Tipurile de abuz: Fizic; Emoţional(psihologic); Sexual ; Femonemul abuzului faţă de copii : definiţii, tipologii, forme, cauze şi consecinţe. Violenţa domestică este o încălcare a legislaţiei, care în cele mai frecvente ori poartă caracter penal. Totuşi, în mentalitatea colectivă, iar în cele mai frecvente cazuri şi în tratarea cazurilor de către victimele violenţei domestice, se consideră că “nu trebuie să se scoată gunoiul din casă”, că “soţii se ceartă doar din iubire”, sau că orice neplăceri urmează a fi rezolvate între pereţii casei. Astfel, majoritatea cazurilor de violenţă domestică nu sunt rezolvate prin metode legale, aceste fapte menţinîndu-se într-o formă latentă. Pentru o analiză profundă a fenomenului violenţei domestice este importantă delimitarea clară a următoarelor poziţii: • cine este jertfa şi cine-i abuzatorul; • ce fel de acţiuni şi comportamente trebuie calificate drept „violenţă domestică”.
Prevenire violentei si a traficului de fiinte umane
Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Tipurile de abuz: Fizic; Emoţional(psihologic); Sexual ;
Femonemul abuzului faţă de copii : definiţii, tipologii, forme, cauze şi consecinţe.
Violenţa domestică este o încălcare a legislaţiei, care în cele mai frecvente ori poartă caracter penal. Totuşi, în mentalitatea colectivă, iar în cele mai frecvente cazuri şi în tratarea cazurilor de către victimele violenţei domestice, se consideră că “nu trebuie să se scoată gunoiul din casă”, că “soţii se ceartă doar din iubire”, sau că orice neplăceri urmează a fi rezolvate între pereţii casei.Astfel, majoritatea cazurilor de violenţă domestică nu sunt rezolvate prin metode legale, aceste fapte menţinîndu-se într-o formă latentă.
Pentru o analiză profundă a fenomenului violenţei domestice este importantă delimitarea clară a următoarelor poziţii:
• cine este jertfa şi cine-i abuzatorul;• ce fel de acţiuni şi comportamente trebuie calificate
drept „violenţă domestică”.
Portretul psihologic al victimeiEconomic
dependentăde agresor
Sentimentaldependentă de
agresorDependentăde normeleculturale
Frică de“zvonul social”
Responsabilă de starea psihologică
a agresorului
Confruntată cu stări
psihologice grave
Nu-şi cunoaşte drepturile
Apărătoare aimaginii
agresorului
Convinsă de rude, biserică, prieteni
Nu crede că există metode de rezolvare
a situaţiei
Dependentăde spaţiul
locativViolenţă în
familia de provenienţă
Victima
Economic dependentăde agresor
Sentimentaldependentă de
agresorDependentăde normeleculturale
Frică de“zvonul social”
Responsabilă de starea psihologică
a agresorului
Confruntată cu stări
psihologice grave
Nu-şi cunoaşte drepturile
Apărătoare aimaginii
agresorului
Convinsă de rude, biserică, prieteni
Nu crede că există metode de rezolvare
a situaţiei
Dependentăde spaţiul
locativViolenţă în
familia de provenienţă
Victima
Portretul psihologic al agresorului
Nivel jos al dezvoltării
moral-spiritualeTulburări ale
comportramentuluisocial-determinate
Climat educaţional nefavorabil în
familia de provenienţă Imagine greşită
a dreptăţii
Comportament dictatorial Probleme cu
afirmarea la serviciu
Comportament manipulativ
Abuz de alcool, dependenţă de droguri
Autoapreciere inadecvată
Carenţă afectivă în copilărie
Patologii psihice de limită
Tulburări la nivel organic, moştenire genetică nefastă
N/J medicală - este atunci cînd părinţii nu îngrijesc de sănătatea propriilor
copii , privează copilul de controlul medical de rutină sau neadresarea
copilului la servicii de recuperare a abilităţilor copiilor (ex. Îndrumare
logoped , psihopedagog,etc.);
N/J educaţională - neînscrierea copilului la gradiniţa /şcoală, lipsa
preucupărilor părinţilor pentru stimularea intelectuală a
copilului,inconsecvenţa sistemului de pedepsire, lipsa de urmărire a
progreselor şcolare;
N/J educaţională - neînscrierea copilului la gradiniţa /şcoală, lipsa
preucupărilor părinţilor pentru stimularea intelectuală a
copilului,inconsecvenţa sistemului de pedepsire, lipsa de urmărire a
progreselor şcolare;
N/J emoţională - este atunci cînd persoana abuzătoare nu este receptivă la
nevoile emoţionale ale copilului , nu-i acordă copilului posibilitatea
copilului de a fi consultat de psiholog sau alt specialist;
10
Părăsirea copilului/ abandon – părăsirea copilui în aspect de îngrijire ,
creştere , şi este de unul singur în circumstanţele vieţii care îl poate trauma.
N/J fizică- constă în legarea sau închiderea copilului într-o cameră
întunecoasă sau friguroasă, lăsarea copilului nesupravegheat în casă sau pe
stradă;
Expunerea la substanţe dăunătoare- obligarea copilului să fumeze pasiv ,
prin ne luarea măsurilor de prevenire a acestei situaţii create, sau lăsarea la
îndemîna copiilor substanţe psihotrope, alcool, substanţe otrăvitoare ce va
duce viaţa copilului în pericol;
Expunerea la obiecte periculoase- comportamentul adulţilor de a lăsa la
îndemîna copilului obiecte inflamabile , tăioase sau foarte fierbinţi.
Expunerea la cruzimi- este neluarea de măsuri cu copii pentru prevenirea
expunerii copilului la acţiuni,imagini statice sau în mişcare care reprezintă
violenţă faţă de animale , persoane, pornografie.
Factorii de risc ai neglijării sunt :
Părinţii c/e au fost neglijaţi la rîndul său ;
p/ă c/e au stimă scăzută de sine;
p/ă c/e nu au suficientă informaţie despre dezvoltarea copilului ;
p/ă c/e nu au adoptat rolul de părinte, au grijă de propriile necesităţi în
acelaşi timp le ignoră ale copilului ;
p/ă c/e nu pot fi empatici, nu înţeleg părerile celorlanţi;
Efectul psihologic al neglijării :
Teama ;
Izolarea ;
Incapacitatea de a avea încredere în cineva şi ele includ:
Depresia ;retragerea, tulburări de panică , deficient de atenţie , hiperactivitate,
furie, tulburare reactivă de ataşament, capacităţi cognitive, dezvoltarea
limbajului, achiziţii în plan emoţional performanţe scăzute.
11
Consecinţe neglijării pentru un copil
Oprirea în creştere ;
Dificultăţi medicale cronice ;
Dezvoltare ineadecvată a oaselor şi muşchilor ;
Influenţa negativă , dezvoltarea creierului nefuncţională;
Pierderea auzului.
Copii neglijaţi sunt mai predispuşi la comportamentele antisociale, tulburări de
personalitate şi comportament violent, deseori îşi iau responsabilităţi prea mari ca
îngrijirea de fraţii, surorile mai mici , activităţi care îl împiedică să participe la
viaţa cotidiana, şcolară , la jocuri cu semenii lor , sau pînă la absentarea de
şcoală /abandon.
3.3 ExploatareaCe este exploatarea ?
Prin exploatarea înţelegem executarea unei munci în mod forţat, ţinerea în stare de
scavie, obligarea la practicarea prostituţiei, prelevarea de organe şi oricare altă
activitate prin caer se încalcă drepturile fundamentale ale omului( copilului.
Forme de exploatare :
Exploatare militară – reprezintă implicarea copiilor în operaţiuni militare
( spionaj,călăuză, curier,etc.);
Exploatarea sexuală / proxenetism- reprezintă obligarea minorului să se
prostitueze , filmarea sau fotografierea copilului pentru a produce materiale
cu caracter pornografic;
Exploatarea imagini minorului în audio-vizual- reprezintă obligarea
copilului de a viziona fotografii sau video cu conţinut de diferite tipuri de
violenţă.
Exploatarea economică –este constrîngerea minorilor la muncă, poate
poate lua deferite forme:
12
1. obligarea la muncă a minorilor aflaţi sub limita legală a muncii ;
2. cerşetoria – încurajarea fenomenului de obţinere de bani de către
minori prin apelarea la mila publică;
3. vînzarea copiilor ;
4. utilizarea minorilor pentru comiterea infracţiunilor- folosirea
minorilor pentru furt sau fraudă , pentru distribuirea de substanţe psihotrope.
“Exploatarea minorilor, folosirea lor în activităţi care le-ar dăuna sănătăţii,
moralităţii sau care le-ar pune în primejdie viaţa ori dezvoltarea normală sînt
interzise”
Atunci cînd copii îşi ajută părinţii, ei deprind diferite lucruri utile pentru
viitor. Responsabilitatea cea mai mare a părinţilor este să-şi pregătească copiii
pentru viaţa de adult , iar apoi ajutorul în familiepoate contribui la acestea.
Totuşi,
Copiii nu trebuie să fie expuşi la substanţe periculoase/să folosească
instrumente periculoase / să fie implicaţi în procese de producere, care le-ar
pune în pericol sănătatea;
Copiii trebuie să aibă timp pentru şcoală, pregătirea temelor, distracţie cu
prietenii şi odihnă ;
Părinţii trebuie sa fie atenţi ca copiii lor să nu fie implicaţi în activităţi
ilicite, care le-ar prejudicia dezvoltarea morală şi spirituală.Este important
de a avea o limită , de a şti unde este vorba despre o muncă sănătoasă şi
unde se întrece această limită şi ajungem la exploatare.
Conform art. 46 aliniatele 2,3 şi 4 din Codul Muncii persoana fizică
dobîndeşte capacitatea de muncă la împlinirea de 16 ani. La vîrsta de 15 ani
persoana poate încheia un contract de muncă numai cu acordul scris al părinţilor
sau reprezentanţii legali.
13
Codul Muncii ( art. 96,100 şi 254) obligă angajatorii să adopteze nr. de ore de
lucru la vîrsta copilului.Pentru copiii cu vîrsta de 15-16 ani nr.ore săptămînal este
limitat de 24 de ore de la 17-35 ore pe săptămînă.
Consecinţele exploatării copilului:
Consecinţe fizice :- subdezvoltarea fizică ;
- surmenaj fizic şi psihic;
- boli infecţioase ;
- tulburări sexuale ;
- boli somatice;
- vătămări fizice ;
- invaliditate ;
Consecinte psiho-sociale :
Inadaptare şi abandon şcolar ;
Analfabetism ;
Imagine de sine scazută ;
Marginalizare socială;
Neîncredere în sine şi în alţii ;
Lipsa respectului de sine;
Agresivitate;
Frică de contacte sociali;
Caracter depresiv;
Dezvoltare psihologicăp prematură ;
Consecinţe comportamentale :
Fuga de acasă ;
Vagabondaj;
Izolare;
Simptome neurotice(insomnii, coşmaruri);
Consum de alcool, droguri;
Tendinţe suicidale ;
Vocabular specific;
14
Duritate(comportamente deviante );
Deprinderea de a minţi ;
Sensibilizarea sporitp la atingeri şi contacte fizice;
Tuturor copiilor trebuie să li se asigure satisfacerea nevoilor de bază, prin
respectarea drepturilor de dezvoltare, nu numai pentru supraveţuire şi protecţie ,
ci şi pentru a-şi dezvolta personalitatea , talentele, abilităţile mentale şi fizice. Ei au
nevoie de tot ceea ce îl poate ajuta să crească şi să se dezvolte armonios.
3.4 TraficulTraficul de copii : reprezintă o ameninţare pentru libertate, integrare fizică şi
psihică, recrutare, transportare, transfer, adăpostirea sau primirea unui copil în scop
de exploatare.
Cauzele şi factorii traficului de copii sunt :
Social;
Economic;
Politic ;
Putem să evidenţiem următoarele cauze de ordin social:
1. Situaţia familială:
Familii dezorganizate (parinţi divorţaţi, familii monoparentale);
Lipsa de educaţie din partea părinţilor;
2. Zona de Provenienţă.
Cauze de ordin economic:
Sărăcia;
Nivelul ridicat al şomajului.
Factori de politică socială:
Strategii ineficiente de combatere a şomajului şi sărăciei
Sistem educaţional inadecvat, care nu răspunde cerinţelor necesare
Un cadru instituţional relativ nou privind combaterea traficului
15
Alocarea bugetară insuficientă pentru implementarea Planurilor Naţionale
privind sărăcia,combaterea traficului de fiinţe umane.
Sunt cunoscute următoarele motive pentru care infractorii organizează sau
realizează acţiuni de trafic sunt:
Cererea din ţările de destinaţie
Copii traficaţi nu se pot apăra singuri
Copii sunt uşor manipulaţi
Nu răspund penal pentru infracţiunile săvîrşite
În cadrul traficului de copii putem evidenţia următoarele caracteristici:
Recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea de
persoane;
Ameninţarea cu folosirea forţei sau diferite forme de constringere care nu
implică violenţa precum frauda sau înşelăciunea;
Exploatarea, în special pentru munca forţată în construcţie,agricultură şi
sectorul casnic, dar şi pentru cerşit,prostituţie şi diverse forme de
exploatare sexuală;
Traficul rutier (diferite accidente în drum spre/de la şcolă).
4. Cine te poate ajuta?În cazurile de abuz, neglijare, exploatare şi trafic a copiilor cadrele didactice
din instituţiile de învăţămînt preuniversitar promovează activităţi de prevenire şi
identificare timpurie a copiilor expuşi riscului de abuz.
16
Putem enumera următoarele cazuri grave de abuz, exploatare, neglijare şi
trafic al copiilor:
Vătămări corporale grave
Abuz sexual
Exploaterea prin muncă
Neglijare severă a copilului
Trafic de copii.
Cazurile mai puţin grave:
Îmbrîncire
Neglijare
Abuz psihologic (vezi anexa nr.1 la ordinul nr.77 din 22.02.2013 punctul
6.4).
In cazul depistării cazurilor grave de abuz, exploatare , neglijare şi trafic e
necesar de informat prin fişa de sesizare comisia multidisciplinară din comunitate
şi Serviciul de asistenţă psihopedagogică. Iar în cazurile mai puţin grave sunt
soluţionate de către comisia disciplinară din şcoală.
Anexa: Proceduri intersectoriale cu privire la actele normative al RM.
17
Traficul de copii
Cauze şi factori
Semne directe ale traficului de copii
Motivele
Scopuri
Politică
Economici Sociali Exploatarea sexuală Exploatarea prin muncă
Caracteristici
RecrutareTransportareTransferAdăpostireConfiscarea documentelorAmeninţarea şi aplicarea violenţei fizice sau psihiceÎngrădirea la libera circulaţieŢinerea persoanelor ca servitute
Recrutarea, transportarea, transferarea,adăpostirea sau primirea de persoaneAmeninţarea cu folosirea forţei sau diferite forme de constringere care nu implică violenţa precum frauda sau înşelăciuneaExploatarea, în special pentru munca forţată în construcţie, agricultură şi sectorul casnic,dar şi pentru cerşit,prostituţie şi diverse forme de exploatarea sexuală
Cererea din ţările de destinaţie (au fost sugerate existenţa unor cereri în ţările de destinaţie pentru categorii specifice de vîrstă şi gen)Copii traficaţi nu se pot apăra singuriCopii sunt uşor manipulaţiCopii nu răspund penal pentru infracţiunile săvîrşite