea legala si aparenta

56. Care sunt procedeele utilizate n metoda comparativ ?a. grafologicb. etiologic

c. concordanei

57. Ce scop au metodele de predicie ?a. influentarea asistentei postpenale

b. finalizeaz procesul de cunoastere a personalitatii criminale

c. formularea unei previziuni asupra fenomenului criminalitatii

58. Cine este autorul Teoriei personalitii criminale ?a. Enrico Ferri

b. J. Pinatelc. E. Durkheim

59. Care sunt trasaturile criminologiei pozitiviste ?a. fapta ca obiect de studiu

b. fptuitorul ca obiect de studiuc. victima si criminalitatea

60. Care este obiectul de studiu al criminologiei tradiionale ?a. crima, criminalul, criminalitateab. crima i reacia social fa de aceasta

c. victima i delincventul minor

61. Cine sunt reprezentanii criminologiei clasice ?a. Jean Pinatel si Etienne De Greeffb. Denis Szabo si Sigmund Freud

c. Jeremy Bentham si Cesare Beccaria

62. Care sunt trsturi Criminologiei clasice ?a. axarea studiului criminologic asupra infractorului

b. fapta obiect de studiuc. pedeapsa fundament al aciunii umane

63. Cine sunt reprezentanii Criminologiei pozitiviste ?

a. E. Sutherland, S. Freudb. Cesare Lombroso, Enrico Ferric. Etienne de Greeff si Jean Pinatel

64. Care este obiectul criminologiei clinice ?a. personalitatea infractorilor anormali

b. factorii individuali ai crimeic. trecerea la act, personalitatea criminali reacia social


8/33

8

65. Ce semnifica reacia social n criminologie ?a. reacia violent a unui grup de persoane

b. totalitatea mijloacelor de pedepsire a infractorilor

c. totalitatea reaciilor i aciunilor societii fa de criminalitate

66. Cand a aparut curentul interacionist ?a. secolul al XIX-lea

b. a doua jumtate a secolului XX

c. la nceputul secolului nostru

67. Care este obiectul de studiu al criminologiei reaciei sociale ?a. faptele antisociale svrite n mediul urban

b. infraciunile care prezint un pericol grav pentru societate

c. structurile sociale care impun un anumit sistem de valori i norme imecanismele prin care un comportament este etichetat delincvent

68. Care este meritul criminologiei reaciei sociale ?a. lrgirea orizontului de studiu al criminologieib. abordarea sistemic a personlitii infractorului

c. evidentiaza rolul personalitatii infractorului

69. Cum se explica diversitatea definiiilor n criminologie ?a. nenelegeri ntre autorii unor teorii

b. complexitatea obiectului de studiuc. diversitatea conceptelor operaionale

70. Ce trasaturi prezenta criminologia clasica ?a. proporionalizarea pedepsei n raport cu periculozitatea fptuitorului

b. proporionalizarea pedepsei n raport cu gravitatea fapteic. aprecierea infractorului n funcie de reacia social

71. Cine este autorul lucrarii Despre infractiuni si pedepse ?a. Paul Topinard

b. Rafaelle Garofallo

c. Cesare Beccaria

72. Cine este considerat initiatorul criminologiei antropologice ?a. Cesare Lombrosob. Cesare Beccaria

c. Jean Pinatel

73. Care sunt reprezentantii criminologiei pozitiviste ?a. Rafaelle Garofallo si Enrico Ferrib. Cesare Beccaria si Jeremy Bentham

c. M. Guerry si L. Quetelet

74. Care este premisa antropologiei criminale ?a. criminalitatea este un fenomen de natura sociala

b. criminalitatea este un fenomen de natura economica

c. criminalitatea este un fenomen de natura biologica


9/33

9

75. Cine este autorul teoriei psihomorale ?a. Jean Pinatel

b. Olof Kinberg

c. Etienne de Greeff

76. Care sunt fazele procesului de degradare moral a individului n teoria psihomorala. starea de confuzie

b. asentimentul formulatc. asentimentul obinut

77. Cine a introdus n criminologie conceptul de stare periculoas ?a. E. de Greeffb. E. Durkheim

c. R. Garofalo

78. De unde rezult diferena dintre infractor i noninfractor n Teoria lui Etienne deGreeff ?

a. trsturile de caracter ale infractoruluib. inteligen

c. uurina de a svri infraciuni

79. Care sunt instanele personalitii n teoria lui S. Freud ?a. preconstientul

b. contiina de sinec. contiina moral

80. Ce explic Freud prin complexul oedipian ?a. paricidul si incestul

b. narcisismul si .homosexualitateac. agresivitatea si omorurile

81. Ce favorizeaz complexul de vinovie in conceptia lui S. Freud ?a. tentaia permanent de a nclca norme morale

b. svrirea de fapte penalec. trecerea la act

82. Unde situeaza S. Freud diferena dintre infractori i noninfractori ?a. la nivelul contiinei de sine

b. la nivelul contiinei morale

c. la nivelul inconstientului

83. Care au fost discipolii lui C. Lombroso ?a. A. Lacasagnne si Leonce Manouvrier

b. Enrico Ferri si Rafaelle Garofalloc. Adolphe Quetelet si Andre Guerry


10/33

10

84. Cine a efectuat masuratori antropometrice pe baza carora a fundamentat teoriaatavismului evolutionist ?a. C. Lombrosob. C. Beccariac. E. Ferri

85. Ce ipoteza formuleaza C. Lombroso ?a. gemenii pot deveni infractori

b. existenta unor stigmate anatomicec. anturajul individului induce comportamentul infractional

86. Cum poate fi recunoscut infractorul in conceptia lui C. Lombroso ?a. dupa complexele de inferioritate

b. dupa antecedentele penale

c. dupa anomaliile de ordin fizic

87. Cum se numeste lucrarea fundamentala a lui C. Lombroso ?a. Omul delincventb. Despre infractiuni si pedepse

c. Criminalitatea gulerelor albe

88. In ce sens isi revizuieste C. Lombroso teoria ?a. extinde tipologia infractorilorb. include si ipoteza reaciilor la sindromul de violenc. restrange procesul de dezvoltare a individului la biologic

89. Care sunt meritele orientrii biologice n criminologie ?a. introduce metoda pozitiv

b. introduce metoda tipologic

c. valorifica un bogat material factual

90. Care sunt limitele orientrii biologice ?a. nu ine seama de pregtirea individului

b. tendina de biologizare a omuluic. nu se bazeaza pe aplicarea unor metode coroborate

91. Care sunt principalele caracteristici ale teoriilor din orientarea psihiatric-psihanalitic ?a. acord atenie procesului de socializare a individului

b. studiaz caracterul delincvenilor privai de libertate

c. explic comportamentl delincvent pe baza unor componente psihice

92. Cand este mai ridicat riscul de delincven la copiii adoptai ?a. atunci cand prinii biologici au antecedente penale

b. atunci cand prinii adoptivi sunt infractori

c. atunci cand prinii biologici i prinii adoptivi au antecedente penale


11/33

11

93. Ce rol are tipologia n criminologie ?a. descoperirea anumitor infractori dup comportamentul lor

b. descrierea i explicarea fiecrui infractor

c. descrierea unor tipuri particulare de infractori

94. Care e diferena dintre infractor i noninfractor n teoria lui Lombroso ?a. o diferen de percepieb. o diferen de cultur

c. o diferen de natur

95. Care sunt principalele critici care se aduc operei lui Lombroso ?a. lipsa unor studii predictive

b. lipsa grupurilor de controlc. lipsa echipelor de specialiti n cercetared. numr prea mic de subieci studiai

96. Care este diferena ntre infractor i noninfractor n concepia lui C. Goring ?a. de natur moral

b. de natur psihosocial

c. de natur biologic

97. Prin ce se caracterizeaza criminalul nnscut ?a. un tip scund i cu maxilar proeminent

b. un nebun din punct de vedere moralc. un individ fara constiinta morala

98. Prin ce se caracterizeaza Scoala cartografica ?a. s-a ocupat de infractor

b. a surprins anumite regularitati in savarsirea unor infractiunic. a pus accent pe analiza factorilor criminogeni individuali

99. Care este locul Scolii cartografice in evolutia criminologiei ?a. aduce in planul preocuparilor cauzele individuale ale criminalitatii

b. sesizeaza o anumita constanta in savarsirea infractiunilorc. delimiteaza zona ecologica de zona interstitiala

100. Care este esenta Legii termice a criminalitatii ?a. diferenta dintre delincventa juvenila si cea adulta

b. diferenta dintre mediul urban si mediul rural

c. diferentierea criminalitatii in functie de anotimpuri

101. Care sunt autorii Legii termice a criminalitatii ?a. R. Garoffalo si O. Kinbergb. E.Ferri si E. Sutherland

c. A.F.Quetelet si M. Guerry

102. In ce constau erorile Scolii cartografice ?a. neglijarea factorilor morali

b. neglijarea factorilor individiuali

c. numarul limitat de situaii studiate


12/33

12

103. Care sunt principalele idei ale Scolii mediului social ?a. criminalitatea trebuie explicata prin ea insasi

b. crima e necesara, e legata de cultura, timp, si spatiuc. criminalitatea este un fenomen trecator

104. Care este conceptia lui G.Tarde in cadrul Scolii mediului social ?a. nu se opune conceptiei celorlalti reprezentanti

b. crima e necesarac. criminalul e o persoana de prisos

105. Care sunt reprezentantii Scolii mediului social ?a. R. Merton

b. A. Lacasagnnec. D. Szabo

106. Care este conceptia lui E.Durkheim privind crima ?a. crima e inutila

b. criminalul e un intrus

c. crima e utila si necesara

107. Care este semnificatia anomiei n conceptia lui E. Durkheim ?a. un fenomen specific oricarei comunitatib. o stare de confortc. o atitudine ambivalenta

108. Cum concepe anomia R.Merton ?a. este sinonim cu cel al lui E.Durkheim

b. i confera acestuia sensuri noi fata de cele cunoscutec. leaga aparitia criminalitatii numai de crizele economice

109. Care este tipologia infractorilor in opinia lui E.Ferri ?a. infractorul dependent de droguri si cel corupt

b. delincventul juvenil si femeia criminal

c. "criminalul innascut" si cel de ocazie

110. Ce datoreaza C. Lombroso lui E.Ferri ?a. denumirea teoriei al carei autor este ( atavismul evolutionist)

b. denumirea de "criminalul innascut"c. legea saturatiei si suprasaturatiei

111. La ce se refera conceptia multifactorila a lui E.Ferri ?a. are in vedere legea saturatiei si suprasaturatieib. descopera unele legitati ale fenomenului infractional

c. infractiunea are o determinare multipla

112. Care sunt principalele critici care i se aduc lui E.Ferri ?a. nu a gasit cauzele care determina criminalitatea ca fenomen de masab. nu a continuat traditia lui Lombroso

c. a neglijat factorii sociali


13/33

13

113. La ce se refera precursorii orientarii sociologice ?a. Scoala cartograficab. Scoala antropologicac. Scoala psihiatrica -psihologica

114. Care dintre urmatoarele teorii sunt inspirate de modelul consensual ?a. teoriile integrative

b. teoriile culturalistec. teoria controlului social

115. Ce include modelul conflictual ?a. criminologia criticab. teoria psihomoralac. teoria asociatiilor diferentiale

116. Prin ce se caracterizeaza modelul consensual ?a. realizeaza o analogie cu stiintele naturiib. explica criminologia radicala

c. are in vedere interactionismul

117. Care este modelul de analiza care accepta ideea de adaptare ?a. modelul sistemic

b. modelul conflictual

c. modelul consensual

118. Prin ce se caracterizeaza Scoala de la Chicago ?a. se ocupa de criminalii innascuti

b. explica teoriile ereditatii

c. delimiteaza zone criminogene specifice

119. Care sunt principalele concepte pe care le formuleaza Scoala de la Chicago ?a.

b.anomie si imitatie

spatiu ecologic si zona de deteriorare moralac. asociatii diferentiate si stare periculoasa

120. La ce se refera zona de deteriorare morala propusa de Scoala de la Chicago ?a. familii dezorganizate si conditii de munca impropriib. clima si anotimpurile

c. conflictul intre generatii si imitatia

121. Ce include conceptul de zona criminogena specifica, propus de Scoala de la Chicago ?a. delincventa este specifica unor cartiereb. zona interzisa organelor de politie

c. zona accesibila doar infractorilor straini

122. Ce ipoteza de cercetare propune E.Sutherland in teoria asociatiilor diferentiate ?a. comportamentul delincvent este innascut

b. comportamentul delincvent este ereditar

c. comportamentul delincvent este invatat


14/33

14

123. Cum difera asociatiile diferentiate ?a. in functie de profesie si educatie

b. in functie de frecventa, intensitate, prioritatec. in functie de domiciliu si mediul de provenienta

124. Care sunt caile de invatare a comportamentului criminal in teoria lui E.Sutherland ?a. se transmit ereditar

b. prin izolarea fata de familiec. prin asocierea cu modele criminale

125. Ce manifestari ale criminalitatii scapa de sub incidenta legii penale, in opinia luiE.Sutherland ?a. criminalitatea informaticab. criminalitatea feminina

c. criminalitatea in mediile sociale instarite

126. Care sunt meritele teoriei lui E.Sutherland ?a. surprinde efectele mediului fizic asupra comportamentului delincvent

b. explica mecanismele psihosociale ce modeleaza conduita delincventac. are o viziune mai larga asupra criminalitatii organizate

127. Ce critici se aduc teoriei asociatiilor diferentiate ?a. lipsa grupurilor de control

b. nu clarifica originea criminalitatiic. nu a pus in prim plan prevenirea

128. Care este tema centrala a orientarii culturaliste ?a. raportul dintre cultura si criminalitate;b. descrierea personalitatii delincventului minor;

c. raportul dintre cultura si infractiunile contra proprietatii

129. Carui model criminologic apartin teoriile din orientarea culturalista ?a. modelul preventivb. modelul deontologic

c. modelul consensual

130. Ce autori au tratat conflictele de cultura ?a. E. Sutherland

b. A. Cohen

c. T. Sellin

131. In ce constau conflictele de cultura ?a. au in vedere in special fenomenul migratieib. nu sunt conflicte de sensuri

c. reflecta contrastul dintre sat si oras


15/33

15

132. Caror teorii le este specifica tema conflictelor de coduri culturale ?a. teoriile controlului social;

b. teoriile culturalistec. teoriile frenologice

133. Care este autorul teoriei Subculturile delincvente?a. R.Mertonb. E.Durkheim

c. A.Cohen

134. Care sunt variantele criminologice ale culturalismului ?a. conflictele de culturab. conflictele intre factorii de control social

c. conflictele dintre imigranti din tari diferite

135. Ce solutii propune Cohen pentru adaptarea grupurilor defavorizate ?a.

b.imigrarea pentru rezolvarea problemelor de existenta

ruptura definitiva cu valorile traditionale si alegerea caii delincventec. implicarea in diferite afaceri

136. Ce caracteristici prezinta subcultura delincventa in opinia lui Cohen ?a. utilitara

b. malitioasac. avantajoasa

137. In ce constau erorile in teoria lui A.Cohen ?a. neglijeaza factorii mediului implicati in geneza crimeib. neglijeaza unele aspecte legate de procesul de socializare a femeilor

c. restrange sfera infractiunilor comise de bandele de adolescenti la infractiunilenonutilitare

138. Care sunt principalele concepte utilizate in teoriile functionaliste ?a. prevenire primara si secundara

b. statusuri si roluri sociale , sistem socialc. sistem individual si colectivitati urbane

139. Ce examineaza teoriile de esenta functionalista ?a. fenomenul delincventei juvenile

b. fenomenul migratiei

c. procesul de devenire a delincventei

140. Care este continutul conceptului de anomie in opinia lui R.Merton ?a. un efect al ineficientei activitatii de prevenireb. un efect al unei rupturi in structura culturala in contextul unei discrepante

intre normele sociale si capacitatea membrilor de a le respectac. un efect al confuziei in sistemul de drept


16/33

16

141. Ce tipurile de adaptare propune R.Merton ?a. inovatie, evadare, rebeliuneb. imitatia si acomodarea

c. relatii cu un model pozitiv

142. Cui i se tribuie paternitatea conceptului de control social ?a. R.Jeffery

b. G.Tarde

c. E.Durkheim

143. Care sunt motivele care justifica controlul social in opinia lui R.Jeffery ?a. oamenii sunt prin natura lor antisociali si trebuie controlatib. strategiile de prevenire nu sunt eficiente

c. societatea trebuie sa reactioneze pentru ca legea trebuie aparata

144. Cum e construita teoria infranarii ?a. constructie ierarhica, presupunand doua categorii de frane complexeb. se bazeaza doar pe individ sub raportul trasaturilor sale psihologice

c. se bazeaza doar pe factori sociali priviti ca un sistem

145. Care sunt barierele exterioare in teoria infranarii a lui W. Reckless ?a. mediul geografic din zona de domiciliu

b. anturajul apropiatc. strategiile de prevenire

146. Prin ce se caracterizeaza modelul conflictual ?a. nu are nimic comun cu adaptarea si readaptarea socialab. vizeaza resocializarea si readaptarea infractorului la viata sociala

c. contesta rolul statutului ca "arbitru neutru"147. Care sunt aspectele principale ale Curentului interactionist ?

a. isi are originea in teoria infranarii si modelele de control socialb. isi are originea in teoria etichetarii, grupul social aflat la putere creeeaza

delincventac. se centreaza pe structurile sociale nocive si indivizi periculosi

148. Ce aspecte esentiale caracterizeaza criminologia reactiei sociale ?a. marcheaza ruptura epistemologica cu criminologia radicalab. cercetarea criminologica nu mai priveste personalitatea infractorului

c. cercetarea criminologica explica procesele de aplicare a legii penale

149. Care sunt aspectele principale ale Teoriile criminologice integrative ?

a. implica o combinare a diferitelor teorii intr-o posibila si unica explicatieb. vizeaza o integrare corespunzatoare a individului in societatec. reflecta o conexare a opiniilor referitoare la criminalitate

150. Din ce perspectiva studiaza D.Szabo problematica criminalitatii ?a. biosocioantropologicab. reuneste personalitatea si comunitatea intr-o conceptie cu valente integrative

c. perspectiva comparatista


17/33

17

151. Ce tipuri de observatie delimitam in functie de fenomenul observat ?a. observaie externi intern;

b. observatie directa si indirecta;c. observatie partiala si totala.

152. Crei funcii i este specific cercetarea remediilor criminalitatii ?a. funciei descriptiveb. funciei explicative

c. funciei proficatice

153. Carei criminologii i aparine postulatul urmtor determinismul ca fundament alaciunii umane ?a. criminologia clasic

b. criminologia pozitivistc. criminologia reaciei sociale

154. Crei criminologii i aparine urmtoarea afirmaie liberul arbitru ca fundament alaciunii umane ?a. criminologia clasic

b. criminologia pozitivistc. criminologia reaciei sociale

155. Crui autor i aparine afirmaia: Criminologia este o regina fr regat ?a. C. Beccaria

b. T. Sellinc. S. Freud

156. Ce presupun concepiile eclectice ?a. o sintez a concepiilor sectorialeb. o fragmentare a obiectului de studiu

c. o ampl baz de date

157. n ce perioad se propune examinarea formelor de reacie social ?a. primul deceniu al sec. XXI

b. deceniile 6-7 ale sec. XXc. ultima decad a sec. XX

158. Ce-i propun s studieze reprezentanii criminologiei reaciei sociale ?a. descifrarea mecanismelor sociale prin care anumite comportamente erau

etichetate drept criminale b. identificrea tipologiei infractorilor

c. stabilirea motivatiei infractionale

159. Cum se definete metoda ?a. procedeu de aplicare

b. sistem de reguli necesare n cercetarea realitiic. stiinta studiului metodelor


18/33

18

160. Ce fel de metode sunt observatia si experimentul ?a. metode cu grad ridicat de generalitateb. metode cazuistice

c.metode de interpretare a datelor

161. Prin ce metode se pot culege date criminologice pentru esantioane mari ?a. studiul de caz si anamneza

b. experimente si anchete de teren

c. observatia si metoda clinica

162. Care este principala caracteristic a experimentului ?a. metoda cu grad redus de generalitate

b. un construct teoretic abstract

c. o observaie provocat

163. Ce probleme ridica aplicarea experimentului ?a. problema spatiului si timpuluib. probleme strategice si de limbaj

c. probleme metodologice si deontologice

164. Care sunt criterile in functie de care se pot grupa experimentele ?a. natura variabilei independenteb. autorii cu studii interdisciplinare

c. avantajele pe care le confera

165. Care dintre urmtoarele criterii permit delimitarea experimentelor ?a. locul de desfasurareb. prezenta unor anchetatori selectati

c. finalitatea acestora

166. Ce avantaj prezint experimentul de teren ?a. studiaza fenomenul in conditii naturaleb. permite izolarea variabilelor dependente

c. se finalizeaza mai rapid

167. Ce dezavantaj prezint experimentul de laborator ?a. subiectii sunt amagiti

b. creeaza un mediu artificialc. variabilele nu pot fi controlate usor

168. Ce dificulti prezint experimentul de teren ?

a. controlul variabilelorb. atitudinea reticenta a subiectilorc. masurarea facila rezultatelor

169. Ce avantaj prezint experimentul de laborator ?a. masurarea rezultatelor automat

b. acionarea variabilelor independente repetatc. consecintele unui mediu creat


19/33

19

170. Ce premise se asigura pentru buna desfasurare a experimentului ?a. ct mai multi anchetatori n locul desfasurarii

b. alcatuirea unor grupuri cat mai asemantoarec. corelarea variabilelor independente

171. Ce procedee utilizeaza metoda comparativa ?a. procedee de deductie

b. procedeul concordantei

c. procedeul rationamentului logic

172. Ce procedee utilizeaza metoda comparativa ?a.

b.procedee de diferentiere

procedeul diferenteic. procedeul per a contrario

173. Ce procedee utilizeaza metoda comparativa ?a.

b.procedee directe

procedeul variatiilor concomitentec. procedeul de precizie

174. Prin ce procedee se alcatuiesc grupurile experimentale ?a.

b.procedee de diferentiere

controlul de preciziec. procedeul per a contrario

175. Prin ce procedee se alcatuiesc grupurile experimentale ?a.b.

controlul statisticprocedeul diferentei

c. procedeul per a contrario

176. Prin ce procedee se alcatuiesc grupurile experimentale ?a. procedeul deosebirilorb. rationamentul reductio ad absurdum

c. controlul aleatoriu

177. Ce ofera metoda experimentala cu precadere ?a. studiul infractorului in generalb. studiul infractorului determinat

c. atat studiul infractorului in general, cat si studiul infractorului determinat

178. Ce ofera metoda clinica cu precadere ?

a. studiul infractorului in generalb. studiul infractorului determinatc. atat studiul infractorului in general, cat si studiul infractorului determinat

179. Ce metoda are ca finalitate formularea unui diagnostic ?a. metoda observatieib. metoda experimentului

c. metoda clinica


20/33

20

180. Ce isi propune criminologia clinica ?a. sa ofere studiul infractorului in general

b. sa orienteze regimul de executarea sanctiunilor penalec. sa atraga atentia asupra erorilor metodologice

181. Ce finalitate are criminologia clinica ?a. sa ofere studiul infractorului in general

b. sa redirectioneze programul de resocializare al infractorului

c. sa atraga atentia asupra erorilor metodologice

182. Ce obiectiv isi propune metoda clinica ?a. sa releve trasaturile personalitatii infractoruluib. sa dobandeasca mai mute valente practice

c. sa atraga atentia asupra erorilor metodologice

183. Ce isi propune metoda clinica ?a. sa compare un infractor cu un noninfractor

b. sa evalueze conduita viitoare a infractoruluic. sa atraga atentia asupra erorilor politicii penale

184. Ce premise ofera metoda clinica ?a. sa ofere studiul infractorului in general

b. sa orienteze regimul de executarea sanctiunilor penalec. sa elaboreze un program de tratament adecvat

185. Cum opereaza metoda clinica ?a. prin intermediul variabilelor

b. prin intermediul anamnezeic. prin intermediul comparatiilor

186. Ce presupune metoda clinica ?a. un examen multidisciplinar al infractoruluib. o comparatie ampla intre infractor/noninfractor

c. introducerea unor variabile dependente

187. Ce presupune aplicarea metodei clinice ?a. o comparatie ampla intre infractor/noninfractor

b. o incursiune in viata individului antisocialc. introducerea unor variabile dependente

188. Ce tehnici presupune aplicarea metodei clinice ?

a. interviu clinic aprofundatb. o comparatie ampla intre infractor/noninfractorc. noi variabile dependente

189. Ce tehnici presupune aplicarea metodei clinice ?a. teste psihologiceb. o comparatie ampla intre infractor/noninfractor

c. analize statistice


21/33

21

190. Ce tehnici presupune aplicarea metodei clinice ?a. experimente de teren

b. o comparatie ampla intre infractor/noninfractor

c. tehnica documentara

191. Ce documente presupune aplicarea metodei clinice ?a. dosareb. statistici

c. mijloace mass-media

192. Ce isi propune metoda clinica ?a. sa compare un infractor cu un noninfractor

b. sa reconstituie biografia infractoruluic. sa atraga atentia asupra erorilor politicii penale

191. Ce documente presupune aplicarea metodei clinice ?a. statistici

b. biografiic. mijloace mass-media

192. Ce documente presupune aplicarea metodei clinice ?a. mijloace mass-media

b. statistici

c. jurnale

193. Ce documente presupune aplicarea metodei clinice ?a. fise medicale si scolareb. statistici

c. mijloace mass-media

194. Ce persoane pot fi intervievate prin aplicarea metodei clinice ?a. familiab. comunitatea

c. magistratii

195. Ce persoane pot fi intervievate prin aplicarea metodei clinice ?a. comunitatea

b. prieteniic. alti infractori

196. Ce urmareste metoda tipologica ?

a. descrierea tipului criminal fata de cel noncriminalb. delimitarea unor variabilec. construirea unor clasificari complexe

197. Cum e valorificata metoda tipologica in criminologie ?a. in teoriile de orientare bioantropologicab. in statistici complexe

c. in rapoartele de cercetare


22/33

22

198. Cum e valorificata metoda tipologica in criminologie ?a. in statistici complexe

b. in teoriile de orientare psihologica-psihiatricac. in rapoartele de cercetare

199. Cum e valorificata metoda tipologica in criminologie ?a. in articolele masss-mediab. in statistici complexe

c. in teoriile de orientare sociologica

200. Cum e valorificata metoda tipologica in criminologie ?a. in articolele masss-media

b. in statistici complexe

c. in teoriile integrative

201. Cum se pot clasifica tipologiile in criminologie ?a. tipologii specifice si de imprumutb. tipologii clasice si moderne

c. tipologii concrete si abstracte

202. Ce notiune trebuie diferentiata de conceptul de tip ?a. ipotezab. tipologie

c. anamneza

203. Ce notiune trebuie diferentiata de conceptul de tip ?a. follow-up

b. descriere concretac. anamneza

204. Prin ce se caracaterizeaza tipul criminalului innascut ?a. dispune de un nucleu dur al personalitatiib. e agresiv doar cand e provocat

c. trasaturi considerate stigmate ale crimei

205. Care sunt autorii care au realizat tipologii ale criminalilor ?a. J. Pinatelb. S. Mill

c. E. Ferri

206. In ce faza a cercetarii criminologice aplicam metoda comparativa ?

a. faza cercetarii exploratoriib. faza diseminarii concluziilor

c. toate fazele cercetarii criminologice

207. In ce faza a cercetarii criminologice aplicam metoda comparativa ?a. descrierea fenomenului criminalb. observarea empirica

c. anamneza


23/33

23

208. In ce faza a cercetarii criminologice aplicam metoda comparativa ?a. explicarea fenomenului criminalb. observarea empirica

c. anamneza

209. In ce faza a a cercetarii criminologice aplicam metoda comparativa ?a. prognoza fenomenului criminalb. observarea empirica

c. anamneza

210. La ce nivel de interpretare a cercetarii criminologice aplicam metoda comparativa ?a. studierea faptei si a faptuitoruluib. studierea procedeelor de inductie

c. anamneza

211. La ce nivel de interpretare a cercetarii criminologice aplicam metoda comparativa ?a. studierea tipologiei faptei si a faptuitorului

b. studiul victimei si a reactiei socialec. studiul teoriilor psihanalitice

212. Carui tip de cercetare criminologica ii aplicam metoda comparativa ?a. studierea tehnicilor

b. studiul victimei si a reactiei sociale

c. cercetarea cantitativa

213. Carui tip de cercetare criminologica aplicam metoda comparativa ?a. studierea tipologiei faptei si a faptuitorului

b. cercetarea calitativac. studiul teoriilor sociologice

214. Carui tip de cercetare criminologica aplicam metoda comparativa ?a. studierea tipologiei faptei si a faptuitoruluib. cercetarea calitativac. studiul teoriilor sociologice

215 In ce domenii se aplica mai frecvent metoda comparativa ?a. stiinte exacte

b. stiinte socialec. stiinte realiste

216. Ce etape obligatorii presupune metoda comparativa ?

a. stabilirea asemanarilor si deosebirilorb. cercetarea calitativac. studiul teoriilor antropologice

217. Ce etape obligatorii presupune metoda comparativa ?a. stabilirea variabilelor independente

b. explicarea deosebirilorc. studiul teoriilor antropologice


24/33

24

218. Ce probleme ridica aplicarea metodei comparative in criminologie ?a. obiectul comparatieib. cercetarea calitativa

c. studiul teoriilor antropologice

219. Ce probleme ridica aplicarea metodei comparative in criminologie ?a. numarul asemanarilor si deosebirilor

b. criteriile de comparatie

c. cauzele deosebirilor

220. Ce probleme ridica aplicarea metodei comparative in criminologie ?a. numarul subiectilor comparati

b. criteriile de clasificarea a esantioanelor studiate

c. determinarea unei dimensiuni comune

221. Ce valoarea metodologica are comparatia in criminologie ?a. reprezinta suportul metodologic al conceptiilor privind caracterul ereditar al

criminalitatiib. criteriile de intocmire a statisticilor demografice

c. delimiteaza variabilele independente de cele dependente

222. Caror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?a. studii privind arborele genealogicb. studii asupra criteriilor de comparatiec. studii vizand starile premergatoare trecerii la act

223. Caror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?a. studii privind conceptiile utilitariste

b. studii asupra gemenilorc. studii vizand starile premergatoare trecerii la act

224. Caror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?a. studii privind comportamente deviante

b. studii asupra criteriilor de comparatie

c. studii vizand anomaliile genetice

225. Caror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?a. studii privind tipuri de reactie socialab. studii asupra criteriilor de comparatie

c. studii vizand starile premergatoare trecerii la act

226. Caror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?a. studii privind controlul socialb. studii asupra criteriilor de clasificare


227. Caror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?a. studii privind tendintele criminalitatii

b. elaborarea unor programe de tratament si prevenire a delincventeic. studii vizand starile premergatoare trecerii la act


25/33

25

228. Caror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?a. studii privind rata criminalitatii

b. studii asupra probabilitatii de delincventa

c. studii vizand atitudinea opiniei publice fata de justitia penala

229. Caror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?a. studii privind criminalitatea nedescoperita

b. elaborarea unor programe de terapie integrativac. studii vizand starile premergatoare trecerii la act

230. Caror tipuri de studii li se pot aplica metodele de predictie in criminologie ?a. studii privind tendintele criminalitatiib. studii asupra tipurilor de penitenciarec. studii vizand motivatia infractionala

231. Caror tipuri de studii li se pot aplica metodele de predictie in criminologie ?a. studii privind evaluarea probabilitatii de delincventab. elaborarea unor programe de tratament si prevenire a delincventei


232. Caror tipuri de studii li se pot aplica metodele de predictie in criminologie ?a. studii privind evaluarea probabilitatii de recidivab. elaborarea unor programe de tratament si prevenire a delincventeic. studii vizand starile premergatoare trecerii la act

233. La ce se refera probabilitatea de delincventa ?a. evaluarea semnelor unei posibile delincvente la o varsta fragedab. elaborarea unor programe de tratament si prevenire a delincventei


234. La ce se refera probabilitatea de recidiva ?a. evaluarea semnelor unei posibile delincvente la o varsta frageda

b. evaluarea semnelor unei posibile delincvente a persoanelor care au deja oconduita delincventa

c. studii vizand profilele unor criminali in serie

235. La ce segmenete ale criminalitatii se raporteaza metodele de predictie ?a. evaluarea semnelor unei posibile delincvente la o varsta frageda

b. estimarea criminalitatii legalec. studii vizand profilele unor criminali in serie

236. Cui se datoreaza elaborarea metodelor de predictie pe continentul european ?a. Scolii cartografice

b. Scolii germane de criminologiec. Scolii mediului social


26/33

26

237. Cui se datoreaza elaborarea metodelor de predictie pe continentul american ?a. Scolii de la Chicago

b. sotilor Glueckc. Scolii de la Berkeley

238. Cum se numeau metodele de predictie elaborate de Scoala germana ?a. Scheme de prognosticb. Tabele de predictie

c. legitati ale mediului

239. Cum se numeau metodele de predictie elaborate de Sotii Glueck ?a. Scheme de prognostic

b. Tabele de predictiec. legile termice ale criminalitatii

240. Cum se numeau reprezentantii Scolii germane de prognostic ?a. C. Lomboso si R. Garoffalob. M. Guerry si A. Quetelet

c. Schwaab si Schiedt

241. Ce pot evalua metodele de predictie elaborate de criminologi ?a. probabilitatea de delincventa a unui grupb. tipologii ale infractorilor

c. reactii sociale si profile ale victimelor

242. Ce pot evalua metodele de predictie elaborate de criminologi ?a. probabilitatea de delincventa a unui individb. tipologii ale infractorilor


243. Ce pot evalua metodele de predictie elaborate de criminologi ?a. probabilitatea de delincventa a unui grupb. tipologii ale infractorilor


244. Cati factori predictivi au selectionat sotii Glueck ?a. 5 factori predictivib. 50 factori predictivi

c. 15 factori predictivi

245. La ce se refereau factorii selectionati de sotii Glueck ?

a. 5 factori de natura socialab. 15 factori motivationalic. 10 factori medicali

246. La ce se refereau factorii selectionati de sotii Glueck ?a. 5 factori privind caracterulb. 15 factori motivationali

c. 10 factori medicali


27/33

27

247. La ce se refereau factorii selectionati de sotii Glueck ?a. 5 factori vizand trasaturile de caracterb. 15 factori motivationali

c. 10 factori medicali

248. Ce reguli deontologice se respecta in cazul observatiei ?a. stabilirea tipului de observatie

b. stabilirea unei delimitari intre observator-observati

c. intocmirea unei liste cu comportamentele observabile

249. Prin ce se explica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?a. posibilitatea aplicarii pe esantioane largib. succesiunea intrebarilor

c. accesibilitatea limbajului

250. Prin ce se explica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?a. succesiunea intrebarilor

b. posibilitatea aplicarii pe esantioane eterogenec. accesibilitatea limbajului

251. Prin ce se explica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?a. posibilitatea aplicarii pentru diverse scopurib. succesiunea intrebarilorc. accesibilitatea limbajului

252. Prin ce se explica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?a. posibilitatea aplicarii pentru aflarea cifrei negre a criminalitatiib. posibilitatea aplicarii pentru identificarea problemelor mentale

c. posibilitatea aplicarii pentru determinarea potentialului victimogen

253. Prin ce se explica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?a. posibilitatea aplicarii diferitelor metode

b. posibilitatea evaluarii de ansamblu a fenomenului criminalitatiic. posibilitatea aplicarii pentru determinarea potentialului victimogen

254. Prin ce se explica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?a. posibilitatea corelarii cu alte metode

b. posibilitatea completarii statisticilorc. posibilitatea aplicarii pentru determinarea potentialului victimogen

255. Prin ce se explica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?a. posibilitatea aplicarii diferitelor metodeb. posibilitatea evaluarii evolutiei cazului individual

c. permite costuri financiare reduse prin autoadministrare


b. posibilitatea aplicarii in studiile privind reintegrarea postpenalac. posibilitatea aplicarii pentru determinarea potentialului victimogen


28/33

28


b. posibilitatea evaluarii de ansamblu a fenomenului criminalitatiic. posibilitatea aplicarii pentru determinarea potentialului victimogen

258. Ce elemente presupune elaborarea unui chestionar ?a. intocmirea unei liste de intrebari

b. realizarea unei succesiuni logice si psihologice de intrebaric. posibilitatea aplicarii pentru determinarea potentialului victimogen

259. Ce elemente presupune elaborarea unui chestionar ?a. inregistrarea comportamentului subiectuluib. realizarea unei succesiuni logice si psihologice de intrebaric. posibilitatea aplicarii pentru determinarea potentialului victimogen

260. Ce elemente presupune elaborarea unui chestionar ?a. intocmirea unui set de raspunsuri

b. realizarea unei succesiuni logice si psihologice de intrebari

c. prezenta unui operator de ancheta si a subiectilor

261. Ce elemente pot modifica raspunsurile subiectilor in cazul aplicarii unui chestionara. succesiunea intrebarilorb. locul in care se aplica chestionarulc. varsta operatorului de ancheta

262. Ce elemente pot modifica raspunsurile subiectilor in cazul aplicarii unui chestionara. limbajul utilizat - formularea intrebarilorb. locul in care se aplica chestionarul

c. varsta operatorului de ancheta

263. Ce elemente pot modifica raspunsurile subiectilor in cazul aplicarii unui chestionara. ora la care se aplica chestionarul

b. locul in care se aplica chestionarul

c. dimensiunile chestionarului

264. Ce elemente pot modifica raspunsurile subiectilor in cazul aplicarii unui chestionara. ora la care se aplica chestionarul

b. locul in care se aplica chestionarul

c. tipul intrebarilor

265. Ce avantaj prezinta chestionarul omnibus ?a. indica tendinta agresiva a subiectilorb. surprinde modul in care subiectii relationeaza faptele socialec. arata nivelul inteligentei

266. Ce avantaj prezinta chestionarul omnibus ?a. indica nivelul de receptivitate a subiectilor

b. arata nivelul inteligentei emotionalec. ofera o cantitate mare de date fata de chestionarul cu o singura tema


29/33

29

267. Ce avantaj prezinta chestionarul precodificat ?a. intrebarile sunt inchise si raspunsurile au codurib. arata nivelul inteligentei emotionalec. ofera o cantitate mare de date fata de chestionarul cu o singura tema

268. Ce dezavantaj prezinta chestionarul precodificat ?a. nu pot fi anticipate toate tipurile de raspunsuri

b. arata nivelul inteligentei emotionalec. ofera o cantitate mare de date fata de chestionarul cu o singura tema

269. Ce avantaj prezinta chestionarul postcodificat ?a. intrebarile sunt deschise si raspunsurile primesc coduri dupa administrareb. arata perceptia despre sinec. ofera o cantitate mare de date fata de chestionarul cu o singura tema

270. Ce avantaj prezinta chestionarul precodificat ?a. arata tipul de temperament

b. se adreseaza si subiectilor cu o pregatire scolara redusa

c. ofera o cantitate mare de date fata de chestionarul autoadministrat

271. Ce avantaj prezinta chestionarul precodificat ?a. releva tipul de temperament

b. evidentiaza structura chestionarului

c. asigura mai bine anonimatul subiectilor investigati

272. Ce avantaj prezinta chestionarul precodificat ?a. arata tipul de temperament

b. se adreseaza numai subiectilor cu studii superioare

c. faciliteaza analiza statistica a raspunsurilor

273. Ce avantaj prezinta chestionarul precodificat ?a. evidentiaza tipul de infractor

b. vizeaza mai mult intrebarile factualec. ajuta la construirea chestionarului postcodificat

274. Ce dezavantaj prezinta chestionarul precodificat ?a. sugestibilitatea variantelor de raspunsb. se adreseaza si subiectilor cu o pregatire scolara redusa

c. ofera o cantitate mare de date fata de chestionarul autoadministrat

275. Ce dezavantaj prezinta chestionarul precodificat ?a. se adreseaza si subiectilor cu o pregatire scolara redusab. atractia catre raspunsuri moderate si pozitivc. ofera o cantitate mare de date fata de chestionarul autoadministrat

276. Ce dezavantaj prezinta chestionarul precodificat ?a. se intocmeste mai greu

b. se adreseaza si subiectilor cu o pregatire scolara redusa

c. includerea fortata a unor raspunsuri in categoriile fixate


30/33

30

277. Ce criterii determina tipul de chestionar selectat ?a. domiciliul subiectilor

b. varsta si sexul celor chestionati

c. natura problemei investigate

278. Ce criterii determina tipul de chestionar selectat ?a. domiciliul si studiile subiectilor

b. caracteristicile esantionului investigatc. varsta si sexul celor chestionati

279. Cum poate fi aplicat chestionarul autoadministrat ?a. prin postab. prin organizarea unui experimentc. prin ampla instruire prealabila a subiectilor asupra problemei investigate

280. Cum poate fi aplicat chestionarul autoadministrat ?a. prin publicareb. prin organizarea unui experiment

c. prin ampla instruire prealabila a subiectilor asupra problemei investigate

281. Cum poate fi aplicat chestionarul autoadministrat ?a. prin intrevievarea fiecarui subiect

b. prin extemporale colectivec. prin ampla instruire prealabila a subiectilor asupra problemei investigate

282. Ce avantaje prezinta chestionarul autoadministrat ?a. nu implica personal specializatb. creste increderea subiectilor

c. genereaza o reactie pozitiva fata de noi chestionari

283. Ce avantaje prezinta chestionarul autoadministrat ?a. creste stima de sine a subiectilor

b. obtinerea datelor direct de la sursac. genereaza o reactie pozitiva fata de noi chestionari

284. Ce probleme ridica alcatuirea oricarui chestionar ?a. marimea literelor si instructajul

b. pregatirea operatorilor de ancheta

c. forma de prezentare

285. Ce probleme ridica alcatuirea oricarui chestionar ?a. marimea literelor si instructajulb. pregatirea operatorilor de ancheta

c. dimensiunea chestionarului

286. Ce probleme ridica alcatuirea oricarui chestionar ?a. marimea literelor si instructajul

b. formularea intrebarilorc. pregatirea operatorilor de ancheta


31/33

31

287. Ce probleme ridica alcatuirea oricarui chestionar ?a. structura chestionaruluib. pregatirea operatorilor de anchetac. marimea literelor si instructajul

288. Ce tehnici se folosesc in construirea unui chestionar ?a. tehnica documentara

b. tehnica palniei (de la intrebari generale la intrebari particulare)c. tehnici de persuasiune

289. Ce tehnici se folosesc in construirea unui chestionar ?a. tehnica documentara

b. tehnica palniei rasturnate (de la intrebari particulare la intrebari generale)c. tehnici de persuasiune

290. Ce rol au intrebarile filtru in construirea unui chestionar ?a. cresc autostima

b. motiveaza continuarea raspunderii la intrebari

c. opereaza o selectie a subiectilor

291. Ce rol au intrebarile introductive in construirea unui chestionar ?a. pun in contact subiectul cu tema investigatab. motiveaza continuarea raspunderii la intrebaric. opereaza o selectie a subiectilor

292. Ce rol au intrebarile de identificare in construirea unui chestionar ?a. cresc autostima

b. evidentiaza datele personale ale subiectilorc. opereaza o selectie a subiectilor

293. Care este cel mai vechi test de inteligenta ?a. testul Binet-Simonb. testul Ravenc. testul de inteligenta emotionala

294. Ce masoara testul Binet-Simon ?a. autostima

b. motivatia invatarii

c. coeficientul de inteligenta

295. Cine este creatorul primei scoli de criminologie din Quebec, Canada ?a. parintele Noel Maillouxb. judecatorul Ezat Fattah

c. prof. Denis Szabo

296. De ce modelul Quebec e considerat o sinteza originala ?a. combina elemente din psihologie, sociologie, drept i psihiatrieb. predau profesori din toata lumea

c. elibereaza diplome de criminologi


32/33

32

297. Ce propune Charles Goring ca remediu mpotriva crimei ?a. izolarea in anumite locuri a infractorilor

b. eugeniac. masuri umanizate si personalizate

298. Ce teorie propune criminologul suedez Olof Kinberg ?a. teoria inadaptarii biologice

b. teoria atavismului evolutionistc. teoria infranarii

299. Ce teorie propune criminologul italian Benigno di Tullio ?a. teoria inadaptarii biologice

b. teoria constitutiei delincventec. teoria infranarii

300. Ce teorii pot explica fenomenul traficului de persoane ?a. teoria inadaptarii biologice

b. teoria constitutiei delincvente

c. teoria anomiei

301. Ce teorii pot explica fenomenul traficului de persoane ?a. teoria asociatiilor diferentiateb. teoria constitutiei delincventec. teoria anomiei

302. Ce teorii pot explica fenomenul traficului de persoane ?a. teoria inadaptarii biologice

b. teoria subculturilor delincventec. teoria anomiei

303. Cine este autorul teoriei imitaiei ?a. Gabriel Tardeb. Jean Pinatelc. Maurice Cusson

304. Cine este autorul teoriei conflictelor de cultur ?a. Gabriel Tarde

b. Jean Pinatel

c. Thorsten Sellin

305. Cine este autorul teoriei subculturilor delincvente ?a. Gabriel Tardeb. Albert Cohenc. Maurice Cusson

306. Cine este autorul teoriei alegerii economice raionale ?a. Gary S. Beckerb. Albert Cohen

c. Maurice Cusson


33/33

Girlshare.ro_criminologie 2012 -Final

Documents