INTRODUCERE
NOTIUNI PRIVIND PREVENTIA SI DISCIPLINELE MEDICALE
Medicina include discipline specializate in studiul grupurilor
populationale bine structurate, avand ca scop promovarea si
mentinerea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor, a incapacitatii
de munca si a deceselor.
De-a lungul timpurilor au existat preocupari pentru preventia si
combaterea bolilor, pentru tratarea lor, de identificare a
factorilor de protectie si a celor favorizanti starii de sanatate
si a bolilor. Daca pentru inceput la baza au fost conceptele
mistice, practicile magice, in timp au fost constientizate o serie
de concepte legate de fenomenele medicale: preventia infectiilor
plagilor si sistemice in Egiptul antic, contagiozitatea unor boli,
transmiterea prin tantari a malariei, sintetizarea unor practici de
igiena si antiepidemice in medicina babiloniana, masuri de igiena a
mediului si ingroparea cadavrelor in Iranul antic, reguli stricte
de igiena si preventia variolei prin producerea unui asa-zis
preparat imun in medicina chineza,diverse alte concepte de
preventie si combatere mai ales pentru bolile transmisibile si
relatia cu mediul incojurator incununate de opera lui Hipocrat ce a
pus bazele medicinii universale intre care Despre epidemii, Despre
aer, apa, si locuri, Despre vanturi, Despre regim. In calitate de
parinte al medicinii preventive, Hipocrat emite cunoscutul dicton:
este mai usor sa previi decat sa tratezi o boala . In conceptele
sale evidentiaza cei trei parametri ai epidemiologiei moderne,
factorii timp, loc si persoana.
Epocile care au urmat au beneficiat de diverse imbunatatiri ale
conditiilor de mediu cu ameliorarea starii de igiena, care au
cunoscut reale progrese in perioada Renasterii sub influentele
revolutiei tehnice si industriale, punandu-se bazele medicinii
preventive si a epidemiologiei si igienei ca stiinte, avand ca
obiective combaterea factorilor nesanogeni si promovarea celor
sanogeni.
Primul tratat de epidemiologie, igiena si organizare sanitara
apare in sec. XVIII-XIX, urmat de descoperiri in etiologia bolilor
infectioase prin cercetarile lui Pasteur, Koch, etc.Un prag
important il constituie descoperiri in domeniul terapeutic( 1929
Fleming-penicilina, in 1935- Domagk- sulfamida).
Romania a avut si ea o evolutie in timp ascendenta in
concordanta cu descoperirile mondiale de la masuri de izolare si
carantinare la invatamantul modern privind igiena publica, notiuni
de dzinfectie, notiuni de epidemiologie practica.
In epoca moderna s-au inregistrat succese prin cuceririle
tehnice moderne, ducand la brese in activitatea de preventie
culminand cu bolile reemergente si aparitia de noi patologii
infectioase, ceea ce a determinat in timp la nivel mondial
acordarea unei noi importante medicinei preventive.
Capitolul I Elemente generale ale Epidemiologiei
1.1Introducere in Epidemiologie1.1.1Istoric si evolutie in
timpEpidemiologia stiinta cu o veche istorie in evolutia sa a
aparut ca o necesitate de investigare si definire a fenomenelor
morbide nesanogene si emiterea de masuri de prevenire si combatere.
In timp se pot defini mai multe etepe istorice legate de evolutie
descoperirilor in diverse domenii medicale.Astfel Prof. Ivan in
tratatul sau de epidemiologie le clasifica aceste etape in
urmatoarele : epoca prehipocratica - de observare a fenomenelor si
incercari de constatare a unor relatii de cauzalitate intre
factorii de mediu si morbiditate, de cele mai multe ori
explicatiile avand la baza fenomenele mistice si religioase.
epoca hipocratica caracterizata prin primele masuri preventive,
avand la baza cercetarile epidemiologice ale lui Hipocrat,
orientate spre elementele procesului epidemiologic. Etapa
observationala, are aspecte descriptive si analitice, explicand
relatiile de cauzalitate intre factorii de risc si boala prin
criterii obiective, materiale, la baza existand conceptul cunoscut
ca e mai usor sa previi decat sa tratezi. Epoca prepasteuriana are
la baza descoperirile stiintifice pana in sec.XV. Se evidentiaza
din 1662 prin cercetarile lui Graunt, statutul de stiinta a
epidemiologiei, dezvoltandu-se prin diverse studii ale autorilor in
domeniul preventiei, combaterii, cercetarilor retrospective, etc.
Se pun bazele asepsiei si antisepsiei prin utilizarea substantelor
chimice. Dupa 1839 W.Farr elaboreaza primele informatii despre
notiunile de factor de risc, imunitate de grup, prevalenta,
incidenta, studii retro si prospective.dupa 1854 ca urmare a
epidemiei de holera se evidentiaza implicarea apei contaminate ca
factor de transmitere a infectiei asociat cu mijloacele de
prevenire si combatere. Apare notiunea de ancheta epidemiologica si
tehnica de A.E.In 1850 se constituie la Londra Societatea
epidemiologica ocazie cu care se evidentiaza importanta statisticii
in epidemiologie.
epoca pasteuriana caracterizata prin cercetarile lui Pasteur si
a scolii sale(Koch, Roux, Yersin, Calmette,etc.) privind
descoperirea vaccinurilor si a serurilor, arme importante in
combaterea si protectia bolilor infectioase, asociat cu
descoperirea de noi decontaminanti chimici.
epoca frostiana etapa de renastere a epidemiologiei, prin
folosirea modelelor matematice in epidemiologie.
Epoca moderna se dezvolta sub influentele revolutiei tehnice,
industriale, stiintifice din acea perioada.In acesta etapa apar
importante descoperiri ce caracterizeaza perioada revolutiei
tehnico-industriale, aparand in consecinta noi metode de
investigare a sanatatii si a bolii la nivel populational,
epidemiologia devenind si analitica, cu elaborarea de masuri de
preventie si combatere.Toate acestea au condus la constituirea
epidemiologiei moderne, cu importante descoperiri in preventie,
combatere, cercetare, riscurile pentru sanatate, dezvoltarea si in
domeniul bolilor netransmisibile. 1.1.2. DefinitieEpidemiologia
este o specialitate a medicinii preventive care are ca preocupare
esentiala studiul comunitatilor umane din punctul de vedere al
sanatatii si al bolii si influenta fenomenelor si a factorilor
sanogeni si nesanogeni din mediu asupra acestora.Notiunea de
epidemiologie deriva din limba greaca fiind formata din doua
cuvinte, epi=peste si demos=popor.In literatura sunt citate diverse
definitii ale acestei stiinte ca de exemplu: Stiinta care detine o
metodologie complexa asociat cu observatii directe la nivelul
diverselor populatii studiate, si emiterea de concluzii,
abstractizari, deductii, generalizari, etc Stiinta care studiaza
frecventa si repartitia bolilor, deceselor, altor complicatii
generate de boli atat transmisibile cat si netransmisibile in
populatiile studiate, cat si influenta factorilor de risc asupra
acestora. Stiinta medicala care studiaza bolile transmisibile si
netransmisibile in grupuri populationale definite, urmarind
frecventa lor, evolutia, etiologia acestora modalitati de
preventie. Epidemiologia este stiinta care prin mijloacele si
metodele folosite poate identifica fenomenele morbide de masa,
poate gasi cauzele care au generat si favorizat extinderea
fenomenelor morbide(Teodorovici 1978)Cea mai completa definitie ar
fi dupa Prof. Ivan urmatoarea: Epidemiologia este stiinta medicala
care se ocupa, in cadrul unei cooperari multidisciplinare, cu
identificarea factorilor de agresiune pentru sanatate, cu
stabilirea mijloacelor si metodelor de neutralizare a actiunii lor
asupra grupurilor populationale cu risc crescut, cu depistarea si
lichidarea proceselor epidemiologice, a starii de preboala si boala
si cu elaborarea programelor de protectie globala a sanatatii.
1.1.3. Epidemiologia in actualitateIn prezent epidemiologia a
devenit una din stiintele de baza ale medicinei preventive,
importanta in toate domeniile promovarii sanatatii populationale.In
acceptiunea moderna epidemiologia actuala are doua mari capitole,
cel teoretic( partea generala si speciala) si cel practic cu
abordarea ambelor domenii de boli transmisibile si
netransmisibile.
Epidemiologia generala studiaza factorii si mecanismele ce duc
la protectia sanatatii si conditioneaza procesele epidemiologice,
actionand in baza unor legi generale.
Epidemiologia speciala, particularizeaza notiunile cu privire la
un anumit proces epidemiologic( ex. Hepatite, infectii
streptococice, gripa si infectii respiratorii acute, etc.), avand
ca scop conceperea si aplicarea de programe de sanatate, de
prevenire, supraveghere si combatere cat mai
eficiente.Epidemiologia practica actioneaza in baza unor programe,
metode si metodologii specifice cu rol in prevenire si
combatere.
Epidemiologia. Aceast tiin aprut primordial cu referire ctre
bolile infecioase, este caracterizat pornind de la studiul cu
prioritate al epidemiilor, ca o disciplin ce studiaz manifestrile
de mas ale acestor boli (Ivan, pag 33).Epidemiologia deine o
metodologie care prin complexitatea ei asociaz studiile de
observare direct n grupurile populaionale, fiind o tiin care
abordeaz problemele de sntate la nivelul colectivitii, populaional,
cu o serie de deducii complexe, raionamente, concluzii,
generalizri, prognoze. (Ivan p 33)Ulterior metodologia complex a
epidemiologiei s-a extins i asupra bolilor netransmisibile.
Preocuparea de baz a acestei tiiine este att pentru bolile
transmisibile ct i pentru bolile netransmisibile de analiz i
concluzii cu privire la frecvena i repartiia bolilor, a deceselor,
a complicaiilor acestora, a msurilor de prevenire i combatere,
precum i de identificare a factorilor ce influeneaz tendinele de
evoluie a acestor boli n populaie. Studiul evoluiei multianuale a
morbiditii bolilor n populaiiile expuse poate conduce spre
supoziii, concluzii cu privire la etiologia lor evoluia mjloacelor
de prevenie, identificarea fenomenelor de mas, a cauzelor ce au dus
la apariia i evoluia n extensie a acestor fenomene. De asemenea,
prin studiul epidemiilor se pot identifica modalitile/mprejurrile
care au aprut fenomenele morbide n populaia respectiv, factorii
care au determinat apariia lor. Rezultatele observrii i a
corelaiilor realizate sunt folosite pentru a institui cele mai
potrivite mijloace de prevenie i de combatere. Epidemiologia este
un instrument de orientare a politicii medico-sanitare a unei
naiuni (Ivan p34/ M. Terris, 198-112)Epidemiologia are ca obiect de
studiu grupuri populaionale, utiliznd metode caracteristice de
raionament, aplicate la fenomenele morbide din acea populaie,
raporturile dintre boala studiat i nu fenomene de sntate
identificat, relaia dintre diveri factori externi sau care in de
populaia nsi i fenomenele patologice nregistrate n populaia
respectiv, frecvena acestora, evoluia bolilor, rspndirea n
populaie. n baza acestor observaii i concluzii sunt stabilite
mijloace i metode de reactualizare a aciunii factorilor de
agresiune identificai n grupurile populaionale studiate, metode de
identificare a proceselor epidemiologice aprute i de lichidare a
lor, deasemeni identificarea unei prevenii eficiente prin
elaborarea de programe de sntate cu rol n protecia populaional.
Epidemiologia folosete metode operaionale complexe
multidisciplinare, abordnd procese morbide diverse n scopul
identificrii mijloacelor de prevenie i combatere. (Ivan p.38)
Epidemiologia, obiective si metode de lucruObiectivul principal
il constituie definirea si constituirea unui concept privind
protectia starii de sanatate a grupurilor populationale umane prin
care sa se realizeze reducerea populatiilor de bolnavi in favoarea
omului sanatos.Principalele metode utilizate in practica
epidemiologica sunt: Anchetele epidemiologice: descriptive si
analitice, retrospective si prospective, orizontale si
longitudinale, experimentale, etc. Interviul/ anamneza. Observatia:
planificata, accidentala, organizata, neorganizata-spontana.
Descrierea caracteristicilor procesului epidemiologic. Analiza
factorilor procesului epidemiologic. Comparatia: geografica,
populationala, istorica. Experimentul: natural sau artificial.
Screeningul populational: partial sau total, pe diverse domenii
precum laborator, serologie, indicatori statistici standardizati,
factori de risc. Supravegherea populationala: de preventie, de
combatere, speciala. Metode ale disciplinelor inrudite: statistica,
matematica, tehnica IT, diverse preparate biologice precum
vaccinurile, tehnici de laborator de inalta competenta, etc.
Deductia si prognoza. Educatia pentru sanatate. Evaluarea
programelor preventive privind costurile si beneficiile. (IVAN p
22)1.2.Bolile transmisibile si epidemiologia1.2.1.Procesul
epidemiologicEpidemiologia este stiinta medicala care se ocupa , in
cadrul unei cooperari multidisciplinare, cu identificarea
factorilor de agresiune pentru sanatate, cu stabilirea mijloacelor
si metodelor de neutralizare a actiunii lor asupra grupurilor
populationale cu risc crescut, cu depistarea si lichidarea
proceselor epidemiologice, a starii de preboala si cu elaborarea
programelor de protectie globala a sanatatii.
. Procesul epidemiologic reprezinta un cumul de factori,
elemente biologice, naturale si sociale care impreuna conduc in mod
determinat sau favorizant , la aparitia, extinderea si evolutia
particulara a unei stari morbide la nivel populational.(16,18, 19
biblio Ivan)
. Procesul epidemiologic este format din: A) FACTORI
EPIDEMIOLOGICI DETERMINANTI1. Sursa de infectie:1. Oameni,
2.AnimaleBolnavi cu forme tipice sau atipice, Purtatori
preinfectiosi, sanatosi, fosti bolnavi3.Vectori biologici activi:
tantari, capuse, paduchi, flebotomi2. Caile de transmitere si
modalitati de transmitere a agentilor etiologiciModalitati de
transmitere :- In mod direct - In mod indirectCai : factori de
mediu naturali si artificiali, vectori biologici pasivi: muste,
gandaci, furnici, pureci, plosnite,3. Populatia receptiva-
Rezistenta naturala nespecifica-Rezistenta specifica- imunitatea B)
FACTORII FAVORIZANTI AI PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC
Factorii favorizanti (secundari) - sunt cei care influenteaza
evolutia procesului epidemiologic: B.1.Naturali climaterici si
meteorologici influenteaza sezonalitatea bolii (rubeolei) care
prezinta incidente crescute in sezoanele reci (toamna si primavara
) si periodicitatea.B.2.Socio-economici nivelul de trai si
conditiile de locuit si din colectivitatile care favorizeaza
aglomerarile duc la posibilitatea cresterii morbiditatii (se
intalnesc sursele cu masa receptiva) , profesia.Profesia poate
influenta evolutia morbiditatii (medici , profesori , militari,
detinuti).1.2.2. . Formele de manifestare ale procesului
epidemiologic Cazurile sporadice reflecta o situatie epidemiologica
buna si sunt caracterizate de aparitia unui numar redus de cazuri
de imbolnavire, dispersate in spatiu si timp, fara legatura
aparenta intre ele. Este consecinta existentei:- unei mase
refractare la infectie, - a unui numar redus de infectii, - a unor
posibilitati limitate de transmitere a agentului patogen,- de
conditii socio-economice bune,- masuri igienico-sanitare
eficiente.Bolile infectioase supuse programului de vaccinare, chiar
daca sunt cu potential mare de difuziune, pot deveni sporadice
(difterie, rubeola, rujeola, polio etc.).Epidemia este
caracterizata prin aparitia intr-o colectivitate sau intr-un
teritoriu a unui numar mare de cazuri, care depaseste nivelul
asteptat, intr-un interval de timp variabil (saptamani-luni de
zile).Potentialul epidemic al unei boli este legat de:-constantele
biologice ale acesteia (durata contagiozitatii, indicele de
contagiozitate, modul de transmitere);-aspecte sociale
(caracteristici ale locului de munca,, dimensiunea familiei,
densitatea populatiei, etc), factori favorizanti naturali si
economico-sociali ce devin activi-agentii patogeni: intrare sau
reintrare in circulatie, multiplicare surse, contaminare cai de
transmitere, acumulare de masa receptiva, - deficiente in preventie
si combatere -interventie factori de mediu implicatiTipuri de
epidemii Natura debut: exploziv, lent Extensivitate : nr. de cazuri
Durata de evolutie : scurta, lunga, medie Modul de stingere: brusc,
lent, trenant Perioada interepidemica: scurta, lunga, medie
Endemia- caracterizata de: - morbiditate scazuta exista tendinta
de concentrare spatiala si temporala intre cazuri nu exista
legatura presupune ca exista factori determinanti ai PE poate
genera epidemii factorii de risc se bazeaza pe deficiente in
preventie si combatere Pandemia constituie extinderea procesului
epidemiologic in populatia unei arii geografice mari (tara,
continent). Au existat de-a lungul timpului pandemii de variola,
holera, gripa, etc. Iar in prezent infectia cu HIV.Factorii care
intervin in dezvoltarea pandemica a unei boli infectioase pot
fi:-numarul si raspandirea surselor de infectie;-factori
economico-sociali; -gradul de receptivitate a populatiei.Formele de
manifestare ale procesului epidemiologic variaza in functie de
:-varsta-zona geografica -timpul in care evolueaza-programul
vaccinal aplicat
1.3.Notiuni de baza privind supravegherea epidemiologicaCe este
un sistem de supraveghere n accepiunea epidemiologic?Este un sistem
de culegere activ i sistematic, analiz i interpretare a datelor
referitoare la sntate i care sunt importante pentru planificarea,
aplicarea, evaluarea msurilor de intervenie, legat i de
feed-back-ul datelor celor interesai. Finalitatea supravegherii
unei boli este aplicarea rezultatelor obinute n prevenirea i
controlul mbolnvirilor prin acea patologie.
Totodata supravegherea este definita prin activitati de culegere
constanta a datelor privind aparitia si raspandirea unei boli, de
prelucrare statistica si matematica a acestora, de analiza a lor si
feed-back-ul catre furnizorii de date.Informatiile obtinute se
aplica in practica in scopul mentinerii sub control a bolii
respective.
n epidemiologia bolilor transmisibile supravegherea este un gen
de studiu observaional, este o aciune dinamic, de actualitate, are
scop definit, rezultate concrete, nsemnnd de fapt intervenia de
sntate public cu eficien n boala supravegheat, pentru care se
asigur control i prevenire. Supravegherea poate fi att o activitate
de rutin ct i o intervenie de urgen n cazul apariiei unei noi
probleme de sntate public. Supravegherea epidemiologica este o
metoda utilizata in numeroase domenii ale medicinii
1.3.1. Etapele Supravegherii Culegerea, analiza, prelucrarea,
interpretarea datelor si feed-back-ul concluziilor;- Utilizarea cu
predominenta in epidemiologia bolilor transmisibile dar si in cele
netransmisibile a metodelor de lucru datele obtinute fiind in
functie de unii parametri: timp,loc si persoana. Cunoasterea si
analiza unor probleme de sanatate realizate prin :1. Evolutia bolii
in timp de la aparitie si pana la momentul analizat,2. Surprinderea
modificarilor suferite de curbele multianuale de morbiditate,cu
distributie in functie de timp, loc si persoana,3. Monitorizarea
evolutiei procesului epidemiologic,4. Caracteristicile
modificarilor inregistrate in populatia receptiva si la nivelul
agentului etiologic,5. Stabilirea relatiei de cauzalitate intre
starea de sanatate a populatiei expuse si presupusii factori de
risc, asociat cu interventiile de sanatate publica ce se impun,6.
Supravegherea globala a factorilor de risc. Supravegherea
epidemiologica are drept scop monitorizarea unor fenomene de
sanatate pentru a se stabili prioritatile in domeniu, pentru
intocmirea programelor de sanatate publica, planificarea si
evaluarea acestora, stabilirea interventiilor de sanatate publica,
definitivarea circuitului informational in activitatea de obtinere
a datelor.1.3.2.Caracteristicile principale ale supravegherii
epidemiologiceSupravegherea epidemiologic realizeaz controlul
eficient i imediat asupra unei boli transmisibile, reflectat n
rezultatele optime de prevenie obinute. Poate fi att o activitate
cotidian, ct i una de intervenie de urgen, cnd apar noi situaii de
sntate public. Activitatea de baz a supravegherii epidemiologice o
reprezint constituirea bazelor de date cu informaii standardizate,
care prelucrate, interpretate s conduc la concluzii clare privind
starea de sntate ntr-o populaie dat, concluzii ce urmeaz a fi
diseminate, difuzate ctre cei ce au contribuit la constituirea
bazelor de date precum i ctre cei care au puterea legislativ i
cunotinele necesare pentru a constitui sistemele ce stau la baza
programelor de sntate cu rol n prevenia i controlul bolilor
studiate. Prin supravegherea epidemiologic se asigur cunoaterea
problemelorr de sntate public prin studiul diverselor elemente
specifice astfel: cunoaterea evoluiei istorice, multianuale a
diverselor boli prin studiul curbelor de morbiditate specifice;
analiza evoluiei diverselor boli n funcie de o serie de parametri
precum: timpul, locul, populaia respectiv; cercetarea evoluiei PE
specific n populaia supravegheat, cu evidenierea diverselor
modificri ce apar evolutiv; surprinderea modificrilor ce apar n
starea de sntate a populaiei int; identificarea modificrilor
caracteristice agenilor patogeni implicai n etiologia strii morbide
studiate; practicarea de intervenii noi n asistena de sntate i
relaia epidemiologic cu evoluia unor boli i starea de sntate a
populaiei studiate i practicarea unei intervenii de sntatte public,
ce au la baz prioriti bugetare, instituirea de noi strategii;
verificarea unor ipoteze; arhivarea datelor privind evoluia unei
boli la nivel populaional;Caracteristicile sistemului de
supraveghere Simplitatea utilizarea de proceduri facile,
nerestrictive, programe usor adaptabile, mentinerea unui nivel
constant minim necesar pentru baza de date necesara. Sensibilitatea
arata masura in care sistemul poate identifica toate evenimentele
de sanatate supravegheate in populatia desemnata. Credibilitatea
pentru informatiile descriptive necesare( factori de risc, date de
demografie, etc.). Flexibilitatea este proprietatea sistemului de
putea fi modificat pe parcursul derularii cand apar noi aspecte in
evolutia fenomenului, existand posibilitatea de a fi adaptabil
standardelor impuse de actualitate. Acceptabilitatea demonstreza
modul si masura in care sistemul este adoptat si acceptat de
participantii la actiuni. Promptitudinea are in vedere stabilirea
cu exactitate a sistemului informational de necesitate si a
circuitului informational astfel incat toti actorii sa fie cuprinsi
conform ierarhizarii informatiilor si tipurile de interventii
necesare. Reprezentativitatea - demonstreaza daca fenomenele
evidentiate prin supraveghere au caracteristicile corespunzatoare
impuse de sistem. Valoare predictiva pozitiva arata masura in care
sistemul de supraveghere a permis depistarea individului care are
starea de sanatate supusa supravegherii si care sa prezinte acea
stare de sanatate in mod constant pe perioada supravegherii; adica
arata masura in care cazurile de boala depistate si raportate sunt
reale, iar datele obtinute prin supraveghere reflecta realitatea de
timp, loc si persoana.
Sistemul de supraveghere i control n bolile transmisibile ia n
considerare o serie de elemente importante ce fac parte din
structura sistemului astfel:1. Modul de depistare a cazurilor,
realizat numai in baza definiiilor de caz pe criterii clinice, de
laborator i epidemiologice, pentru a se asigura calitatea datelor
obtinute din raportare;Definitia de caz trebuie sa fie clara,
completa, exacta, coerenta, facuta cunoscuta furnizorilor de
informatii, simpla, cu costuri scazute, acceptabilitate; 2.
Definirea populaiei int supus supravegherii;se adreseaza bolilor cu
declarare obligatorie si sistemelor bazate pe indicatori
statistici;3. Structurile centrale si locale(judetene), care au
stabilite atributii si sarcini precise specifice, conform
domeniului de activitate, de supraveghere si coordonare a
sistemului, de a institui masuri legislative si de control;4.
Sursele de date necesare supravegherii sunt reprezentate de :
Furnizorii de servicii medicale,implicati in supraveghere,
structurati pe cele trei nivele( judeene): medicii de familie,
ambulatoriile de specialitate, spitale, precum si laboratoarele de
analize medicale; Nominalizarea i a altor instituii i organisme
implicate; Institutii de statistica sanitara si demografica;5.
Definirea scopului i obiectivelor supravegherii ;6. Concretizarea
perioadei de derulare a aciunilor de supraveghere;7. Stabilirea
sistemului informaional;8. Identificarea tehnicilor de laborator
standardizate pentru confirmarea diagnosticului i ierarhizarea
laboratoarelor acreditate de referin pentru diagnostic9.
Feed-backul informaional ;10. Stabilirea de msuri de prevenire i
combatere pentru boala supravegheat ca urmare a rezultatelor
obinute n urma supravegherii;11. Alte raportari : Raportarea
epidemiilor Raportarea unor date de laborator Anchete
epidemiologice individuale si in focar12. Culegerea si raportarea
datelor necesare supravegherii se realizeaza fie in sistem activ de
obtinere a datelor prin relatie directa cu sursa de date, fie prin
sistem pasiv asociat cu date realizate prin studii sentinela. Este
foarte importanta calitatea datelor obtinute, realizarea unei
administrari corespunzatoare a datelor, inregistrarea lor corecta,
prezentare finala, arhivare.Analiza datelor e in general
descriptiva si directa, realizata in functie de factorii: timp,
(tendinte de referinta, de evolutie ascendenta, descendenta,
periodicitatea, reflectata in variatia multianuala si sezoniera),
loc, persoana.Supravegherea sentinel este util n cunoasterea unor
probleme particulare de sntate, iar supravegherea este realizat pe
esantioane omogene din populatie, bine definite si n zone
delimitate. Raportarea datelor poate fi activ sau pasiv cu o
frecven bine stabilit, Unittile sentinel pot fi din cadrul
sistemului de asistent primar sau asistent de specialitate, Sistem
utilizat n supravegherea unor epidemii prin nregistrarea unor
evenimente sentinel (Ex: sistemul sentinel de supravgehere a
gripei).
Raportarea datelor se face in functie de sistemul informational
stabilit de la nivele inferioare pana la M.S.si OMS si legislatia
privind bolile transmisibile. Evaluarea programului de supraveghere
Are la baza caracteristicile sistemului de
supraveghere.Fundamenteaza programele de sanatate publicaEvalueaza
programele de controlAlte utilizari Supravegherea epidemiologica in
cercetarea stiintificaSeroepidemiologia are la baza obtinerea de
esantioane de seruri din diverse surse accesibile dintr-o populatie
tinta si este folosita in studiul prevalentei bolilor infectioase
si studiului incidentei unei boli transmisibile in populatie,
pentru evaluarea programelor de imunizare in populatie, pentru
depistarea unui nou agent etiologic intr-o populatie definita,
pentru definirea gradului de imunitate a unui grup
populational.Cartografierea asociata cu supravegherea
epidemiologica necesitatea utilizarii hartilor pentru consolidarea
analizei datelor de supraveghere.Prognoza in epidemiologia bolilor
transmisibile are la baza cunoasterea datelor istorice privind
manifestarile in populatie a bolilor respective, a cauzelor
schimbarilor in sistem, a factorilor ce modifica tabloul unora din
bolile transmisibile.
1.4.Vaccinarile in actualitate
1.4.1.Notiuni generale
bolile infecioase sunt infecii produse de ageni etiologici
diveri care odat ptruni n organism, prin multiplicare i elaborare
de produi de metabolism realizeaz alterri ale organismului
gazd.Principala lor caracteristic este contagiozitatea, sunt boli
infecioase foarte de contagioase, puin contagioase i fr
contagiozitate.n decursul anilor, atenia deosebit a fost ndreptat
ctre bolile foarte contagioase, oameni de tiin din domeniu ncercnd
s descopere cine le produce, cum le produce, cum se pot trata, dar
i cum pot fi prevenite. n prezent, dup cum am putut constata, exist
vaccinuri pentru 26 de boli infecioase i multe altele n curs de
dezvoltare.Au fost iniiate programe de imunizri active n masa
populaiei i datorit aplicrii sistematice s-au nregistrat indici din
ce n ce mai sczui de morbiditate, tendina fiind spre eradicarea
unor boli transmisibile altdat de temut (poliomielit, difterie,
tetanos, rujeol, tuse convulsiv) sau chiar absena total n timp a
cazurilor de boal (variola).Vaccinuleste, de fapt,
ungermenemicrobian care a fost adus n situaia de a-i pierde pe cale
artificial puterea sa patogen pentru a nu-i pstra dect puterea
protectoare.Pentru fiecare vaccin, protecia imunologic se instaleaz
dup un interval de timp variabil de la inoculare (sptmni, luni) i
pentru o lung durat (ani sau pe via).Administrarea unui vaccin se
face pe baza unei strategii bine definit cu scopul de
aeradica,eliminasaulimitaun proces infecios.n ara noastr, Programul
Naional de Imunizri asigur prin schema cu vaccinrile obligatorii,
protecia mpotriva urmtoarelor boli: tuberculoz, hepatita viral de
tip B, difterie, tetanos, tuse convulsiv, poliomielit, rujeol,
rubeol, oreion.1.4.2.Program national de imunizariDe-a lungul
timpurilor odat cu descoperirea primelor vaccinuri au fost
introduse diverse strategii, ce se integrau n metodele de prevenie
cunoscute la momentele respective.n ara noastr utilizarea vaccinrii
sistematice i de mas a condus la o reducere masiv a morbiditii i
mortalitii, precum i a complicaiilor la distan, prin aceste boli
prevenibile prin vaccinare, astfel nct s-a decis definitiv ca
singurul mijloc eficient de control n aceste entiti clinice s fie
imunoprofilaxia.Primul Program Naional n Sntatea Public adoptat de
Ministerul Sntii nc din 1995 (urmtoarele programe fiind introduse
dup 1998, odat cu reforma n domeniul sntii) a fost PNI(Programul
National de Imunizari), beneficiind n continuare de gratuitate
pentru derularea sa. Bolile transmisibile prevenibile prin
vaccinare, considerate boli prioritare, sunt recunoscute ca
probleme majore de sntate public, necesitand alocarea de resurse
pentru prevenia cu prioritate.Prin PNI se garanteaz existena i
realizarea pe teritoriul rii i al judeului Galai a aciunilor de
imunizare a populaiilor eligibile, asigurandu-se cele mai sigure i
eficiente vaccinri.Obiectivul major al politicii de prevenie l
constituie controlul acestor boli prevenibile prin vaccinare, ceea
ce se constituie n rezultatele ateptate n funcie de boala n
eradicare, eliminare, reducere a patologiei respective.Pentru
atingerea obiectivului major au fost elaborate obiective specifice
i inte operaionale, n concordaa cu prevederile internaionale, mai
ales ale Organizaiei Mondiale a Sntii i a Comisiei Europene, care
elaboreaz Directive n acest sens.Pentru fiecare boal n parte sunt
precizate aceste obiective i inte caracteristice ce trebuiesc
realizate n timpul propus. Astfel:Poliomielita:Obiective de
morbiditateIzolarea/identificarea poliovirusurilor slbatice i/sau
vaccinale de import i aplicarea msurilor ce se impun pentru
limitarea/stoparea rspndirii lor.Meninerea statutului de ar liber
de poliomielit.inte operaionaleContinuarea vaccinrii antipolio de
rutin cu o acoperire vaccinal cu 4 doze de VPI de cel putin 95%.
Meninerea unui sistem de supraveghere eficient pentru detectarea
tuturor cazurilor de paralizie acut flasc i instituirea msurilor de
control la apariia unui caz suspect clinic de poliomielit sau a
izolrii unui virus polio salbatic de la o persoan fr manifestri
clinice. n lume, eradicarea poliomielitei este un fenomen care a
evoluat n timp (Fig. nr.), astfel, dup introducerea vaccinrii
sistematice mpotriva poliomielitei n 2013 doar 3 ri din toat lumea
sunt nc endemice cu poliovirusurile slbatice: Nigeria, Pakistan,
Afganistan.n anul 1988 a fost iniiat Rezoluia pentru Eradicarea
Poliomielitei n lume, n anul 1999 activitile propuse de aceasta au
fost accelerate pentru ca n anul 2000 din cele 3500 de cazuri de
poliomielit estimate pe glob, au fost raportate doar 2971 i n 2013
au fost raportate doar 414 de cazuri.
Obiectiv de morbiditateMeninerea statutului de eliminare a
difteriei indigene.inte operaionaleContinuarea vaccinrii, astfel
nct la nivel naional acoperirea vaccinal cu 4 doze de DTP la 2 ani
s fie de cel putin 95%, la nivel judeean acoperirea vaccinal cu 4
doze de DTP la 2 ani s fie de cel putin 95%.n fiecare jude,
acoperirea vaccinal cu bivaccin DT la elevii de clasa I i clasa a
VIII-a s fie de cel putin 95%.Tetanos i tetanos neonatorumObiective
de morbiditate Eliminarea tetanosului la nou-nscut.Meninerea
morbiditii prin tetanos la un nivel sczut.inte
operaionaleContinuarea vaccinrii, astfel nct la nivel naional
acoperirea vaccinal cu 4 doze de DTP la 2 ani s fie de cel putin
95%, la nivel judeean acoperirea vaccinal cu 4 doze de DTP la 2 ani
s fie de cel putin 95%.n fiecare jude, acoperirea vaccinal cu
bivaccin DT la elevii de clasa I i clasa a VIII-a s fie de cel
putin 95%.Vaccinarea DTP se aplic peste tot n lume, ns acoperirea
vaccinal nu este uniform realizata n toate rile de pe glob.Astfel,
o distribuie a acoperirii vaccinale realizat pe regiuni OMS
(Regiunea African, Regiunea Americilor, Regiunea Asia de Sud-Est,
Regiunea European, Regiunea Mediternean de Est, Regiunea Pacificul
de Vest) din care au fost selectate ri cu acoperirea cea mai sczut
i ri cu acoperirea cea mai ridicat poate fi vizualizat n Graficul
nr.ri cu acoperire vaccinal mic DTP3 se gsesc n Regiunea
Mediteranean de Est (Somalia), Regiunea African (Guineea
Ecuatorial), Regiunea Pacificul de Vest (Papua Noua Guinee). Cea
mai mic valoare aparine Somaliei 26% n anul 2006.
Graficul nr.
n Regiunea European este realizat cea mai ridicat acoperire
vaccinal n ceea ce privete tetanosul, difteria i tusea convulsiv.
Cele mai multe ri raporteaz valori care depesc inta OMS de
95%.Romnia nu se regsete printre acestea. Acoperirea vaccinal
mpotriva tetanosului, difteriei i tusei convulsive (DTP), dar i a
poliomielitei (valorile sunt aceleai deoarece cele dou vaccinuri
sunt administrate simultan), n ara noastr nu ating inta operaional
de 95% n anii 2009-2012 (Tabelul nr. i Graficul nr.).
Tabelul nr. Romnia acoperirea vaccinal n perioada
2009-20122009201020112012
DTP4 si VPI488,924,284,192,1
Hep B98,289,595,796
ROR96,554,793,293,6
Graficul nr.
Avnd n vedere cteva exemple de acoperire vaccinal DTP4 i VPI4 la
1 an n judeul nostru: 64,41% (fa de 94% la 2 ani), 66,5 (fa de
90,69%), 71,48% (fa de 93,04%) sau 76,71% (fa de 90,76%) n anii
2009, 2010, 2011 i respectiv 2012, putem privi optimist, totui,
faptul c acoperirea vaccinal foarte mic de la 1 an se recupereaz
considerabil pn la 2 ani.Graficul nr.
RujeolaObiectiv de morbiditate Eliminarea transmiterii rujeolei
pe teritoriul Romniei.inte operaionaleContinuarea vaccinrii, astfel
nct la nivel naional acoperirea vaccinal cu prima doz ROR la 2 ani
s fie de cel putin 95%, la nivel judeean acoperirea vaccinal cu
prima doz ROR la 2 ani s fie de cel putin 95%.Acoperirea vaccinal
cu revaccinarea ROR la coal s fie de cel putin 95%, la nivel
judeean acoperirea vaccinal cu revaccinarea ROR la coal s fie de
cel putin 95%.n lume, distribuia acoperirii vaccinale prin rujeol
oscileaz de la valori foarte mici (25% n anul 2006 n Guineea
Ecuatorial) pn la 99% (Graficul nr.).Spre deosebire de acoperirea
vaccinal din DTP, n situaia vaccinrii antirujeolice, acoperirea
vaccinal atinge valoarea de 95% (inta OMS i inta propus i n ara
noastr) n mult mai multe ri din lume, foarte des este depit, fiind
raportate multe ri din toate regiunile lumii care au realizat 99%
acoperire vaccinal antirujeolic. n Europa, regiunea OMS cu cea mai
mare acoperire vaccinal mpotriva rujeolei, cele mai mici valori
aparin Ucrainei n anii 2010-2012, dei n prima parte a perioadei
analizate, aceast ar raporta cel puin 94% acoperire vaccinal
mpotriva rujeolei.Graficul nr.
n Romnia (Graficul nr.), acoperirea vaccinal se situeaz n jurul
intei judeene propuse de PNI, anul 2010 se evideniaz cu o valoare
foarte mic (54,7%), an care s-a confruntat cu o lips sever de
vaccin.n judeul nostru ne confruntm cu o evoluie mai favorabil a
acoperirii vaccinale antirujeolice (Tabelul nr. i Graficul
nr.).
Tabelul nr. Acoperirea vaccinal antirujeolic n judeul Galai n
perioada 2006-20122006200720082009201020112012
AV antirujeolica9696,5298,6287,495,6698,0195,99
Graficul nr.
Cu excepia anului 2009 cnd, de aceast dat, judeul Galai a
suferit o criz de vaccin antirujeolic i prin urmare aceasta s-a
materializat ntr-o acoperire vaccinal de 87,4%, n restul perioadei
este depit valoarea de 95%, cea mai ridicat aparine anului 2008 cu
98,62%.
Fig. nr. Numr ri care au introdus vaccinarea anti hepatit B i
acoperirea vaccinal pe glob
Hepatita acut viral BObiective de morbiditate Obiectiv pe termen
mediu reducerea cu 50% a portajului cronic de HBV n populaia
general pn n anul 2015.Obiectiv pe termen lung stoparea
transmiterii i eradicarea infeciei.inte operaionaleAcoperirea
vaccinal cu 3 doze de vaccin contra hepatitei B pn la vrsta de 2
ani s fie de cel putin 95%, n fiecare jude.Vaccinarea sistematic
anti hepatit viral de tip B a fost introdus n anul 1989 n 23 de ri
din lume i a continuat astfel c n anul 2013, 183 de ri vaccineaz
antihepatit B, iar media pe glob a acoperirii vaccinale este de
peste 80% (vezi Fig. nr.).n Europa vaccinarea mpotriva hepatitei B
este implementat n toate rile, acoperirea vaccinal este destul de
ridicat: Albania, Cehia, Croaia, Italia, Kazakhstan, Polonia,
Portugalia, Romnia, Rusia, Slovacia prezint pe toat perioada
analizat valori peste 95% pn la 99% (Tabelul nr.).Suedia prezint
cea mai mic valoare a acoperirii vaccinale, avnd n vedere c a
introdus vaccinarea mpotriva hepatitei B mai trziu, ns e n cretere:
de la 2% n anul 2006 pn la 30% n anul 2012.
Tabelul nr. Acoperirea vaccinal anti Hepatit B, n Europa n
perioada 2006-20122012201120102009200820072006
Albania999998999898
Andorra979996969184
Armenia95959493898578
Azerbaijan93969797979793
Belarus97989698989198
Belgia98979797989494
Bosnia Herzegovina92889090889482
Bulgaria95969596969596
Croatia989797979795
Ciprus96969696939393
Cehia99999999999998
Estonia94949495949595
Franta74746551474239
Georgia92929554899483
Germania86879090908786
Grecia9895959595
Israel97999799969794
Italia97969696969796
Kazakhstan95999999999499
Kyrgyzstan96969696979490
Letonia91909193959797
Lituania93959595969695
Luxembourg9595959487
Malta93827586868286
Montenegro90919087939090
Polonia9798989898
Portugalia98979796979797
Moldova94969895989899
Romania969698959999
Rusia97979798989898
San Marino96867892879295
Serbia97948193939993
Slovakia99999999999999
Spain96979796979681
Suedia302927231642
Tajikistan94969393868494
Macedonia98969095979693
Turcia97969694929682
Turkmenistan98979697969898
Ucraina462148849296
Uzbekistan99999998919998
n Romnia, acoperirea vaccinal mpotriva hepatitei virale de tip B
raporteaz valori peste inta de 95% (Graficul nr.). Cu excepia
anului 2008 pentru care nu se cunoate valoarea acesteia, n ara
noastr acoperirea vaccinal pentru Hepatita B nregistreaz cea mai
mic valoare (de 95%) n anul 2009, iar cea mai ridicat (99%) n anii
2006 i 2007.Graficul nr.
Graficul nr.
Cea mai bun acoperire vaccinal n judeul Galai este cea realizat
pentru hepatita viral de tip B, astfel cea mai mic valoare a
acesteia este raportat n anul 2012, ns se refer la 97,25%, iar cea
mai mare se apropie foarte mult de 100%, mai exact 99,7% n anul
2008 (Graficul nr.).
1.4.3.Vaccinuri obligatorii si optionaleMsurile de profilaxie
specific n bolile infecioase pentru protecia masei receptive
constau din imunizri artificial active (vaccinrile) i imunizri
artificial pasive (imunoglobuline sau seruri imune).Vaccinul activ
are rolul de a stimula sistemul imunitar al gazdeipentru a produce
anticorpispecifici sau rspunsuri celulare imune n scopul eliminrii
sau proteciei mpotriva bolii. Vaccinul pasiv este un preparat de
anticorpi care neutralizeaz patogenul i care este administrat
nainte sau imediat dup expunerea la un virus sau
bacterie.Majoritatea vaccinurilor acioneaz prinactivarea
mecanismelor imunitii umoraleprin producerea activ de anticorpi
specifici de ctre organismul vaccinat, capabili s distrug
bacteriile i viruii.Vaccinurile care acioneaz prinactivarea
mecanismelor imunitii celulare (vaccinulBCG), ce cost n formarea
limfocitelor special sensibilizate, capabile s se fixeze pe
substanele strine i s le distrug (eficiente n lupta mpotriva
ciupercilor, infeciilor virale intracelulare, celulelor canceroase
i grefelor de esut strin).Din categoria vaccinurilor cu germeni vii
atenuai fac parte vaccinurile BCG, poliomielitic, amaril, variolic,
gripal, rujeolic, rubeolic, orlian, adenovirotic. Ele sunt capabile
s determine o imunitate optim ca intensitate i durat, cu att mai
mult cu ct revaccinrile ulterioare mresc i mai mult efectul lor
protector i au avantajul, cteva dintre ele, c se pot administra i
pe cale oral sau nazal.Din categoria vaccinurilor cu germeni omori
prin ageni fizici (cldur, radiaii, etc.) sau ageni chimici (formol,
mertiolat de Sodiu, etc.) fac parte vaccinurile: poliomielitic,
pertussis, rabic, gripal, holeric, stafilococic, pestos, tularemic,
orlian, encefalitic, adenovirotic, exantematic, gonococic etc.La
prepararea lor sunt utilizate extractele sau lizatele microbiene
concentrate i purificate (asigur creterea eficienei imunologice i
reducerea numrului de inoculri), ns de viitor sunt vaccinurile
preparate din componente neinfecioase, lipsite de acid nucleic
viral. Din categoria anatoxinelor fac parte anatoxina difteric,
anatoxina tetanic. Anatoxinele sunt preparate din toxine
microbiene, detoxifiate prin formol i cldur, destinate a preveni
bolile infecioase la care elementul toxic este esenial. n prezent
se folosesc anatoxine purificate, concentrate i absorbite pe un
suport mineral asigurat de hidroxid sau fosfat de aluminiu. O alt
clasificare a vaccinurilor se poate realize dup numrul de antigene
pe care le conin, astfel putem vorbi despre: vaccinuri monovalente
care conin o singur specie microbian, cu una sau mai multe tulpini
ale aceleiai specii; vaccinuri mixte, asociate care conin un
amestec de antigene, pot fi bivalente, trivalente, tetravalente,
pentavalente etc., sau un amestec de anatoxine cu un vaccin
corpuscular inactivat (trivaccinul diftero-tetano-pertussis).
Aceste vaccinuri au avantajul c permit efectuarea simultan a mai
multor imunizri. Se mai poate realiza o clasificare: vaccinuri de
uz uman i vaccinuri de uz veterinar.n ara noastr vaccinrile se
mpart n trei categorii: vaccinri cu obligativitate general, care
fac parte din Programul Naional de Imunizri, sunt obligatorii
pentru toat populaia i se administreaz gratuit. Vaccinarea BCG
Vaccinarea DiTePer(mpotriva difteriei, tetanosului itusei
convulsive) Vaccinarea DT(mpotriva difteriei i tetanosului)
Vaccinarea antipolio Vaccinarea antihepatit B Vaccinarea ROR
(mpotriva rujeolei, oreionului i rubeolei) vaccinri cu
obligativitate selectiv sunt obligatorii doar pentru grupele de
populaie expuse la factori de risc suplimentari, i se administreaz
conform reglementrilor Direciilor de Sntate Public Judeene.
Vaccinrile efectuate n situaii epidemiologice speciale se refer la
situaiile cnd exist risc de izbucniri epidemic (inundaii, focare
etc.): vaccinare anti-tifoidic, anti-dizenteric, anti-hepatit A.
Vaccinrile de necesitate sunt vaccinrile care se efectueaz
preventiv, post expunere, ca n cazul plgilor tetanigene sau
provenite prin mucturile animalelor i se administreaz vaccinarea
antirabic i antitetanic pentru prevenirea rabiei i tetanosului, sau
vaccinarea antirujeolic a contacilor de rujeol, n primele 5 zile de
la contact. Vaccinrile de interes regional sunt vaccinrile care se
efectueaz n centre speciale celor ce cltoresc n zone endemice
pentru anumite boli: vaccinarea anti-amarilic (mpotriva febrei
galbene), anti-pestoas (mpotriva ciumei), antiholeric. Vaccinrile
de interes profesional se efectueaz la categoriile profesionale
expuse riscului de a contacta diverse boli (vaccinare
anti-hepatitic B la personalul medical; vaccinare
anti-leptospirotic, anti-carbunoas, antirabic la personalul din
zootehnie etc.). Unele din aceste vaccinri se efectueaz n centre
speciale. Vaccinrile efectuate la grupele de risc vizeaz selectiv
grupele de populaie cu risc crescut pentru forme grave de boal i
deces (vaccinarea antigripal obligatorie n ara la bolnavi cronici
sau vrste extreme: copii i btrni). Vaccinrile efectuate n funcie de
sex se refer la vaccinarea obligatorie a gravidelor n luna a
VIII-a, cu o doz de rapel anti-diftero-tetanic (n scopul imunizrii
pasive a ftului) i vaccinarea anti-rubeolic selectiv a fetelor (n
clasa a VII-a), n scopul reducerii incidenei rubeolei congenitale.
vaccinri opionale sunt vaccinri pentru profilaxia bolilor pentru
care exist vaccin specific, dar care nu este inclus n programele
obligatorii de imunizare. Pot fi administrate la cererea persoanei
interesate dar aceasta va suporta costul lor. Vaccinare mpotriva
Haemophilus influenzae tip b(Hib) Vaccinareantivariceloas Vaccinare
antihepatitic A Vaccinare antigripal Vaccinareantipneumococic
VaccinareaantimeningococicVaccinurile pot fi administrate diferit n
funcie de particularitile fiecruia: percutanat, subcutanat,
intradermic, intramuscular, oral, nazal (prin aerosoli sau
picturi), n dozele i ritmul propriu de administrare dup natura
vaccinului, vrsta i starea de sntate a vaccinailor etc. Se vor
pstra la ntuneric, ntre +4 i +8C.Caracteristici generale ale
vaccinurilor administrate n Romnia pentru prevenia principalelor
boli prevenibile prin vaccinare analizate n lucrarea de fa:Vaccinul
antidifteric conine anatoxin derivat din toxina difteric, care are
capacitatea de a inhiba sinteza proteinelor, provocnd astfel
manifestrile clinice ale difteriei, n prezent ncorporat n vaccinuri
bivalente, mpreun cu anatoxina tetanic sau n vaccinuri
plurivalente. Anatoxina antidifteric nu este teratogen, se poate
administra n siguran la gravide (prevenirea difteriei la nou-nscut
i sugarul mic nevaccinat) i ncepnd de la vrsta de 2 luni, ncorporat
n vaccinurile plurivalente folosite n schemele naionale de
imunizare profilactic.Vaccinul antitetanic conine anatoxin derivat
din neurotoxina produs de Clostridium tetani, responsabil de
manifestrile clinice din tetanos. Se prezint i sub form de vaccin
monovalent mpotriva tetanosului (rapel postexpunere) i ncorporat n
vaccinuri plurivalente cu pn la ase valene diferite, n schemele
naionale de imunizare profilactic. Anatoxina antitetanic nu este
teratogen i se poate administra n siguran la gravide (prevenirea
tetanosului neonatal) iar la copii dup vrsta de 2
luni.VaccinareaDiTePer (diftero-tetano-pertusis) folosit n ara
noastr este obligatorie i se administreaz dup urmtoarea schem
primele 3 doze la vrsta de 2, 4, 6 luni, urmate de rapelul 1 la
vrsta de 12 luni i rapelul 2 ntre 30-36 de luni. Vaccinul utilizat
n cadrul programului naional de imunizri este un trivaccin ce
conine anatoxin difteric purificat, anatoxin tetanic purificat i
Bordetella pertusis inactivat (vaccin pertusis celular).
Seroconversia este maxim dup minim 3 doze vaccinale, iar riscul de
mbolnvire scade cu 96-97% ntre 1 i 4 ani. VaccinareaDT
(diftero-tetanic) se realizeaz cu vaccin bivalent ce contine
anatoxin difteric purificat i anatoxin tetanic purificat i se
administreaz fie ca doz de rapel la copilul mare (o doz n clasa I i
o doz n clasa a VIII-a), dup primovaccinarea DiTePer din primii ani
de via, fie ca primovaccinare la copiii mari i adulii nevaccinai
sau cu antecedente de vaccinare nesigure. Vaccinurile dT conin o
cantitate de anatoxin difteric mai mic dect vaccinul DT i este
folosit pentru rapelurile la adulii corect vaccinai anterior,
cantitatea de anatoxin difteric fiind suficient pentru a menine
imnitatea dobndit prin vaccinrile anterioare. Adulii cu antecedente
vaccinale corecte vor primi doze de rapel la interval de 10 ani cu
vaccin dT, gravidele primesc, de asemenea, o doz de vaccin dT n
luna a 8-a de sarcin, la sarcinile ulterioare vor fi vaccinate
doara daca au trecut 10 ani de la prima
sarcin.Vaccinareaantipoliomielitic se poate realize cu dou feluri
de vaccin: vaccinul oral (Sabin) i vaccinul injectabil (Salk).
Vaccinul oral (VPO) conine virusurile poliomielitice viu atenuate
(tipurile I, II i III), e folosit din ce n ce mai rar deoarece
chiar vaccinul poate fi cel care poate declana o poliomielit n
unele cazuri (poliomielita postvaccinal). Vaccinul injectabil (VPI)
conine virui mori n suspensie injectabil care nu pot provoca o
poliomielit dar care are n schimb dezavantajul c lipsete n schimb
imunitatea la nivelul intestinului (anticorpi IgA secretori) care
se formeaz doar n cazul vaccinului oral, deci titrul anticorpilor
va fi mult mai mic. Primovaccinarea reprezint administrarea a 3
doze la vrsta de 2, 4, 6 luni, este completat de rapelul 1 la vrsta
de 12 luni i rapelul 2 la vrsta de 9 ani (clasa a
3-a).VaccinareaROR (rujeol-oreion-rubeol) folosete trivaccinuri cu
virusuri vii attenuate. n ara noastr a nlocuit vaccinarea
antirujeolic simpl din anul 2004. Se administraz prima doz la vrsta
de 12-15 luni, urmat de un rapel la vrsta de 6-7 ani (n clasa I). O
singur doz de vaccin este foarte eficient mpotriva rujeolei,
oreionului i rubeolei, folosirea sa ducnd la scderea semnificativ a
incidenei celor 3 boli. Revaccinarea previne apariia rujeolei,
chiar i la cei la care nu s-a realizat seroconversia la prima
vaccinare.La persoanele sntoase, reaciile adverse sunt n general
uoare, pot aprea foarte rar trombocitopenie, urticarie sau
anafilaxie, iar la copiii cu sindroame de imunodeficien exist un
risc de deces cauzat de infecia viral cu virusul din
vaccin.Vaccinarea antihepatit B este cuprins n grupul de vaccinuri
obligatorii n Romnia deoarece CDC Atlanta consider c infecia cu
virus hepatitic B este practic endemic, fiind prezent la toate
grupele de vrst. Numeroase studii au demonstrat c vaccinul anti-HB,
administrat copiilor cu mame AgHBs pozitive, are o eficacitate de
62-92% n funcie de doz, interval de administrare, tip de vaccin i
starea antigenului matern.Eficacitatea imunizrii folosind vaccinul
combinat cu imunoglobulin anti-HB (IGHB) este mai ridicat dect la
vaccinul simplu. Eficacitatea vaccinului se pstreaz pe o perioad ce
variaz ntre 3 i 11-12 ani, n ciuda scderii nivelului anticorpilor.
n Romnia, vaccinul anti-HB se administreaz la 2 ore de la natere,
la 2 luni i la 6 luni, urmat de un rapel la vrsta de 9 ani (n clasa
a III-a).
1.5. Preventia si combaterea bolilor
transmisibile1.5.1.Preventia in bolile transmisibile
Epidemiologia este o tiin aprut primordial cu referire ctre
bolile infecioase, este caracterizat pornind de la studiul cu
prioritate al epidemiilor, ca o disciplin ce studiaz manifestrile
de mas ale acestor boli (Ivan, pag 33).Epidemiologia deine o
metodologie care prin complexitatea ei asociaz studiile de
observare direct n grupurile populaionale, fiind o tiin care
abordeaz problemele de sntate la nivelul colectivitii, populaional,
cu o serie de deducii complexe, raionamente, concluzii,
generalizri, prognoze. (Ivan p 33)Studiul evoluiei multianuale a
morbiditii bolilor n populaiiile expuse poate conduce spre
supoziii, concluzii cu privire la etiologia lor evoluia mjloacelor
de prevenie, identificarea fenomenelor de mas, a cauzelor ce au dus
la apariia i evoluia n extensie a acestor fenomene. De asemenea,
prin studiul epidemiilor se pot identifica modalitile/mprejurrile
care au aprut fenomenele morbide n populaia respectiv, factorii
care au determinat apariia lor. Rezultatele observrii i a
corelaiilor realizate sunt folosite pentru a institui cele mai
potrivite mijloace de prevenie i de combatere. Epidemiologia este
un instrument de orientare a politicii medico-sanitare a unei
naiuni (Ivan p34/ M. Terris, 198-112)Epidemiologia are ca obiect de
studiu grupuri populaionale, utiliznd metode caracteristice de
raionament, aplicate la fenomenele morbide din acea populaie,
raporturile dintre boala studiat i nu fenomene de sntate
identificat, relaia dintre diveri factori externi sau care in de
populaia nsi i fenomenele patologice nregistrate n populaia
respectiv, frecvena acestora, evoluia bolilor, rspndirea n
populaie. n baza acestor observaii i concluzii sunt stabilite
mijloace i metode de reactualizare a aciunii factorilor de
agresiune identificai n grupurile populaionale studiate, metode de
identificare a proceselor epidemiologice aprute i de lichidare a
lor, deasemeni identificarea unei prevenii eficiente prin
elaborarea de programe de sntate cu rol n protecia populaional.
Epidemiologia folosete metode operaionale complexe
multidisciplinare, abordnd procese morbide diverse n scopul
identificrii mijloacelor de prevenie i combatere. (Ivan p.38)
Prevenia n cazul bolilor transmisibile constituie totalitatea
msurilor aplicate n absena bolilor respective, pentru a menine
aceast stare timp ct mai ndelungat. Ea asociaz totalitatea msurilor
economice, sociale, medicale, politice etc. incluse n Programele de
Sntate care au drept scop reducerea riscurilor de apariie i
extindere a bolilor n populaie.n cadrul preveniei se includ
metodele i mijloacele utilizate pentru a identifica riscurile
pentru sntate, de a gsi mijloacele eficiente de neutralizare i de a
depista populaia int expus riscului.Rolul lor primordial este de a
aplica o strategie epidemiologic optim de prevenire i inere sub
control a bolilor transmisibile cu influen pozitiv asupra
factorilor determinani i favorizani ai PE, astfel nct s poat fi
instituite trei categorii de msuri:1. mbuntirea rezistenei
populaiei expuse factorilor de risc externi i interni2. Creterea
calitii mediului nconjurtor i reducerea la extrem a influenei
factorilor de risc din mediu prin control asupra acetora (aer, ap,
aliment, vectori)3. mbuntirea modului de funcionare a sistemului de
sntate prin elaborarea i funcionarea n condiii optime a 2 elemente:
Sistemul n sine prin cele 3 nivele structurale Programele de sntate
a populaiei adecvate att bolilor transmisibile ct i a celor
netransmisibile.Pentru o mai bun ntelegere prevenia cumuleaz toate
activitile i aciunile realizate n absena bolii, avnd ca scop
meniunea unei asemenea situaii un timp ct mai ndelungat,
constituindu-se ntr-un ansamblu de msuri medicale, sociale,
economice, politice, tehnice, transpuse n programe speciale cu
scopul de a reduce riscul de apariie i extindere a unei boli n
populaia supus aciunilor preventive. (Ivan p.104)Prevenia are ca
aciuni primordiale:1. Cunoaterea pentru sntate a populaiilor
studiate2. Neutralizarea aciunii acestor riscuri3. Identificarea
populaiilor expuse la aciunea factorilor de risc4. Evitarea
apariiei i a constituirii proceselor epidemiologice
n funcie de diveri factori i criterii, prevenia are o serie de
trepte i anume:1. Dup obiectivele supuse rezolvrii poate fi:I.
Prevenia primar care are la baz Programele de sntate, supravegherea
epidemiologic n populaie, evaluarea n populaie a eficienei msurilor
medicale i social-economice instituite, msurarea gradului de
protecie a snii realizat n populaia studiat. II. Prevenia secundar
are la baz studii tip screening, avnd ca scop identificarea
cazurilor sau grupurilor populaionale expuse agresiunii factorilor
externi sau interni cu efecte asupra strii lor de sntate evideniate
prin apariia unor dezechilibre reversibile n segmentul respectiv
(stadiu de preboal) stadiu n care nu apar manifestri clinice, dar
necesit investigaii clinice i paracliniceIII. Prevenia teriar
presupune apariia bolii respective n segmentul populaional
respectiv ce implic intervenia spitalului pentru terapii
reparatorii sau recuperatorii.
2. Dup obiectivele i direciile de aciune prevenia se adreseaz
celor 2 categorii de boli transmisibile i netransmisibile cu
particularitile i modurile de aciune specifice. 3. n funcie de
programul prevenional necesar, prevenia parcurge 3 etape a)
Prevenia general ce se adreseaz grupurilor populaionale extinse
cu....crescut pentru o anumit boal cu caracteristicel specifice
msurilor i mijloacelor necesare supravegherii i inerii sub control
a acelei boli, identificarea i supravegherea factroilor de risc
specifici, programe de sntate specifice. b) Prevenia special se
adreseaz grupurilor populaionale sau cazurilor expuse direct
factorilor determinani ai PE i care sub supraveghere medical pot
suporta o intervenie direct sub forma antibioprofilaxiei,
chimioprofilaxiei, administrarea de Ig standard sau alte preparate
biologice cu efect asemntor. c) Prevenia specific se adreseaz
grupurilor populaionale expuse, eligibile, care pot suporta sub
control medical, n funcie de situaia epidemiologic existent,
intervenii preventive specifice de tipul vaccinuri, seruri, Ig
specifice.4. n relaia cu forele care genereaz prevenia, avnd n
vedere aspectul multidisciplinar, prevenia poate fi :a)
medico-sanitarb) socioeconomicc) populaional
Intervenia epidemiologiei n procesul de promovare a sntii
Comunitate i serviciile sale pentru sntate
Mijloace i metode de intervenie Supravegherea epidemiologic a
strii de sntate
Interpretarea i difuzarea rezultatelor Metode i mijloace de
prelucrare a informaiilor
Cooperri multidisciplinare medicale i nemedicale
1.5.2.Combaterea in bolile transmisibile
n acest context, instrumentul de baz al preveniei n realizarea
programelor de sntate populaionale, l constituie supravegherea
epidemiologic. Acest proces face referire la sntatea public i este
total diferit de supravegherea medical, fenomen adresat
individului.Supravegherea epidemiologic se adreseaz sntii publice i
reprezint un sistem, proces continuu, sistematic de colectare,
prelucrare, analiz, interpretare a datelor referitoare la sntatea
populaiei studiate, feedback-ul concluziilor obinute i iniierea i
instituirea, aplicarea msurilor de intervenie ce se impun pt
meninerea strii de sntate i ndeprtarea efectelor procesului
epidemiologic constituit. Finalitatea supravegherii este deci
aplicarea rezultatelor obinute n procesul de prevenire i control al
bolilor supuse supravegherii.Supravegherea ca metodologie este un
studiu observaional, definit ca o aciune dinamic, actual la
momentul desfurrii, avnd scop bine definit, cu rezultate concrete
reflectate n intervenia de sntate public practicat cu eficien
superioar n starea de sntate a grupului populaional expus,
considerat populaie int, comparativ cu starea de sntate anterioar.
Supravegherea epidemiologic realizeaz controlul eficient i imediat
asupra unei boli transmisibile, reflectat n rezultatele optime de
prevenie obinute. Poate fi att o activitate cotidian, ct i una de
intervenie de urgen, cnd apar noi situaii de sntate public.
Activitatea de baz a supravegherii epidemiologice o reprezint
constituirea bazelor de date cu informaii standardizate, care
prelucrate, interpretate s conduc la concluzii clare privind starea
de sntate ntr-o populaie dat, concluzii ce urmeaz a fi diseminate,
difuzate ctre cei ce au contribuit la constituirea bazelor de date
precum i ctre cei care au puterea legislativ i cunotinele necesare
pentru a constitui sistemele ce stau la baza programelor de sntate
cu rol n prevenia i controlul bolilor studiate. Prin supravegherea
epidemiologic se asigur cunoaterea problemelorr de sntate public
prin studiul diverselor elemente specifice astfel: cunoaterea
evoluiei istorice, multianuale a diverselor boli prin studiul
curbelor de morbiditate specifice; analiza evoluiei diverselor boli
n funcie de o serie de parametri precum: timpul, locul, populaia
respectiv; cercetarea evoluiei PE specific n populaia supravegheat,
cu evidenierea diverselor modificri ce apar evolutiv; surprinderea
modificrilor ce apar n starea de sntate a populaiei int;
identificarea modificrilor caracteristice agenilor patogeni
implicai n etiologia strii morbide studiate; practicarea de
intervenii noi n asistena de sntate i relaia epidemiologic cu
evoluia unor boli i starea de sntate a populaiei studiate i
practicarea unei intervenii de sntatte public, ce au la baz
prioriti bugetare, instituirea de noi strategii; verificarea unor
ipoteze; arhivarea datelor privind evoluia unei boli la nivel
populaional;Combaterea in bolile infectioase are la baza realizarea
anchetei epidemiologice care va permite depistarea, izolarea, si
raportarea nominala a cazurilor.Ancheta epidemiologica are ca scop
luarea masurilor dew urgenta pentru limitarea extinderii
bolilor.Depistarea, diagnosticarea cazurilor se face conform
metodologiilor pentru fiecare boala.Declararea cazurilor se
realizeaza conform Ord MS nr. 1466/2008, respectandu-se circuitul
informational specific.Intreprinderea de masuri pentru protectia
mediului prin decontaminare, dezinfectie cu mijloace specifice
conform legislatiei in vigoare.Masuri fata de contacti:-
identificare contacti de familie si de colectivitate, - masuri de
profilaxie: monitorizare clinica, antibioprofilaxie, vaccinari in
focar.
61