Slaid 2
I.Date generale
II.Sectoare ale economiei
2.1 Agricultura
2.2 Turismul
2.3 Industria
III.Economia Bulgariei incepind cu 2006
IV. Bulgaria, campioana finanelor publice. Plusuri i minusuri
ale consiliului monetar
V.Relatiile economice cu alte tari dupa integrarea in Uniunea
EuropeanaVI. Fonduri Postaderare
VII. Salariul mediu din Bulgaria
6.1 Veniturile bugetareVIII. Impozite si TaxeIX. Nivelul de
trai
X. Piata muncii 10.1 Somaj10.2 SalariiXI. Sectorul bancarXII.
Criza mondiala I. Date generaleBulgariaeste o ar din Europa de
Sud-Est. Se nvecineaz cuRomniala nord,SerbiaiMacedoniala
vest,GreciaiTurciala sud, iar la est are ieire laMarea Neagr. Cu un
teritoriu de 110.994km, Bulgaria este a 14-a ar ca mrime din
Europa. Poziia sa a fcut din ea o rscruce istoric a diverselor
civilizaii, devenind locul unde s-au gsit cele mai vechi artefacte
i dovezi ale prelucrrii metalelor din lume.[1]
HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgaria" \l
"cite_note-2" [2]
HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgaria" \l
"cite_note-3" [3]
HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgaria" \l
"cite_note-Markings-4" [4]Culturilepreistoriceau nceput s se
dezvolte n Bulgaria de astzi nneolitic. Istoria sa antic a fost
marcat de prezenatracilor, i ulterior de agreciloriromanilor.
Apariia poporului i statului bulgar unificat dateaz de laPrimul
Imperiu Bulgar, care a dominat mare parte dinBalcanii a funcionat
ca centru cultural al popoarelor slave nEvul Mediu. Dup cderea
celui deal Doilea Imperiu Bulgarn 1396, teritoriul su a czut sub
dominaieotomantimp de aproape 500 de ani.Rzboiul Ruso-Turcdin
18771878 a avut ca rezultat apariia celui de al treilea stat
bulgresc, devenit independent n 1908. Anii ce au urmat au fost
marcai de conflicte cu vecinii, n contextul crora Bulgaria s-a
aliat cu Germania n ambele rzboaie mondiale. n 1946, a devenitstat
comunistcu partid unicpn n 1989, cndPartidul Comunist Bulgara
permis alegeri libere. Dup 1990, Bulgaria a devenit odemocraiei o
economie de pia.
II.Sectoare ale economiei
Populaia de 7,36 de milioane este predominant urban, fiind
concentrat n reedinele celor28 de regiuni. Majoritatea activitilor
comerciale se concentreaz n capitalaSofia. Cele mai bine dezvoltate
sectoare ale economiei sunt industria grea, ingineria energetic,
agricultura i turismul, toate bazndu-se pe resurse disponibile
local.
Structura politic actual dateaz de la adoptarea unei constituii
democratice n 1991. Devenitar liber,[5]Bulgaria este o republic
parlamentarunitar, cu un grad nalt de centralizare politic,
administrativ i economic. Este membr aUniunii Europene, aNATOi
aConsiliului Europei, membru fondator alOSCE, i a fcut parte de
trei ori dinConsiliul de Securitate al Naiunilor Unite.2.1
Agricultura
Agricultura bulgara ramane un exemplu perfect si instructiv al
validitatii conceptului de 'agricultura de subzistenta'. Conceptul
nu are neaparat conotatii negative. O asemenea agricultura poate fi
perfect functionala intr-o 'economie de tranzitie'. Eroarea, in
cazul Bulgariei consta in a judeca agricultura postcomunista din
perspectiva unei comparatii cu agricultura intensiva, mecanizata si
industrializata a occidentului. Agricultura bulgara functioneaza
dupa alte criterii decat cea Occidentala. Aici trebuie, in primul
rand, avut in vedere costul extrem de redus al fortei de munca; in
agricultura bulgara de subzistenta, varsta medie a agricultorilor
este de 62 de ani. Unii economisti contestatari au subliniat faptul
ca, dat fiind ca sansele acestor persoane de a gasi un loc de munca
in afara agriculturii de subzistenta ar fi egale cu zero,
chestiunea eficacitatii economice a acestui tip de agricultura este
nerelevanta si ca deci orice profit este un beneficiu net.Odata cu
integrarea in UE fermierii din Bulgaria, care sunt supusi unor
puternice presiuni si sunt impovarati de datorii, de costurile mari
si de preturile mici la produsele lor, devin tot mai protestatari
in incercarea de a forta guvernul sa vina in ajutorul unui sector
care se afla deja "la terapie intensiva" inainte de declansarea
crizei financiare si economice. Fermierii sunt nemultumiti de
faptul ca o coruptie endemica si birocratia le blocheaza "ancora de
salvare" - subventii si asistenta pentru agricultura in valoare de
6,5 miliarde de euro alocate de Uniunea Europeana (UE) noii tari
membre pentru perioada 2007-2013. Multi dintre ei s-au indatorat
din greu pentru a-si aduce fermele la standardele UE.In prezent,
productia lor reprezinta 5-6% din PIB, cu peste un sfert mai putin
de cat era pana in anii '90. Odata exportator de produse
alimentare, aceasta tara balcanica cu o populatie de 7,6 milioane
de locuitori este acum un importator net. In conditiile in care
pretul la lapte este scazut iar importurile ieftine, criza
economica globala alimenteaza nemultumirea in cele mai sarace tari
membre din UE.In Bulgaria, un litru de lapte costa 0,30-0,40 leva
la producator, in timp ce pretul in magazine este de 1,60-2,00 leva
iar fermierii cumpara mancarea pentru animale la pretul de
0,50-0,60 leva kilogramul.Drept rezultat, numarul vacilor a scazut
la 577.000 de la 700.000, in 2004, si de la peste 1,6 milioane, in
anii 1980, in perioada comunismului. Numarul oilor s-a redus la 1,8
milioane anul trecut, de la peste 2,1 milioane, in 2004, si circa
10 milioane, in anii 1980.Alte sectoare, precum cel al legumelor si
fructelor, sufera de asemenea. Analistii spun ca partea
agriculturii la PIB se va reduce la 2-3% in anii urmatori din cauza
eficientei scazute si a lipsei investitiilor. Sprijinul scazut
acordat in anii 1990 - subventii pentru fermele mici neproductive ,
taxe vamale mari la importul de alimente si amanarea conformarii la
standardele UE - i-a prejudiciat in cele din urma pe
producatori.Transparency International, reteaua globala
anticoruptie, a descris Bulgaria in 2009 drept tara cea mai corupta
din UE. "Lucrul cel mai enervant este ca se vorbeste mult despre
plata subventiilor UE, dar nimic nu ajunge la noi", a spus Dimitrov
care, ca multi altii, a sperat sa acceseze fondurile neinghetate
pentru a rambursa creditele contractate.Coruptia nu este singurul
flagel. Birocratia excesiva si lipsa de specialisti calificati in
Ministerul Agriculturii au cauzat confuzie in platile UE si au
erodat increderea bancilor in finantarea de proiecte din
agricultura, spun oficiali din domeniu. Agentia de plati a
ministerului a recunoscut la inceputul lui martie faptul ca circa
3.000 de fermieri nu vor primi subventii pe 2008 din cauza unei
erori administrative care a descris eronat terenurile lor drept
inadecvate.
Masurile de protectie anterioare, printre care interzicerea de
proprietari straini ai terenurilor, ia lasat pe fermieri
nepregatiti pentru competitia cu piata deschisa a UE, facand din
domeniul agricol cel mai sarac sector din economia Bulgariei.
"Aceasta problema are efect de bumerang", a spus Gheorghi Angelov,
economist la Institutul pentru o Societate Deschisa din Sofia.El a
mai precizat ca Bulgaria a avut mai multi producatori de lapte
decat Germania dar produce de 25 de ori mai putin
lapte.Productivitatea mai scazuta inseamna si preturi mai mari,
care au fost un stimulent pentru importurile de alimente. Chiar si
produsele traditionale, precum tomatele si merele, sunt acum
importate din tari vecine precum Turcia, Grecia si Macedonia.
In 2009, la doi ani dupa aderare, Parchetul bulgar a anuntat
lansarea a 'mai multe sute' de anchete privind fraudele cu fonduri
europene. Anchetele au fost initiate dupa ce Curtea Europeana de
Conturi a semnalat o lunga serie de nereguli si fraude potentiale.
In general, e vorba de agricultori bulgari sau chiar de companii si
trusturi agricole suspectate ca si-ar fi umflat, in declaratii,
suprafetele agricole sau numarul animalelor pentru care au primit
subsidii UE. Ministrul Agriculturii, Valeri Tvetanov, a recunoscut
recent ca peste 300 de entitati agricole (333 este cifra oficiala)
par a fi facut declaratii exagerate pentru anul 2007, anul aderarii
Bulgariei la UE. Parchetul a mai deschis 150 de anchete
suplimentare in legatura cu neregulile flagrante si fraudele
aparente privind fondurile de preaderare la care Bulgaria continua
sa aiba dreptul pana la sfarsitul anului curent.Majoritatea
anchetelor privesc fondurile din cadrul programului SAPARD
(fondurile UE destinate agriculturii tarilor candidate). Aici au
fost declarate costuri si cheltuieli exagerate pentru achizitiile
de utilaje agricole sau pentru modernizarea parcelelor private. In
cateva zeci de anchete s-a ajuns deja pana in faza proceselor la
tribunal. In consecinta, anul trecut UE a inghetat peste 800
milioane euro din fondurile destinate Bulgariei, dintre care peste
200 milioane suprimate definitiv, toate acestea din pricina
fraudelor, in special in agricultura.2.2 Turismul
Economia Bulgariei depinde de turism, iar turismul depinde, mai
ales, de vecinii tarii. Litoralul si statiunile de schi bulgaresti
au atras in 2008 peste 5 milioane de turisti, iar veniturile
generate de turism au atins pragul-record de 2,3 miliarde de euro,
adica aproximativ jumatate din deficitul comercial al
Bulgariei.Turismul a fost una dintre marile prioritati ale tuturor
guvernelor de la Sofia in ultimii 20 de ani.In ultimul deceniu,
lanturi de macarale arunca umbre arogante pe nisipurile de pe Plaja
Insorita, una dintre cele mai cautate statiuni de pe litoralul
bulgaresc. Motivul inmultirii scheletelor metalice e simplu: in
Bulgaria anului 2008, orice parcela de pamant care da spre litoral
e un santier potential. Plaja Insorita se afla in centrul geometric
al celor 350 de km de litoral bulgaresc de la Marea Neagra, dar
pretutindeni imprejur s-a construit deja atat de mult incat cine
vrea sa inalte un nou hotel trebuie sa darame unul mai vechi. Asta,
in vreme ce se petrece ceea ce expertii avertizau de la caderea
comunismului incoace: sute de hoteluri de pe litoral au ramas goale
chiar si in mijlocul sezonului de vara.Dupa 8 ani de cifre-record
si de incasari masive generate de valurile de turisti straini
curiosi, sezonul 2009 a inceput posac, cu gauri uriase in
inchirieri si rezervari. De vina au fost, poate, incidentele de
anul trecut, cand niste turisti scandinavi au fost agresati de
talhari locali, dar anul acesta atat nordicii, cat si pensionarii
britanici care veneau de ani de zile in lunile mai si iunie,
formand grosul trupelor, au preferat sa-si petreaca vacanta in alta
parte. Absenta nemtilor ii aduce, de asemenea, pe patronii
hotelurilor la disperare. Usor de inteles de ce: de ani de zile s-a
construit atat de masiv incat hotelurile de pe litoralul bulgar
ofera acum peste un milion de paturi, intr-un moment in care cine
nu figureaza in cataloagele agentiilor de turism e pe cale de a da
faliment.Din fericire, falimentul e intarziat si carpit gratie
romanilor, care au descoperit in mod miraculos litoralul bulgaresc.
Sezonul actual pare asadar a fi provizoriu salvat. Potrivit
statisticilor oficiale, numarul vizitatorilor romani a crescut in
ultimul an cu peste 100%. In ultimele 12 luni, peste 750.000 de
turisti romani au vizitat Bulgaria. Multi dintre ei vin doar pentru
un weekend sau pentru cumparaturi in supermarketurile bulgaresti,
unde produselealimentare sunt, in general, mult mai ieftine decat
cele din Romania, dar foarte multi vin chiar pentru mare (mai ales
la Albena) si pentru a se plimba nostalgic prin palatul Reginei
Maria din Balcik.Turismul e acum dominat de mii de patroni de
pensiuni si hoteluri, sate de vacanta, restaurante, magazine si
firme de servicii.Paradoxal, in ciuda faptului ca multe hoteluri
raman goale, spatiul incepe sa fie o problema pe litoralul
bulgaresc. Concurenta dintre hoteluri a dus la reducerea abrupta a
pretului camerelor. In 2008 se puteau gasi apartamente cu 25 de
euro si se cunosc cazuri cand camerele au fost inchiriate cu 2 euro
pe zi. Daca se vine organizat, o saptamana la mare, cu transport cu
tot, costa intre 400 si 600 euro.In acelasi timp, o alta problema
consta in lipsa de calificare a personalului. De cand Bulgaria a
intrat in UE, studentii nu se mai ingramadesc sa vina la mare sa
lucreze pe nimica toata, ci se duc mai degraba in strainatate.
Turismul bulgar nu a excelat niciodata prin calitatea serviciilor.
'Bulgaria nu are nici un viitor in turismul ieftin', a declarat
Krasimir Ghergov, presedintele Asociatiei Jucatorilor de Golf. 'De
cand am intrat in UE, noi nu mai putem fi in competitie cu
destinatiile ieftine cum sunt Turcia sau Dubai, unde se construiesc
hoteluri ieftine cu mana de lucru ieftina'. Complexuri hoteliere de
lux au fost ridicate in faimoasele statiuni de schi Bansko si
Pamporovo, precum si in jurul capitalei, Sofia.Din pacate,
atractiile turistice ale Bulgariei sunt situate in special in
centrul tarii, fiind greu accesibile la intoarcerea de la mare.
Drumurile sunt si acum rele, iar hotelurile de la mare nu se
ostenesc sa faca publicitate pentru manastirile de la munte.
Principala problema a turismului bulgar de masa, fenomen aparent
infloritor, este aceea ca el aduce profituri pe termen scurt, dar
putina lume se straduieste sa investeasca pe termen lung.In
paralel, s-a dezvoltat enorm turismul de jos, botezat 'turism de
masa fara clasa'.Facand un bilant, litoralul bulgar a devenit un
fel de scena provinciala pe care evolueaza pensionari, occidentali
deprimati si fara bani, vecini snobi sau vulgari din fostele tari
surori si tineri de pretutindeni care vin sa bea pe bani putini in
climatul bland-corupt intretinut de politia de pe litoral.In final,
asa cum romanii prefera sa vina in Bulgaria mai degraba decat sa se
balaceasca la ei acasa, tot asa, bulgarii s-au saturat de
pretentiile domestice si prefera, daca pot, sa-si petreaca
vacantele in strainatate. Satui de scumpete ciment pe plaja si
aroganta chelnerilor, 1,5 milioane de bulgari s-au dus anul trecut
sa-si petreaca vacanta de vara in Turcia, Grecia si Spania.2.2
Industria
Industria Bulgariei a ajuns din cauza crizei economice la
nivelul anului 1985, potrivit unui studiu facut de Asociatia
Industriei Bulgare in colaborare cu Friedrich Ebert Foundation.In
2008, sectorul industrial al Bugariei a obtinut cele mai bune cifre
dupa 1988. In doar un an, criza economica mondiala a adus-o cu 24
de ani in urma. In ultimii 11 ani, fondurile salariilor in sectorul
industrial au crescut in termeni reali cu 14,6%, cifra considerata
de analistii locali ca fiind destul de mica. In acelasi timp, in
2008, productivitatea a fost de patru ori mai mare decat in urma cu
10 ani, in vreme ce cresterea nominala a salariilor a fost de doar
2,5 ori.Analiza contrazice astfel afirmatiile fostului guvern
condus de Serghei Stanisev, conform carora cresterea salariilor a
fost mai mare decat cea a productivitatii.III. Economia Bulgariei
incepind cu 2006Cresterea economica in Bulgaria a fost de 6,1% anul
trecut, mai slaba decat prognozele si in scadere fata de nivelul de
6,2% inregistrat in 2005, insa analistii au caracterizat cresterea
ca fiind robusta si durabila.
Industria si serviciile au stat la baza cresterii economice de
5,7% a Bulgariei in al patrulea trimestru din 2006, insa rata a
fost sub rezultatul revizuit de 6% pentru cresterea din aceeasi
perioada a anului precedent, au mai aratat statisticile.Rezultatele
s-au situat sub previziunile guvernului bulgar condus de
socialisti, de 6,5% in 2006, informeaza NewsIn, citand Reuters. Cu
toate acestea, analistii au spus ca franarea economiei nu este
ingrijoratoare, ci sanatoasa. Acestia au adaugat ca ritmul mai lent
reflecta politica fiscala severa a statului balcanic si ca este un
semnal clar ca economia Bulgariei nu se supraincalzeste.
"Economia se dezvolta intr-un ritm relativ alert", a declarat
analistul de la Institutul pentru Economia dePiata, Dimitar
Chobanov, care a adaugat ca unul dintre factorii care au contribuit
la franarea cresterii este marele excedent bugetar obtinut de
guvern.
Sofia a incheiat anul 2006 cu un excedent bugetar record de 3,7%
din Produsul Intern Brut dupa ce s-a confruntat cu un deficit de
cont curent urias, care a ajuns la 16,3% din PIB.
Analistii au mai estimat ca economia bulgara ar trebui sa
creasca similar in 2007, primul an al Bulgariei ca membru al
Uniunii Europene si ca aceasta crestere va fi alimentata de
consumul puternic si de o extindere estimata a
exporturilor.Bulgaria a incheiat luna februarie cu un deficit
bugetar redus, pentru prima data in ultimii trei ani, deoarece
aderarea la Uniunea Europeana a impulsionat cheltuielile si a
determinat o crestere a veniturilor fiscale indirecte.
Bulgaria a practicat una dintre cele mai severe politici fiscale
din Europa si s-a angajat sa incheie anul 2007 cu un excedent
bugetar de cel putin 2,3% din Produsul Intern Brut, pentru a
contracara riscurile aduse de deficitul de cont curent urias.
Deficitul bugetar a fost de aproape 20 de milioane de leva
(13,58 milioane de dolari), fata de excedentul de 147 de milioane
de leva obtinut in aceeasi perioada a anului trecut, deoarece Sofia
a platit prima transa catre bugetul UE, in valoare de 46,5 milioane
de leva.
Bulgaria a inregistrat excedente bugetare din 2002. Ultima data
cand statul a rulat un deficit bugetar mic a fost in februarie
2004. Integrarea Bulgariei in piata comuna a scazut veniturile din
taxa pe valoarea adaugata, una dintre sursele cheie de venit.
Acestea au scazut cu 250 de milioane de leva fata de aceeasi
perioada a anului trecut.
Ministrul de finante, Plamen Oresarscki a spus ca diminuarea
veniturilor si cresterea cheltuielilor pe fondul aderarii la UE au
fost calculate si devodesc faptul ca Sofia va produce un excedent
bugetar semnificativ in acest an.
Statisticile au aratat ca veniturile fiscale totale din lune
februarie au fost de 2,89 miliarde de leva, cu 6,8% in crestere
fata de aceeasi luna a lui 2006, in timp ce chltuielile au crescut
cu 7,9%, pana la 2,9 miliarde de leva.
IV. Bulgaria, campioana finanelor publice. Plusuri i minusuri
ale consiliului monetarDup prbuirea economic de la sfritul anilor
90, care a culminat cu ncetarea total a plilor interne, Bulgaria a
adoptat ca principal msur de redresare consiliul monetar. Asta
nseamn paritate fix a monedei locale fa de euro, pe care banca
central trebuie s o menin cu orice mijloace.
Atunci cnd exist intrri masive de valut, banca central are
dreptul s emit bani pentru a nu lsa moneda local s se
aprecieze.
n situaia invers, banca central trebuie s gseasc resursele
pentru a furniza lichiditatea necesar. n lipsa rezervelor,
excedentul fiscal constant rmsese singura surs posibil.
De facto, Bulgaria a trecut la euro nc de acum zece ani. Singura
diferen: n locul deficitului bugetar maxim acceptat prin tratatul
de la Maastricht, de 3%, Bulgaria a trebuit s rmn cu excedent. n
plus, bncile locale nu s-au putut finana de la banca central i a
trebuit s ias pe pieele internaionale. De aici a rezultat un
deficit de cont curent echivalent cu al Romniei, cu diferena c n
cazul Bulgariei doar sectorul privat a consumat pe datorie.
Nimic nu se pierde, nimic nu se ctig. Totul se transfer: Balana
comercial a Bulgariei a fost protejat atunci cnd toate monedele
estice se apreciau. Importurile au rmas scumpe, exporturile au rmas
competitive. ns aceast legend a monedei slabe are dou efecte
secundare nefaste.
1. Puterea de cumprare i nivelul de trai al populaiei rmn
sczute.
2. Investiiile n tehnologie avansat rmn scumpe.
Practic, moneda depreciat pe termen lung n cazul unei ri
subdezvoltate este o metod de conservare a srciei.
Cu totul altfel stau lucrurile ntr-o perioad de ajustare
economic sever, cnd deprecierea pe termen scurt poate da o gur de
oxigen economiei. S-a vzut asta n cazul Poloniei sau chiar al
Ungariei. O depreciere brusc urmat de o apreciere viguroas au fcut
ca cele dou ri s treac mai uor peste criz. Polonia nici n-a intrat
n recesiune.
La captul cellalt al filozofiei economice, Bulgaria a rmas cu
paritatea monedei neclintit, ns criza a lovit ceva mai trziu i cu
perspective c va dura mai mult.
V. Relatii economice cu alte tari dupa integrarea in Uniunea
EuropeanaEconomia Bulgariei s-a contractat dramatic dupa 1989 prin
pierderea pietei sovietice, de care economia bulgara era strans
legata.Nivelul de trai a scazut cu 40%, dar se asteapta sa atinga
nivele pre-1990 pana la finalul lui 2003.In plus, sanctiunile ONU
impotriva Iugoslaviei si Irakului au continuat sa duca in declin
economia bulgara. Primele semne de revenire au aparut in 1994, cand
PIB-ul a crescut si inflatia a scazut. In 1996, totusi, economia
s-a prabusit datorita reformelor economice sarace si un sistem
bancar instabil. Din 1997taras-a aflat pe traiectoria revenirii,
prin cresterea PIB-ului la o rata de 4-5%, cresterea FDI,
stabilitatea macroeconomica si aderarea la UE stabilita pentru
2007.
Guvernul curent, ales in 2001, a pledat pentru mentinerea
obiectivelor economice adoptate de predecesorul sau in 1997. In
ciuda faptului ca prognozele economice pentru 2002 si 2003 au
prezis crestere continua in economia bulgara, guvernul inca are de
a face cu o rata a somajului mare si standarde scazute de
viata.Bulgaria, ca si Romania a aderat la Uniunea Europeana la 1
ianuarie 2007.
Bulgaria isi acopera pana la 98% din necesarul de gaze naturale
din importurile rusestiIndustria de armament
Sub regimul comunist, Bulgaria exporta arme in valoare de
700-800 milioane de USD pe an. Sectorul productiei de arme avea
atunci 115.000 angajati, fata de 20.000 in prezent (mai
2008)[17].
Bulgariaa exportat in 2007 arme si echipamente militare in
valoare de 180 milioane de Euro, iar in 2006 in valoare de 173
milioane Euro.
VI. Fonduri PostaderareBulgaria a primit statutul de economie
functionala de piata inca din 2002 si a incheiat negocierile de
aderare din vara anului 2004. In perioada 2007-2009 Bulgaria a
primit 2,3 miliarde de euro de la UE, pentru dezvoltare regionala.
Suma totala ce ar fi trebuit sa fie alocata Bulgariei dupa aderarea
la UE este de 4,3 miliarde de euro. In aceeasi perioada,
cofinantarea de la bugetul tarii va fi de trei miliarde de euro.
Potrivit Planului National de Dezvoltare a tarii pentru perioada
2007-2013, dezvoltarea regionala este primul domeniu care va fi
finantat. Crima organizata, coruptia si traficul de persoane sunt
principalele probleme cu care se confrunta Bulgaria dupa incheierea
negocierilor de aderare cu UE.Aceasta tara, cu o suprafata de
111.000 kilometri patrati, membra UE din 2007, dispune de numai 418
kilometri de autostrada. Doua treimi din reteaua rutiera, cu o
lungime totala de 19.425 kilometri, trebuie modernizata, potrivit
agentiei guvernamentale insarcinate cu infrastructura rutiera.
Guvernul va finanta trei santiere prioritare pana in 2013, a
precizat ministrul pentru dezvoltare regionala Rossen Plevneliev.
In primul rand, finalizarea autostrazii Trakia, care va lega Sofia
de portul Burgas. Autostrada, care face parte din culoarul opt
paneuropean, va avea o lungime de 360 de kilometri, dar pana in
prezent au fost construiti doar 245 de kilometri. O alta prioritate
o reprezinta legarea autostrazii Trakia de principalul punct de
frontiera dintre Bulgaria si Turcia, Kapitan-Andreevo.Se spunea ca
Bulgaria este pe ultimul loc la conditiile de viata. Potrivit unui
studiu din anul 2003 al Fundatiei Europene pentru Imbunatatirea
Conditiilor de Viata si Munca, bulgarii sunt extrem de nemultumiti
de viata de zi cu zi; studiul examineaza o serie de probleme
precum: rata somajului, veniturile, educatia, locuintele, familia,
sanatatea, echilibrul intre munca si timp liber, satisfactia vietii
si calitatea perceputa a societatii. Principalele concluzii ale
studiului confirma perceptia larg raspandita a distantei foarte
mari intre tarile UE-15, cele zece tari care au aderat in 2004, si
Romania si Bulgaria. Diferentele dintre cele 12 state membre
intrate in ultimele doua valuri de aderare la UE, din 2004 si 2007,
sunt de asemenea subliniate, mai ales la capitolele locuinte si
educatie. Mai mult de 90% din populatia din UE-15 nu se plange de
viata pe care o duce, in timp ce doar 50% dintre bulgari sunt
multumiti de aceasta. Peste 60% dintre familiile bulgare au
probleme cu traiul, in timp ce in Luxemburg, Austria, Danemarca si
Irlanda, aceasta cifra este sub 5%; in Romania, 40% dintre familii
au dificultati financiare. Desi i s-a recunoscut statutul de
economie de piata functionala, Bulgaria are o rata ridicata a
somajului - peste 10%, standardul de viata al oamenilor obisnuiti
este modest, multi tineri emigreaza in cautarea unei vieti mai
bune.Care sunt solutiile?La nivelul unor tari membre UE, exista
inca incertitudini in ceea ce priveste Bulgaria (dar si Romania).
Foarte multi oficiali europeni sunt ingrijorati de o serie de
probleme legate de crima organizata, de situatia din justitie, ca
si de slabiciunea generala a institutiilor bulgare. Chiar daca
toate aceste probleme presupun continuarea monitorizarii stricte a
Bulgariei sau eventuala aplicare a clauzelor de salvgardare,
liderii UE sunt,iin continuare, nesiguri in ceea ce priveste
evolutia acestei tari balcanice. Experienta de pana acum sugereaza
clar ca Bulgaria nu are o "dispozitie generala" catre supranational
si, de aceea, cedeaza cu greu o parte dintre decizii si puteri
catre institutiile UE, care isi fac insa cu timiditate simtita
prezenta in aceasta tara balcanica. Aceasta inseamna ca sunt
necesare mai multe politici si luari de pozitie comune cu acelea
ale UE, in detrimentul pozitiilor individuale. Numai ca o astfel de
optiune intra, adesea, in contradictie cu interesele proprii. Spre
exemplu, Sofia nu pare preocupata de discutiile privind necesitatea
unei politici energetice comune la nivel european, semnand la
inceputul acestui an un acord individual pe termen lung cu Gazprom
privind livrarile de gaze si traseul conductei South Stream, sub
obedienta rusa.Pe de alta parte, intreprinderile mici si mijlocii
se supun reglementarilor europene, fapt care inseamna pentru ele
costuri sporite.Acest lucru genereaza nemultumiri, iar entuziasmul
popular fata de aderare scade constant. Bulgaria s-a alaturat UE in
conditiile in care 65% din populatie sprijinea acest lucru in 2006,
ceea ce a reprezentat un procent destul de ridicat in comparatie cu
majoritatea statelor europene. Cu toate acestea, bulgarii se tem ca
integrarea va duce la o crestere a preturilor, a ratei somajului,
ca si la aparitia unui sentiment general de insecuritate privind
ziua de maine. Nu trebuie uitat ca oamenii vad UE nu in termeni
academici, ci ca pe un instrument practic care urmeaza sa le
influenteze viata in mai bine. De aceea, eurooptimismul lor - ca si
al nostru, de altfel - depinde foarte mult de modul in care sunt
prezentate masuri precum interzicerea sacrificarii porcilor de
Craciun si a mieilor de Paste in conditii neigienice sau,
dimpotriva, de modul in care sunt cheltuiti banii europeni
destinati renovarii drumurilor. Bugetul si accesul sporit la
fonduri europene este, din pacate, mai mult teoretic, cel putin
pana in prezent. UE nu a clarificat in totalitate prioritatile
Bulgariei in cadrul Uniunii. Incertitudinea cea mai mare pare sa
vina insa dinspre institutiile publice locale, mai exact din modul
in care ele se dovedesc capabile sa administreze banii europeni.
Exista pericolul real ca Bulgaria sa contribuie la bugetul Uniunii
mai mult decat sa primeasca.Dincolo de toate temerile si sperantele
legate de integrarea sa in UE, Bulgaria are cel putin certitudinea
numeroaselor oportunitati europene. Depinde, in primul rand, de
Sofia sa transforme aceste provocari in beneficii reale pentru
propriii cetateni.Se pare ca principala problema a Bulgariei o
reprezintacrima organizata.Din 2001 si pana in martie 2008, in
Bulgaria au fost "comandate" peste 150 de asasinate de tip mafiot.
In pofida campaniei impotriva crimei organizate si a coruptiei,
Bulgaria nu a reusit sa condamne niciun suspect si nu a acuzat de
mita niciun inalt demnitar.Aici, asemanarea cu Romania, in problema
coruptiei, merge pana la identitate. Parca suntem martorii unui
film experimental, despre coruptia fara corupti - din Romania si
crimele fara autori - din Bulgaria. Inceputul lunii aprilie a
anului 2008 a zguduit din nou Bulgaria, dar si lumea civilizata:
Georgi Stoev, 35 de ani, autorul unei serii de carti despre lumea
interlopa din Bulgaria, dupa prabusirea comunismului din 1989, a
fost impuscat o singura data in cap, in fata unui hotel din centrul
Sofiei. Al doilea asasinat mafiot a fost comis asupra lui Borislav
Georgiev, managerul firmei Atomenergoremont, impuscat de doua ori
in cap, la intrarea in blocul in care locuia. Uniunea Europeana a
indemnat din nou Bulgaria sa combata crima organizata cu mai multa
hotarare: "Din nefericire, aceste asasinate au continuat in mod
regulat, in ultimii ani, fara a fi judecate cu succes", a declarat
purtatorul de cuvant al Comisiei Europene, Mark Gray, la o
conferinta de presa, subliniind ca "este necesara actiunea urgenta
impotriva crimei organizate din Bulgaria".Bulgariaa aderat la UE in
2007, impreuna cu Romania, in cel de-al doilea val de extindere
spre est a blocului european, in pofida protestelor unor
politicieni europeni care au sustinut ca acest stat nu face
suficient pentru a combate crima organizata si coruptia. Ca urmare
a asasinatelor recente, bulgarul Serghei Stanisev a fost nevoit sa
precizeze catarava face tot posibilul pentru a-i judeca pe cei
responsabili de ultimele atacuri. Guvernul condus de socialisti a
fost supus unei presiuni tot mai mari din partea UE, dar si din
interiorul tarii, pentru a pune capat amanarilor si a demara serios
combaterea crimei si a coruptiei la nivel inalt.Unde am mai vazut
un scenariu similar, copiat parca la indigo? Comisia Europeana
urmeaza sa publice un raport asupra progresului inregistrat de
Bulgaria in lupta impotriva coruptiei si a crimei organizate, in
care ar putea propune sanctiuni in cazul in care constata ca
actiunile sunt insuficiente.Potrivit Tratatului de aderare, statele
UE ar putea refuza recunoasterea aderarii si aplicarea deciziilor
civile si penale, precum si a mandatelor de arestare emise de
Romania sau Bulgaria.Cu o populatie estimata la 7,7 milioane de
locuitori, Bulgaria a inregistrat in anul 2008 ocrestere economica
de 6%, comparata cu 0,9% in UE si 0,8% in zona euro, din care fac
parte 16 dintre cele 27 de tari ale UE. Anul acesta economistii
locali prevad o crestere economica de 4,7% (fata de o estimare a
Eurostat care anunta doar 1,75%). Somajul abia daca depaseste 6%
din forta de munca, in vreme ce in zona euro el e de 8,5%. Guvernul
a anuntat triumfator un surplus bugetar de 3,2% al PIB in 2008 si
intentioneaza sa obtina un rezultat similar si in 2009. Moneda
nationala, leva, e legata de euro si nu a trecut pana acum printr-o
devalorizare fortata, cum s-a intamplat cu altele. Mai mult,
guvernul cere Uniunii Europene ca Bulgaria sa poata sari unele
etape si sa i se permita sa adere curand la zona euro.Comisia
Europeana, care este foarte severa cu Bulgaria in privinta
coruptiei, a criminalitatii organizate si a functionarii justitiei,
nu are decat laude pentru performantele economice ale acesteia. Un
indiciu revelator in aceasta privinta este faptul ca investitiile
straine in Bulgaria nu au incetat sa creasca, in ciuda coruptiei si
a criminalitatii criticate de UE. Comisia Europeana a subliniat
totusi o inflatie relativ ridicata (12,5% in 2007 si 7,8% in 2008),
precum si un mare deficit bugetar (25% din PIB), ceea ce, teoretic,
face ca economia Bulgariei sa ramana vulnerabila. Productivitatea
si competitivitatea sunt, de asemenea, foarte coborate, ceea ce
explica deficitul comercial cronic al Bulgariei. In ciuda cresterii
economice de peste 6% din ultimii cinci ani, Bulgaria continua sa
ramana cea mai saraca tara din UE, cu39% din media PIB pe cap de
locuitor a Uniunii.VII. Salariul mediu din BulgariaSalariul mediu
din Bulgaria acrescut in primul trimestru al anului 2009 cu 16,3%,
la 563 de leva (288 de euro), fata de intervalul similar din 2008,
potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica de
la Sofia. Fata de ultimele trei luni ale anului trecut, salariul
mediu s-a majorat cu 2,7%. Cea mai mare crestere a salariilor, in
termeni anuali, a avut loc in sectorul productiei si distributiei
de electricitate, termoficarii si carburantilor, cu 31,9%, urmat de
cel al serviciilor de sanatate si asistenta sociala.Salariile celor
care lucreaza in domeniul financiar si al asigurarilor au urcat cu
numai 3,3% fata de aceeasi perioada a anului 2008.In 2013 ajungind
la 400 euro.Pensia medie se situeaza la nivelul de 120 euro.
Veniturile bugetareVeniturile bugetaresunt estimate la 26,4
miliarde leva (13,5 miliarde euro), echivalent cu 41,6% din
produsul intern brut (PIB), iar cheltuielile sunt programate la
26,9 miliarde leva (13,75 miliarde euro), sau 42,3% dinPIB,
rezultand un deficit al bugetului general consolidat de 0,7%
dinPIB.Ministrul finantelor, Simeon Djankov, care a lucrat anterior
ca expert la Banca Mondiala, a precizat ca, daca nu se ia in calcul
contributiaBulgarieila bugetulUE, de779,7 milioane leva (398,65
milioane euro), bugetul tarii ar inregistra un excedent de 0,5%
dinPIB, cheltuielile fiind de doar 41,1% dinPIB.Bulgaria are din
1997 un regim de consiliu monetar, care impune un buget echilibrat
sau excedentar.Parametrii macroeconomici pe care este
construitbugetulprevad o scadere aPIBcu 2%, dupa un declin estimat
la 5,7% in 2009.Somajuleste prevazut sa creasca la 9,5% in acest an
si la 11,4% in 2010.Guvernul bulgar si-a rezervat dreptul sa
scadacheltuielile bugetarefara a solicita aprobarea parlamentului,
in cazul in care evolutia economiei este mai rea decat se estimeaza
in prezent.Seceta din aceasta vara a afectat in mod negativ
evolutiile ambelor economii, totusi, Bulgaria a luat un avans al
PIB de 6,4%, in defavoarea Romaniei, care a consemnat o crestere
economica de doar 5,8% in prima jumatate a anului."Potentialul de
crestere economica al celor doua tari este cel mai mare din UE,
avand in vedere ca trebuie sa ajungem la nivelul celorlalte tari
membre", spune Tsvetan Dimitrov, directorul financiar al companiei
bulgare Petrol.Chiar daca prognozele initiale indicau evolutii
favorabile celor doua economii in primul an dupa integrare, cu mult
peste media din Uniunea Europeana, estimarile analistilor pentru
finele anului sunt mai sumbre, cel putin in ceea ce priveste
Romania. Cresterea economica a Romaniei luata in calcul de analisti
pentru anul 2007 este estimata sub 6%, ceea ce presupune o evolutie
mai redusa in comparatie cu cea a Bulgariei. Desi avansul
economiilor celor doua state este dublu comparativ cu cel al
statelor dezvoltate din UE, Romania si Bulgaria sunt codase din
punct de vedere al PIB-ului pe cap de locuitor, de doar 34% din
nivelul mediu din Uniune. Cu toate ca ambele state au beneficiat de
o atentie sporita din partea investitorilor, atat pe segmentul de
retail, cat si in sectorul financiar, Bulgaria a acumulat deficite
amplificate in conditiile existentei consiliului monetar."Consiliul
monetar se introduce in situatii de criza, dar dupa aceea
incetineste cresterea. Bulgaria nu este dispusa sa renunte la
consiliul monetar nici in sistemul european", comenteaza Liviu
Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicata. Chiar
daca autoritatile de la Sofia mizeaza pe mana de fier a consiliului
monetar pentru recuperarea decalajelor, situatia pare mai
favorabila Romaniei, din punct de vedere al convergentei la
structurile UE.Autoritatile bulgare luau in calcul adoptarea
monedei unice europene cu patru ani inaintea Romaniei, insa starea
de fapt a economiei califica mai degraba tara noastra pentru o
convergenta mai rapida.Adoptarea monedei unice euro este
preconizata de catre Banca Nationala a Romaniei (BNR) a avea loc in
2014, dupa indeplinirea criteriilor de convergenta."Dintre cele
cinci conditii de zona euro, Romania indeplineste patru, inflatia
nefiind foarte mult in afara marjei. Deficitul bugetar este un
criteriu la limita. In schimb, Bulgaria nu indeplineste conditia de
dobanda, de datorie publica si de inflatie. Cred ca sunt mai
departe decat suntem noi de aderarea la euro, pentru ca
dezechilibrele sunt mai mari in Bulgaria", puncteaza Voinea.Un prim
criteriu de convergenta implica un nivel sustenabil al ratei
inflatiei situat la maximum 1,5% peste media primelor trei state UE
cu performante economice notabile. La nivelul lunii iulie 2007,
rata inflatiei anualizate este in Romania de 5%, in timp ce in
Bulgaria aceasta este de 12%. Romania are o bila alba, de vreme ce
Bulgaria este foarte departe de media acceptata de 3,3%.Un alt
criteriu care este deja indeplinit de Romania este cel al datoriei
publice. In vreme ce criteriul de convergenta presupune ca aceasta
nu trebuie sa depaseasca 60% din PIB, in Romania datoria publica
reprezinta 13,7% din PIB. Bulgaria, insa, are o datorie publica
amplificata, de 80% din PIB, ceea ce presupune o presiune
masiva.Stabilitatea cursului de schimb al monedei nationale este un
alt criteriu de convergenta nominala. Daca volatilitatea cursului
de schimb este, deocamdata, ridicata in Romania, bulgarii se bucura
de o paritate fixa leva-euro. Or, tocmai metinerea unui curs fix
impiedica evidentierea competitivitatii tarii.Moneda bulgara (leva)
este fixata la 0,51 euro conform unui sistem care ajuta la
mentinerea sub control a cheltuielilor guvernamentale. Ca valoare,
leva este cotata in momentul de fata la circa 1,7 lei. Practic,
intre tintirea inflatiei si tintirea cursului, bulgarii au optat
pentru prima varianta, chiar daca in ultima vreme au tot mai mari
dificultati in a pastra sub control inflatia. Desi au existat
sugestii din partea unor oficiali care au solicitat abandonarea
fixarii cursului, reprezentantii FMI au recomandat autoritatilor de
la Sofia sa continue aceasta masura.
VIII. Impozite si taxe Guvernul a mai facut enorm de mult si in
directia reducerii impozitelor in scopul atragerii investitiilor.
In ultimul deceniu, impozitele au scazut de la peste 35% din
venituri la un prag fix de 10%, aceasta ultima masura fiind
introdusa de catre actualul guvern al socialistului Serghei
Stanisev. Un efect imediat al acestei masuri a fost cresterea
investitiilor directe de la 1,9 miliarde euro in 2000 la 12,4
miliarde in 2007.Europenii sunt tot mai atenti la
miscarilebulgarilor, de vreme ce ambitiile vizeaza transformarea
tarii intr-un paradis fiscal al Europei. Modificarile fiscale ale
Bulgariei au influentat in sens pozitiv climatul de afaceri de
vreme ce ponderea sectorului privat in PIB a crescut de sapte ori
in ultimii 16 ani.Daca in anii '90 sectorul privat bulgar avea o
contributie de 10% din PIB, 16 ani mai tarziu, banii adusi statului
din taxele si impozitele platite de companiile private au ajuns sa
reprezinte 75% din PIB. Din punct de vedere al conditiilor
favorabile pentru dezvoltarea afacerilor, Banca Mondiala plaseaza
Romania pe locul 48, in urma Bulgariei, care ocupa pozitia 46.
Potrivit raportului, Bulgaria a reusit sa faca cele mai numeroase
reforme fiscale in 2006-2007, prin reducerea cotei de impozit pe
profit de la 15% la 10%, precum si a contributiilor cu 7%. In
aceste conditii, adoptarea unei cote unice de 10% in Bulgaria ar
putea sa se reflecte serios in incasari, analistii fiind destul de
sceptici in ceea ce priveste atragerea de investitii noi in
industrie. Liviu Voinea, director executiv Grupul de Economie
Aplicata, considera ca o cota joasa a impozitului pe profit va
impulsiona, mai degraba, investitorii existenti sa
reinvesteasca.Bulgaria ar trebui sa atraga fonduri in valoare de 11
miliarde euro pana in 2013.Pana in acest moment, discutia privind
utilizarea fondurilor structurale este prematura, de vreme ce
niciuna dintre tari nu a batut in cuie reglementarile necesare. Or,
intarzierea utilizarii acestora impiedica startul recuperarii unor
decalaje ample fata de tarile dezvoltate.Daca ar fi sa ne luam dupa
statisticile oficiale, bulgarii ar trebui sa se situeze in varful
clasamentului mondial al fericirii.Cand scotocim insa empiric prin
realitatea cotidiana, viata bulgarilor apare sub alte culori. E
drept ca, atunci cand e privita din afara, Bulgaria, deseori
comparata cu un 'azil al saracilor din Europa', pare a se fi
schimbat enorm.Problema este insa aceea ca bulgaria a pornit
dintr-un punct care se situa atat de jos - daca ne raportam la
media europeana a prosperitatiiincat, in ciuda progreselor
indiscutabile, ea se afla in continuare in urma. Un singur exemplu,
pentru a arata cat de relative pot fi statisticile atunci cand
cifrele sunt scoase din contextul lor socioeconomic: in ultimul
deceniu, salariul mediu s-a dublat in Bulgaria, ceea ce la prima
vedere poate parea uluitor. Situatia apare insa altfel daca, in loc
sa spunem ca salariul s-a dublat, se citeaza in schimb cifra
exacta: salariul mediu in Bulgaria abia daca depaseste 200 de euro
pe luna, iar pensiile sunt de doua ori mai mici. Bulgaria are cel
mai mic Produs Intern Brut din Europa, care nu reprezinta decat 37%
din media europeana, si asta cu toate ca in ultimii ani s-a
inregistrat in permanenta o crestere economica anuala de 6%.IX.
NIVELUL DE TRAIEurostat a dat publicitatii un tabel in care au fost
clasificate statele membre ale Uniunii dupa nivelul de trai la
nivel macroeconomic. Concret, este vorba despre procentul
comparativ intre PIB/cap de locuitor din fiecare stat in parte si
media unionala. Sunt luate in calcul cifrele de la finele anului
2008.In varful clasamentului nu este nicio surpriza, Luxemburg
ocupand primul loc. La mare distanta se afla ocupanta locului 2,
Irlanda, al carei PIB pe cap de locuitor este cu 40% mai mare decat
media Uniunii.In zona mediana a clasamentului se afla Franta,
Spania, Italia, Grecia, Cipru si Slovenia, care nu se situeaza la
mai mult de 10% distanta fata de medie. Dintre acestea, Italia este
oglinda perfecta a acestui indicator la nivel continental. Nicio
surpriza in coada clasamentului, unde Romania si Bulgaria incheie
cu un PIB/cap de locuitor sub jumatatea mediei UE.Romania si
Bulgaria inregistreaza cele mai scazute niveluri de trai din tarile
UE. Ambele state prezinta un nivel ridicat al lipsurilor, in
privinta standardului de viata, potrivit Eurofound. Bulgaria
inregistreaza un punctaj de 3,9 pe indexul lipsurilor, comparativ
cu cel al Romaniei, de 3,4. Analiza a luat in calcul sase indici pe
care o gospodarie nu si le poate permite - incalzirea adecvata a
locuintei, o masa cu carne o data la doua zile, inlocuirea
mobilierului uzat, cumpararea de imbracaminte noua, o saptamana de
concediu pe an si posibilitatea de a invita la masa prietenii cel
putin o data pe luna.Investitiile straine directe (ISD) pentru
primele sapte luni din 2007 efectuate in Bulgaria reprezinta doar
2,7 miliarde euro. In schimb, autoritatile de la Sofia mizeaza pe o
crestere a atractivitatii din punct de vedere investitional, prin
implementarea unuia dintre cele mai reduse impozite pe profit din
Europa, de 10%. Analistii sunt sceptici in privinta unui impact
major al acestei decizii, un prim feed-back fiind, mai degraba,
stimularea pentru reinvestire a profitului din businessul deja
existent.Totusi, fluxul investitiilor straine in Romania a scazut,
in prima jumatate din 2007 cu 8,7% fata de perioada similara a
anului trecut, in timp ce in Bulgaria trendul este crescator. In
ultimele opt luni insa, Bulgaria a stiut sa fructifice mai bine
potentialul Uniunii Europene si atrage in continuare mai multe
fonduri europene decat Romania", spune Jean Pierre Vigroux - senior
partener South Est Europe PricewaterhouseCoopers.Potrivit unor
estimari realizate de Economist Intelligence Unit (EIU) referitor
la ISD in perioada 2007-2011, Romania ocupa locul 30 (cu o valoare
medie anuala de 5,5 miliarde euro), depasind Bulgaria (locul 53, cu
4,1 miliarde euro). Referitor la investitiile straine directe pe
cap de locuitor, in intervalul 2007-2011, Bulgaria este pe locul 39
cu 243 de euro pe cap de locuitor.Pe de alta parte, Economist
Intelligence Unit a comparat cat de favorabil este mediul de
afaceri din diferite tari pentru atragerea investitiilor straine.
Bulgaria se situeaza abia pe locul 44. Pietele cu cel mai mare ritm
de dezvoltare din ultimii ani, care si-au pastrat pozitia si dupa
momentul integrarii in UE, sunt sectorul bancar, retailul si
imobiliarele.Romania si Bulgaria inregistreaza cele mai scazute
niveluri de trai din tarile UE. Ambele state prezinta un nivel
ridicat al lipsurilor, in privinta standardului de viata, potrivit
Eurofound. Bulgaria inregistreaza un punctaj de 3,9 pe indexul
lipsurilor, comparativ cu cel al Romaniei, de 3,4. Analiza a luat
in calcul sase indici pe care o gospodarie nu si le poate permite -
incalzirea adecvata a locuintei, o masa cu carne o data la doua
zile, inlocuirea mobilierului uzat, cumpararea de imbracaminte
noua, o saptamana de concediu pe an si posibilitatea de a invita la
masa prietenii cel putin o data pe luna.Investitiile straine
directe (ISD) pentru primele sapte luni din 2007 efectuate in
Bulgaria reprezinta doar 2,7 miliarde euro. In schimb, autoritatile
de la Sofia mizeaza pe o crestere a atractivitatii din punct de
vedere investitional, prin implementarea unuia dintre cele mai
reduse impozite pe profit din Europa, de 10%. Analistii sunt
sceptici in privinta unui impact major al acestei decizii, un prim
feed-back fiind, mai degraba, stimularea pentru reinvestire a
profitului din businessul deja existent.Totusi, fluxul
investitiilor straine in Romania a scazut, in prima jumatate din
2007 cu 8,7% fata de perioada similara a anului trecut, in timp ce
in Bulgaria trendul este crescator. In ultimele opt luni insa,
Bulgaria a stiut sa fructifice mai bine potentialul Uniunii
Europene si atrage in continuare mai multe fonduri europene decat
Romania", spune Jean Pierre Vigroux - senior partener South Est
Europe PricewaterhouseCoopers.Potrivit unor estimari realizate de
Economist Intelligence Unit (EIU) referitor la ISD in perioada
2007-2011, Romania ocupa locul 30 (cu o valoare medie anuala de 5,5
miliarde euro), depasind Bulgaria (locul 53, cu 4,1 miliarde euro).
Referitor la investitiile straine directe pe cap de locuitor, in
intervalul 2007-2011, Bulgaria este pe locul 39 cu 243 de euro pe
cap de locuitor.Pe de alta parte, Economist Intelligence Unit a
comparat cat de favorabil este mediul de afaceri din diferite tari
pentru atragerea investitiilor straine. Bulgaria se situeaza abia
pe locul 44. Pietele cu cel mai mare ritm de dezvoltare din ultimii
ani, care si-au pastrat pozitia si dupa momentul integrarii in UE,
sunt sectorul bancar, retailul si imobiliarele.X. Piata muncii Un
indicator relevant al unei economii dezvoltate il constituie
procentajul persoanelor care activeaza in zona serviciilor. In timp
ce media pe UE este de 30,3%, Romania are doar 16,5% din forta de
munca in servicii, mult sub ponderea bulgarilor -23% dintre acestia
activeaza in servicii. Bulgaria are un procent de 8% de forta de
munca in agricultura, afladu-se la doar doua procente peste media
europeana. Specialistii bulgari reprezinta 28% din populatia
activa, ceea ce inseamna ca Bulgaria dispune de o forta de munca
mai bine pregatita cerintelor UE.10.1 SomajulChiar daca se afla in
scadere de la luna la luna, rata somajului in Bulgaria este destul
de mare. La nivelul lunii august, somajul se afla la cota 7%. Ceea
ce inseamna ca disponibilitatea fortei de munca este mai mare in
Bulgaria, iar acele companii straine care intentioneaza sa intre in
acest moment pe piata din Bulgaria nu vor intampina probleme cu
gasirea de personal - mai ales necalificat. 10.2 SalariiCosturile
cu forta de munca ale companiilor din Bulgaria au crescut cu 14,6%
in al doilea trimestru de dupa aderare, comparativ cu aceeasi
perioada a anului trecut, potrivit Institutului european de
statistica Eurostat. In primele sapte luni de la momentul aderarii
la UE, salariul mediu net din Bulgaria a crescut cu aproximativ 10%
in euro.Potrivit unui studiu salarial realizat de compania Mercer
in Bulgaria, cele mai mari cresteri salariale in ultimul an s-au
inregistrat pentru top management si specialisti.Bulgarii si
romanii isi impart ultimele doua locuri din UE in ceea ce priveste
salariul.
XI Sectorul Bancar
Primele trei banci din Bulgaria - UniCredit, DSK, divizie a
bancii ungare OTP, si Bulgarian American Credit Bank - au cumulat
in prima jumatate a anului 2009 profituri nete de 117,2 milioane de
euro. Totalul activelor bancilor bulgaresti a insumat circa 16
miliarde euro."Piata bulgara a crescut in ultima perioada, mai ales
datorita dezvoltarii creditului imobiliar. Diferenta este ca abia
in prezent incepe sa se dezvolte creditul de consum. Bulgaria este
la acest capitol cu doi-trei ani in urma Romaniei", spune Levon
Hampartzoumian, presedinte UniCredit Bulgaria.Gradul de penetrare
bancara este mai mare in Romania decat in Bulgaria. Aproape
jumatate din romanii cu varsta de cel putin 15 ani (48%) au avut
relatii cu cel putin o banca din Romania, proportie mult superioara
celei din Bulgaria (39%).La finele anului 2006, Bulgaria era mai
bine situata decat Romania in privinta densitatii retelei bancare.
Tara vecina inregistra un numar de 319 unitati la un milion de
locuitori, in timp ce reteaua bancara din Romania avea 204 unitati
la un milion.
XII. Criza mondiala Bulgaria este acum una dintre putinele tari
europene in care economia functioneaza ca inainte de actuala criza
economica planetara. Economia Bulgariei continua sa creasca, desi
nu in ritmul accelerat din ultimii ani, finantele publice par
solide, iar somajul a crescut doar foarte putin.E ca si cum aceasta
tara, cea mai saraca din UE, si-ar fi dezvoltat un soi de imunitate
impotriva crizelor si crahurilor. Momentul in care Bulgaria a
capatat acea imunitate a fost, fara doar si poate, prabusirea
sistemului bancar in 1997, cand inflatia aatins pragul de 600%. In
urma colapsului sistemului bancar, guvernul de atunci a fost nevoit
sa introduca regulamente foarte stricte pentru a evita repetarea
unui asemenea dezastru. Reformele impuse de FMI incepand din 1997
au creat o atmosfera de stabilitate financiara care a inceput
foarte repede sa atraga investitori straini, in paralel cu
privatizarea accelerata impusa de premierul liberal de atunci, Ivan
Kostov.In prezent, ne aflam in partea cea mai de jos a crizei, dar
masurile anticrizaluate de guvern incep sa dea rezultate.
Bulgariava incheia anul cu cel mai bun rezultat fiscal din Uniunea
Europeana, iar in 2010 ar putea fi singura tara care sa respecte
criteriile de la Maastricht', a spus ministrul bulgar de finante,
Simeon Diankov.Pe de alta parte, cifrele releva o prudenta bugetara
accentuata. Anul 2008 a fost incheiat cu un excedent bugetar,
protejand mult mai bine bulgarii de efectele crizei economice
internationale. Nu insa si personalul bugetar care a fost rapid
diminuat ca numar, cu 15% in anul 2009, ca principala masura
anticriza.La nivelul taxelor si impozitelor, Bulgariaa pastrat
neschimbate cota unica de 10% pentru persoanele fizice si juridice
si TVA de 20% pentru anul 2010.Au crescut, in schimb, accizele
pentru jocurile de noroc de la 10% in 2009 la 15% in 2010, dar a
scazut cu 2% contributia patronatelor pentru fondul de pensii.
Pentru primul pilon obligatoriu de pensii se platesc contributii de
22,5%, din care angajatului ii revin 9,8% si 12,7%
angajatorului/patronul.ConcluziiEconomia Bulgariei este de peste
trei ori mai mica decat cea a Romaniei, insa atrage mai multe
investitii straine, avand sanse mari sa devina "vedeta" regiunii.
Se bazeaza deja pe o cota unica de numai 10%, pe un Fisc reformat
si pe un buget pe 2014 care pune la prioritati taxarea redusa atat
pentru corporatii cat si pentru persoanele fizice, premise ce
reprezinta un important stimul pentru investitii si crestere
economica.
Daca pana acum Bulgaria lua ochii oricarui investitor care se
uita in regiune, in contextul unei cote unice de numai 10%,
guvernantii de la sud de Dunare si-au propus pentru 2014 sa devina
o adevarata "bonanza" pentru investitori.
Antreprenorii care vroiau sa evite plata taxelor pe dividendele
retrase trebuiau fie sa astepte doi ani sau sa infiinteze o
entitate intr-o jurisdictie offshore care sa aiba un tratat de
dubla impunere incheiat cu Bulgaria. Acum insa, Bulgaria coboara
taxa pentru retragerea dividendelor aferenta pentru perioada de doi
ani cand aceasta se aplica de la 10% la 5%. Bulgaria devine astfel
prima optiune pentru antreprenorii din regiune si ataca in acelasi
timp segmentul de offshore prin aceasta masura fiscala.Pe langa
faptul ca finantistii de la Sofia nu au luat nicio masura de
majorare a taxelor, ei incearca sa clarifice legislatia fiscala si
mai mult. Guvernul bulgar aduce cateva amendamente in ceea ce
priveste ajutorul de stat pentru a se putea incadra mai usor si
municipalitatile, dar in acelasi timp ridicand stacheta pentru
investitori.Desi este o economie mult mai mica si cu un buget pe
masura, Bulgaria a reusit sa isi creasca gradul de colectare
substantial in ultimii ani, pana la 38%, cu mult peste cel al
Romaniei, ceea ce inseamna ca o parte din evaziunea fiscala a fost
eliminata, dislocand astfel resurse pentru investitiile publice ce
urmaresc sa incurajeze cresterea economica.
In acelasi timp, gradul de colectare si conformarea fiscala au
fost mult ajutate de mediul fiscal predictibil si de taxele
scazute, pe care Guvernul de la Sofia a avut grija sa le conserve,
nefiind discutii destpre majorarea cotei unice, asa cum s-a
intamplat in Romania.
Si daca nu era suficient, Guvernul bulgar vrea sa implementeze
din 2014 un program de investitii publice denumit "Cresterea si
dezvoltarea sustenabila a regiunilor" cu o valoare de circa 255
milioane de euro. Mecanismul vrea sa finanteze proiectele de
investitii si sa sustina competitia.
Bibliografie1. http://www.rasfoiesc.com/404NotFound.php2.
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Minimum_wage_statistics/roARIA23.php3.
http://logec.ro/cum-au-evoluat-veniturile-salariatilor-in-2013-comparatie-cu-europa-de-est/4.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgaria5.
http://www.investbulgaria.com/CostOfLaborInBulgaria.php6.
http://www.gandul.info/financiar/harta-salariilor-minime-garantate-in-ue-ce-diferente-sunt-intre-romania-si-bulgaria-sau-ungaria-92629127.
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Minimum_wage_statistics/ro