248 CAPITOLUL V. STUDIU DE CAZ. FINANŢAREA PRIN EMISIUNEA DE OBLIGAŢIUNI Pentru a prezenta eficienţa finanţării prin emisiunea de obligaţiuni am considerat oportună analiza posibilităţii finanţării activităţii unei societăţi comerciale prin emisiunea de obligaţiuni. Societatea nu doreşte să se finanţeze prin emisiune de acţiuni deoarece, conform legislaţiei în vigoare, aceasta ar presupune transformarea societăţii din societate închisă în societate deschisă, ceea ce ar însemna modificarea structurii acţionariatului. De altfel, societatea a realizat o majorare a capitalului, dar vechii acţionari şi-au exercitat dreptul de preemţiune ceea ce nu a determinat nici modificarea structurii, nici a ponderii deţinute de fiecare în capitalul social. 1. Prezentarea societăţii Societatea comercială IMSAT S.A. Rm. Vâlcea s-a înfiinţat în anul 1992, având un capital social de 90000 USD şi un număr de salariaţi de aproximativ 500 de persoane, din care peste 19% au studii superioare. Activitatea societăţii a fost structurată pentru a asigura întreaga paletă de servicii (montaj, service şi fabricaţie produse) în domeniul instalaţiilor electrice de joasă şi medie tensiune, instalaţiilor de automatizare, instalaţiilor de telecomunicaţii şi curenţilor slabi. De fapt, S.C. IMSAT S.A. realizează: • antreprenoriat general la obiective industriale şi civile; • sisteme de automatizare; • sisteme electrice; • sisteme termice moderne; • sisteme de alimentare cu apă şi canalizare;
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
248
CAPITOLUL V.
STUDIU DE CAZ. FINANŢAREA PRIN
EMISIUNEA DE OBLIGAŢIUNI
Pentru a prezenta eficienţa finanţării prin emisiunea de obligaţiuni am
considerat oportună analiza posibilităţii finanţării activităţii unei societăţi
comerciale prin emisiunea de obligaţiuni.
Societatea nu doreşte să se finanţeze prin emisiune de acţiuni deoarece,
conform legislaţiei în vigoare, aceasta ar presupune transformarea societăţii din
societate închisă în societate deschisă, ceea ce ar însemna modificarea structurii
acţionariatului. De altfel, societatea a realizat o majorare a capitalului, dar vechii
acţionari şi-au exercitat dreptul de preemţiune ceea ce nu a determinat nici
modificarea structurii, nici a ponderii deţinute de fiecare în capitalul social.
1. Prezentarea societăţii
Societatea comercială IMSAT S.A. Rm. Vâlcea s-a înfiinţat în anul 1992,
având un capital social de 90000 USD şi un număr de salariaţi de aproximativ
500 de persoane, din care peste 19% au studii superioare. Activitatea societăţii a
fost structurată pentru a asigura întreaga paletă de servicii (montaj, service şi
fabricaţie produse) în domeniul instalaţiilor electrice de joasă şi medie tensiune,
instalaţiilor de automatizare, instalaţiilor de telecomunicaţii şi curenţilor slabi.
De fapt, S.C. IMSAT S.A. realizează:
• antreprenoriat general la obiective industriale şi civile;
• sisteme de automatizare;
• sisteme electrice;
• sisteme termice moderne;
• sisteme de alimentare cu apă şi canalizare;
249
• sisteme de climatizare şi ventilare;
• sisteme de telecomunicaţii;
• telefonie GSM;
• sisteme de securitate;
• sisteme de audiovizual;
• confecţii metalice şi subansamble;
• activităţi în domeniul obiectivelor de cult şi al monumentelor istorice.
S.C. IMSAT S.A. lucrează sub un regim de asigurare al calităţii conform
standardului SR ISO 9001/2000.
Principalele autorizaţii pentru activităţile IMSAT sunt:
Tabel nr. 5.1.
Autorizaţii obţinute de IMSAT S.A. R.m. Vâlcea Nr.crt Autorizare/Certificat nr. Obiect
1. AEROQ certificat nr. 510-ISO 9001/2000
Sistemul calităţii pentru: proiectare execuţie, montaj şi service pentru instalaţii electrice de joasă şi medie tensiune, curenţi slabi, măsurarea parametrilor electrici, securitate, dulapuri şi tablouri electrice, încălzire, climatizare şi ventilaţie; execuţie şi montaj confecţii metalice şi accesorii de montaj instalaţii sanitare, utilaje şi conducte tehnologice; încercări şi verificări în instalaţii electrice; antreprenoriat general pentru construcţii civile şi activităţi aferente;
2. S.C. Electrica S.A. Bucureşti atestat nr. 1690/06.02.2003
servicii: execuţie, reparaţie, proiectare sau modernizare reţele electrice, staţii electrice şi posturi de transformare la tensiuni de 0,4 – 20kV; vopsire stâlpi metalici şi elemente metalice din instalaţii electrice de 0,4-110kV; curăţire/defrişări vegetaţie pe traseele LEA de 0,4-110kV; încercări şi verificări PRAM la instalaţiile electrice şi instalaţiile de automatizare prin laborator certificat MLPAT; verificări metrologice şi reparaţii mijloace de măsurare pentru mărimi electrice, presiuni şi temperaturi, prin laborator autorizat BRML; produse: console metalice pentru LEA de medie tensiune: prize de pământ pentru LEA de joasă şi medie tensiune şi instalaţii electrice de joasă tensiune. intermediere: produse realizate de S.C. Elba S.A. Timişoara
250
3. S.C. Petrom S.A. Bucureşti certificat de atestare nr.D/178/21.12.2000
Montaj instalaţii electrice şi de automatizare, ventilare şi punere în funcţiune, asistenţă tehnică, întreţinere, reparaţii curente şi capitale, proiectare şi modernizări instalaţii electrice şi automatizări, telecomunicaţii şi tehnică de calcul, asamblare de echipamente electrice de calcul, execuţie de confecţii metalice şi acoperiri de protecţie.
Asigurarea calităţii pentru activitatea de proiectare, execuţie şi întreţinere a instalaţiilor electrice şi de automatizări din spaţiile industriale cu pericol de atmosferă explozivă.
6. Biroul Român pentru Metrologie Legală autorizaţia laboratorului de metrologie nr. DJ-01-03-04/23.01.2004
Autorizaţie pentru efectuarea de verificări metrologice asupra mijloacelor de măsurare.
7. Biroul Român pentru Metrologie Legală autorizaţia laboratorului de metrologie nr. DJ-12-02-04/23.01.2004
Autorizaţie de transmitere unităţi de măsurare legale, preluate de Sistemul Naţional de Etalonare.
8. Ministerul Comunicaţiilor autorizaţie nr. 264/9 nov.1998
Activitate de proiectare, instalare şi întreţinere a reţelelor de telecomunicaţii, precum şi de instalare, întreţinere şi conectare a echipamentelor de telecomunicaţii.
9. Ministerul de Interne autorizaţie nr. 057/T
Proiectare, instalare şi întreţinere sisteme de alarmă împotriva efracţiei.
10. Ministerul Muncii şi Protecţiei autorizare de funcţionare nr. 33/96/19.03.1996
Asigurarea protecţiei muncii.
11. ISCIR-INSPECT autorizaţie nr.89/30.01.2002
Autorizaţie pentru lucrări aflate sub incidenţa ISCIR.
12. Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare autorizaţia nr. 02-019/01.07.2002
Activităţi de construcţie şi montaj instalaţii electrice de joasă tensiune, curenţi slabi, măsurarea parametrilor electrici şi neelectrici, încercări şi verificări în instalaţii electrice, securitate (efracţie, incendiu, control acces), încălzire, climatizare şi ventilare pentru instalaţia nucleară INC-DTCI-ICSI
13. Asociaţia Română a Antreprenorilor în Construcţii- ARACO. certificat de calificare nr.0048
Confirmarea apartenenţei din punct de vedere profesional şi certificarea calificării pentru achiziţiile publice şi execuţia de lucrări de construcţii în ţară şi în străinătate pentru: lucrări de instalaţii pentru clădiri, organizarea de şantiere şi pregătirea terenului, construcţii de clădiri sau parţi ale acestora, construcţii de drumuri sau străzi, alte lucrări speciale de construcţii - elemente din oţel, lucrări de finisare.
251
14. Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale – ANRGN autorizaţie nr. 3537/ 23.12.2003
Proiectarea instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale, industriale şi neindustriale.
Având în vedere activitatea diversificată desfăşurată de societate, am
selectat principalii furnizori şi clienţi din punct de vedere al valorii contractelor
încheiate cu aceştia. Astfel, cei mai importanţi furnizori şi clienţi sunt:
• Trustul de Instalaţii şi Automatizări Bucureşti,
• Energomontaj,
• Electroaparataj Călimăneşti.
În ultima vreme, datorită politicii Guvernului de susţinere şi stimulare a
întreprinderilor mici şi mijlocii, societatea are ca şi concurenţă şi societăţile:
Electronics S.R.L., AS S.R.L., ELVIMEX, VALON S.R.L..
La nivel naţional principalii competitori sunt:
• CONIMPEX Bucureşti,
• KIRSCHBAUM Sibiu,
• Trustul Carpaţi Bucureşti,
• Energoconstrucţia,
• Energomontaj,
• Hidroconstrucţia.
Principalele atu-uri ale societăţi care au făcut ca aceasta să deţină o poziţie
o cotă importantă de piaţă sunt:
• calificarea muncitorilor şi experienţa în domeniu;
• relaţiile cu furnizorii şi încrederea de care se bucură în faţa
furnizorilor;
• existenţa stocurilor de materiale care permit executarea majorităţii
lucrărilor de construcţii – montaj cu resurse proprii, clienţii nemai
având grija aprovizionării cu materiale;
• calitatea lucrărilor care este superioară concurenţei;
• situaţia financiară solidă, cu datorii faţă de bugetul statului achitate în
cea mai mare parte ceea ce determină obţinerea unei bonităţi bune în
cadrul licitaţiilor de achiziţii publice;
253
• un alt element care generează creşterea poziţiei pe piaţă a firmei este legată de faptul că societatea este producător de tablouri electrice de comandă şi automatizări.
2. Activitatea economico-financiară a societăţii
Activitatea economico-financiară a societăţii analizate privită prin prisma
situaţiei bilanţului şi a contului de profit şi pierdere este favorabilă aşa după cum rezultă şi din datele următoare.
Tabel nr. 5.4. Situaţia bilanţieră forma prescurtată conform OMF 94/2001 (mii lei)
Element 2000 2001 2002 Active imobilizate total, din care 12.228.582 18.604.247 42.176.229Imobilizări necorporale - - -Imobilizări corporale 9.741.914 15.493.346 39.166.330Imobilizări financiare 2.486.668 3.110.901 3.009.899Active circulante, total, din care 48.918.018 81.986.814 95.789.115stocuri 20.471.389 30.506.165 61.304.196creanţe 20.582.863 47.978.483 30.073.048investiţii financiare pe termen scurt 30.341 30.341 30.341casa şi conturi la bănci 7.833.425 3.471.825 4.381.530Cheltuieli în avans - - 412.862Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an
41.815.471 69.439.450 90.828.818
Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
- 3.578.778 4.398.944
Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 1.731.975 2.703.340 1.516.416Capital şi rezerve, din care capital 381.800 381.800 381.800rezerve din reevaluare 1.252.161 1.252.161 9.485.354rezerve 15.963.326 23.247.442 31.766.874rezultatul exerciţiului financiar 5.942.205 9.584.116 11.175.681Repartizarea profitului 5.942.205 9.584.116 11.175.681Capitaluri proprii – total 17.597.287 24.881.403 41.634.028Capitaluri total 17.597.287 24.881.403 41.634.028
Alegerea prezentării profitului ca indicator al rentabilităţii societăţii este
generată de faptul că profitul evidenţiază modul în care societatea utilizează
resursele materiale, umane şi financiare ce au ca finalitate rezultatele scontate1.
Situaţia contului de profit şi pierdere, forma prescurtată conform OMF
nr. 94/2001 (mii lei)
Denumire indicatori 2000 2001 2002
Cifra de afaceri 160.935.326 236.389.631 341.957.516Venituri din exploatare 176.382.933 267.530.791 398.985.924Cheltuieli pentru exploatare 166.035.912 248.566.178 381.656.045Rezultatul din exploatare (profit) 10.347.021 18.964.613 17.329.879Venituri financiare 2.888.248 1.526.642 2.039.613Cheltuieli financiare 2.084.262 2.969.091 3.838.028Rezultatul financiar 803.986 -1.442.449 -1.798.415Rezultatul curent 11.151.007 17.522.164 15.531.464Venituri excepţionale - 199.000 2.195.988Cheltuieli excepţionale 2.508.957 4.760.616 3.546.146Rezultat excepţional -2.508.957 -4561.616 -1.350.158Venituri totale 179.271.181 269.256.433 403.221.525Cheltuieli totale 170.629.131 256.295.885 389.040.219Rezultatul brut 8.642.050 12.960.548 14.181.306Impozit pe profit 2.699.845 3.376.432 3.005.625Rezultatul net al exerciţiului 5.942.205 9.584.116 11.175.681
Din datele prezentate se observă că societatea a realizat o creştere a
profitului în fiecare din cei trei ani analizaţi, ceea ce presupune de fapt o creştere
a rentabilităţii societăţii cu 61,28% în anul 2001 faţă de anul 2000 şi respectiv cu
88% în anul 2002 faţă de anul 2000.
În ceea ce priveşte repartizarea profitului trebuie spus că în anul 2001 din
profitul total de 9.584.116 mii lei s-au constituit surse proprii de finanţare în valoare
de 7.284.116 şi s-au repartizat dividende în sumă de 2.300.000 mii lei, iar în anul
2002 profitul de 11.175.681 mii lei a fost repartizat după cum urmează: au fost
constituite rezerve care vor fi utilizate ca surse proprii de finanţare în sumă de
8.175.681 mii lei şi s-au distribuit dividende în sumă de 3.000.000 mii lei.
Realizarea unei analize corecte asupra activităţii unei societăţi comerciale
presupune însă şi calculul unor indicatori de solvabilitate, lichiditate şi
profitabilitate, şi a soldurilor intermediare de gestiune.
255
Tabel nr. 5.6.
Indicatori financiari (calculaţi conform Regulamentelor CNVM2)
Indicator Mod de calcul 2000 2001 2002 Solvabilitate [fonduri proprii/(fonduri
proprii + credite)]*100 92% 68% 78%
Lichiditate curentă
active curente /pasive curente
33 10,2 11,6
Indicatori de profitabilitate randamentul capitalului
profit net/capital social 15,56 25,1 29,3
rata profitului net profit net/cifra de afaceri 0,04 0,04 0,04 randamentul activelor
cifra de afaceri/total active 2,6 2,3 2,5
grad de îndatorare
(Capital împrumutat/capital propriu)* 100
- 14,38% 9,02%
fond de rulment (mii lei)
active circulante-pasive circulante
47.430.406 73.963.047 87.520.444
Indicatori ai activităţii creanţe clienţi clienţi*360/cifra de afaceri 45 66 31 datorii furnizori furnizori*360/cifra de
afaceri 47 48 66
durata stocului stocuri*360/cifra de afaceri
46 46 65
Sursa: Tabel realizat de autor pe baza datelor furnizate de S.C. IMSAT S.A.
Randamentul activelor sau numărul de rotaţii al activului exprimă eficienţa
utilizării activului, respectiv societatea a realizat o creştere a cifrei de afaceri superioare creşterii activelor, de apropare 3 ori în fiecare din cei trei ani analizaţi.
Indicatorul gradului de îndatorare presupune determinarea riscului asociat modificării ratei dobânzii, deoarece capitalul împrumutat este generat, în cazul societăţii analizate, de creditele pe termen lung. În cazul gradului de îndatorare, indicatorul în anul 2000 nu a fost calculat deoarece societatea nu a contractat credite pe termen lung, ceea ce este o situaţie favorabilă, iar în ceilalţi ani indicatorul scade de la 14,38% în 2001 la 9,02%, în anul 2002.
Fondul de rulment, definit ca acea parte a activelor circulante finanţate din
alte surse decât obligaţiile pe termen scurt, este pozitiv ceea ce indică o situaţie
2 Ordinul nr.1742/106/2002 privind aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comisiei Uniunii Europene şi a Standardelor Internaţionale De Contabilitate aplicate instituţiilor reglementate şi supravegheate de CNVM, M.O. 947/23 decembrie 2002
256
favorabilă pentru societate deoarece aceasta dispune de lichidităţi care-i permit
acoperirea datoriilor exigibile şi păstrarea unui surplus de lichidităţi potenţiale.
Indicatorii de activitate indică viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de
numerar, dar şi capacitate instituţiei de a-şi controla capitalul circulant şi
activităţile de bază. De asemenea comparând cei doi indicatori creanţe clienţi şi
datorii furnizori se observă că în anii 2000 şi 2002 societatea a plătit furnizorii
din sumele încasate de la clienţi, pe când în anul 2001 situaţia a fost inversă.
De altfel anul 2001 a fost unul mai puţin favorabil pentru societate din
punct de vedere al tuturor indicatorilor.
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune
Soldurile intermediare de gestiune sunt reprezentate de marja
comercială, producţia exerciţiului, valoarea adăugată, excedentul brut al
exploatării, rezultatul exploatării, rezultatul curent şi rezultatul net al
exerciţiului, fiecare din ele reflectă rezultatul gestiunii financiare pe treapta
respectivă, pornind de la cel mai cuprinzător indicator producţia exerciţiului +
marja comercială şi finalizând cu cel mai sintetic (rezultatul net)3.
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune
Venituri +
Cheltuieli -
Sold intermediar Sold
Vânzări de mărfuri Cost de cumpărare a mărfurilor vândute
Din rezultatele obţinute putem spune că situaţia financiară a societăţii este
confortabilă, probabilitatea de faliment fiind redusă, sub 30%.
Aşa cum am spus la începutul lucrării unul din atuurile importante ale
societăţii este legat de îmbunătăţirea continuă a activităţii, de creşterea
condiţiilor de desfăşurarea a activităţii propriilor salariaţi, ceea ce presupune
realizarea de investiţii. Astfel, în anul 2001 investiţii realizate de societate s-au
ridicat la 5.941.537 mii lei din care 4.696.837 mii lei au fost destinaţi achiziţiei
de teren şi realizării de reţele şi studiouri de televiziune prin cablu, iar 1.244.700
mii lei au fost utilizaţi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lucru prin achiziţia de
utilaje de lucru, calculatoare, mijloace de transport şi mobilier birotică. În ceea
ce priveşte anul 2002 suma investită s-a ridicat la 11.191.404 mii lei din care
8.201.368 mii lei au fost utilizaţi ca şi în anul anterior pentru realizarea de
studiouri şi reţele de televiziune prin cablu şi pentru achiziţia de teren.
3. Prezentarea proiectului ce urmează a fi finanţat prin emisiunea de obligaţiuni
Obiectivul proiectului
Obiectivul propus spre implementare este achiziţionarea şi darea în
folosinţă a unei linii complete semi-automatizate de producere a carcaselor din
tablă pentru tablouri electrice şi a carcaselor cu sursă pentru computere.
259
Obiectivele specifice ale proiectului presupun:
• Realizarea unei investiţii necesare amenajării şi dotării unei hale
dedicate fabricaţiei carcaselor din tablă pentru tablouri electrice şi
carcaselor cu sursă pentru computere;
• Realizarea unei activităţi de producţie.
• Realizarea unei activităţi de distribuţie regionale.
Descrierea proiectului
Activitatea ce va rezulta în urma implementării proiectului va avea scop
productiv, respectiv: prelucrarea şi finisarea tablei cu utilaje computerizate, de
ultimă generaţie prin respectarea normelor europene în domeniu, realizarea de
carcase pentru tablouri electrice şi carcase pentru computere, tâmplărie metalică,
precum şi distribuirea şi comercializarea produselor finite rezultate în urma
procesului de prelucrare şi finisare.
Identificarea necesităţilor
Firma se orientează la ora actuală către activitatea de furnizare şi
instalare de tablouri electrice (instalaţii montaj) în zona Olteniei. Această
orientare este determinată pe de o parte de studiile de piaţă realizate de
specialişti cât şi de vasta experienţă pe care corpul managerial o are în
această activitate.
Aceste tablouri electrice sunt asamblate din componente de import şi
autohtone. Carcasele tablourilor electrice sunt un produs cu deficit pe piaţa
românească, la ora actuală firmele care realizează astfel de subansamble
neputând acoperii întregul necesar de pe piaţă. Există astfel chiar o
anumită constrângere în a importa astfel de subansamble. Mai mult, putem
că celelalte regiuni istorice ale ţării sunt acoperite într-o proporţie mai
ridicată pe piaţa ofertei de astfel de carcase pentru tablouri electrice prin
existenţa în acele regiuni a unor producători. Analizând cele relatate mai
sus, consiliul de administraţie al firmei a decis investiţia într-o linie nouă şi
modernă de producere carcase metalice pentru tablouri electrice.
260
Existenţa în piaţa informatică a unei mari cereri pentru computere şi dinamismul acestei pieţe, cumulată cu lipsa pe piaţa românească a unui producător de carcase echipate cu sursă, plasează firma într-o situaţie de unic ofertant intern cu capital privat integral românesc în cazul implementării acestui proiect.
Procesul de aderare la Uniunea Europeană impune alinierea României la standardele statelor membre. Introducerea de noi tehnologii şi dezvoltarea de tehnici şi practici inovative şi cu echipamente high-tech contribuie în mod efectiv la realizarea normativelor prevăzute în aquis-ul comunitar. Astfel s-au luat măsuri energice pentru asigurarea acestor standarde în multe domenii: sănătate, protecţia mediu, protecţia consumatorului, servicii turistice etc.
O importanţă deosebită o are asigurarea unor produse finite de calitate, produse în ţară, măsură cu rezultate pozitive complexe: scăderea numărului de şomeri proveniţi în urma procesului de restructurare economică; scăderea importurilor, ceea ce va duce la echilibrarea balanţei de plăţi externe.
La ora actuală nu există un producător în acest domeniu în zona Oltenia, toate produsele necesare provenind din importuri. Definirea conceputului de „FABRICAT ÎN ROMÂNIA” de către Premierul Adrian Năstase deschide noi oportunităţi investitorilor români în realizarea de produse care să corespundă standardelor europene.
Implementarea acestui proiect se bazează pe identificarea a două grupuri ţintă majore:
• personalul disponibilizat în urma procesului de restructurare
şi/sau închiderea întreprinderilor care au înregistrat pierderi,
incluzând şi şomerii proveniţi din alte surse;
• firme de construcţii – montaj, tablotieri din zonă şi din ţară
(preponderent Oltenia, Banat şi Ardeal) şi firmele de asamblare
computere interne şi comercianţi de subansamble computere.
261
Sub-ofertarea de produse indigene existentă pe piaţă a produsului
carcase pentru tablouri electrice determină previzionarea unei rate ridicate
a vânzărilor produsului, deoarece importul acestora implică un cost de
achiziţie ridicat datorită volumului foarte mare ocupat in mijloacele de
transport (transport “aer gol”).
Prin implementarea proiectului firma are posibilitatea să intre pe piaţă cu
produse având următoarele caracteristici:
• Preţul scăzut,
• Calitatea superioară,
• Diversitatea sortimentelor,
• Încadrarea în normele ecologice ale UE.
Spre deosebire de carcasele pentru tablouri electrice care se folosesc la ora
actuală, provenite din piaţa internă şi din import, produsele care se vor obţine
vor avea caracteristici tehnice superioare datorită folosirii tehnologiei de ultimă
oră şi utilajelor moderne ce se vor achiziţiona pentru această linie.
În ceea ce priveşte carcasele cu sursă pentru computere, în prezent nu
există nici un producător în România. Cerinţele pieţei interne sunt
satisfăcute la ora actuală de importurile din ţările asiatice, folosindu-se
chiar şi aşa – zisele componente fabricate “pe vapor”.
Implementarea proiectului va satisface cerinţele grupului ţintă în condiţii
de calitate superioară şi a unui raport bun calitate/preţ. Totodată va elimina
lipsurile şi întârzierile ce apar în mod inerent în piaţa ofertei de produse şi
servicii de acest gen.
Tipul şi natura investiţiilor
Pentru realizarea proiectului este necesară investirea sumei de 209.805
EURO, concretizată în:
• Echipamente în valoare de 142.805 EURO, din care echipament
second hand in valoare de 57.500 EURO
262
• Clădire amenajată în valoare de 19.000 EURO
• Mijloace de transport: 0 EURO
• Mijloace circulante: 3900 EURO
Rezultate concrete scontate la finalizarea proiectului:
A. Rezultate aşteptate
A.1. Rezultate şi impact social: (număr de noi locuri de muncă permanente şi
temporare ce vor fi create, structura locurilor de muncă, alte rezultate
sociale)
Implementarea prezentului proiect are ca efect atenuarea la nivel
social a efectelor generate de restructurarea şi/sau închiderea
întreprinderilor prin crearea unei activităţi care să absoarbă forţă de
muncă. Astfel, prezentul proiect va genera 35 locuri de muncă permanente,
ceea ce reprezintă o medie de 3525 EURO din grant / loc de muncă creat.
Prin implementarea proiectului se va obţine o îmbunătăţire a situaţie
economice a persoanelor disponibilizate care vor beneficia de un loc de
muncă stabil, într-o ramură industrială cu potenţial economic şi cu
perspective de lungă durată, cu o remuneraţie corespunzătoare. Va creşte
implicit nivelul de trai al acestora şi al familiilor acestora. Vor fi prevenite
în acest fel fenomene ca: abandonul şcolarizării copiilor, infracţionalitatea,
infracţionalitatea juvenilă în special, malnutriţia, subdezvoltarea educativă
şi culturală etc.
Prin implementarea prezentului proiect se vor îmbunătăţi capacităţile
tehnice si manageriale ale grupului ţintă constituit din beneficiarii produselor
firmei.
Va fi posibilă achiziţionarea de subansamble şi echipamente, realizate
prin concepte şi tehnici de standarde europene, sub emblema „FABRICAT ÎN
ROMÂNIA”, la un preţ corespunzător pieţei româneşti.
263
Rezultate financiare şi economice
Prin realizarea investiţiei propuse se estimează o valoare absolută a
cifrei de afaceri de 910.735 Euro în anul I, 1.420.565 Euro în anul II,
1.579.956 Euro în anul III.
Profitul estimat va fi de 68.364 Euro pentru anul I, 147.273 Euro pe
anul II, 163.101Euro pe anul III.
Impactul asupra mediului înconjurător:
Trebuie menţionat în primul rând că procesul de prelucrare a tablei nu
este un poluant recunoscut al mediului înconjurător, însă tehnologiile utilizate
în procesul industrial sunt conforme cu normele şi prevederile europene în
domeniul protecţiei mediului. Au fost avute în vedere, la achiziţionarea
utilajelor, acele utilaje ce folosesc tehnologii inovative, de ultimă oră, ceea ce
a dus automat la respectarea normelor ecologice.
Bugetul proiectului.
Cost / sursa de finanţare
Contribuţia beneficiarului
In cash Descriere Contribuţie
externă (EURO)
In natură (EURO)
împrumut (EURO)
surse proprii (EURO)
I. Costuri care pot fi co-finanţate de beneficiar 1. Investiţii în imobilizări corporale 112.612 0 0 50.5932. Investiţii în imobilizări necorporale 3.243 0 0 1.4573. Investiţii în stocuri pentru producţie 1.691 0 0 7444. Pregãtire profesionalã legatã direct de proiect
4.830 0 0 2.170
5. Rezervã 0 0 0 0Sub-total 1 123.376 0 0 55.429
264
II. Alte costuri eligibile, finanţate exclusiv de beneficiar
1. Investiţii în stocuri pentru producţie, pentru completarea necesarului pentru un ciclu de fabricaţie
0 0 0
1.1. Materii prime, materiale consumabile 0 0 0 1.2. Obiecte de inventar 0 0 0 1.3. Ambalaje 0 0 0 1.4. Altele 0 0 02. Utilitãţi (energie, apã, gaze etc.) 0 0 7003. Transport 0 0 2.4004. Chirii 0 0 2.8005. Leasing, pentru contracte de leasing cu durata mai mare decât a proiectului de finanţat
0 0 0
6. Întreţinere, reparaţii 0 0 07. Asigurãri 0 0 07.1. Pentru imobilizãri corporale 0 0 1.1007.2. Pentru stocuri 0 0 1508. Salarii 0 0 8.1. Personal direct productiv 0 0 4.400 8.2. Personal indirect productiv 0 0 5.2509. Cheltuieli administrative (telefon, fax, deplasãri)
0 0 3.500
10. Cheltuieli comerciale (reţeaua de distribuţie, costuri de vânzare etc.)
0 0 4.300
11. Alte cheltuieli de promovare (participãri la târguri si expoziţii etc.)
0 0 4.100
12. Cheltuieli pentru asigurarea calitãţii 0 0 4.30013. Cheltuieli pentru certificarea si atestarea conformitãţii produselor
0 0 5.600
14. Costul pentru auditarea proiectului şi/sau a întreprinderii beneficiare
1. Numerar la începutul perioadei 0 0 0 0 5420 7250 20900 18500 340002. Intrãri de numerar: - din vânzãri: 0 0 0 0 0 150800 210500 866200 981000- din credite: 0 0 0 0 0 0 0 0 0- alte intrãri: <detaliti: aport de capital etc.>
0 0 0 72750 133900 36755 800 1800 1980
Total intrãri de numerar: 72750 133900 187555 211300 868000 982980
A. TOTAL NUMERAR DISPONIBIL (1+2)
72750 139320 194805 232200 886500 1016980
3. Iesiri de numerar: PLÃTI DE NATURA CHELTUIELILOR FIXE
- plata salariilor personalului TESA si altor drepturi asimilate
1000 1500 2750 3100 22500 30600
- plaţi pentru chirii 550 550 550 550 5200 7600- alte plãţi de natura cheltuielilor fixe (care pot fi identificate)
0 0 0 0 0 0
Total plãţi de natura cheltuielilor fixe 1550 2050 3300 3650 27700 38200PLÃTI DE NATURA CHELTUIELILOR VARIABILE
- plãţi pentru materii prime, materiale etc.
500 1500 76190 93600 372500 390300
- plãţi pentru manopera directã si impozite aferente
4500 8350 30795 35445 142500 150000
- plãţi pentru energie si alte utilitãţi 1500 3500 12600 19900 54600 60000- plãţi pentru transport si deplasãri 1000 2800 2600 4300 16000 20000- plãţi pentru reclamã si protocol 0 600 800 1000 5000 6000- plãţi pentru asigurãri 500 500 500 500 2500 3000- plãţi pentru TVA 0 0 0 15500 37200 41350- plãţi pentru taxe si impozite 500 1500 6500 6500 34000 37000- plãţi pentru dobânzi bancare 0 0 0 0 0 0- alte plãţi de natura cheltuielilor variabile (care pot fi identificate si repartizate) premieri şi donaţii
0 0 3000 3500 15000 15000
Total plãţi de natura cheltuielilor variabile
8500 18750 132985 180245 679300 722650
TOTAL PLÃTI (Fixe + Variabile) 10050 20800 136285 183895 707000 7608504. PLÃTI PENTRU INVESTITII 57280 106850 18475 15500 78000 1558005. PLÃTI PENTRU IMPOZITUL PE PROFIT
0 0 0 5550 52500 56700
6. ALTE IESIRI DE NUMERAR (avansuri+ acreditive)
0 4420 19145 8755 15000 10000
B. TOTAL IESIRI DE NUMERAR (3+4+5+6)
67330 132070 173905 213700 852500 983350
C. SURPLUS DE NUMERAR BRUT (A-B)
5420 7250 20900 18500 34000 33630
D. RATE RAMBURSÃRI DE CREDITE
0 0 0 0 0 0
E. SURPLUS / DEFICIT DE NUMERAR NET (C-D)
5420 7250 20900 18500 34000 33630
F. Credite aflate în sold în luna curentã (total credite angajate – rate de rambursat în luni)
272
Aşadar una din soluţiile de finanţare ale obiectivului stabilit anterior
poate fi emisiunea de obligaţiuni. Deoarece, legea privind societăţile comerciale
prevede că o societate pe acţiuni poate emite obligaţiuni numai pentru o sumă
care să nu depăşească ¾ din capitalul vărsat şi existent, conform ultimului bilanţ
aprobat, societatea va emite un număr de 280 de obligaţiuni, cu o valoare
nominală de 1000000lei, care ar presupune obţinerea de fonduri în valoare de
280.000.000 lei.
Alte caracteristici ale împrumutului obligatar sunt: maturitatea=3 ani,
dobânda nominală anuală este calculată după formula:
d= ( )%22
+
+ BUBIDBUBOR , unde [ ] semnifică parte întreagă,
BUBOR reprezintă rata interbancară la creditele acordate pe piaţa
românească,
BUBID reprezintă rata interbancară la depozite pe piaţa românească.
Întrucât la momentul actual, pentru aceste dobânzi se practică valorile
BUBID= 15,94% şi BUBOR=20,19%, obţinem:
d= [ ] %202065,1822
94,1519,20=+=+
+
Pentru dobânzile practicate de bănci în relaţia cu clienţii nebancari vom
ţine seama de cele practicate la sfârşitul anului 2003, respectiv 21,25% la credite
şi 11,50% la depozite.
Deoarece dobânda obligaţiunii are o valoare superioară dobânzii la
depozite (d=20%>ddepozite=11,5%), obligaţiunile devin atractive pentru
investitori. Pe de altă parte, întrucât dobânda obligaţiunii se situează sub
valoarea ratei profitului previzionat (p) şi a ratei dobânzii la credite
(d=20%<p=22%, d=20%<dcredit=21,25%), emisiunea acestora se dovedeşte
rentabilă şi pentru societate.
Plata dobânzii se va face semestrial, dobânda semestrială anuală unitară
fiind d1=9,55% Astfel, sumele încasate semestrial de deţinătorul obligaţiunii vor
Preţul obligaţiunii (P), calculat ca valoarea prezentă a fluxurilor de
numerar, este:
P=( ) ( )
leid
VNdD
ii
100000011 6
1
6
1 1
=+
++
∑=
Aşadar, obligaţiunile vor fi puse în vânzare la un preţ egal cu valoarea nominală, respectiv la paritate.
Există situaţii în care emisiunea împrumutului se va face la o valoare mai mică decât valoarea nominală, diferenţa fiind cunoscută sub numele de primă de emisiune, răscumpărarea făcându-se la o valoare egală cu valoarea nominală sau mai mare.
În exemplul ales societatea emite obligaţiuni ordinare care se răscumpără la valoarea nominală şi care oferă investitorului un câştig rezultat din dobânda oferită.
Din punct de vedere contabil, emisiunea de obligaţiuni presupune următoarele înregistrări4:
a) subscrierea împrumutului sub forma obligaţiunilor emise şi distribuite 461 = 161 280 milioane
lei Debitori diverşi Împrumuturi din emisiuni de
obligaţiuni
b) vărsarea sumelor datorate de persoanele care au subscris,
512 = 461 280 milioane lei
Conturi curente la bănci
Debitori diverşi
În situaţia în care subscrierea şi încasarea împrumutului sunt simultane nu
mai este necesară interpunerea contului 461 Debitori diverşi.
c) plata semestrială a dobânzilor se înregistrează astfel:
666 = 512 95.400 lei Cheltuieli privind
dobânzile Conturi curente la bănci
4 vezi şi Mihai Ristea, Corina Gratiella Dumitru, Contabilitatea întreprinderii, vol. I, Ed. Mărgăritar, 2001, pag. 99
274
În cazul în care dobânda datorată nu a devenit exigibilă până la încheierea exerciţiului financiar se înregistrează:
666 = 1681 95.400 lei Cheltuieli privind
dobânzile Dobânzi aferente împrumuturilor
din emisiunea de obligaţiuni
La începutul exerciţiului următor se stornează formula pentru a se evita
imputarea incorectă a dobânzilor asupra cheltuielilor:
1681 = 666 95.400 lei Dobânzi aferente împrumuturilor
din emisiunea de obligaţiuni Cheltuieli privind
dobânzile
Ulterior, pe măsura plăţii cupoanelor privind dobânzile se debitează
contul 666 „Cheltuieli privind dobânzile” şi se creditează contul 512 „Conturi
curente la bănci”. În modelul contabil românesc, dobânzile înregistrate în
creditul contului 1681”Dobânzi aferente împrumutului din emisiunea de
obligaţiuni” se lichidează prin creditarea contului 512”Conturi curente la bănci”
fără a se utiliza formula de stornare.
Rambursarea împrumutului din emisiunea de obligaţiuni se face prin
tragerea la sorţi, la scadenţa finală, prin tranşe egale sau prin răscumpărare la
bursa de valori, înregistrările fiind:
• rambursare prin tragere la sorţi sau la scadenţa finală:
161 = 512 280 milioane lei
Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni
Conturi curente la bănci
• dacă rambursarea se face la o valoare mai mare decât valoarea
nominală pentru ca împrumutul să fie mai atractiv, atunci diferenţa,
numită primă de rambursare se înregistrează astfel:
169 = 512 primă rambursare
Prime privind rambursarea obligaţiunilor
Conturi curente la bănci
• rambursarea se face prin rate constante, anuităţi variabile
Un alt element de care trebuie să ţină seama societăţile atunci când aleg
ca modalitate de finanţare împrumutul obligatar este legat de cheltuielile legate
de emisiunea acestora: comisionul societăţii care intermediază plasamentul,
cheltuieli legate de elaborarea prospectului de emisiune, prospectul de emisiune,
cheltuieli de publicitate, etc.
În România normele metodologice prevăd înregistrarea cheltuielilor de
emisiune într-un cont de activ, respectiv contul 201 „Cheltuieli de constituire”,
şi amortizarea acestora. Amortizarea cheltuielilor de emisiune are efect numai
asupra soldului intermediar de gestiune „rezultatul din exploatare”, nu şi asupra
„valorii adăugate”5.
În ceea ce priveşte obligaţiile legale ale societăţilor comerciale, acestea
vizează următoarele aspecte6:
• Înregistrarea emisiunilor de obligaţiuni la Registrul comerţului şi
ţinerea unei evidenţe a deţinătorilor de obligaţiuni într-un Registru al
Obligaţiunilor din care să rezulte numărul total al obligaţiunilor
emise, numărul obligaţiunilor rambursate, numele şi prenumele,
denumirea, domiciliul sau sediul titularilor atunci când ele sunt
nominative;
5 Niculae Feleagă, Ion Ionaşcu, Tratat de contabilitate financiară, vol. II, Ed. Economică, 1998, pag. 415 6 vezi şi Gabriela Anghelache, op.cit., pag. 104
277
• Obligaţia de a ţine evidenţa obligaţiunilor emise în formă
dematerializată de către societăţile deschise şi tranzacţionate pe o
piaţă organizată la un registru autorizat, respectiv: registrul bursei sau
un registru independent.
Deţinătorii de obligaţiuni, numiţi şi obligatari, au calitatea de creditori ai
societăţii respective, motiv pentru care ei nu pot avea drept de vot, deci nu pot
influenţa în nici un fel deciziile societăţii, dar pot să constituie o adunare a
deţinătorilor de obligaţiuni. Conform legii 31/1990 modificată, Adunarea poate:
• Să numească un reprezentant al deţinătorilor de obligaţiuni cu
dreptul de a-i reprezenta faţă de societate şi în justiţie, care nu va
putea lua parte la administrarea societăţii, dar care va putea asista
la adunările ei generale,
• Să îndeplinească toate actele de supraveghere şi de apărare a
intereselor lor comune sau să autorizeze un reprezentant cu
îndeplinirea lor,
• Să constituie un fond, care poate fi constituit din dobânzile
cuvenite deţinătorilor de obligaţiuni, pentru a face faţă
cheltuielilor necesare apărării drepturilor lor,
• Să se opună modificării actului constitutiv sau a condiţiilor
împrumutului, prin care s-ar putea aduce atingere drepturilor
deţinătorilor de obligaţiuni,
• Să se pronunţe asupra emiterii de noi obligaţiuni.
Aşadar, emisiunea de obligaţiuni aduce societăţii comerciale resurse
suplimentare fără a modifica structura acţionariatului sau dispersia acestora. Prin
emisiunea de obligaţiuni societatea se împrumută de la publicul, persoane fizice
sau juridice, investitor, creditul fiind mai ieftin şi mai eficient. De asemenea,
emisiunea de obligaţiuni se realizează la o rată de dobândă fixă, spre deosebire
de dobânda la credite, care în cazul României este fluctuantă, iar împrumutul
obligatar nu poate fi negociat de către investitori.
278
Desigur există şi dezavantaje ale emisiunii de obligaţiuni şi acestea sunt
legate de: plata periodică a dobânzii, care generează o planificare riguroasă a
cash flow-ului şi rambursarea împrumutului la scadenţă.