Gimnastica Sportiva
Gimnastica sportiva
Argument Istoria este stiinta care se ocupa cu dezvoltarea
societatii omenesti in intreaga ei
complexitate ca un proces unitar,uneori contradictoriu
desfasurandu-se pe baza unor legi obiective.
Istoria educatiei fizice si sportului studiaza aparitia si
prefacerile in modul de practicare a exercitiilor fizice in
diferite epoci istorice. Gimnastica a fost si ramne unul din
punctele forte ale romnilor pe plan sportiv si nu numai. Sutele de
medalii aduse de acest sport reprezinta un motiv de mndrie pentru
conationalii Nadiei Comaneci, Laviniei Milosovici,Andreei Raducan
sau Catalinei Ponor.De aceea,gimnastica pentru mine este si va
ramane unul din sporturile mele preferate. n gimnastica, Romnia era
vazuta la fel ca Brazilia n fotbal.Scurt istoric
Am ales gimnastica sportiva ca si subiect de referat deoarece
inca din perioada antica au aparut lucrari de specialitate in care
a fost abordata problematica domeniului.Trei mai lucrari de
specialitate si-au pus amprenta tinand cont de contextul istoric
social,politic,economic si cultural ale timpului.Prima dintre
acestea fiind lucrarea lui Filostrat De arte gymnastica (Arta
gimnasticii) prezinta cu multa obiectivitate istoricul si tehnica
exercitiilor fizice in perioada antica.In perioada renasterii
pedagogul Mercurialis prezinta in lucrarea Ars gymnastica(Despre
gimnastica) structurata in 6 volume,rolul major pe care il detinea
gimnastica in societate.In viziunea acestuia gimnastica era utila
pentru: Oamenii sanatosi
Diverse meserii
Cei cu deficiente fizice
In perioada moderna,un alt pedagog Guts Muths a publicat
Gymnastik Fur die Jungend ,lucrarea a aparut in urma unui studiu
efectuat pe o perioada de 8 ani timp in care,autorul a urmarit
efectele benefice ale practicarii exercitiilor fizice de catre
tinerii scolari.Gimnastica sportiva este unul dintre cele mai
frumoase sporturi, oferind un spectacol de mare virtuozitate,
maiestrie si arta. Ea a ajutat la cunoasterea tarii noastre, ducand
faima acestei discipline in cele mai indepartate colturi ale lumii,
ridicand sportul romanesc pe cele mai inalte culmi ale gloriei.
Termenul de gimnastica vine de la cuvantul grecesc gymnos care
inseamna gol, dezbracat, deoarece grecii executau exercitiile
fizice in palestrele si gimnaziile lor, fara imbracaminte.
Parcurgand treptele de evolutie ale societatii, gimnastica s-a
confundat cu educatia fizica si a evoluat din timpurile cele mai
indepartate si pana in zilele noastre. Astfel, egiptenii preconizau
o eductie fizica armonioasa, pentru formarea multilaterala a
omului, prin practicarea exercitiilor fizice, a muzicii si a
dansului; hindusii dadeau o deosebita importanta exercitiilor
fizice avand un sistem de gimnastica si educatie fizica denumit
Pranaiama.
Poporul care a acordat insa cea mai mare importanta exercitiilor
fizice este cel grec. El a creat cuvantul gimnastica pentru a da un
nume generic totalitatii exercitiilor fizice practicate in scopul
de a contribui la intretinerea sanatatii, la intarirea corpului si
la infrumusetarea vietii spirituale. In conceptia lor au existat
trei laturi: igienica, militara si armonica. Latura militara a fost
fundamentata si practicata de catre spartani, iar latura idealului
armonic de atenieni.
In sec. XVII apar scoli si sisteme de gimnastica. Cel care a
inventat aparatele de gimnastica (bara fixa si paralelele) a fost
reprezentantul scolii vechi germane Frederic Ludwig, iar cel care a
pus bazele sistemului de gimnastica suedeza a fost P.H. Ling.
Care dintre voi nu a auzit de Nadia? Care dintre noi, nu si-a
dorit ca intr-o zi sa fie ca ea sau chiar sa o intreaca? La J.O. de
la Montreal (1976) succesul ei a atins neantrecute glorii, fiind
aleasa ca cea mai buna sportiva, numarul unu mondial. Din
nenumaratele anchete interne si internationale s-a dovedit a avea o
superioritate ce nu a mai avut-o nici o alta sportiva pana atunci.
Marea ei popularitate a intrecut cele mai mari vedete de ieri si de
azi ale sportului, ba mai mult, si ale starurilor cinematografului
si ale televiziunii.Datorita prezentei Nadiei Comaneci in Canada,
in dialectul quebecois exista un cuvint nou Nadiesc care inseamna
superlativul absolut al frumosului, al grafiei, gingasiei,
preciziei, egaland perfectiunea, atingand sublimul artei. In
fiecare dintre voi exista o Nadie, trebuie descoperit doar secretul
prin care veti putea obtine mari succese, care consta, de fapt, in
munca, perseverenta, darzenie si foarte multa vointa. Termenul de
gimnastica vine de la cuvaintul grecesc gymnos care inseamna gol,
dezbracat, deoarece grecii executau exercitiile fizice in
palestrele si gimnaziile lor, fara imbracaminte.
Romnii au modificat gimnastica nca din anii '60, introducnd
sistemul pregatirii centralizate. Pe durata a 40 de ani, sportiva
s-a transformat dintr-o femeie normala ntr-o pustoaica avnd naltime
medie de 1,45 metri.
Dificultatea crescuta a exercitiilor si duritatea
antrenamentelor au afectat longevitatea. Si altii au ncercat sa
copieze metodele romnesti, dar rezultatele s-au vazut doar la acele
tari, Rusia, China, RDG, cu care ne asemanam din punctul de vedere
al sistemului politic
"Gata, s-a terminat cu gimnasta care zguduie paralelele si sapa
cratere n covorul de la sol", exclama Bela Karoly, la Jocurile
Olimpice de la Montreal 1976, stnd n tribuna si privind-o pe Nadia
Comaneci cum schimba istoria. Avea n fata o pustoaica de 14 ani si
jumatate, slabuta, fara forme, care o ngenunchease pe planturoasa
Ludmila Turisceva, vedeta detronata a anilor '70. Schimbarea
atinsese atunci forma ei cea mai drastica. Vrsta performantei era
uluitor de mica, conformatia noii campioane nu semana deloc cu
imaginea cu care se obisnuise toata lumea, exercitiile ei fusesera
rasplatite cu nota maxima. Numai ca romnii ncepusera de mult, de cu
20 de ani n urma, sa modifice gimnastica. ncepnd cu metodele de
pregatire. "Rivalitatea la nivelul marilor puteri era foarte mare",
povesteste fosta arbitra internationala Maria Simionescu. "Atunci
ne-am gndit sa facem niste centre care sa cuprinda tot ce avea
nevoie gimnasta din punct de vedere sportiv, social si scolar. Asa
a aparut Onestiul, la nceputul anilor '60. A fost un moment de vrf
n organizare, ce ne-a ajutat sa ne putem bate cu tarile care ne
devansasera. Ulterior, ne-au copiat metoda de lucru, la numarul de
antrenamente pe saptamna, numarul de ore pe zi, perioadele de
vacanta existente sau nu. Noi am fost nsa mereu cu un pas
nainte".
Maria Simionescu povesteste cum pe vremea cnd Bela Karoly era
antrenor al lotului national s-a apasat enorm pe pregatirea fizica,
de forta. "Fetele ajunsesera sa ridice n total 14.000 de kilograme
pe zi. Volumul de munca era impresionant. Repetarile atingeau
numarul de 20.000 pe un antrenament". Tot romnii au folosit pentru
prima data concursul ca mijloc de pregatire. "Noi am dat tonul si
la micsorarea vrstei de ncepere a gimnasticii, ca si la scaderea
naltimii fetelor selectionate", spune fosta arbitra.
"E o deosebire extraordinara ntre Romnia si alte tari",
marturiseste Bela Karoly, care s-a aflat si la crma echipei
nationale feminine a SUA. "Din punct de vedere calitativ e
diferenta dintre sistemul n care lumea se pregateste dupa ideile
particulare ale antrenorilor si cel disciplinat. n momentul n care
ai o grupa de sportive altfel le educi, le dezvolti niste
trasaturi. E un sistem mult superior celui n care totul se lasa la
cheremul celor care conduc cluburile".
Adrian Goreac, antrenor al lotului national pna n 1990, acum
stabilit n Franta, e de aceeasi parere. "Au ncercat si altii
pregatirea centralizata. Rezultatele s-au vazut nsa la noi, la
rusi, la chinezi, care au metode similare. Ne-au acuzat de
robotism, i-am enervat, dar am cstigat".
Deseori stau si ma gandesc, de obicei dupa fiecare concurs pe
care il vad la televizor, ca gimnastica ar trebui declarat sport
national si practicat obligatoriu in scoala. Atat pentru fete, cat
si pentru baieti. De ce? Fie si numai pentru faptul ca este sportul
care ne-a adus cele mai multe satisfactii.
Ador gimanstica. Este atat de .. perfecta ca sport, incat imi
dau lacrimile cand ma uit la acele copilite care se straduiesc de
fiecare data sa dea ce-i mai bun. Pentru ele, pentru antrenori si
pentru noi, spectatorii. Cu toate acestea, gimanstica este si ea
printre sporturile cenusareasa din Romania. Ne-am obisnuit atat de
tare cu rezultatele, incat doar un soc puternic ne-ar putea trezi
la realitate. Abia atunci am vedea ce inseamna de fapt gimnastica,
dar mai ales lucruri pe care le-am ignorat cu desavarsire, pentru
ca am considerat ca totul este foarte bine, daca ne vin medalii.
De-a lungul deceniilor gimnastica a evoluat foarte mult. Dominatia
rusoaicelor a fost clara de la inceput. Putine gimnaste puteau sa
se compare cu ele. Elegante, dominatoare, extrem de perfectioniste.
Dar acele gimnaste care le-au intrecut au ca un semnal ca totul
este posibil. Fie ca au fost vedete din Ungaria sau Cehoslovacia,
Vera Caslavska, acestea au deschis drumul si altor gimnaste.
Dar nu putem sa nu amintim nume de legenda: Ludmila Turishceva,
Olga Korbut, Elena Davidova, Nelli Kim, Svetlana Khorkina, Elena
Zamolodchikova, incredibila Oksana Chusovitina si multe multe multe
altele.
O legenda a gimnasticii feminine romaneste este doamna Elena
Leusteanu. Alaturi de colegele sale, aceasta mare gimnasta a
deschis practic drumul romancelor. Recunoasteti ca legendele
noastre sunt ata de multe incat ti-e frica sa le enumeri. Daca
pierzi vreuna pe drum?
Dar sa incercam intr-o ordine oarecare: Alina Goreac, Nadia
Comaneci, Teodora Ungureanu, Daniela Silivas, Aurelia Dobre,
Ecaterina Szabo, Cristina Bontas, Lavinia Milosovici, Gina Gogean,
Maria Olaru, Andreea Cacovean, Celestina Popa, Gabriela Potorac,
Andreea Raducan, Catalina Ponor, Oana Ban, Daniela Sofronie, Sandra
Izbasa, Steliana Nistor, Anamaria Tamarjan. Si acestea sunt doar
cateva dintre marile noastre campioane. Exercitiile la barna, sol,
paralele si sarituri au evoluat. Gratia si eleganta incearca sa se
strecoare intre codurile de punctaj si timpii parca prea mici de
executie. Ma intristeaza aceasta evolutie. Simt ca gimnastica isi
pierde din frumusete. Gimnastele devin un fel de robotei grabiti
si, intr-un fel ,obsedati sa execute si nu sa incante ochiul.
Uneori imi doresc exercitii mai putin pline de elemente tehnice,
dar mai pline de cele artistice. Exercitiile implica prea multa
forta sau, mai bine spus, prea multa fortare a gimnastului. La
baieti poate ca merge. Dar la fete.. vreau sa le vad plutind pe
ritmul muzicii. In schimb alearga cat mai repede spre un colt al
covorului ca sa mai faca o diagonala. Uneori am impresia ca
exercitiile incep sa cam fie toate la fel. Mai ales la barna si
paralele. Sariturile au devenit mai rau decat Cenusareasa.Am
inceput sa observ pe chipurile gimnastelor aproape incrancenare. Am
vazut ochi dati peste cap cand li se atragea atentia de catre
antrenor unde au gresit. Parca nu mai este bucuria de la
inceputurile gimnasticii. Noul cod de punctaj este prea dur, prea
obositor. Adauga dificultate, dar arunca artisticul.
Antrenorii sunt putini. Foarte putini. Mai ales barbati. Fara
acestia elementele tehnice de dificultate nu pot fi exersate
corect, caci ei au forta necesara pentru a ajuta gimnastele.
Antrenoarele nu.Copiii se duc din ce in ce mai putin la gimnastica.
De ce? Probabil sunt prea multe motive ca sa le enumar aici. Sali
de gimnastica prost echipate, proasta organizare la nivel national
si teritorial, lipsa de interes etc etc.
Parcurgand treptele de evolutie ale societatii, gimnastica s-a
confundat cu educatia fizica si a evoluat din timpurile cele mai
indepartate si pana in zilele noastre. Astfel, egiptenii preconizau
o educatie fizica armonioasa, pentru formarea multilaterala a
omului, prin practicarea exercitiilor fizice, a muzicii si a
dansului; hindusii dadeau o deosebita importanta exercitiilor
fizice avand un sistem de gimnastica si educatie fizica denumit
Pranaiama.
La chinezi gasim un sistem de gimnastica respiratorie recomandat
ca mijloc de aparare a organismului impotriva imbolnavirilor, creat
de medicul Kong Fu (cu 2698 ani i.e.n.). Poporul care a acordat
insa cea mai mare importanta exercitiilor fizice este cel grec. El
a creat cuvantul gimnastica pentru a da un nume generic totalitatii
exercitiilor fizice practicate in scopul de a contribui la
intretinerea sanatatii, la intarirea corpului si la infrumusetarea
vietii spirituale. In conceptia lor au existat trei laturi:
igienica, militara si armonica. Latura militara a fost fundamentata
si practicata de catre spartani, iar latura idealului armonic de
atenieni. In sec. XVII apar scoli si sisteme de gimnastica. Cel
care a inventat aparatele de gimnastica (bara fixa si paralelele) a
fost reprezentantul scolii vechi germane Frederic Ludwig, iar cel
care a pus bazele sistemului de gimnastica suedeza a fost P.H.
Ling.
La noi in fara se aminteste pentru prima data de introducerea
gimnasticii ca materie de invatamant in a doua jumatate a secolului
al-XVIII-lea la Scoala Domneasca de la St. Sava. Una dintre
figurile luminoase si sustinatorul gimnasticii lui Frederic Ludwig
a fost Gheorghe Moceanu. In 1981 s-au implinit 110 ani de cand
dascalul ardelean Gheorghe Moceanu - venit de la Cluj la Bucuresti
- infiintase pe langa societatea Tirul, prima Scoala de gimnastica
pentru scolari!
Astfel Gheorghe Moceanu (1835-1909) devine primul pedagog roman
care a cautat sa introduca exercitiile fizice in activitatea
elevilor. Iata cateva actiuni pentru care amintirea sa va ramane
perena: la sugestia sa se legifereaza introducerea gimnasticii in
armata; utilizeaza dansurile nafionale ca mijloace de educatie
fizica; introduce (in 1864) gimnastica in licee ca obiect
facultativ; scrie si publica (in 1869) prima Carte de gimnastica;
initiaza gimnastica acrobatica; scrie o lucrare despre gimnastica
feminina.
Ramurile gimnasticii
Dupa scopul urmarit si mijioacele specitice de practicare,
gimnastica poate fi impartita in urmatoarete ramuri:1. gimnastica
elementara, care cuprinde:
- gimnastica de baza
- gimnastica igienica sau de inviorare
- gimnastica in productie
2. gimnastica ajutatoare, care cuprinde:
- gimnastica cu caracter de pregatire pentru alte discipline
sportive
- gimnastica medicala;
3. gimnastica sportiva, care cuprinde probe:
- pentru femei
- pentru barbati
- gimnastica ritmica
- gimnastica acrobatica
Gimnastica de baza se adreseaza tuturor varstelor si se poate
practica oriunde, chiar si acasa, cuprinzand exercitii simple,
libere. Gimnastica igienica poate fi practicata de la orice varsta,
pana la cea mai inaintata. Exercitiile de gimnastica igienica
executate dimineata au scopul de a trezi, de a inviora organismul,
de aceea poarta denumirea si de gimnastica de inviorare.
Gimnastica in productie foloseste exercitiile de gimnastica in
scopul de a intari sanatatea, de a inlatura oboseala si de a mari
capacitatea de lucru. Gimnastica ajutatoare pentru alte sporturi
este reprezentata prin exercitiile imprumutate diferitelor sporturi
sau jocuri sportive, ridicand calitativ valoarea pregatirii
sportive.
Gimnastica medicala contribuie la refacerea capacitatii de munca
a organismului in urma unor accidente survenite sau a imbolnavirii
organismului. De asemenea ea mai contribuie la corectarea unor
deficiente fizice sau vicii de atitudine, adresandu-se deci numai
unei categorii de copii, tineri si adulti.
Gimnastica sportiva este ramura gimnasticii cu caracter
competitiv, desfasurata pe baza unui program de exercitii
diferentiate pe categorii de virsta, sex si valoare, in vederea
ridicarii maiestriei sportive. Aceasta disciplina sportiva
presupune o pregatire speciala, datorita aparatelor care, fiecare
dintre ele avand caracteristici deosebite, ofera posibilitatea de a
transforma exercitiul respectiv intr-un minunat spectacol.
Gimnastica sportiva se poate practica de la varsta de 5-6 ani, iar
rezultatele se pot culege dupa cel putin 6-7 ani de munca, asa cum
dealtfel s-a petrecut si cu Nadia Comaneci si cu ceilalti gimnasti
de valoare, fete si baieti.
Aparatele folosite sau probele in gimnastica sportiva pentru
fete sunt: paralelele inegale, barna, solul si calul pentru
sarituri. Pentru baieti paralele egale, calul cu manere, inelele,
solul, bara fixa si calul pentru sarituri.
La concursuri exercitiile la aceste aparate se impart in doua
categorii:
exercitii impuse sau obligatorii, care sunt alcatuite de
Federatia de Gimnastica pentru toate aparatele si toate categoriile
de varsta, sex si clasificare sportiva, concurentii avand
obligativitatea sa le execute in concurs; exercitii liber alese,
care, spre deosebire de cele obligatorii, sunt compuse de
concurenti si antrenorii lor,in concordanta cu cerintele stabilite
de Federatia de gimnastica.
Atat exercitiile libere cat si cele impuse sunt apreciate in
timpul concursului de catre arbitri. Ei urmaresc modul de executie,
gradul de dificultate si originalitate a elementelor pe care le
contin, precum si valoarea artistica a combinatiilor, a legaturilor
dintre elementele care formeaza exercitiul respectiv. Valoarea
exercitiilor se apreciaza in note de la 0 la 10, ultima fiind nota
maxima din care arbitrii scad suma greselilor comise de concurent
in proba respective, luandu-se in consideratie si zecimalele; apoi
se arata nota acordata pentru executie.
La fiecare aparat exista o brigada de arbitri, compusa din cate
4 arbitri si un arbitru principal, iar nota acordata este
constituita din media celor patru note. Nota maxima s-a acordat
pentru prima data in istoria gimnasticii la J.O. de la Montreal,
unde micuta noastra Nadia a obtinut 3 medalii de aur (individual
compus, barna, paralele inegale) si 5 note de 10 (tehnicienii de la
calculatoarele electronice nefiind pregatiti sa exprime nota
maxima, deoarece niciodata nu s-a mai intimplat acest lucru, au
fost nevoiti sa arate nota 1,00). La J.O. de la Moscova (1980) a
cucerit medalia de aur la barna si sol.
Gimnastica ritmica moderna, sau artistica dupa cum era denumita
mai demult, este o alta ramura a gimnasticii sportive, dar cu
caracter pur. Ea si-a facut loc pe taramul competitional mult mai
tirziu decat gimnastica sportiva la aparate. Pentru prima data s-au
alcatuit regulamente de concurs, categorii si programe de concurs
in Uniunea Sovietica.
La noi in tara s-a initiat primul concurs in anul 1956. Apoi s-a
extins, a devenit o ramura de sine statatoare, cu concursuri
interne si internationale si regulamente intocmite de Federatia de
specialitate. Ca si la gimnastica sportiva, exercitiile sunt impuse
si liber alese. Aparatele folosite sunt obiecte portative, iar
exercitiile alcatuite pot fi libere fara sau cu obiect
portativ.
Acestea sint: mingea, cercul.coarda, panglica, esarfa.O
importanta deosebita o are acompaniamentul muzical, toate
exercitiile si miscarile trebuind sa fie in concordanta cu
caracterul si ritmul muzicii.Scopul si sarcinile gimnasticiiScopul
principal al gimnasticii este formarea, dezvoltarea i perfecionarea
pregtirii fizice multilaterale i armonioase a organismului uman.
Sarcinile gimnasticii:
asigurarea dezvoltrii corecte i armonioase a organismului n
cretere;
contribuie la dezvoltarea unor caliti motrice de baz ca fora i
mobilitatea;
prin micri speciale dezvolt capacitatea de relaxare a
diferitelor grupe musculare sau a ntregului organism;
are un rol determinant la nsuirea tehnicii de baz a oricrei
micri;
dezvolt funciile organismului;
corecteaz unele deficiene motrice, ca urmare a unor
traumatisme
Mijloacele gimnasticii1. Exerciii de front i ordine:-se execut
mai ales n colectiv i cuprind diferite aciuni de pe loc i din
deplasare.
2. Exerciii de dezvoltare fizic: -pot fi realizate fr aparate,
sub form de exerciii libere simple pentru diferite pri ale corpului
sau cu aparate ori cu obiecte.
3. Exerciii aplicative:
-dintre acestea fac parte: mers, alergare, aruncare, crare,
trre, transport, treceri peste obstacole i srituri simple;
4. Exerciii acrobatice: -cuprind exerciii individuale sau n grup
cu caracter static sau dinamic i cele executate pe unele aparate
speciale;
5. Exerciii de gimnastic ritmic sportiv:
-se execut liber sau cu obiecte (mingi, panglici, cercuri,
earfe, mciuci), acompaniate de muzic;6. Exerciii de gimnastic
sportiv:
-cuprind poziii, micri de for, de balans, toate cu o tehnic bine
determinat, la diferite probe de concurs. Terminologia
gimnasticii
Cuprinde totalitatea termenilor specifici, folosii pentru
denumirea poziiilor, micrilor i exerciiilor n cadrul
antrenamentelor de gimnastic.
Utilitatea i evoluia terminologiei: uurarea procesului pedagogic
ca mijloc de uurare i comunicare ntre profesor i elev, nelegerea
unitar a coninutului gimnasticii - mijloc de comunicare
internaional arbitraj.
Terminologia sistem de comunicare dinamic, care se mbogete i se
perfecioneaz continuu odat cu evoluia gimnasticii. Cerinele
terminologiei:
-s fie unitar; -s respecte particularitile de limb; -s fie
precis, clar, concis;
-s aib sonoritatea adecvat, mai ales n comenzi;
-s fie tiinific i accesibil;
-s aib echivalent pentru termeni de circulaie internaional.
Poziii fundamentale i derivate folosite n gimnastic:
I. STND:
1. pe ambele picioare (cea mai frecvent poziie):
- apropiat
- deprtat - lateral
- nainte
- napoi
- ncruciat cu dreptul nainte
- cu stngul nainte
- cu genunchii ndoii
- cu genunchii semi-ndoii
- ghemuit
- fandat nainte
- lateral
- napoi
2. pe vrfuri:
- apropiat
- deprtat lateral
- nainte
- napoi
- ncruciat cu dreptul nainte
- cu stngul nainte
- cu genunchii semi-ndoii
- cu genunchii ndoii
- ghemuit cu sprijin
- fr sprijin 3. pe un picior:
- cellalt ntins lateral, nainte, napoi;
- cellalt ndoit lateral, nainte, napoi;
- cellalt sprijinit lateral, nainte, napoi;
cumpna facial
- dorsal
- costal
- asimetric II. PE GENUNCHI:1. cu genunchii apropiai: cu clciele
deprtate, apropiate
2. cu genunchii deprtai: cu clciele deprtate, apropiate
3. aezat pe clci apropiate, deprtate
4. pe un genunchi cu cel sprijinit ntins sau ndoit nainte sau
lateral
cel liber ntins sau ndoit nainte sau lateral III. ASEZAT:
1. apropiat cu picioarele ntinse sau ndoite
2. deprtat cu picioarele ntinse sau ndoite
3. echer
4. ghemuit
5. ncruciat
6. pe o coaps
IV. CULCAT:
1. dorsal apropiat sau deprtat
2. facial apropiat sau deprtat
3. costal drept sau stng
V. ATRNAT:
1. simplu
pe vertical cu brae ntinse - echer
- dorsal - pe orizontal plana facial sau dorsal
- rsturnat
- ntins (lumnare)
- ndoit
2. mixt agat - de genunchi
- de un singur genunchi
- de vrfuri - stnd - facial sau dorsal
- culcat - facial sau dorsal
- ghemuit
VI. SPRIJINIT (SPRIJIN): 1.simplu -cu capul pe vertical -
echer
- echer nalt
- cu capul pe orizontal - cumpna
- cu corpul rsturnat - stnd pe umeri
- pe brae
- pe cap
- pe umeri
2. mixt - aezat: - apropiat
- deprtat
- pe o coaps
- ghemuit
- stnd
- culcat: - facial
- dorsal
VII. APUCAT:
1. dup poziia palmelor fa de aparat (de sus, de jos, mixt,
rsucit, adnc, diferite)
2. dup lrgimea apucrii apropiat
- deprtat VOCABULAR
Coborarea Comaneci de la paralele - din stand pe maini pe bara
de sus, coborarea corpului inspre locul sprijinului cu mainile,
intrare in subbalansare cu iesirea corpului in afara barei si
intoarcere de 180 de grade urmata de salt grupat inapoi.
Din Balans inapoi de pe bara de sus - un alt element la paralele
executat prima data de Nadia Comaneci: departarea picioarelor si
subsalt cu reprinderea barei de sus in pozitia de atarnat pe bara
de sus.
Flic-flac (sau rasturnare prin saritura inainte sau inapoi) -
este o miscare rapida ce se executa in plan sagital, cu corpul in
usoara extensie, trecandu-se greutatea corpului de pe maini pe
picioare, printr-o scurta faza de zbor a corpului inainte
(flic-flac inainte) sau inapoi (flic-flac inapoi).
Indreptari - se executa din pozitia cu corpul indoit si prin
arcuirea coloanei vertebrale, in urma actiunii de intindere a
picioarelor din articulatia coxo femurala si a bratelor din
articulatiile coatelor, executantul se desprinde de pe sol, trece
printr-o scurta faza de zbor si aterizeaza in stand.
Saltul - miscarea de rotare libera a corpului in aer, de cel
putin 360 de grade, in urma actiunii de desprindere a picioarelor
de pe sol, dupa care are loc aterizarea corpului intr-o pozitie cat
mai apropiata de aceea de plecare - stand. Se poate executa
inainte, inapoi, cu corpul ghemuit sau intins, cu intoarcerea
corpului in timpul zborului, sau lateral.
PROFILUL CAMPIOANEI
1960
Gimnasta anilor '60 era nalta de aproximativ 1,62 metri, avnd o
greutate de peste 50 de kilograme. Era tipul de sportiva
musculoasa, dar cu forme dezvoltate. Pregatirea ei era una
grosiera, nivelul de dificultate al elementelor fiind unul
incomparabil mai scazut dect cel din ziua de azi
1980
Media de naltime a gimnastelor a scazut semnificativ, ajungnd
pna la 1,50 metri. Greutatea a urmat acelasi traseu, cobornd spre
45 de kilograme. Selectia a nceput sa se faca nsa spre sportive cu
structura longilina a corpului, spre deosebire de cea globuloasa a
anilor dinainte
2000
Imaginea gimnastei nu s-a modificat foarte mult fata de anii
'80. Media naltimii a mai pierdut 5 centimetri, ajungnd la 1,45
metri, la fel ntmplndu-se si cu greutatea: n jur de 40 de
kilograme. Specialistii spun ca mai usor se guverneaza un corp mai
mic, n conditiile cresterii complexitatii elementelor
LONGEVITATE
Stralucesc mai putina vreme .Spre deosebire de anii '60, cnd se
concura pna la aproape 30 de ani, acum vrsta performantei se
opreste la perioada 16-19 ani
"nainte, puteai sa faci gimnastica pna la 25 de ani. Elementele
erau mai usoare, aparatele mai putin sofisticate, totul era mult
mai simplu", spune Simona Amnar, campioana olimpica si mondiala n
anii '90. De prin 1980, a scazut drastic durata unei cariere la
vrf.
"Acum, un copil are justificarea sa-si ncheie activitatea la 18
ani. Pna la acea vrsta a dat totul", crede Adrian Goreac. "Oricum,
sa faci doua Olimpiade e greu. De-a lungul timpului au fost putine
gimnaste care au reusit asa ceva. Nadia, spre exemplu. n plus,
astazi tentatiile snt mai mari. nainte, gimnastica era una dintre
putinele posibilitati de ascensiune sociala. Lucrurile s-au
schimbat. Intervine saturatia psihologica, dar si dorinta de a-si
trai viata, cu tot ce ofera ea".
Gina Gogean e de parere ca generatia ei a rezistat mai mult n
performanta pentru ca avea o vointa mai puternica de a nvinge.
"Eram si mai unite. Ne ncurajam reciproc si trageam una de alta".
Lavinia Milosovici spune ca "si parintii snt de vina. Nu mai
suporta sa se tipe la copiii lor si nu le sprijina sa se supuna
regimului de lucru".
Antrenorul lotului national, Octavian Belu, crede ca unul dintre
motive pentru retragerile timpurii este schimbarea de mentalitate.
"Tehnicianul nu mai are prghiile de a aduce relatia cu sportiva la
un nivel de respect. Ea stie ca, orice ar face, ca se ngrasa, ca nu
munceste, nu i se ntmpla nimic". Unele gimnaste renunta cnd vin
altele mai valoroase din urma. "E bine sa pleci cnd nca esti
vultur", spune Maria Simionescu, "nu sa astepti sa ajungi
cioara".
Concluzie Cu toate acestea eu inca sper. Sper ca gimnastica sa
nu ajunga intr-un punct mort. Deja gimnastica romaneasca a mers
pana acum din inertie. Este timpul sa schimbam. Este timpul sa
revizuim codul de punctaj si sa ajutam gimnastele.
Daca continuam sa crestem dificultatea acestui sport, ii vom
descuraja pe cei tineri sa inceapa si sa continue in sport. Dar cel
mai important lucru, vom pierde frumusetea sportului nostru. Nu
vrem ca gimnastica sa piarda acel lucru care o face atat de
extraordinara frumusetea ei artistica.
Bibliografie:
www.sportbiz.ro www.medicina-naturista.ro www.apropo.ro
www.wikipedia.ro Comaneci, Nadia - Letters to a young gymnast, New
York 2004 Chirila ,Ioan -Nadia,Bucuresti , Editura Sport-Turism,
1977 Enciclopedia Educatiei Fizice si Sportului din Romania,
Editura Aramis, Bucuresti 2002 Scopul gimnasticii este acela de a
destepta si inviora temperamentele, caracterele, de a innobila
sentimente, de a scoate la lumina si cizela trasaturi fara de care
viata noastra n-ar putea fi conceputa. Sportul este mijlocul cel
mai accesibil de educare fizica si morala a indivizilor.
Ganditi-va: curaj, onestitate, darzenie, tenacitate, perseverenta,
sunt numai cateva din calitatile cu care omul se recomanda prin
sport in societate.
PAGE 6