ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE ECONOMIA SI GESTIUNEA PRODUCTIEI AGRICOLE SI ALIMENTARE PROIECT O.S.D.U.A. FUNDAMENTAREA ECONOMICA FUNDAMENTAREA ECONOMICA A PLANULUI DE AFACERI A PLANULUI DE AF ACERI ÎNTR-O EXPLOATATIE AGRICOLA ÎNTR-O EXPLOATATIE AGRICOLA Prof. Coord.: DOBRE IULIANASTUDENT GOLEA DUMITRU GABRIEL
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
9* la ela$rarea acestei lucrari tre$uie an+renata intrea+a ec7i"a decnducere
:* "lanul de afaceri e un instru!ent util "entru ur!arirea acti&itatii "e "eriada !ai lun+a de ti!"' cu"rin%and si i!"le!entarea "riectului
si ra!$ursarea datriilr ;* "entru a-si atin+e sc"ul' "lanul de afaceri tre$uie sa inde"lineasca cnditii cu! ar fi
cnci%ia "re%entarii "r$le!elr sa asi+ure infr!atie $+ata si cu"rin%ataresa fie usr de cititsa fie l+ic si usr de ur!aritsa fie trans"arent' adica sa identifice nea/unsurile' riscurile "si$ile sires"nsa$ilitatile
sa asi+ura +arantia succesului si $anii necesari in&estitieisa asi+ure funda!entarea "rductiei "e $una strate+ie de !ar<etin+sa cu"rinda "re&i%iuni financiare crecte si sa accentue%e "si$ilitatile dereali%are a unei ca"acitati $eneficiare ridicatesa se $a%e%e "e anali%a c!"leta a cncurentilr "tentiali' furni%rilrsi clientilr sa asi+ure flsirea eficienta a ca"italului
1.2. Continutul planului de afaceri
Planul de afaceri tre$uie sa cu"rinda un re%u!at3circa 1 "a+ini4care sa "re%inte ele!entele esentiale ce re%ulta din anali%a si "riectare si scurta caracteri%are a "rduselr care cnstitue $iectul "riectului=* aceasta caracteri%are se refera la "ers"ecti&a "ietei interne si e#terne a
"rduselr res"ecti&e' la "ers"ecti&a relansarii fir!ei ca ur!are a!ediului ecn!ic fa&ra$il si a reali%arii unr "erfr!ante ridicatein c!"aratie cu alti a+enti ecn!ici' etc
,)* calitatea "lanului de afaceri de"inde si de calitatea cnce"tiei
,,* "lanul de afaceri cu"rinde dua "arti,( dia+nsticul ecn!ic-financiar 0( e&aluarea acti&itatii &iitare
,(Dia+nsticul ecn!ic-financiar D( >ar+ulescu' >(Niculescu' ?(Radu arata in lucrarea 5 Dia+nsticecn!ic-financiar6' ca 5anali%a dia+nsticului "resu"unere"erarea si!"t!elr' a disfunctinalitatilr unei fir!e' cercetareasi anali%a fa"telr si a res"nsa$ilitatilr' identificarea cau%elr'ela$rarea unr "r+ra!e de actiune "rin a carr a"licare "racticasa se asi+ure redresarea sau a!eliraea "erfr!antelr6(
Pentru reali%area unui $un dia+nstic ecn!ic-financiar sede%<a ur!atarele as"ecte' caracteri%ate in ca"itle sisu$ca"itle distincte,(Scurt istric al intre"rinderii
0(Pre%entarea +enerala a intre"rinderii3date de identificare' ca"italscial' sc"' etc41(Or+ani%area structurala3structura r+ani%atrica' structura de
"rductie' !asuri de "erfectinare @ crearea de ni c!"arti!entesi sectare' di&i%are' fu%iune' restructurarea "rductiei42(Dia+nsticul "tentialului te7nic-"rducti&8(Dia+nsticul !ana+e!entului si al utili%arii resurselr u!ane9(Dia+nsticul acti&itatii ecn!ice:(Dia+nsticul acti&itatii de !ar<etin+
;(Dia+nsticul financiar =(Cnclu%iile +enerale ale dia+nsticului 5"uncte sla$e6 si 5"unctefrte6(
Din cnclu%iile si slutiile "r"use' tre$uie sa re%ulte "rinci"alele !asuri !enite sa creasca "rfitul si functinalitateaintre"rinderii' e#tinderea "e "iata' cresterea dis"ni$ilitatilr
$anesti si a credi$ilitatii la $anci in &ederea cntractarii de credite(>asurile sunt in sfera a"r&i%inarii' "rductiei' li&rarilr'
alte sfere cu influente(0(E&aluarea acti&itatii &iitare
In aceasta "arte a "lanului de afaceri se sta$ilesc "rinci"aleledirectii strate+ice si se ela$rea%a un "lan strate+ic cu ur!atarelec!"nente "lan de "rductie' "lan de !ar<etin+-c!erciali%aresi "lan financiar
Pr$le!a esentiala si "unctul de "rnire in ela$rarea "lanului de afaceri este sectiunea6 "iata de desfacere6(Aceastasectiune tre$uie sa asi+ure cunastere clara a se+!entului de
"iata al intre"rinderii in &ederea sta$ilirii strate+iei ecn!ice(a4 Planul de "rductie cu"rinde
,0* "riectarea ca"acitatilr de "rductie "e intre+ul flu# te7nl+ic,1* descrierea c!"leta si "recisa a "rduselr "riectate si sta$ilirea
cantitatilr ce se &r $tine annual3cel "utin 1 ani4,2* sta$ilirea necesarului de "ersnal "e cate+rii si a fndului de
salarii annual,8* "riectarea cnsu!urilr s"ecifice si ttale de resurse' in cnditiilie
te7nl+iilr de "rductie "riectate si &iitare,9* esti!area i!"licatiilr ecl+ice' i!"actul acestra asu"ra
csturilr
,:* "riectarea csturilr unitare si a c7eltuielilr "e ele!entec!"nente' "rduse si "e ansa!$lul intre"rinderii(
$4 Planul de !ar<etin+-c!erciali%are,;* tre$uie sa fie realist si $ine dcu!entat in &ederea reali%arii
&an%arilr "riectate si cu"area se+!entului de "iata sta$ilit,=* acesta cu"rinde sinte%a anali%ei de "iata' anali%a de "rdus'
strate+iile de !ar<etin+' esti!area cantitatilr de "rduse ce se &r&inde' "returile unitare "e "eriade' &eniturile "re&i%i$ile "e fiecere "rdus' reteaua de distri$utie a intre"rinderii si !dul de asi+urare atrans"rtului "rduselr' siste!ul de a"r&i%inare
c4 Planul financiar cu"rinde0)* $u+etul de &enituri si c7eltuieli "entru "eriada ur!atare' inclusi&
re%ultatele financiare si re"arti%area lr "e destinatii0,* "riectarea in&estitiilr si sursele de finantare "re&i%i$ile00* deter!inarea flu#ului de nu!erar3cas7-flB4' flu#urile de nu!erar
actuali%ate si calculul ratei interne de renta$ilitate in ca%ul in&estitiilr 01* indicatri financiari "racticati in sc"ul sustinerii a&anta/elr "riectului "r"us sau a &ia$ilitatii intre"rinderii in ur!a !asurilr derestructurare
02* riscurile acti&itatii &iitarePlanul de afaceri este c!"letat cu ane#e si dia+ra!e3desene sau
"lanuri ale "rduselr sau $iectului de in&estitii' cntracte' "rs"ecte4
Capitoll II: Dia%!o&ti$l #$o!o"i$o'fi!a!$iar al &o$i#tatii
2.1.Prezentarea societatii
0(,(,(Cnstituirea scietatii a+ricle
Fr!a /uridica scietate a+ricla cu ca"ital "ri&at
D!eniul de acti&itate "rducerea' industriali%area si c!erciali%area "rduselr a+ricle "restari ser&icii @ e#ecutari de lucrari a+ricle!ecani%ateScurt istric s-a infiintat in ,==8 ca "ersana /uridica' functinandcnfr! "re&ederilr Le+ii 19=,Ase%are unitatea e situata in %na de ca!"ie si face "arte din unitatea
"rducatare cu "tential' "artici"aand la a"r&i%inarea industriilrlcale 3de !rarit si "anificatie4
>i/lace fi#e e#istente08* cnstau din sediul scietatii si "arcul de !asini a+ricle
ac7i%itinate in cea !ai !are "arte a lr du"a ,==809* a&and in &edere durata scurta de flsire' acestea asi+ura indici
calitati&i de lucru' cntri$uind la cresterea "rductiei
Nr(crt(
S"ecificare u! Cantitate
, TRACTOARE ($ )
0 U )*0
U +00
($
($
,
2
1 PLUG -'* $rpit#
SEMANATOARE (o( $ (o(
($
($
2
2 SEMANATOARE paioa&# ($
8 GRAPA DUPA PLUG ($
2.2.Analiza potentialului intern
0(0(,( Dia+nsticul r+ani%arii structurale
Structura r+ani%atrica este redata in "rinci"al "rin inter!ediulORGANIGRA>EI
Ad!inistrarea scietatii se face de catre Adunarea Generala aAsciatilr si un !ana+er ales de aceasta
Identificarea frtei de !unca s-a efectuat cu a/utrul datelr "ri&itare la structura de "ersnal' +radul de ec7ili$rare a "ersnalului "ecate+rii de &arsta' "re+atirea "rfesinala a "ersnalului e#istent
Frta de !unca efecti&a de care dis"une scietatea e fr!ata din
!uncitri "er!anenti si asciatii care dresc sa "artici"e la !unca(
Persnalul calificat al scietatii3 cu "re+atire "rfesinalasu"eriara certificata "rin studii su"eriare4 are "ndere de 0) dinttalul salariatilr din care $ar$ati @ ,9(99' fe!ei @ 08(
Structura scietatii
Nr(crt
S"ecificare u! Cantitate
,Sprafata
a *00
0Nr."#"(ri a&o$iati
a )00
1Sprafata ad&a i! folo&i!ta1a&o$iat
a 0.+-
2Sprafata ar#!data
a 200
Asciatii sunt "ersane fi%ice' atat fstii "r"rietari de terenuri' cat
si !stenitri ai acestra' $eneficiari ai Le+ii Fndului Funciar(Structura culturii
Nr.$rtCltra Sprafata
#$tar#
, Grau 0)) 2)0 Pru!$ ,8) 1)1 Or% 8) ,)
2 Sia 8) ,)8 Flarea sarelui 8) ,)) TOTAL *00 00
Su"rafata "e care se &a "resta lucrari a+ricle la terti este de ,; 7a(
Anali%a e&lutiei "rinci"alelr "rduse a+rali!entare cu"rinde trecere in re&ista a &lu!ului "rductiei acestra +rau "ru!$' r%' sia'
Anali%a e&lutiei "rinci"alelr "rduse a+rali!entare cu"rinde trecere in re&ista a &lu!ului "rductiei acestra (
GRAUTraditinal aceasta cultura a cu"at circa 1) din terenul ara$il "eulti!ii ,) ani ' "nderea sca%and su$ 08' scaderea relati& lenta asu"rafetelr culti&ate si cresterea randa!entelr a cndus la crestereasu$stantiala a "rductiei ttale( Astfel daca inaintea celui de-al dileara%$i !ndial "rductia anuala era su$ trei !iliane tne' ea s-a du$latin anii :)' atin+and un !a#i! de sa"te !iliane tne inainte de ,==)'re+resia te7nl+ica' cri%a !ana+eriala' si dificultatile de restructurarecnducand la i!"rtanta scadere a "rductiei du"a ,==)( Inter&alul
,==)-,==2 inre+istre%a scaderi ale "rductiei de 0'2 !iliane tne fata de,=;9-,==)'res"ecti& de circa 10' fiind de re!arcat ca aceasta scadere se
datrea%a nu!ai in "r"rtie de 1) scaderii su"rafetelr si de "este9) deterirarii randa!entelr( In "eriada ,==)-,==1' R!ania a fsti!"rtatr net de +rau ca a"i din ,==8 sa re&ina cu "rductie de "este:'8 tne(
PORU>Este cea !ai i!"rtanta cultura din R!ania !anifestand in "re%ent tendinta !derata de reducere a su"rafetelr( Ocu"and inaintede ra%$i "este 2) din terenul ara$il' cultura cu"a acu! circa 1)'scaderea su"rafetelr' desi cu scilatii in unele "eriade' nu a infir!at&alarea culturii "entru R!ania' care este data de randa!entul relati&su"erir +raului' de &alarea $i&alenta de ali!ent si fura/' "recu! si de te7nl+ie relati& si!"la' "reta$ila la !ecani%are' dar usr de su$stituitcu !unca fi%ica u!ana( E&lutia randa!entelr a !arcat acelasi "ra+
"st$elic ca si in ca%ul +raului' cand i!"actul nilr te7nl+ii a du$lat "erfr!antele' declinul ince"and din se!idecada ,=;9-,==)' candscaderea cu circa 1 !iliane tne a "rductiei s-a datrat in !d e+aldi!inuarii randa!entelr si scaderii su"rafetelr' cultura ra!anand ttusiin "ers"ecti&a cea !ai i!"rtanta cultura &e+etala' ni&elul deintensificare fiind rele&at de fa"tul ca randa!entele sunt de 0-0'2 ridecat in Uniunea Eur"eana(CEREALE
Ocu"and inainte de ra%$i "este :) din terenul ara$il'inre+istrea%a asta%i tendinta de reducere a su"rafetelr "ana la 9)(E&aluarea in ansa!$lu al acestr "rduse' desi se face in R!aniaindirect inca "rin insu!area cantitati&a' e&identiea%a tendintaase!anatare "rinci"alelr dua culturi care deter!ina +raul si
"ru!$ul' celelalte cereale r%ul' r%aica si &a%ul' i!"reuna nu aude"asit decat cn/unctural ,; din su"rafata culturilr( Prductia inaintede "ri!ul ra%$i !ndial de circa ; !iliane tne s-a du$lat in anii :)e&luand du"a ,=:9 intre ,;-0) !iliane tne annual' scaderea din ,=;9-,==) fiind accentuata in "eriada ,==,-,==2' cand !edia "rductieianuale a c$rat la ,9 !iliane tne(
FLOAREA SOARELUIPrinci"ala cultura lea+inasa s-a "racticat inainte de r2a%$i
s"radic si nese!nificati&' acu! ea ac"erind /u!atate de !ilin7ectare' "rductia ttala de"asind in +eneral :)) !ii tne anual'asi+ura!d ""ulatiei cantitate de circa ,0 litri de ulei "e lcuitr( In
"eriada anali%ata' "ractic randa!entele s-au du$lat' cultura cu"and unlc i!"rtant in asla!ent' fiind te7nl+i%ata cn&ena$il' in "re%ent!anifestandu-se tendinta de !entinere a su"rafetelr(SFECLA DE HAAR
Culti&ata inainte de ra%$i' i%lata in cate&a $a%ine din %urul celrcinci fa$rici de %a7ar e#istente cultura si-a !arit de circa ,) ri su"rafata
a&and tendinta sa asi+ure %a7arul din cnsu!atia interna' lucru "racticneatins decat in "r"rtie de :)( Prductia de 9!iliane tne sfecla afst de"asita nu!ai in ,=:9-,=;)' a"i re+resia accentuata de du"a ,==)a cndus la scaderea "rductiei care asi+ura su$ 8) din necesarul de
cnsu!' desi cultura are cnditii fa&ra$ile( I!"edi!entele e#tinderii "ana la ni&elul necesarului sunt date de inte+rarea insuficienta a "rducatrilr' dificultati de !ecani%are si un !ana+e!ent !edicru lani&elul intre+ii filiere(
CONCLUHII @ "ri&ind structura culturii la scietatea a+ricla(Accentul cnducerii unitatii se "une "e culti&area +raului' cu"and
2) din su"rafata culti&ata' al dilea lc ca i!"rtanta in cadrulstructurii de "rductie cu"andul "ru!$ul cu un "rcent de 1)(
Structura &eniturilr in "eriada ,==;-0))) >iileiNr.$rt. E3pli$atii 44+ 444 2000
Lic7iditatea i!ediata e&identia%a ca"acitatea scietatii de ara!$ursa datriile "e ter!en scurt' scadente' cu a/utrul acti&elr lic7ide(Rata lic7iditatii i!ediate a crescut in ,=== fata de,==; si in 0))) fata de,===' ceea ce insea!na ca scietatea a dis"us )'== lei resurse in acti&ecurente "entru fiecare , leu $li+atie curenta( In cnsecinta' scietateaa+ricla a$ia "ate ac"eri $li+atiile curente "e care le are(
0( rata lic7iditatii curenteLc acti&e circulante "asi&e curente # ,))
Rata lic7iditatii curente e&identiea%a ca"acitatea scietatii de a
ra!$ursa datriile "e ter!en scurt' scadente cu a/utrul ttalitatiiacti&elr curente' fiind a"r#i!ati& aceeasi situatie ca la lic7iditateai!ediata' scietatea "utand sa-si ac7ite datriile "e ter!en scurt cua/utrul ttalitatii acti&elr curente(
§ Indicatri de sl&a$ilitate
,( rata datriilr Rd ttal datrii ttal acti&e # ,))Pentru ,==; Rd 0)8(909 :),(9;9 # ,)) 0=,=== Rd 800(,0: ,(0;)())) #,)) 2)0))) Rd 9),(0;0 ,(1:8(2;) #,)) 21Rata datriilr a crescut in ,=== fata de ,==; si in 0)))fata de ,===(
0( Sl&a$ilitate financiaraSf ca"ital "r"riu cifra de afaceri # ,))
"entru ,==; Sf 2=9()1) 1()91(891 # ,)) ,9,=== Sf 88)(;18 1(091(0,= #,)) ,9';
0))) Sf 9;1(2)8 1(1;=(2)) #,)) 0)',Sl&a$ilitatea financiara a crescut in ,=== fata de ,==; si in 0)))
fata de ,===(
§ INDICATORI DE GESTIUNE
?ite%a de rtatie a acti&elr circulante?rac cifra de afaceri acti&e circulantePentru ,==; ?rac 1()91(891 1;2(9,2 :'=9
,( >ar/a de "rfit>" "rfit net cifra de afaceri #,))Pentru ,==; >" ,;8(;19'8 1()91(891 #,)) 9')9 ,=== >" 0)0(091 1(091(0,= #,)) 9',=
0))) >" 0:0(;18 1(1;=(2)) # ,)) ;')2In ,=== !ar/a de "rfit a inre+istrat usara crestere fata de ,==;'iar in anul 0))) a crescut cu ,';8 fata de anul ,===(
Rata renta$ilitatii a inre+istrat crestere de )'0, in ,=== fata de,==;' iar in 0))) a crescut cu 0'0, fatsa de ,===(
CONCLUHIILE DIAGNOSTICULUI FINANCIAR
Situatia financiara a fir!ei nu este tc!ai satisfacatare' deareceea nu reuseste sa de+a/e un "rfit net care sa se cnstituie in surse "r"riide de%<are(Anali%a dia+nstica a scietatii a+ricle in "eriada ,==;-0))) a "us in e&identa serie de "uncte sla$e cu! ar fi
- indicatrii de lic7iditate caracteri%ea%a acti&itate financiara "recara si scietatea nu detine suficiente surse care sa-i "er!ita!derni%area si de%<area acti&itatii
- renta$ilitatea ecn!ica' indicatrul esential al unei scietatic!erciale a inre+istrat &alri sca%ute
- cu ase!enea &alare a rantei renta$ilitatii ecn!ice'scietatea nu &a "utea desfasura acti&itate renta$ila in &iitr' "utanddis"area din circuitul ecn!ic
- "e "iata actinea%a in cnditii de cncurenta' a+enti ecn!ici
cu ca"ital !a/ritar de stat si a+enti ecn!ici "ri&ati
- in ti!" ce ca"acitatile de "rductie a"artin a+entilr cu ca"ital!a/ritar de stat' "iata e d!inata de a+enti ecn!ici cu ca"ital "ri&at
- "e "iata actinea%a fir!e r!anesti sau cu ca"ital r!anesc sifir!e straine
- fir!ele straine $eneficia%a de un !ar<etin+ a+resi&' au sustinerefinanciara si "ractic au "reluat rlul de "rinci"ali finantari ai "rductiei%te7nice din R!ania
- in functie de ni&elul cererii' scietatea a+ricla "ri&ata isi &arienta "si$ilitatile sale s"re ferta in cantitatea si calitateacres"un%atare
- unitatea &a a&ea in &edere - "retul "rdusului ferit "e "iata- stadiul te7nicii de "rductie
- "retul !i/lacelr de "rductie- ca"acitatea de "rductie si in%estrarea te7nica - intr- %na a+ricla la care se "retea%a culturile in ca!" desc7is'
- su"rafeta de care dis"une "er!ite culti&area si a altr culturi "reta$ile %nei res"ecti&e' in cnditiile in care e#ista si cerere fata deacestea sai' sfecla de %a7ar' etc(
- ur!arind cererea' scietatea &a "utea sa-si alea+a structura de "rductie &e+etala care sa fie "ti!a(
Capitoll III DIAGNOSTICUL DE PIATA
1.Studierea pietei de desfacere
Piata resurselr !ateriale re"re%inta lcul de intalnire a cererii cu
ferta de resurse !ateriale' lcul unde se sta$ileste "retul' in cele !aidese ca%uri "rin ne+cieri(
Cererea este re"re%entata de - "rducatri a+ricli- industria ali!entara
Oferta este re"re%enta de - "rducatri - inter!ediari de resurse !aterialeCirculatia resurselr !ateriale in cadrul ti"urilr de ecn!ii se
desfasara astfel - in ecn!ia centrali%ata @ resursele !ateriale sunt diri%ate "rin
- in ecn!ia de "iata @ circulatia resurselr se face li$er' "returilesunt li$erali%ate si sta$ilite "rin ne+cieri
- in ecn!ia de tran%itie @ se i!"letesc a!$ele as"ecte(S"re dese$ire de "iata $unurilr de cnsu! final' "iata resurselr
!ateriale c!"rta ur!atarele "articularitati ,( Piata resurselr !ateriale este !ai cncentrata' e#istandun nu!ar !ic atat de "rducatri cat si de $eneficiari(Scietatea a+ricla studiata face "arte din unitatile
"rducatare' iar $eneficiarii "rduselr sale sunt destulde !ulti fa$rici de "anificatie3+rau4' fa$rici de $ere3r%'
"ru!$4' fa$rici de ulei3flarea sarelui' sia4' fa$rici decnser&e3!a%are si "ru!$4' fa$rici de %a7ar3sfecla de%a7ar4(
0( Cererea de resurse !ateriale este deri&ata din cererea decnsu! final astfel ca inainte de a se sta$ili "r+ra!ul deresurse !ateriale tre$uie sa se studie%e cererea "entru
"rdusul final la $tinerea caruia "artici"a res"ecti&aresursa !ateriala(
1( >ti&atia ac7i%itinarilr resurselr !ateriale este !airatinala "entru ca tre$uie sa se tina cnt de "reta$ilitateaacestra la te7nl+iile de "rductie ale $eneficiarilr'ceea ce insea!na ca !ti&atia cu!"ararii resurselr!ateriale are caracter te7nic-ecn!ic' in ca%ul cncretal fir!ei studiate e#istand aceasta !ti&atie(
2( Tran%atiile "entru resursele !ateriale necesita "eriadade ti!" !ai lun+a "entru ca la ne+cieri "artici"a ec7i"ede s"ecialisti' uneri a"elandu-se la scietati decnsultanta "entru resursele !ateriale c!"le#e(
Pentru recu"erarea csturilr su"li!entare efectuate in ti!"ulne+cierilr se reali%ea%a ur!atarele as"ecte ecn!ice
- cresterea randa!entelr !edii si atin+erea "ara!etrilr "riectatiintr-un ti!" relati& scurt
- reducerea cnsu!urilr s"ecifice- ratinali%area csturilr de "rductie- cresterea ni&elului calitati& al "rdusului final- $tinerea unr "returi a&anta%ase la "rdusele finale- reali%area de "rfituri !a#i!e' etc(
Pe lan+a eceste "articularitati !ai "t fi identificate "articularitati "e cele "atru "litici de !ar<etin+
,( Politica de produs a unitatilr de "rductie de resurse !aterialetre$uie sa tina cnt de fa"tul ca cerea de resurse !ateriale este deri&ata
din cererea de cnsu! final' de aceea "litica de "rdus tre$uie ad"tatate7nl+iilr de "rductie a unitatilr a+ricle sau de industria ali!entara
si "ietei intre"rinderilr "rducatare( Pentru unitatile a+ricle sau deindustrie ali!entara' caracteristica a "liticii de "rdus cu "ri&ire laresursele !ateriale de natura a+ricla' re"re%inta "si$ilitatea deaut"rducere a unr cate+rii de resurse cu! ar fi se!inte' !aterial de
"lantat' fura/e( In ca%ul scietatii studiate' "entru se!inte aceasta &a "rducedin "rductia "r"rie un "rcent de 1) se!inte' iar restul il &aac7i%itina de la S(C(SE>RO>(
0( Politica de pret "entru resursele !ateriale are ca "rinci"alacaracteristica fa"tul ca !ar/a de "rfit e !ai !ica in ca/ul resurselr!ateriale' s"re dese$ire de "rdusele $tinute cnsu!ului final' acestas"ect fiind /ustificat "rin fa"tul ca res"ecti&ele resurse !ateriale au decele !ai !ulte ri "returi !ai !ari' c!"arati& cu resursele finale' si de
ase!enea intra intr-un nu "rces de "rductie din care re%ulta "rdusea+rali!entare destinate cnsu!ului final( Pentru "rdusele finale' !ar/a "rfitului este su$stantial !ai !are' a/un+ "entru "rdusele de lu# de,)) sau !ai !ult( Pentru anu!ite cate+rii de resurse !ateriale'
"returile de ac7i%itie sunt sustinute de $u+etul statului din "ar+7iiecn!ice "recu! cu"anele ara$ile destinate ac7i%itiei de sa!anta'in+rasa!inte c7i!ice' etc( si d$an%i $nificate3reduse4(
1( Politica de distribuire @ in !area lr !a/ritate resursele!ateriale circula "e canale directe de +enul "rducatr-cnsu!atr' farte
"utine fiind resursele !ateriale care circula "rin canale scurte si nu!ai "entru resursele !ateriale din i!"rt canalele fiind lun+i3inclu%and cel "utin di inter!ediari4( In +eneral canalul "rin care circula resursele!ateriale este in+ust la ni&el de "rducatr' latindu-se catre "arteacnsu!atrilr' distantele dintre "riducatri si $eneficiari fiind in cele!ai dese ca%uri' !ari sau farte !ari( Cu "ri&ire la l+istica dedistri$uire' aceasta c!"rta "articularitait "e cele dua !ari cate+rii
"entru !i/lace fi#e trans"rtul tre$uie desfasurat in si+uranta cuasi+urarea ser&ice-ului "e ti!"ul trans"rtului'"entru acestea nefiindnecesare cnditii s"eciale de de"%itare' iar "entru !i/lacele circulante'
!ai ales "entru resursele !ateriale de natura a+ricla' trans"rtul seefectuea%a in cnditii s"ecifice "entru fiecare resursa !ateriala' elenecesitand cnditii s"eciale de de"%itare(
2( Politica promotionala "entru "rdusele finale se reali%ea%a "rininter!ediul "u$licitatii' in ti!" ce "entru resursele !ateriale "r!&arease face "rin inter!ediul $rsurilr' "liantelelr si catala+elr unde sunt
"re%entate caracteristicile te7nice( Actiunile de "r!&are si "u$licitateale scietatii a+ricle "re%entate se &r reali%a "rin inter!ediul re&istelrde s"ecialitate si de ase!enea "rin !ntarea de "anuri "u$licitare si "rin
cnecterea la reteaua internet( Pu$licitatea de "rdus se &a reali%a "rin
ti"arirea unei $rsuri ce &a cu"rinde fisele te7nice ale "rduselrscietatii a+ricle "re%entate(
ANALIHA CERERII
In tate actiunile sale intre"rinderea !derna flseste "iata casursa de ins"iratie( Cnducerea stiintifica a acti&itatii intre"rinderii!derna care i!"une cnducere dina!ica "rin e#celenta' i!"lica un
"rces deci%inal neintreru"t in care a!"lasarea si frec&enta deci%iilrsunt strict de"endente de c!"le#itatea acti&itatii' de dina!is!ul!ediului la care ur!ea%a sa se racrde%e' aceasta inse!nad ca la randulei si cercetarea "ietei este "eratiune cntinua si nu un "rces
ca%inal' "entru ca intre"rinderea tre$uie sa cunasca in !d "er!anent "ulsul "ietei' sa dis"una de suficiente infr!atii asu"ra tuturr "ara!etrilr "ietei(
D!eniul central in in&esti+atiile de "iata il re"re%inta cererea de!arfuri' cunasterea cererii $eneficiarilr "tentiali "entru "rdusele siser&iciilr ferite "ietei cnstituie "re!isa rientarii eficiente a ricareiintre"rinderi( >etdl+ia cercetarii se diferentia%a' nu nu!ai in functiede natura !arfurilr la care se refera cererea "entru cnsu!ul ""ulatieisau "entru cnsu!ul "rducti&' ci si in functie de s"ecificul "urtatrilrcererii asu"ra carra s efectuea%a cercetarea(
Pe lan+a ele!ente c!une cu cecetarea cererii de !arfuri a ""ulatiei' studierea cererii intre"rinderilr ecn!ice "re%inta serie de "articularitati( Purtatrii acestei cereri sunt re"re%entati de &arietate dea+enti ecn!ici fir!e "articulare' "u$lice sau !i#te' iar $iecti&ulcercetarii se refera la +a!a lar+a de $unuri !ateriale si ser&icii(>etdele inter+arii au la $a%a e#istenta unr c7estinare(
Ela$rarea "lanului de afaceri nu se "ate reali%a fara ca scietateaa+ricla "ri&ata sa cunasca !ediul in care se desfasara acti&itatea'intrucat re%u!atele sale &r de"inde de sesi%area !ecanis!ului de
functinare a acestuia( Studiile de "iata detin lcul "rinci"al in de!arareaacti&itatilr ecn!ice' cunastera "ietei cnstituind "re!i%a arientarii "rductiei scietatii a+ricle(
Scietatea a+rcla "ri&ata studiata nu dis"une in cadrul structuriir+ani%atrice' de un c!"arti!ent de !ar<etin+' intrucat insasi aceastastructura este si!"lificata' cercetarile de "iata sunt insa efectuate de un+ru" de "ersane alese in acest sens( Ei tre$uie sa se cu"e nu nu!ai dene&ile de "iata' ci si de "si$ilitatile scietatii de a feri cnsu!atrilr
"rdusele in cantitatea si caliatatea necesara( Cererea re"re%inta d!eniul
central al in&esti+atiilr de "iata' infr!atiile in aceasta directie "utand "r&eni de la diferite scietati de cnsultanta care au fst slicitate'
acestea "utand feri date "ri&ind cererea de "rduse &e+etale' "e $a%aanali%ei datelr statistice ce su+erea%a unele di!ensiuni si structuri alecererii din "eriada trecuta' anali%a lr a&and in &edere &an%arile catre
"iata( Infr!atiile "ri&itare la cerere "t fi $tinuti de la diferiti
$eneficiari' direct de la cnsu!atr' "utand fi redate anu!ite restrictii dincare reiese ca cererea ""ulatiei fata de "rdusele &e+etale nu se su"unnr!elr' ele referindu-se la "si$ilitatea ecn!ica de satisfacere ane&ilr de cnsu! de catre ferta'la &eniturile cnsu!atrilr care in!d frec&ent li!itea%a cererea la di!ensiuni su$ ni&elul tre$uintelr(
ANALIHA OFERTEI
Fiecare fir!a este interesata sa cunasca !dul in care "iata ii "ri!este "rdusele( O$iectul cercetarii fertei "ri&este cunastereasurselr de fr!are a &lu!ului si structurii fertei' a factrilr sai deinfluenta' e&aluarea dina!icii si lcali%arii teritriale a tendintelr inra"rtul dintre c!"nentele sale' sta$ilirea +radului de in&ec7ireecn!ica3a &arstei "rduselr si ser&iciilr4(
Studierea fertei "ate fi studiata atat in "rfil static' cercetandsituatia ecsteia la un !!ent dat' cat si in "rfil dina!ic' cu"rin%and!utatiile care au lc in di!ensiunile si as"ectul fertei in distri$utia eis"atiala si "e &eri+i c!erciale( In&esti+atiile fertei nu tre$uie insase"arate de studierea cererii' dearece in !ulte situatii ferta estefr!atare de cerere "rin declasarea unr ni tre$uinte si de"rinderi decnsu! sau utili%are(
Infr!atiile destinate cercetarii fertei se i!"art' ca si in situatiacererii in "ri!are si secundare' cele "ri!are fiind re%ultatul cntactuluidirect cu ferta reali%at fie selecti&3"e laturi re"re%entati&e4' fie "rintr-a$rdare in ttalitate' iar cele secundare fiind !ult !ai cu"rin%atare'astfel ferta interna' "ana la un anu!it +rad de detaliere' "utand fi dedusadin date cntinute de anuarele statistice si de $uletinele de infr!are(
Aceste infr!atii "re%inta insa serie de incn&eniente le+ate in "rinci"al de +radul lr redus de detaliere' de li"sa unr ele!ente de rdincalitati& si de fa"tul ca sunt $tinute anterir !!entului la care serefera( Astfel' restransa ca &lu! si "si$ilitati de "lata' "iata scietatiir!anesti este su"raa+l!erata de a+enti ecn!ici(
In ulti!ii trei ani s-au reali%at la fiecare dintre culturi a"r#i!ati&aceleasi "rductii la +rau "rductii de 1)))-18)) <+ la 7ectar' la "ru!$de 2)))-28)) <+ la 7ectar' la flarea sarelui de a"r#i!ati& ,:8) <+ la
7ectar' la r% de 2)))-28)) <+ la 7ectar' iar la sia de ,8))-0))) <+ la7ectar' tate "rductiile fiind reali%ate in cnditii de cultura neiri+ata(In ela$rarea "lanurilr strate+ice' a "lanului de afaceri cu
c!"nenta sa referitare la "rductia de $tinut' un rl i!"rtant re&inesta$ilirii ni&elului "rductiei !edii( >etdele flsite sunt &ariate' eleinscriindu-se in randul celr referitare la e#tra"larea tendintei3!ecanice sau analitice4 si e#"licati&e( Lr li se "ate adau+a !etdaintuiti&a si !etda $a%ata "e $nitarea terenurilr(
>etda intuiti&a se $a%ea%a "e ele!ente cu! sunt e#"erienta!ana+erilr' re%ultatele din "eriada "recedenta' cnditiile s"ecifice de
"rductie( Se fac diferite a"recieri ale ni&elului "rductiei cu un anu!it+rad de a"r#i!are "entru ca nu se recur+e la calcule ci la si!"lea"recieri care "t e&ea caracter su$iecti&( Re%ultate !ai a"ra"e derealitate se "t $tine "rnind de la $nitarea terenurilr e#"ri!ata inntede $nitare(
Dintre !etdele !ecanice si analitice se au in &edere ,( !edia arit!etica @ se utili%ea%a nu!ai in cnditiile in care seria
dina!ica a "rductiilr !edii este statinara indiferent de "eriada "entru care se calculea%a
0( !etda !ediilr !$ile se utili%ea%a cand seria de ti!" a "rductiei !edii "re%inta "rductie scilanta( In acest ca% secalculea%a !ediile !$ile dintr-un anu!it nu!ar de ani(
A/ustarea seriei "rductiei !edii cu a/utrul unei functii!ate!atice si a"i esti!area ni&elului sau "resu"une anu!ite eta"e de
"arcurs - e#ecutarea +raficului datelr e!"irice- a"r#i!area +raficului recur+and la diferite functii !ate!atice- se deter!ina "ara!etrii functiei de a/ustare cu !etda celr !ai
!ici "atrate- creand fr!a cncreta a functiei se "r+n%ea%a ni&elul "rductiei !edii(
Deter!inarea su"rafetelr "e care fiecare cultura le &a cu"a' se &areali%a "e $a%a renta$ilitatii fiecareia dintre ele +rau- 10' "ru!$-,;' r%- 0;' renta$ilitatile fiind a"r#i!ati&e' "ana la recltare "utanda"area cnditii "entru de"asirea sau scaderea "rductiei( O"ti!i%area
"rductiei se reali%ea%a "e $a%a unui asla!ent' tinandu-se sea!a de!dalitatea de rtatiea culturilr(
0 C7eltuieli ttale din care - c7elt( "t( e#"latare- c7elt( "ri&ind arenda
!ii lei 8():)()))())) 080(;,9()))
1 Prfit $rut !ii lei :19(0)2()))2 Prfit net !ii lei 880(,81()))8 Rata "rfitului ,1';1
C7eltuielile ttale +enerate de arendarea a ,8) de 7a( au fst de,(::1(;,9())) lei' iar &eniturile de "e ur!a arendarii au fst de,(;),(8)9())) care re"re%inta circa 1) din ttalul &eniturilr scietatiidin acti&itatea de "rductie( Anali%and datele "e care le a&e! se cnstataca "rfitul din anul 0)), a crescut fata de cel din anul anterir cua"r#i!ati& 8)(
Ttusi s-au "us $a%ele unei cresteri ecn!ice a scietatii intr-unrit! sustinut' iar in ca%ul arendarii de ni terenuri s-au fr!at