7/21/2019 Electrotehnica- Teste Multijonctiune http://slidepdf.com/reader/full/electrotehnica-teste-multijonctiune 1/20 127 Capitolul 7 Dispozitive semiconductoare multijonc ţiune 1. 1p Simbolul unui tiristor este prezentat în figura notat ă: a) C G A b) T 2 G T 1 c) C A d) T 2 T 1 2. 1p Simbolul unui triac este prezentat în figura notat ă: a) C G A b) T 2 G T 1 c) C A d) T 2 T 1 3. 1p Simbolul unei diode Shockley este prezentat în figura notată: a) C G A b) T 2 G T 1 c) C A d) T 2 T 1
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
a) două stări, ambele instabile;b) două stări, una stabilă, una instabilă;
c) trei stări, toate trei stabile;d) două stări, ambele stabile.
9.2p
În funcţionare normală, tiristorul prezintă două stări:
a) stare de conducţie, stare în care tiristorul se comportă ca unscurtcircuit, şi starea de blocare stare în care tiristorul se comportă ca un circuit întrerupt;
b) stare de conducţie, stare în care tiristorul se comportă ca unscurtcircuit, şi starea instabilă stare în care tiristorul se comportă ca o rezistenţă negativă;
c) starea de blocare stare în care tiristorul se comportă ca un circuit întrerupt, şi starea instabilă stare în care tiristorul se comportă ca orezistenţă negativă;
d) stare de conducţie, stare în care tiristorul se comportă ca unamplificator, şi starea de blocare stare în care tiristorul secomportă ca un circuit întrerupt;
10.2p
Procesul de amorsare al tiristorului reprezintă:
a) tranziţia de la starea de blocare la starea în care tiristorul secomportă ca o rezistenţă negativă;
b) tranziţia de la starea de conducţie la starea în care tiristorul secomportă ca o rezistenţă negativă;
c) tranziţia de la starea de conducţie la starea de blocare;d) tranziţia de la starea de blocare la starea de conducţie.
11 Procesul de amorsare al tiristorului reprezintă tranziţia de la starea de
2p blocare la starea de conducţie. Pentru a se realiza această tranzitie estenecesar:a) să fie îndeplinite una dintre următoarele condiţii: polarizare directă
a tiristorului sau comandă pe poartă;b) să fie îndeplinite simultan două condiţii: polarizare directă a
tiristorului şi comandă pe poartă;c) şi suficient ca tiristorul să fie polarizat direct;d) şi suficient să existe comandă pe poartă.
12.2p
Tiristorul poate fi conceput având în structura sa două tranzistoareconectate ca în figura:a)
A
G
C
T1
T2
b)
C
G
A
T1
T2
c)
C
G
A
T1
T2
d)
C
G
A
T1
T
13.2p
Tiristorul poate fi conceput având în structura sa două tranzistoareconectate ca în figura 7.1. Amorsarea tiristorului poate fi explicată prinfaptul că modul de conectare al celor două tranzistoare permitedeclanşarea unui proces regenerativ în structură prezentat în figura:
Tiristorul poate fi conceput având în structura sa două tranzistoareconectate ca în figura 7.1. Amorsarea tiristorului poate fi explicată prinfaptul că modul de conectare al celor două tranzistoare permitedeclanşarea unui proces regenerativ în structură prezentat în figura7.2.Mecanismul este :
( )
⇐⇐⇐⇐⇐⇐⇐
⇓⇑
↑⇒↑⇒↑=⇒↑⇒↑12211 T T T T T BC BC BG iiiiii
a) pornit prin injectarea unui curent pe grilă şi ia sfârşit prin blocareacelor două tranzistoare;
b) pornit prin injectarea unui curent pe grilă şi ia sfârşit prin blocareatranzistorului T1 şi saturarea tranzistorului T2;
c) pornit prin injectarea unui curent pe grilă şi ia sfârşit prin saturareacelor două tranzistoare;
d) pornit prin injectarea unui curent pe grilă şi ia sfârşit prin blocareatranzistorului T1 şi saturarea tranzistorului T2.
15.3p
În practică există posibilitatea apariţiei aşa numitelor amorsări parazite,amorsări ce trebuie evitate. Există în principal doi factori care pot danaştere acestor amorsări:
a) dispersia parametrilor sau efectuldt
di A ;
b) dispersia parametrilor sau efectuldt
dv A ;
c) temperatura sau efectuldt
di A ;
d) temperatura sau efectuldt
dv A ;
16.2p
Procesul de dezamorsare al tiristorului reprezintă:
a) tranziţia de la starea de conducţie la starea în care tiristorul secomportă ca o rezistenţă negativă;b) tranziţia de la starea de conducţie la starea în care tiristorul se
comportă ca o rezistenţă negativă;c) tranziţia de la starea de conducţie la starea de blocare;d) tranziţia de la starea de blocare la starea de conducţie.
17.2p
Procesul de dezamorsare al tiristorului reprezintă tranziţia de la starea deconducţie la starea de blocare. Pentru a se realiza această tranzitie estenecesar:
a) H G ii <
b) H G ii >
c) H A ii < d) H A ii >
unde:iH poartă numele de curent de menţinereiA curent anodiciG curent de grilă
18.2p
Blocarea tiristorului clasic se realizează practic prin două metode. Unadintre ele este:
a) polarizarea inversă a tiristorului;b) injectarea unui curent pe poartă;c) polarizarea inversă a joncţiunii poartă catod;
d) comandă pe poartă şi polarizare inversă a tiristorului.
19.2p
Blocarea tiristorului clasic se realizează practic prin două metode. Unadintre ele este:
a) proiectarea unui circuit special de stingere;b) injectarea unui curent pe poartă;c) polarizarea inversă a joncţiunii poartă catod;d) comandă pe poartă şi polarizare inversă a tiristorului.
20.3p
În cazul unui tiristor clasic:
a) grila comandă atât amorsarea cât şi dezamorsarea;
b) după amorsare grila î şi pierde rolul;c) uneori grila comandă amorsarea alteori dezamorsarea;d) rolul grilei este dictat de circuitul exterior.
a) regiune de străpungere; regiune nefolosită în funcţionare normală
întrucât tiristorul se distruge dacă punctul de funcţionare ajunge înaceastă regiune.
b) regiune de blocare la polarizare inversă; împreună cu regiunea deblocare la polarizare directă constituie una dintre cele două stăristabile ale tiristorului
c) regiune de blocare la polarizare directă; ; împreună cu regiunea deblocare la polarizare invesă constituie una dintre cele două stăristabile ale tiristorului
d) regiune de rezistenţă negativă; stare instabilă; neutilizată în modnormal.
25.1p
Caracteristica statică a unui tiristor este prezentată în figura 7.2. Cu 2 estenotată:
a) regiune de blocare la polarizare inversă; împreună cu regiunea deblocare la polarizare directă constituie una dintre cele două stăristabile ale tiristorului
b) regiune de blocare la polarizare directă; ; împreună cu regiunea deblocare la polarizare invesă constituie una dintre cele două stăristabile ale tiristorului
c) regiune de rezistenţă negativă; stare instabilă; neutilizată în modnormal.
d) regiune de conducţie; constituie una dintre cele două stări stabileale tiristorului
26.1p
Caracteristica statică a unui tiristor este prezentată în figura 7.2. Cu 3 estenotată:
a) regiune de blocare la polarizare inversă; împreună cu regiunea deblocare la polarizare directă constituie una dintre cele două stări
stabile ale tiristoruluib) regiune de blocare la polarizare directă; ; împreună cu regiunea deblocare la polarizare invesă constituie una dintre cele două stăristabile ale tiristorului
c) regiune de rezistenţă negativă; stare instabilă; neutilizată în modnormal.
d) regiune de conducţie; constituie una dintre cele două stări stabileale tiristorului
27.1p
Caracteristica statică a unui tiristor este prezentată în figura 7.2. Cu 4 estenotată:
a) regiune de blocare la polarizare inversă; împreună cu regiunea deblocare la polarizare directă constituie una dintre cele două stări
stabile ale tiristoruluib) regiune de blocare la polarizare directă; ; împreună cu regiunea de
blocare la polarizare invesă constituie una dintre cele două stăristabile ale tiristorului
c) regiune de rezistenţă negativă; stare instabilă; neutilizată în modnormal.
d) regiune de conducţie; constituie una dintre cele două stări stabileale tiristorului
28.1p
Caracteristica statică a unui tiristor este prezentată în figura 7.2. Cu 5 estenotată:
a) regiune de blocare la polarizare inversă; împreună cu regiunea deblocare la polarizare directă constituie una dintre cele două stări
stabile ale tiristoruluib) regiune de blocare la polarizare directă; ; împreună cu regiunea de
blocare la polarizare invesă constituie una dintre cele două stăristabile ale tiristorului
c) regiune de rezistenţă negativă; stare instabilă; neutilizată în modnormal.
d) regiune de conducţie; constituie una dintre cele două stări stabileale tiristorului
29.1p
Caracteristica statică a unui tiristor este prezentată în figura 7.3. Cu 1 estenotată:
Figura 7.6 prezintă un redresor monoalternanţă comandat. Figura 7.7prezintă modul de variaţie în timp a tensiunii de alimentare Vs şi acurentului de comandă aplicat pe grila tiristorului iG. În aceste condiţii,căderea de tensiune (vA) pe tiristor este prezentată în figura notată:
RL
Tr
vA
Vp
iL
Vs iG
vL
T
vs
iG
t
t
Figura 7.6 Figura 7.7
a)
vs
iG
vA t
t
t
b)
vs
iG
vA t
t
t
c)
vs
iG
vA t
t
t
d)
vs
iG
vA t
t
t
49. Figura 7.6 prezintă un redresor monoalternanţă comandat. Figura 7.7
4p prezintă modul de variaţie în timp a tensiunii de alimentare Vs şi acurentului de comandă aplicat pe grila tiristorului iG. În aceste condiţii,căderea de tensiune (vL) pe rezistorul de sarcină tiristor este prezentată înfigura notată:
RL
Tr
vA
Vp
iL
Vs iG
vL
T
vs
iG
t
t
Figura 7.6 Figura 7.7
a)vs
iG
vL t
t
t
b)vs
iG
vL t
t
t
c)
vs
iG
vL t
t
t
d)
vs
iG
vL t
t
t
502p
Figura 7.6 prezintă un redresor monoalternanţă comandat. În condiţiile încare tiristorul este în conducţie această schemă se modelează ca în figuranotată:
Figura 7.6 prezintă un redresor monoalternanţă comandat. În condiţiile încare tiristorul este blocat această schemă se modelează ca în figura notată:a)
RL
Tr
vA
Vp
iL
Vs vL
T
c)
RL
Tr
vA
Vp
iL
Vs vL
T
c)
RL
Tr
vA
Vp
iL
VsvL
T
d)
RL
Tr
vA
Vp
iL
VsvL
T
524p
Figura 7.6 prezintă un redresor monoalternanţă comandat. Formele undă care caracterizează funcţionarea sunt prezentate în figura 7.8. În condiţiile în care tensiunea din secundarul transformatorului are expresia
( ) t V t v sS ω sin= cădere de tensiune de pe sarcină (vL) are expresia:
Figura 7.9 prezintă o aplicaţie tipică pentru funcţionarea unui triac.Funcţionarea acestui circuit este descrisă de formele de unda reprezentate în figura notată: