DREPT CIVIL-2010, Licenta iulie 20101. Ce fel de conditie este
capacitatea de a incheia actul juridic civil ? a. de fond; b. de
forma; c. speciala ANS:A 2. Ce este eroarea, ca viciu de
consimtamant ? a. inducerea in eroare a unei persoane, cu ajutorul
unor mijloace viclene sau dolosive, pentru a o determina sa incheie
un act juridic; b. falsa reprezentare a realitatii la incheierea
unui act juridic; c. disproportia vadita de valoare intre doua
prestatii. ANS:B 3. Ce cerinte trebuie sa indeplineasca
consimtamantul pentru a fi valabil? a. sa provina de la o persoana
cu capacitate de exercitiu; b. sa fie exprimat cu intentia de a
produce efecte juridice; c. sa nu fie exteriorizat. ANS:B 4. Care
din situatiile de mai jos constituie viciu de consimtamant? a.
eroarea indiferenta; b. dolul secundar (incident); c. violenta.
ANS:C 5. In ce caz falsa reprezentare a realitatii la incheierea
actului juridic atrage nulitatea relativa a acestuia? a. in cazul
in care priveste calitatile substantiale ale obiectului acelui act
juridic; b. in cazul in care priveste natura actului juridic; c. in
cazul in care priveste identitatea fizica a obiectului acelui act
juridic. ANS:A 6. Despre ce fel de eroare este vorba atunci cand
falsa reprezentare priveste natura actului juridic care se incheie?
a. error in negotio; b. error in corpore; c. error in substantiam.
ANS:A 7. In ce caz violenta constituie viciu de consimtamant ? a.
atunci cand amenintarea nu este justa; b. cand provine numai de la
o persoana cu care s-a contractat; c. cand este indiferenta. ANS:A
8. Care din actele juridice civile de mai jos pot fi anulate pentru
leziune? a. actele de dispozitie; b. actele incheiate de minorul cu
varsta intre 14-18 ani, singur, ocrotitorului
1
legal;fara incuviintarea c. actele incheiate de minorii cu
varste sub 14 ani, personal si nu prin reprezentant ANS:B 9. In
structura carui viciu de consimtamant nu exista un element obiectiv
? a. erorii; b. dolului; c. violentei. ANS:A 10. Ce efecte
genereaza, ca regula, viciile de consimtamant? a. atrag nulitatea
absoluta; b. atrag nulitatea relativa; c. atrag nulitatea absoluta,
in cazul actelor unilaterale ANS:B 11. Ce conditii trebuie sa
indeplineasca dolul, pentru a fi viciu de consimtamant ? a. sa fie
determinant pentru incheierea actului juridic; b. sa nu fie injust;
c. sa nu provina de la cealalta parte. ANS:A 12. Ce conditii
trebuie intrunite pentru anularea actului juridic pe motiv de
leziune? a. sa nu fie o consecinta directa a actului respectiv; b.
sa existe in raport cu momentul incheierii actului; c. disproportia
de valoare intre contraprestatii sa nu fie considerabila. ANS:B 13.
Care este domeniul de aplicare al leziunii in actele juridice? a.
priveste actele incheiate de minorii sub 14 ani; b. nu priveste
actele juridice de administrare; c. priveste actele juridice care
sunt lezionare pentru minor. ANS:C 14. In ce situatie cauza actului
juridic civil este falsa? a. daca exista eroare asupra motivului
determinant (scopului mediat); b. daca lipseste scopul imediat
intr-un act juridic nenumit; c. in cazul lipsei discernamantului.
ANS:A 15. In ce consta scopul mediat ? a. in prefigurarea mentala a
contraprestatiei, in contractele sinalagmatice; b. in prefigurarea
remiterii lucrului in actele reale; c. in motivul determinant al
incheierii unui act juridic civil ANS:C 16. Care sunt caracterele
juridice ale formei cerute ad validitatem? a. atrage, in caz de
nerespectare, nulitatea relativa a actului juridic; b. consta, in
toate cazurile, in intocmirea unui inscris autentic; c. atrage, in
caz de nerespectare, nulitatea absoluta a actului juridic. ANS:C
17. In cazul caror acte juridice civile este ceruta forma ad
validitatem?
2
a. contractul de locatiune b. contractul de inchiriere a
locuintei; c. contractul de donatie ANS:C 18. Care sunt caracterele
juridice ale formei ad probationem? a. presupune intocmirea unui
inscris autentic; b. este ceruta, printre altele, in cazul
contractului de asigurare; c. atrage, in caz de nerespectare,
nulitatea relativa a actului juridic. ANS:B 19. Ce fel de conditie
(ca modalitate a actului juridic) este aceea a carei realizare
depinde exclusiv de vointa uneia din parti ? a. mixta; b.
potestativa simpla; c. pur potestativa. ANS:C 20. In ce caz poate
aparea o exceptie de la principiul pacta sunt servanda? a. in cazul
tacitei relocatiuni; b. in cazul incetarii mandatului din cauza
falimentului mandatarului; c. in cazul actelor juridice colective.
ANS:B 21. Ce acte juridice sunt incluse categoria exceptiilor de la
irevocabilitatea actului juridic unilateral ? a. revocarea ofertei
inainte de a ajunge la destinatar; b. revocarea marturisirii pentru
eroare de drept; c. incetarea depozitului la cererea deponentului.
ANS:A 22. Ce persoane fac parte din categoria avanzilor-cauza ? a.
reprezentantii conventionali ai partilor; b. toti cei care,
ulterior incheierii actului juridic, au contractat cu partile
acestui; c. succesorii cu titlu universal ai partilor ANS:C 23.
Prin ce se deosebeste caducitatea de nulitatea actului juridic
civil? a. efectele caducitatii nu retroactiveaza b. presupune o
cauza de nevalabilitate contemporana incheierii actului juridic c.
este o sanctiune ce se aplica in materia liberalitatilor ANS:A 24.
Ce cauze atrag nulitatea absoluta a actului juridic civil? a. lipsa
discernamantului persoanei fizice la incheierea actului b.
nerespectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta a
persoanei juridice c. violenta ANS:B 25. Ce cauze atrag nulitatea
relativa a actului juridic civil? a. nevalabilitatea obiectului
actului juridic b. lipsa consimtamantului, cand aceasta se
datoreaza lipsei de discernamant c. lipsa cauzei actului
juridic
3
ANS:B 26. Pot forma obiectul posesiei: a. bunurile din domeniul
public si privat al statului si unitatilor administrativ
teritoriale b. universalitatile de bunuri c. numai bunuri
corporale, individual determinate, aflate in circuitul civil ANS:C
27. Posesia: a. corespunde intotdeauna unui drept real principal b.
are ca efect dobandirea fructelor daca posesorul este de buna
credinta c. este discontinua atunci cind a intervenit o cauza de
intrerupere a uzucapiunii ANS:B 28. Posesia este viciata daca: a.
se exercita cu intermitente anormale b. este de rea-credinta c. se
exercita prin intermediul unui detentor precar ANS:A 29. Ca viciu
al posesiei, clandestinitatea a. poate fi invocata de orice
persoana interesata b. se aplica numai in cazul bunurilor imobile
c. este un viciu temporar ANS:C 30. Actiunea in complangere a. este
o actiune reala si petitorie b. nu poate fi exercitata daca a
trecut un an de la tulburare sau deposedare c. poate fi exercitata
numai daca posesia reclamantului a fost de buna credinta ANS: B 31.
Prin dispozitie materiala se intelege prerogativa titularului
dreptului de proprietate a. de a dispune de substanta bunului b. de
a instraina bunul c. de a-si dezmembra dreptul de proprietate
constituind drepturi reale in favoarea altor persoane ANS:A 32. Jus
fruendi a. constituie un atribut al dreptului de proprietate b.
este un caracter juridic al dreptului de proprietate c. reprezinta
dreptul de a culege fructele bunului, prerogativa exercitata de
proprietar in puterea dreptului de accesiune ANS:A 33. Dreptul de
proprietate publica a. apartine numai statului b. este inalienabil,
imprescriptibil si insesizabil c. se exercita numai prin
intermediul unor subiecte de drept administrativ
4
ANS:B 34. Domeniul public a. este o institutie juridica ce are
titulari strict determinati prin norma constitutionala b. este
alcatuit din bunurile ce formeaza circuitul civil c. este
totalitatea bunurilor ce formeaza obiectul proprietatii publice
ANS:C 35. Proprietatea anulabila a. dureaza pana la desfiintarea
actului translativ de proprietate ca urmare a actiunii in anulare
care este imprescriptibila b. rezulta dintr-un act juridic afectat
de o cauza de nulitate absoluta c. dureaza pana la consolidarea
dreptului de proprietate prin confirmare expresa sau tacita a
actului anulabil ANS:C 36. In cazul proprietatii rezolubile,
neindeplinirea conditiei rezolutorii a. consolideaza retroactiv
dreptul de proprietate al dobanditorului b. nu are niciun efect c.
desfiinteaza dreptul de proprietate al dobanditorului ANS:A 37.
Proprietatea comuna in devalmasie presupune a. acea forma a
dreptului de proprietate comuna caracterizata prin faptul ca
titularii sai au determinata cota parte ideala din dreptul de
proprietate asupra unor bunuri nefractionate in materialitatea lor
b. existenta a doi sau mai multi proprietari asupra unor bunuri
fractionate in materialitatea lor c. acea forma a dreptului de
proprietate comuna caracterizata prin faptul ca titularii sai nu au
determinata cota parte ideala din dreptul de proprietate asupra
unor bunuri nefractionate in materialitatea lor, bunul apartinind
deopotriva tuturor proprietarilor ANS:C 38. Drepturile copartasilor
cu privire la intregul bun a. fiecare copartas poate efectua
singur, fara acordul celorlalti copartasi, acte materiale fara a fi
necesara respectarea niciunei conditii b. oricare copartas poate
efectua singur acte de conservare, de administrare si de dispozitie
cu privire la intregul bun c. oricare copartas poate efectua
singur, fara acordul si chiar impotriva vointei celorlalti
copartasi, acte de conservare ANS:C 39. Proprietatea comuna pe cote
parti fortata si perpetua a. are ca obiect bunuri principale b. nu
inceteaza prin partaj c. are ca obiect bunuri accesorii pe langa
bunuri principale aflate in proprietate comuna ANS:B 40. In cazul
actiunii in revendicare imobiliara titlul a. poate sa fie numai un
act juridic translativ de proprietate b. creeaza o prezumtie
relativa de proprietate
5
c. este un element al bunei credinte ANS:B 41. In cazul actiunii
in revendicare imobiliara daca niciuna dintre parti nu poate invoca
un titlu, va avea castig de cauza a. reclamantul b. paratul c.
partea a carei posesie este mai caracterizata ANS:C 42.
Proprietarul unui bun mobil pierdut sau furat poate sa exercite
actiunea in revendicare mobiliara a. in termen de cel mult trei
ani, de la data pierderii sau furtului bunului, impotriva tertului
dobanditor de rea-credinta b. numai daca bunul se afla la un tert
dobanditor de rea-credinta c. in termen de trei ani de la data
pierderii sau furtului bunului, daca bunul se afla in posesia unui
tert dobanditor de buna credinta ANS:C 43. Pentru aplicarea
dispozitiilor art. 1909 alin. 1 Cod civil, buna credinta trebuie sa
existe a. pe tot parcursul exercitarii posesiei b. la momentul
intrarii in posesia bunului mobil c. la momentul incheierii actului
juridic de dobandire a bunului mobil, chiar daca intrarea in
posesie s-a facut la o data ulterioara incheierii actului ANS:B 44.
In cazul admiterii actiunii in revendicare imobiliara a. posesorul
este obligat sa restituie bunul adevaratului proprietar in natura
sau prin echivalent, la alegerea sa b. posesorul este obligat la
restituirea bunului catre adevaratul proprietar chiar daca bunul
este grevat cu sarcini reale c. imobilul se restituie liber de
sarcinile cu care a fost grevat de posesor ANS:C 45. Ca efect al
admiterii actiunii in revendicare imobiliara a. posesorul are
dreptul la restituirea tuturor cheltuielilor facute cu bunul b.
cheltuielile necesare se vor restitui posesorului numai in masura
sporului de valoare adus bunului c. posesorul de buna credinta va
putea sa pastreze fructele percepute pana la data introducerii
actiunii in revendicare ANS:C 46. In materia actiunii in
revendicare, paratul posesor de rea - credinta a. nu poate sa
invoce uzucapiunea b. este obligat sa restituie toate fructele
lucrului revendicat percepute sau nepercepute sau valoarea acestora
daca le-a consumat ori a neglijat sa le perceapa c. nu poate obtine
contravaloarea cheltuielilor necesare ANS:B 47. Prin uzucapiune
poate fi dobandit
6
a. dreptul de proprietate indiferent de titular b. dreptul de
proprietate privata si dezmembramintele acestuia c. numai dreptul
de proprietate privata ANS:B 48. Buna credinta a posesorului in
materia uzucapiunii de 10 pana la 20 de ani a. trebuie sa existe la
momentul dobandirii posesiei bunului imobil; b. trebuie sa existe
pe toata durata posesiei; c. cel care o invoca trebuie sa o
dovedeasca ANS:A 49. Intreruperea naturala a uzucapiunii intervine
a. la data introducerii cererii de chemare in judecata, daca
actiunea este admisa b. intre soti c. cand bunul asupra caruia se
exercita posesia este declarat imprescriptibil ca urmare a unei
transformari a naturii si destinatiei sale ANS:C 50. Renuntarea la
prescriptia achizitiva a. poate fi facuta inaintea implinirii
termenului de uzucapiune de catre beneficiarul termenului b. poate
fi numai expresa c. produce efecte doar intre raporturile dintre
posesor si adevaratul proprietar ANS:C 51. Pentru invocarea
exceptiei de neexecutare a contractului se cer intrunite
urmatoarele conditii a. obligatiile reciproce ale partilor sa-si
aiba temeiul in acelasi contract b. partile sa fi convenit un
termen de executare a uneia dintre obligatiile reciproce c.
debitorul sa fi fost pus in intarziere ANS:A 52. Constituie un
efect specific al contractelor sinalagmatice a. exceptia de
neexecutare b. nulitatea c. inopozabilitatea ANS:A 53. Rezolutiunea
contractului se aplica a. tuturor contractelor b. contractelor
sinalagmatice cu executare dintr-o data c. contractelor
sinalagmatice cu executare succesiva ANS:B 54. Constituie o
conditie pentru ca instanta de judecata sa pronunte rezolutiunea a.
neexecutarea obligatiei sa se datoreze cazului fortuit b.
neexecutarea obligatiei sa fie imputabila debitorului acesteia c.
debitorul obligatiei neexecutate sa nu fi fost pus in intarziere
ANS:B 55. Rezolutiunea contractului produce urmatoarele efecte: a.
intre parti, rezolutiunea contractului are ca efect repunerea lor
in situatia anterioara, partile fiind tinute sa-si restituie
prestatiile efectuate in temeiul
7
contractului desfiintat b. intre parti, rezolutiunea
contractului are ca efect nulitatea contractului c. desfiintarea
tuturor drepturilor consfintite in favoarea partilor sau tertilor
de catre dobanditorul bunului ce a format obiectul contractului
desfiintat, pentru viitor ANS:A 56. .Rezilierea se aplica a.
oricarui contract b. contractelor unilaterale c. contractelor
sinalagmatice cu executare succesiva ANS:C 57. Spre deosebire de
rezolutiune, rezilierea: a. nu presupune un contract sinalagmatic
valabil incheiat b. are ca efect doar incetarea contractului pentru
viitor c. daca este admisa de instanta de judecata, partile isi vor
restitui prestatiile effectuate in baza contractului ANS:B 58. In
contractele translative de proprietate, riscul contractului il
suporta a. partea care avea calitatea de proprietar al lucrului in
momentul pierii fortuite b. dobanditorul lucrului c. ambele parti
ANS:A 59. Constituie obligatie a gerantului a. sa continue
gestiunea inceputa pana in momentul in care geratul, sau
mostenitorii sai, vor putea sa o preia b. in efectuarea actelor de
gestiune sa depuna diligenta unui bun posesor c. sa dea socoteala
tertilor pentru operatiunile efectuate ANS:A 60. Utilitatea
gestiunii de afaceri: a. gestiunea de afaceri trebuie sa fie utila
gerantului b. este apreciata in raport de momentul savarsirii
operatiunii c. nu se mai poate aprecia asupra utilitatii daca
ulterior savarsirii bunul este distrus dintr-un caz de forta majora
sau caz fortuit ANS:B 61. In cazul platii nedatorate, accipiensul
de buna-credinta a. este obligat sa restituie lucrul, dar sa
pastreze fructele, ca orice posesor de bunacredinta b. daca lucrul
a fost instrainat este indreptatit sa retina pretul primit c. daca
lucrul a pierit in mod fortuit nu va fi liberat de obligatia de
restituire ANS:A 62. In cazul imbogatirii fara justa cauza, pentru
intentarea actiunii in restituire se cere: a. sa existe un temei
legal pentru marirea unui patrimoniu pe seama diminuarii
patrimoniului altei persoane b. sa existe si un alt mijloc de
recuperare a pierderii suferite
8
c. sa existe o legatura intre marirea si diminuarea unui
patrimoniu, in sensul ca ambele operatiuni sa fie efectul unei
cauze unice ANS:C 63. In materia raspunderii civile delictuale,
repararea prejudiciului se poate realiza a. numai prin intentarea
unei actiuni in justitie pentru plata despagubirilor b. printr-o
intelegere a partilor, dar numai daca aceasta se incheie in forma
autentica c. prin conventia partilor, incheiata in mod valabil,
prin care acestea stabilesc intinderea despagubirilor si
modalitatea de plata ANS:C 64. La repararea integrala a unui
prejudiciu a. este supusa repararii atat paguba efectiva, cat si
beneficiul nerealizat b. se repara numai prejudiciul previzibil c.
prejudiciul trebuie sa fie reparat in intregime numai daca fapta
ilicita s-a savarsit cu intentie ANS:A 65. Proba conditiilor
raspunderii civile delictuale a. trebuie sa fie facuta de victima
prejudiciului, conform art. 1169 Cod civil b. se face dupa regulile
care guverneaza proba actelor juridice c. nu este admisa proba
testimoniala ANS:A 66. Raspunderea parintilor pentru prejudiciile
cauzate de copiii lor minori a. revine in cazul copilului adoptat,
atat adoptatorilor cat si parintilor firesti ai copilului b. nu
poate fi angajata daca ulterior savarsirii faptei prejudiciabile
copilul a devenit major c. se angajeaza indiferent daca minorul a
actionat sau nu cu discernamant ANS:C 67. Este angajata raspunderea
parintilor pentru prejudiciile cauzate de copiii lor minori in
urmatoarea ipoteza a. pentru copilul minor b. pentru minorul care a
dobandit capacitate deplina de exercitiu prin casatorie c. pentru
copilul major lipsit de discernamant ca efect al alienatiei ori
debilitatii mintale, fara deosebire daca este sau nu pus sub
interdictie ANS:A 68. In materia raspunderii civile delictuale, la
repararea prejudiciului a. se repara atat prejudiciul previzibil,
cat si prejudiciul imprevizibil b. se repara numai paguba efectiva
nu si castigul nerealizat c. repararea prejudiciului se poate
realiza numai prin intentarea unei actiuni in justitie pentru plata
despagubirilor ANS:A 69. In materia raspunderii comitentului pentru
fapta prepusului a. raportul de prepusenie trebuie sa existe la
data intentarii actiunii in despagubire de catre victima
prejudiciului
9
b. savarsirea faptei ilicite de catre prepus sa se produca in
functiile ce i-au fost incredintate de comitent c. vinovatia
prepusului se prezuma ANS:B 70. In cazul raspunderii comitentului
pentru fapta prepusului a. victima prejudiciului nu trebuie sa
dovedeasca vinovatia prepusului b. comitentul este indreptatit sa
recupereze integral de la prepusul sau despagubirile platite
victimei c. se repara numai paguba efectiva, nu si beneficial
nerealizat ANS:B 71. Raspunderea institutorilor pentru faptele
elevilor, intemeiata pe art. 1000 alin. 4 Cod civil a. poate fi
angajata chiar si pentru prejudiciul suferit de elevul respectiv b.
se angajeaza si atunci cand fapta a fost savarsita de elevul major
c. se fundamenteaza pe neindeplinirea sau indeplinirea
necorespunzatoare de catre institutor a obligatiei de supraveghere
a elevului ANS:C 72. Potrivit dispozitiilor art. 1001 Cod civil,
este angajata raspunderea civila delictuala pentru prejudiciile
cauzate de a. orice fel de animale b. animalele salbatice aflate in
captivitate (gradini zoologice, menajeriile circurilor) c.
animalele salbatice aflate in stare de libertate ANS:B 73. In cazul
raspunderii civile delictuale pentru prejudiciile cauzate prin
ruina edificiului, actiunea in regres se poate intenta impotriva a.
locatorului b. constructorului sau proiectantului, n temeiul
contractului de antrepriz sau de proiectare c. oricrei personae
care avea edificiul n folosint la data producerii faptului
prejudiciabil ANS:B 74. In materia raspunderii pentru prejudiciile
cauzate de lucruri in general, are calitatea de paznic juridic al
lucrului a. proprietarul lucrului si titularii unor dezmembraminte
ale dreptului de proprietate b. proprietarului lucrului, chiar daca
lucrul i-a fost furat anterior producerii faptei ilicite cauzatoare
de prejudicii c. numai proprietarul lucrului ANS:A 75. In materia
raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general a.
cazul fortuit exonereaza de raspundere b. raspunderea apartine
numai proprietarului lucrului c. fapta victimei va exonera de
raspundere paznicul juridic, daca intruneste caracteristicile unei
adevarate forte majore ANS:C
10
76.Care drepturi nu pot forma obiectul contractului de
vanzarea-cumparare? a. drepturile reale b. drepturile de creanta c.
drepturile patrimoniale care au un caracter strict personal ANS:C
77. Care sunt obiectele contractului care atrag forma solemna ca o
conditie de validitate? a. bunuri imobile b. o mostenire vacanta c.
terenuri ANS:C 78. Cine sunt titularii dreptului de preemtiune? a.
promitentii b. vecinii c. vanzatorul ANS:B 79. Pentru a fi valabila
vanzarea, ce conditii trebuie sa indeplineasca lucrul vandut? a. sa
fie inalienabil b. sa fie proprietatea vanzatorului c. sa fie scos
din circuitul civil ANS:B 80. In cazul contractului de vanzare
cumparare care sunt obligatiile vanzatorului? a. sa predea lucrul
vandut b. sa suporte cheltuielile de ridicare a bunului c. sa-l
apere pe cumparator impotriva tulburarilor provocate prin fapta
unui tert ( tulburare de fapt) ANS:A 81. Pentru ce fapte este
angajata obligatia de garantie pentru evictiunea vanzatorului? a.
pentru fapta succesorilor universali sau cu titlu universal ai
cumparatorului b. pentru fapta succesorilor universali sau cu titlu
universal ai vanzatorului c. pentru viciile ascunse ale bunului
vandut ANS:B 82. Pentru a se antrena garantia vanzatorului pentru
viciile lucrului vandut, care sunt conditiile pe care trebuie sa le
indeplineasca viciul? a. sa fi existat in momentul incheierii
contractului b. sa apara dupa incheierea contractului c. sa fi fost
cunoscut de cumparator ANS:A 83. Care este termenul in care se
prescrie dreptul la actiunea privitoare la viciile ascunse ale unui
lucru transmis prin vanzare-cumparare ? a. de 6 luni, in cazul in
care viciile nu au fost ascunse cu viclenie b. de 1 an, in cazul in
care viciile a fost ascunse cu viclenie c. de 1 an ANS:A
11
84. In caz de evictiune totala, ce drepturi are cumparatorul ?
a. sa i se restituie o parte din pretul platit b. sa i se restituie
valoarea fructelor pe care a fost obligat sa le inapoieze tertului
evingator c. sa dobandeasca pretul platit de tertul evingator ANS:B
85. In caz de neplata a pretului de catre cumparator, ce actiuni
are la dispozitie vanzatorul ? a. de a cere obligarea
cumparatorului la executarea in natura a obligatiei b. de a cere
rezilierea contractului c. de a cere predarea bunului ANS:A 86.
Care este sanctiunea in cazul in care chiria este neserioasa si
nesincera? a. nulitatea contractului de locatiune b. plata de
daune-interese c. rezilierea contractului de locatiune ANS:A 87.
Care sunt obligatiile locatorului ? a. sa efectueze reparatiile
necesare mentinerii lucrului in stare de functionare b. sa
efectueze reparatiile locative c. sa suporte cheltuielile
voluptorii facute de locatar care au asigurat un spor de valoare
lucrului inchiriat ANS:A 88. Pentru neefectuarea de catre locator a
reparatiilor necesare in cursul locatiunii, ce poate cere
locatarul? a. autorizarea sa de a le efectua pe cheltuiala
locatorului b. nulitatea contractului c. rezolutiunea contractului
ANS:A 89. Pentru ce il garanteaza locatorul pe locatar ? a.
tulburarea de fapt si de drept provenita prin fapta unui tert b.
tulburarea de fapt provenita din fapta unui tert c. viciile
lucrului ANS:C 90. Care sunt obligatiile locatarului ? a. de a-l
garanta pe locator contra evictiunii b. de a-l apara pe locator
contra uzurpatorilor c. de a suporta cheltuielile necesare pentru
mentinerea lucrului in stare de functionare ANS:B 91. Cand
intervine incetarea contractului de locatiune prin denuntarea
unilaterala ? a. daca s-a prevazut un termen b. daca partile nu au
stabilit durata locatiunii c. daca locatarul nu si-a indeplinit
obligatiile stabilite in contract ANS:B
12
92. Care este durata termenului de preaviz ? a. de 1 an b. de 15
zile c. intervalul de timp dintre manifestarea vointei de a desface
contractul si data la care contractul va inceta ANS:C 93. In ce
conditii tertul dobanditor este dator sa respecte locatiunea facuta
inainte de vanzare? a. cand este incheiata prin inscris sub
semnatura privata b. cand este incheiata prin inscris sub semnatura
privata, dar cu data certa c. cand a cunoscut existenta locatiunii
inainte de vanzare ANS:B 94. In ce conditii actele de dispozitie
pot fi incheiate de mandatar in numele si pe seama mandantului ? a.
numai in baza unei procuri generale b. numai in baza unei procuri
speciale c. in baza unui acord tacit ANS:B 95. In ce conditii
mandatarul raspunde in fata mandantului pentru faptele persoanei pe
care si-a substituit-o? a. daca a avut acordul mandantului de a-si
substitui o persoana, insa a trecut puterile asupra unei persoane
incapabile sau de insolvabilitate notorie b. daca a avut acordul
mandantului de a-si substitui o persoana c. in toate cazurile ori
de cate ori s-a produs un prejudiciu mandantului ANS:A 96. Care
sunt efectele contractului de mandat fata de terti ? a. se nasc
raporturi juridice intre mandant si terti b. se nasc raporturi
juridice intre mandatar si terti c. mandatarul devine creditorul,
respectiv debitorul tertului ANS:A 97. In caz de incetare a
mandatului ce obligatii are mandatarul ? a. sa aduca la cunostinta
tertilor incetarea mandatului b. sa predea mandantului toate actele
juridice si bunurile primite in cursul executarii mandatului c. sa
restituie cheltuielile efectuate cu executarea mandatului ANS:B 98.
Ce conditii trebuie sa fie indeplinite pentru ca donatia incheiata
intre absenti sa fie valabila? a. oferta de donatie trebuie sa
imbrace forma autentica b. acceptarea ofertei de donatie trebuie sa
imbrace forma autentica c. atat oferta cat si acceptarea ofertei de
donatie trebuie sa imbrace forma autentica ANS:C 99. Cine nu poate
dispune prin donatie?
13
a. minorii n favoarea tutorelui ct timp autoritatea tutelar nu a
dat tutorelui descrcare de gestiune b. persoanele neconcepute c.
sotii ntre ei ANS:A 100. Cine nu are capacitatea de a primi
donatii? a. medicii si farmacistii, care au tratat pe o persoan de
o boal de care aceasta moare b. sotii c. minorii si persoanele puse
sub interdictie ANS:A 101. n cazul n care donatia se ncheie ntre
absenti, cnd trebuie s aib capacitatea de a dispune donatorul? a. n
momentul manifestrii vointei de a dona b. n momentul acceptrii ei
de ctre donatar c. n momentul facerii ofertei, acceptrii ei de ctre
donatar si comunicrii actului de acceptare ANS:C 102. n cazul n
care donatia se ncheie ntre absenti, cnd trebuie s fie capabil
donatarul? a. n momentul emiterii ofertei de ctre donator b. n
momentul acceptrii c. n momentul comunicrii acceptrii ofertei ANS:B
103. Cnd este donatia revocabil ? a. prevede plata de ctre donatar
a datoriilor pe care donatarul le va contacta n viitor b. cnd
donatorul si rezerv dreptul de a dispune de bunul donat c. cnd
donatarul accept donatia sub beneficiu de inventar ANS:B 104. n
cazul donatiilor indirecte ce conditii trebuie ndeplinite pentru
existenta ei valabil? a. se cere respectarea formei autentice sub
sanctiunea nulittii absolute b. se cere existenta intentiei de a
gratifica c. nu este supus vreunei conditii de form si fond ANS:B
105. Pentru validitatea darului manual ce conditii se cer a fi
ntrunite? a. s aib ca obiect doar bunuri mobile corporale b.
traditiunea c. forma autentic ANS:B 106. n ce situatii are loc
revocarea donatiei ? a. pentru ingratitudine b. cnd se adopt un
copil, dup facerea donatiei c. pentru pieirea bunului supus
donatiei
14
ANS:A 107. De cine poate fi invocat actiunea n revocare pentru
ingratitudine ? a. numai de ctre donator b. de mostenitorii
donatorului c. de mostenitorii donatorului dac donatorul a decedat
dup expirarea termenului n care actiunea putea fi intentat ANS:A
108. Care sunt conditiile pe care trebuie s le ndeplineasc obiectul
contractului de mandat ? a. s fie n circuitul civil b. s priveasc
ncheierea de acte juridice c. s fie inalienabil ANS:B 109. n ce
situatii trebuie respectat dreptul de preemtiune ? a. la vnzarea
imobilelor b. la nstrinarea terenurilor situate n extravilan c. n
cazul schimbului de terenuri situate n extravilan ANS:B 110. n
cazul declarrii nulittii adoptiei: A. adoptatul isi poate pstra
numele B. adoptatul isi pastreaza numele, fara exceptii C.
adoptatul revine la numele de familie avut anterior incuviintarii
adoptiei ANS:C 111. nregistrrile de stare civil fcute de o persoan
necompetent, care a exercitat public functia de ofiter de stare
civil: A. sunt valabile, n virtutea principiului error communis
facit jus B. sunt lovite de nulitate absolut C. sunt lovite de
nulitate relativ ANS:A 112. Care dintre urmatoarele incapacitati
civile au caracter de protectie sau ocrotire? A. interzicerea
drepturilor printesti B. interzicerea dreptului de a fi tutore C.
vnzarea ntre soti ANS:C 113. Pentru declararea judectoreasc a
mortii, precedat de declararea disparitiei, este necesar
ndeplinirea uneia din urmtoarele conditii: A. de la data ultimelor
stiri din care rezulta ca persoana era in viata sa fi trecut cel
putin 1 an B. de la data afisarii extrasului de pe hotararea prin
care s-a declarat disparitia sa fi trecut cel putin 3 luni C. de la
data ultimelor stiri din care rezulta ca persoana era in viata sa
fi trecut cel putin 4 ani ANS:C
15
114. Minorul lipsit de capacitate de exercitiu poate ncheia n
mod valabil, fara a fi reprezentat, urmatoarele acte juridice: A.
somatia B. contract de nchiriere C. vnzarea unui bun ANS:A 115. Ce
categorii de acte nu poate face minorul cu capacitate restrns de
exercitiu, nici chiar cu ncuviintare: A. acte juridice de
administrare B. donatii C. ntreruperea unei prescriptii ANS:B 116.
Actul juridic de dispozitie incheiat de reprezentantul legal al
minorului, fara incuviintarea autoritatii tutelare: A. este lovit
de nulitate absoluta B. este lovit de nulitate relativa C. este
valabil ANS:B 117. Tutela minorului se deschide in urmatoarele
cazuri: A. unul dintre printi este mort B. unul dintre printi este
disparut C. ambii parinti sunt pusi sub interdictie ANS:C 118.
Curatela minorului se poate institui: A. in cazul contrarietatii de
interese intre minor si reprezentantul sau legal B. cand minorul
implineste 18 ani C. cand minorul are doar un singur parinte
cunoscut ANS:A 119. Punerea sub interdictie implica existenta uneia
dintre conditiile urmatoare: A. lipsa discernamantului, cauzata de
alienatie sau debilitate mintala B. existenta discernamantului
persoanei in cauza C. varsta inaintata a persoanei ANS:A 120.
Curatela persoanei fizice cu capacitate de exercitiu deplina,
aflata in situatii speciale se poate institui : A. de catre tutore
B. numai la cerere C. de catre autoritatea tutelara ANS:C 121. Care
este principalul efect al anulrii hotrrii declarative de moarte? A.
nlturarea capacittii de folosinta a persoanei B. ncetarea
capacitatii de exercitiu a persoanei fizice C. desfiintarea, cu
titlu retroactiv, a incetrii capacitatii de folosinta a persoanei
fizice ANS:C 122. Starea civil se poate dovedi n fata instantelor
judecatoresti, prin orice mijloc
16
de prob, dac: A. nu a existat registrul de stare civil B.
registrul de stare civil exist C. obtinerea certificatului de stare
civila este posibil ANS:A 123. Persoana pus sub interdictie
judectoreasc : A. are domiciliu legal B. are numai domiciliu de
drept comun C. are numai domiciliu conventional ANS:A 124.
Capacitatea de folosint anticipat presupune c: A. drepturile
copilului sunt recunoscute de la conceptiiune, numai dac acesta se
naste viabil; B. drepturile si obligatiile copilului exist nc de la
conceptiune, dac acesta se naste viu C. drepturile copilului sunt
recunoscute de la conceptiune, numai daca acesta se naste viu ANS:C
125. Capacitaea de folosint a persoanei fizice are urmtoarele
caractere A. legalitate B. specialitate C. alienabilitate ANS:A
126. Starea civil are urmtorul caracter juridic specific: A.
divizibilitatea B. indivizibilitatea C. universalitatea ANS:B 127.
Competenta privind anularea, modificarea sau completarea actelor de
stare civil revine: A. Tribunalului n a crui raz teritorial se afl
oficiul de stare civil B. Curtea de apel n a crei raz teritorial se
afl oficiul de stare civil C. Judectoria Sector 1 Bucuresti, n
cazul cererii introduse de ctre un cettean romn cu domiciliul n
strintate ANS:C 128. Prin actiunea n reclamatie de stat : A. se
urmreste obtinerea altei stri civile dect cea existent la data
intentrii actiunii B. se urmreste nlturarea unei stri civile
pretins nereale C. se urmreste o schimbare pentru viitor, in starea
civil a persoanei, cu contestarea celei anterioare ANS:A 129.
Actiunea n stabilirea paternittii: A. este o actiune in reclamatie
de stat B. este o actiune in contestatie de stat
17
C. este o actiune in modificare de state ANS:A 130. Actiunea n
nulitatea adoptiei: A. este o actiune in reclamatie de stat B. nu
este o actiune in contestatie de stat C. are efect declarativ, in
cazul in care va fi admisa ANS:C 131. Actiunea n tgduirea
paternittii: A. este imprescriptibil B. se prescrie n termen de 6
luni de la data cand sotul sau fostul sot al mamei a cunoscut
nasterea copilului C. se prescrie in termen de 3 ani de la data la
care sotul sau fostul sot al mamei a cunoscut nasterea copilului
ANS:C 132. Procedura punerii sub interdictie: A. cuprinde doua faze
: una necontradictorie si una contradictorie B. cuprinde o singura
faza contradictorie C. cuprinde o singura faza necontradictorie
ANS:A 133. Printre conditiile de fond pentru punerea sub
interdictie se numara : A. lipsa discernamantului B. varsta
persoanei sa fie sub 16 ani C. varsta persoanei sa fie sub 18 ani
ANS:A 134. Punerea sub interdictie judecatoreasca produce
urmatoarele efecte A. lipsirea persoanei pusa sub interdictie de
capacitatea de exercitiu si instituirea tutelei interzisului B.
lipsirea persoanei pusa sub interdictie de capacitatea de folosinta
si instituirea tutelei interzisului C. lipsirea persoanei pusa sub
interdictie de capacitatea de exercitiu si instituirea curatelei
capabilului ANS:A 135.In caz de retransmitere a mostenirii, atunci
cand mostenitorul a decedat ce trebuie sa dovedeasca beneficiarul
retransmiterii pentru a dobandi el mostenirea ? a. ca are drepturi
proprii asupra masei succesorale ce se retransmite b. ca
mostenitorul initial al masei succesorale ce se retransmite nu a
acceptat mostenirea c. ca mostenitorul a acceptat mostenirea in
termen ANS:C 136. Ce se intelege prin mostenirea prin reprezentare
? a. exista o mostenire dobandita de mai multi mostenitori in nume
propriu sau prin reprezentare si isi exercita drepturile
succesorale o singura data b. exista doua sau mai multe mosteniri
succesive c. prima mostenire este culeasa in tot sau in parte de
cel de-al doilea de cuius, in
18
viata la data deschiderii primei mosteniri ANS:A
137. In ce cazuri recunoaste legea persoanelor juridice o
capacitate de folosinta anticipata in in care in patrimoniu intra
bunuri succesorale ?cazul a. doar de la data dobandirii
personalitatii juridice indiferent daca in patrimoniu intra sau nu
bunuri succesorale b. de la data actului de infiintare in masura in
care bunurile succesorale sunt necesare pentru ca persoana juridica
sa ia fiinta in mod valabil c. de la data actului de infiintare
daca in patrimoniul acesteia intra bunuri succesorale ANS:B 138.
Cand opereaza nedemnitate ? a. cand fapta savarsita a fost
amnistiata b. cand sanctiunea penala s-a prescris c. cand
mostenitorul condamnat a fost ulterior amnistiat ANS:C 139. Cand
opereaza desfiintarea titlului de mostenitor al nedemnului ? a. la
momentul deschiderii mostenirii b. la momentul savarsirii faptei
care atrage nedemnitate c. la momentul pronuntarii hotararii de
condamnare a nedemnului cu privire la savarsirea unei fapte penale
asupra de cuiusului ANS:A 140. Cine poate beneficia de
reprezentarea succesorala ? a. ascendentii ordinari prin
reprezentarea parintilor defunctului b. descendentul fratelui
defunctului c. sotul supravietuitor prin reprezentarea sotului
atunci cand se dezbate succesiunea de pe urma fratelui sotului
predecedat ANS:B 141. Care sunt consecintele declararii
judecatoresti a mortii in ceea ce priveste reprezentarea
succesorala in situatia in care data mortii este stabilita ca fiind
ulterioara momentului deschiderii succesiunii ? a. descendentii
celui declarat mort vor culege mostenirea prin reprezentare b.
descendentii celui declarat mort vor culege mostenirea prin
retransmisie c. descendentii celui declarat mort vor putea culege
mostenirea in nume personal ANS:B 142. In ce conditii este
influentata cota sotului supravietuitor de renuntarea sau
nedemnitatea unuia dintre copii defunctului ? a. daca avem mai
multi copii, iar unul dintre ei este nedemn sau renuntator, cota
acestuia profita celorlalti copii dar si sotului supravietuitor b.
daca avem mai multi copii, iar unul dintre ei este nedemn sau
renuntator, cota acestuia profita celorlalti copii fara a fi
afectata cota sotului supravietuitor c. culege intreaga mostenire ,
daca avem un singur copil si acela este renuntator sau nedemn
19
ANS:B 143. Cand intra in concurs sotul supravietuitor cu doua
clase de mostenitori legali ? a. in caz de exheredare a
mostenitorilor nerezervatari b. in caz de exheredare a unor
mostenitori legali rezervatari c. nu avem niciodata aceasta
situatie ANS:B 144. In ce conditii este obligat sotul
supravietuitor la raportul donatiilor primite de la sotul decedat
a. cand vine in concurs cu descendentii defunctului b. cand vine in
concurs atat cu descendentii cat si cu colateralii privilegiati c.
nu este obligat la raportul donatiilor acestea fiind bunuri proprii
prin efectul donatiei ANS:A 145. In cazul mostenirii vacante care
sunt optiunile statului ? a. statul are dreptul de optiune
succesorala, putand renunta la mostenirea vacanta b. statul
raspunde pentru pasivul succesoral doar in limita activului,
indiferent daca sa intocmit sau nu un inventar al bunurilor
succesorale c. statul nu raspunde de obligatiile asumate de defunct
ANS:B 146. In caz de indoiala cum se interpreteaza clauzele unui
testament ? a. in favoarea mostenitorilor legali ( mai ales daca
este vorba de intinderea legatului) b. in favoarea legatarilor c.
in caz de indoiala o clauza testamentara nu poate produce nici un
efect ANS:A 147. Care sunt conditiile pentru ca mostenitorul care a
atentat la viata defunctului sa fie inlaturat de la mostenire
pentru nedemnitate? a. mostenitorul sa-l fi omorat din culpa b.
mostenitorul sa fi fost condamnat penal pentru omor, iar hotararea
penala sa fi ramas definitiva c. mostenitorul sa fi fost condamnat
penal pentru omor, chiar daca sanctiunea penala s-a prescris ANS:B
148. In ce conditii poate fi acoperita nulitatea testamentului
conjunctiv a. prin constrangere , pe calea actiunii in justitie b.
prin recunoasterea testamentului in cadrul procedurii succesorale
notariale de catre mostenitorii ambilor testatori c. nu poate fi
acoperita prin nici o formalitate ANS:B 149. In ce conditii nu se
aplica sanctiunea nulitatii legatului cu facultate de alegere, prin
care testatorul a lasat determinarea legatarului pe seama unei
terte persoane indicate in testament a. cand desemnarea persoanei
legatarului este lasata la libera alegere a tertului de catre
testator b. cand persoana desemnata ca legatar de catre terta
persoana este o persoana cunoscuta testatorului
20
c. daca legatul este facut unor persoane determinate , dar
repartizarea intre ele a bunurilor este lasata la aprecierea unui
tert ANS:C 150. In cazul legatului cu titlu particular avand ca
obiect un bun individual determinat aflat in indiviziune la data
deschiderii mostenirii in ce conditii intervine nulitatea legatului
a. cand testatorul a lasat legat cota sa ideala de drept asupra
bunului b. cand testatorul a lasat legat bunul altuia cunoscand
acest lucru c. cand testatorul a lasat legat bunul altuia crezand
ca bunul ii apartine in exclusivitate ANS:C 151. Care este efectul
testamentului cu titlu universal posterior asupra unui testament
universal anterior in situatia in care aceste doua testamente sunt
succesive a. testamentul anterior se considera revocat prin
testamentul cu titlu universal b. se micsoreaza doar emolumentul
legatului universal c. legatul universal anterior se transforma in
legat cu titlu universal ANS:B 152. Cand poate interveni revocarea
tacita prin instrainarea obiectului legatului a. in cazul legatelor
universale b. in cazul legatului cu titlu particular c. in cazul
legatelor cu titlu universal ANS:B 153. Neexercitarea dreptului de
optiune succesorala in termenul de 6 luni de la data deschiderii
succesiunii produce urmatoarele efecte a. echivaleaza cu o
renuntare la mostenire b. atrage stingerea vocatiei succesorale c.
nu poate beneficia de repunerea in termen ANS:B 154. Cui apartine
competenta de a dispune repunerea in termenul de optiune
succesorala a. notarii b. doar instanta judecatoreasca c. repunerea
in termen se face printr-o simpla declaratie de acceptare a
mostenirii ANS:B 155. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le
indeplineasca cel care reprezinta, in cazul reprezentarii
succesorale a. sa fie ascendent in linie dreapta cu cel reprezentat
b. sa fie descendent in linie dreapta cu cel reprezentat c. sa nu
fie nedemn fata de cel pe care il reprezinta ANS:B 156. Cum se
stabileste partea din mostenire ce se cuvine sotului supravietuitor
a. in toate cazurile, mai intai trebuie sa se atribuie sotului
supravietuitor cota ce se
21
cuvine b. intai se calculeaza cota pentru mostenitorii
rezervatari, restul urmand a se impartii intre sotul supravietuitor
si ceilalti mostenitori care nu sunt rezervatari c. intai se
calculeaza cota descendentilor, iar restul apartine sotului
mostenitor ANS:A 157. In cazul renuntarii la mostenire a
succesibilului care este actiunea pusa la dispozitia creditorilor
acestuia de dispozitiile legale a. actiunea oblica b. revocarea
renuntarii c. nulitatea absoluta ANS:B 158. Care sunt conditiile de
forma pe care trebuie sa le indeplineasca acceptarea sub beneficiu
de inventar pentru a fi valabila a. este un act consensul fiind
necesar doar acordul de vointa b. trebuie sa indeplineasca forma
solemna, respectiv conditiile de forma prevazute de lege pentru
fiecare act in parte c. trebuie sa indeplineasca forma autentica
ANS:B 159. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca
retractarea renuntarii la mostenire pentru a-si produce efecte a.
sa nu fi acceptat mostenirea vreun alt succesibil b. sa fie facuta
sub beneficiu de inventar c. sa fie facuta in forma autentica ANS:
A
1
UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRAIE
PUBLIC BUCURESTI TEMATICA SI BIBLIOGRAFIA EXAMENULUI DE LICEN IULIE
2010 INSTITUII DE DREPT CIVIL I. ACTUL JURIDIC CIVIL 1. Condiiile
(elementele) actului juridic civil: - capacitatea de a ncheia actul
juridic civil; - consimmntul; - cauza (scopul) actului juridic
civil. 2. Forma actului juridic civil: - forma cerut ad
probationem; - forma cerut ad validitatem; - forma cerut pentru
opozabilitate fa de teri. 3. Modalitile actului juridic civil: -
termenul;22
- condiia; - sarcina. 4. Efectele actului juridic civil: -
regulile de determinare a efectelor actului juridic civil; -
principalele reguli de interpretare a actului juridic civil; -
principiile efectelor actului juridic civil. 5. Nulitatea actului
juridic civil: - categoriile de nuliti ale actului juridic civil; -
cauzele de nulitate; - regimul juridic al nulitii absolute; -
regimul juridic al nulitii relative. II. PERSOANA FIZIC 1.
Capacitatea de folosin a persoanei fizice: - noiunea si caracterele
juridice; - nceputul capacitii de folosin a persoanei fizice; -
coninutul capacitii de folosin a persoanei fizice; - ncetarea
capacitii de folosin a persoanei fizice; - declararea judectoreasc
a morii persoanei fizice; - procedura declarrii judectoresti a
morii;2
- comorienii. 2. Capacitatea de exerciiu a persoanei fizice: -
noiunea si caracterele juridice; - premisele si felurile capacitii
de exerciiu a persoanei fizice; - lipsa capacitii de exerciiu a
persoanei fizice; - capacitatea de exerciiu restrns; - capacitatea
de exerciiu deplin; - sanciunea nerespectrii regulilor capacitii de
exerciiu. BIBLIOGRAFIE: 1. Gheorghe Beleiu, Drept civil romn.
Introducere n Dreptul civil. Subiectele dreptului civil, Editura
Universul Juridic, Bucuresti, 2007. 2. Dnu Cornoiu, Drept civil.
Partea general, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucuresti, 2007.
3. Dnu Cornoiu, Drept civil. Persoanele, Editura Fundaiei Romnia de
Mine, Bucuresti, 2007. III. DREPTURILE REALE 1. Posesia:
23
- definiia; - elementele constitutive; - posesia si detenia
precar; - dobndirea si pierderea posesiei; - dovada posesiei; -
calitile si viciile posesiei; - efectele posesiei. 2. Dreptul de
proprietate: - definiia si caracterele juridice ale dreptului de
proprietate; - atributele dreptului de proprietate; - dreptul de
proprietate privat: definiia, caracterele juridice, obiectul,
subiectele; - dreptul de proprietate public: definiia, caracterele
juridice, obiectul, subiectele; - modalitile juridice ale dreptului
de proprietate: proprietatea rezolubil, proprietatea anulabil,
proprietatea comun. 3. Aprarea dreptului de proprietate si a
celorlalte drepturi reale: - aciunea n revendicare mobiliar; -
aciunea n revendicare imobiliar;3
- efectele aciunii n revendicare. 4. Modurile de dobndire a
dreptului de proprietate: - uzucapiunea: noiunea, reglementarea
legal, domeniul de aplicare, uzucapiunea de 30 de ani, uzucapiunea
de 10 pn la 20 de ani, modul de calcul al termenului uzucapiunii,
ntreruperea uzucapiunii, jonciunea posesiilor, efectele
uzucapiunii, renunarea la prescripia achizitiv; IV. OBLIGAIILE
CIVILE 1. Contractul: - efectele specifice ale contractelor
sinalagmatice: excepia de neexecutare a contractului, rezoluiunea
si rezilierea contractului, riscul contractului; 2. Faptul juridic
licit: - gestiunea intereselor altei persoane;
24
- plata lucrului nedatorat; - mbogirea fr just cauz. 3. Fapta
ilicit cauzatoare de prejudicii (rspunderea civil delictual): -
rspunderea pentru fapta proprie; - rspunderea prinilor pentru
prejudiciile cauzate de copiii lor minori; - rspunderea comitenilor
pentru faptele prepusilor; - rspunderea institutorilor si
artizanilor pentru faptele elevilor si ucenicilor; - rspunderea
pentru prejudiciile cauzate de animale; - rspunderea pentru
prejudiciile cauzate prin ruina edificiului; - rspunderea pentru
prejudiciile cauzate de lucruri n general. BIBLIOGRAFIE 1. Corneliu
Brsan, Drept civil. Drepturile reale principale, Ediia a III-a,
revzut si adugit, Editura Hamangiu, Bucuresti 2008; 2. Constantin
Sttescu, Corneliu Brsan, Drept civil. Teoria general a obligaiilor,
Ediia a IX-a, revzut si adugit, Editura Hamangiu, Bucuresti 2008;
3. Mariana Rudreanu, Dreptul bunurilor (drepturile reale), Editura
Fundaiei Romnia de Mine, Ediia a II-a, Bucuresti 2007;4
4. Gheorghe Babonea, Nicolae Puscas, Mariana Rudreanu, Nicu
Vintil, Obligaii. Responsabilitatea, Editura Fundaiei Romnia de
Mine, Bucuresti 2008. V. CONTRACTE SPECIALE 1. Contractul de
vnzare-cumprare: - noiunea si caracterele juridice; - condiiile de
validitate; - efectele contractului de vnzare-cumprare. 2.
Contractul de donaie: - noiunea si condiiile de validitate; -
donaiile simulate; - donaiile indirecte;
25
- darurile manuale; - efectele contractului de donaie; - cauzele
legale de revocare a donaiilor. 3. Contractul de locaiune: -
noiunea si caracterele juridice; - condiiile de validitate; -
efectele contractului de locaiune; - ncetarea locaiunii. 4.
Contractul de mandat (mandatul de reprezentare): - noiunea si
condiiile de validitate; - efectele contractului de mandat; -
ncetarea contractului de mandat. VI. DREPTUL DE MOSTENIRE 1.
Cerinele legale pentru a putea mosteni: - capacitatea succesoral; -
nedemnitatea succesoral. 2. Devoluiunea legal a mostenirii: -
principiile devoluiunii legale a mostenirii; - reprezentarea
succesoral; - vocaia succesoral izvort din rudenie; - drepturile
succesorale ale soului supravieuitor; - drepturile succesorale
accesorii ale soului supravieuitor; - dreptul statului asupra
bunurilor mostenirii. 3. Devoluiunea testamentar: - noiunea,
caracterele juridice si cuprinsul testamentului; - condiiile de
fond pentru validitatea testamentului; - condiiile de form pentru
validitatea dispoziiei testamentare;5
- diferite feluri de testamente; - principalele dispoziiile
cuprinse n testament; - limitele dreptului de a dispune prin acte
juridice de bunurile mostenirii. 4. Dreptul de opiune succesoral: -
probleme generale privind dreptul de opiune succesoral; -
acceptarea pur si simpl a mostenirii; - acceptarea sub beneficiul
de inventar; - renunarea la mostenire. BIBLIOGRAFIE:
26
1. Prof. Univ. Dr. Francisc Deak, Tratat de drept civil.
Contractele speciale, Ediia a IV-a, Vol. I, Editura Universul
Juridic, Bucuresti, 2006; 2. Prof. Univ. Dr. Francisc Deak, Tratat
de drept civil. Contractele speciale, Ediia a IV-a, Vol. II,
Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2006; 3. Prof. Univ. Dr.
Francisc Deak, Tratat de drept civil. Contractele speciale, Ediia a
IV-a, Vol. III, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2007; 4.
Francisc Deak, Tratat de drept succesoral, Editura Universul
Juridic, Bucuresti, 2002. (capitolul I/1 din bibliogrsfie) ACTUL
JURIDIC CIVIL CONDIIILE ACTULUI JURIDIC CIVIL Conditiile
(elementele) actului juridic civil: - capacitatea de a ncheia actul
juridic civil; - consimtmntul; - cauza (scopul) actului juridic
civil. Generaliti 1. Definiie Prin condiiile de valabilitate a
actului juridic civil se neleg componentele structurale, adic
elementele constitutive ale acestuia. Art.948 Cod civil enumer, sub
denumirea de condiii eseniale pentru validitatea conveniilor,
componentele structurale ale oricrui act juridic, artnd c acestea
constau n: capacitatea de a contracta; consimmntul valabil al prii
ce se oblig; un obiect determinat; cauz licit. Aceste componente
sau elemente sunt necesare pentru ca actul juridic civil s fie
valabil i, pe cale de consecin, s produc efecte juridice.
27
n literatura de specialitate, precum i n legislaie se folosesc
diferite expresii pentru a desemna condiiile actului juridic.
Menionm unele dintre aceste formulri: elementele actului juridic,
elementele eseniale ale oricrui act juridic condiii devalabilitate
a actului juridic, condiiile de eficacitate (n sens restrns) a
actului juridic condiiile de fond i condiiile de form, elementele
eseniale. Aadar, cu acelai neles se folosesc termenii condiie i
elemente. n ce ne privete, optm alturi de ali autori pentru
denumirea tradiional, consacrat, de altfel, de legislaia noastr;
astfel, art.948 Cod civil folosete expresia : condiiile eseniale
pentru validitatea unei convenii, iar n Legea nr.105/1992 cu
privire la reglementarea raporturilor de drept internaional privat
sunt ntrebuinate constant expresiile: condiii de fond i condiii de
form. 2. Clasificarea condiiilor actului juridic civil Condiiile
actului juridic se clasific dup anumite criterii. Astfel, n funcie
de aspectul la care se refer, distingem: condiii de fond i condiii
de form. Primele privesc coninutul actului juridic, iar cele de-al
doilea privesc forma care mbrac coninutul respectiv. Sunt condiii
de fond cele prevzute de art.948 Cod civil, respectiv,
-consimmntul, -capacitatea, -obiectul i -cauza. Sunt condiii de
form cele care privesc: -manifestarea de voin atunci cnd aceasta
este cerut ad validitatem; -concretizarea manifestrii de voin n
anumite instrumente de probaiune;
28
-ndeplinirea anumitor formaliti cerute de lege pentru a face
actul juridic civil opozabil terilor. n funcie de obligativitatea
sau neobligativitatea lor, condiiile actului juridic pot fi:
condiii eseniale i condiii neeseniale. Sunt condiii eseniale acelea
care, dac nu sunt ndeplinite, fac ca actul juridic civil s nu fie
valabil ncheiat, respectiv, cele prevzute de art.948 Cod civil : -
capacitatea, -consimmntul, -obiectul, -cauza. La acestea se mai
adaug: forma cerut ad solemnitatem, n cazul actelor solemne,
autorizaia administrativ prealabil pentru ncheierea anumitor acte
juridice. Sunt condiii neeseniale acele condiii care pot fi
prezente ori pot lipsi, fr s afecteze valabilitatea actului juridic
civil. n funcie de sanciunea nerespectrii, distingem: -condiii de
validitate i -condiii de eficacitate. Condiiile de validitate sunt
acele condiii a cror nerespectare este sancionat cu nulitatea
actului juridic civil, iar condiiile de eficacitate sunt acelea a
cror nerespectare nu atrage nulitatea actului juridic civil, ci
alte sanciuni, ca, de exemplu, inopozabilitatea fa de teri. Top of
the Document Capacitatea de a ncheia actul juridic civil 1. Noiune.
Reglementare Capacitatea de a ncheia actul juridic civil este
condiia de fond i esenial care const n aptitudinea subiectului de
drept civil de a deveni titular de drepturi i obligaii civile, prin
ncheierea de acte de drept civil. Capacitatea de a ncheia acte
juridice civile constituie o parte a capacitii de folosin a
persoanei fizice sau juridice i apare ca o premis a capacitii de
exerciiu a acesteia, cealalt premis fiind discernmntul juridic.
Capacitatea de a ncheia acte juridice este reglementat n mai multe
acte normative, ca, de exemplu, n Codul civil, Decretul
29
nr.31/1954, Codul Familiei etc. Astfel, n afar de art.943 Cod
civil, care se refer la capacitate, consimmnt, obiect, cauz, mai
enunm art.949 Cod civil, potrivit cruia poate contracta orice
persoan ce nu este declarat necapabil de lege, precum i art.950 Cod
civil, potrivit cruia necapabili de a contracta sunt: minorii,
interziii i toi acei crora legea le-a prohibit oarecare contracte.
Art.807 prevede: Minorul de 16 ani poate dispune prin testament i
numai pentru jumtate din bunurile de care, dup lege, poate dispune
majorele, iar art.808 stabilete: Este capabil de a primi prin
donaiune ntre vii oricine este conceput n momentul donaiunii. La
art.856 Cod civil este prevzut principiul potrivit cruia orice
persoan este capabil de a face testament, dac nu este oprit de
lege. Art.1306 Cod civil dispune: Pot cumpra i vinde toi cei crora
nu le este oprit prin lege. De reinut este faptul c: - regula
reprezint capacitatea de a face acte juridice civile,
--------------incapacitile constituind excepiile de la aceast
regul. Capacitatea civil nu trebuie confundat cu discernmntul,
deoarece capacitatea este o stare de drept, pe cnd discernmntul
este o stare de fapt a crei existen poate fi dovedit, tot astfel
cum lipsa discernmntului poate fi dovedit chiar la persoane majore.
De asemenea, incapacitatea ca excepie de la regula capacitii nu
trebuie confundat cu inalienabilitatea sau cu indisponibilizarea
unor bunuri, cci incapacitatea este o calitate a persoanei ca
subiect de drept, calitate care o mpiedic s ncheie orice acte
juridice civile, n timp ce
30
inalienabilitatea sau indisponibilizarea se refer la bunuri, n
sensul c numai bunul sau bunurile respective nu pot fi nstrinate
chiar dac titularul dreptului de proprietate asupra lor este pe
deplin capabil i poate ncheia orice alte acte juridice i nstrina
orice alte bunuri ce-i aparin. Deosebirea prezint importan juridic
sub aspectul consecinelor care decurg din corecta caracterizare a
situaiei de fapt: - ncheierea actului juridic civil de ctre un
incapabil atrage sanciunea nulitii relative, pe cnd -nstrinarea
unui bun inalienabil atrage sanciunea nulitii absolute; -
capacitatea de a ncheia actul juridic civil trebuie s existe n
momentul ncheierii acestuia, respectiv, n momentul exprimrii
consimmntului prii respective. Top of the Document
Consimmntul
1. Noiune Consimmntul, fiind una din condiiile de fond ale
actului juridic civil, const n manifestarea hotrrii de a ncheia
actul juridic civil. Sub aspect terminologic, consimmntul are dou
sensuri: consimmntul n sens restrns, adic manifestarea unilateral
de voin la ncheierea actului juridic civil; n cazul actelor
unilaterale, voina unilateral este voina manifestat de autor, pe
cnd n cazul actelor bi ori multilaterale avem de-a face cu voina
fiecreia dintre pri; consimmntul n sens larg, adic acordul de voin
al prilor n actele bilaterale. 1.1. Corelaia dintre consimmnt i
voina juridic Actul juridic civil const n manifestarea de voin fcut
cu intenia de a produce efecte juridice. Voina este un fenomen
complex att din punct de vedere psihologic, ct i din punct de
vedere juridic. Sub aspect juridic, voina este complex, deoarece n
structura ei intr dou elemente: consimmntul i cauza sau scopul.
Prin urmare, corelaia dintre31
consimmnt i voina juridic este de tipul parte-ntreg. 1.2.
Formarea i principiile voinei juridice Principiile voinei juridice.
Dou sunt principiile care crmuiesc voina juridic, i anume:
principiul libertii actelor juridice civile (principiul autonomiei
de voin); principiul voinei reale (principiul voinei interne). a)
Principiul libertii actelor juridice civile Potrivit acestui
principiu, subiectele de drept civil sunt libere s ncheie convenii
sau s fac acte unilaterale, cu respectarea legii i a bunelor
moravuri. Astfel, n art.969 alin.1 Cod civil, se prevede:
Conveniile legal fcute au putere de lege ntre prile contractante,
iar art.5 din acelai cod stabilete: Nu se poate deroga prin
convenii sau dispoziii particulare de la legile care intereseaz
ordinea public i bunele moravuri. Din cuprinsul textelor de lege
menionate rezult coninutul principiului libertii actelor juridice,
n sensul c, dac se respect legea i morala, subiectele de drept
civil pot s ncheie orice convenii i s fac acte unilaterale.
Coninutul acestui principiu poate fi exprimat n urmtoarele idei:
subiectele de drept civil sunt libere s ncheie, cu respectarea
legii i a moralei, orice act juridic civil; prile pot, n mod liber,
prin acordul lor, s modifice sau s pun capt actului juridic civil
pe care l-au ncheiat. Limitele principiului libertii actelor
juridice civile sunt urmtoarele: normele juridice imperative;
regulile de convieuire social; ordinea politic, economic i social.
n cazul n care actul juridic este ncheiat cu depirea acestor
limite, el este sancionat cu nulitatea. b) Principiul voinei reale
Aa cum am precizat, voina juridic este alctuit din elementul
psihologic (voina intern) i elementul social (voina declarat sau
exteriorizat). De regul, ntre cele dou elemente exist o deplin
concordan. Prin excepie, apar situaii n care o asemenea concordan
lipsete, ceea ce ridic problema stabilirii
32
prioritii uneia dintre cele dou voine intern, respectiv,
declarat. Cu privire la soluionarea problemei aprute exist dou
concepii: concepia subiectiv, potrivit creia trebuie s acordm
prioritate voinei interne (reale), i concepia obiectiv, potrivit
creia trebuie acordat prioritate voinei declarate. 1.3. Condiiile
de valabilitate a consimmntului Prin consimmnt se nelege
manifestarea hotrrii de a ncheia un act juridic civil. El este o
condiie de fond, esenial i general a actului juridic civil.
Termenul consimmnt are dou sensuri: ntr-un prim sens, prin
consimmnt se nelege manifestarea unilateral de voin, respectiv,
voina exteriorizat a autorului actului juridic unilateral sau a
uneia dintre prile actului juridic bilateral sau multilateral.
Acest sens este folosit de art.953 Cod civil, potrivit cruia
consimmntul nu este valabil cnd este dat prin eroare, smuls prin
violen sau surprins prin dol. n cel de-al doilea sens, prin
consimmnt se nelege acordul de voin n actele juridice bilaterale
sau multilaterale. Acest sens este avut n vedere de art.969 alin.2
Cod civil, potrivit cruia conveniile se pot revoca prin consimmntul
mutual sau din cauze autorizate de lege. Pentru a fi valabil i a
produce efecte juridice, consimmntul trebuie s ndeplineasc,
cumulativ, urmtoarele condiii: s provin de la o persoan cu
discernmnt; s fie exprimat cu intenia de a produce efecte juridice;
s fie exteriorizat; s nu fie alterat de vreun viciu de consimmnt.
Consimmntul s provin de la o persoan cu discernmnt. Pentru a
produce efecte juridice, trebuie ca autorul manifestrii de voin s
poat aprecia, s aib puterea de a discerne cu privire la consecinele
juridice ale manifestrii sale de voin.33
Cerina prezenei capacitii de exerciiu nu se confund cu condiia
de valabilitate a consimmntului. Capacitatea de exerciiu este o
stare de drept, pe cnd prezena ori lipsa discernmntului este o
stare de fapt. Persoanele fizice cu capacitate deplin de exerciiu
sunt prezumate c au discernmntul necesar pentru a ncheia acte
juridice civile. Cazurile n care legea prezum anumite persoane ca
lipsite de discernmnt sunt cunoscute sub denumirea de incapaciti
legale. Astfel, minorul sub 14 ani i cel pus sub interdicie
judectoreasc sunt considerai c nu-i pot reprezenta cu exactitate
consecinele juridice ale actelor juridice pe care ar urma s le
ncheie. Minorul ntre 14 i 18 ani este considerat a avea discernmnt
juridic n curs de formare. Exist situaii n care persoanele cu
deplin capacitate de exerciiu se pot gsi, temporar, n situaii n
care le lipsete discernmntul necesar, ca, de pild, cazurile de
beie, hipnoz, somnambulism, mnie puternic numite incapaciti
naturale Astfel, un testament poate fi anulat dac se dovedete n mod
neechivoc lipsa de discernmnt a dispuntorului n momentul ntocmirii
testamentului, innd seama c, n conformitate cu prevederile art.856
Cod civil, orice persoan este capabil de a face testament, dac nu
este oprit de lege, capacitatea fiind regula, iar incapacitatea
fiind excepia. Consimmntul trebuie s fie dat cu intenia de a
produce efecte juridice. Aceast condiie decurge din esena actului
juridic, care este o manifestare de voin fcut cu intenia de a
produce efecte juridice, deci cu intenia de a da natere, modifica
sau stinge raporturi juridice. Se consider c lipsete intenia de a
produce efecte juridice n urmtoarele situaii: cnd manifestarea de
voin a fost fcut n glum; cnd manifestarea de voin a fost fcut din
prietenie sau pur complezen; cnd manifestarea de voin a fost fcut
cu o rezerv mintal, cunoscut de destinatarul acesteia;
34
cnd manifestarea de voin a fost fcut sub o condiie pur
potestativ din partea celui care se oblig art.1010 Cod civil; cnd
manifestarea de voin este foarte vag. Consimmntul trebuie s fie
exteriorizat. Pentru a putea produce efecte juridice civile, voina
trebuie exteriorizat. Voina intern neexteriorizat nu produce efecte
juridice. Aceasta nu are cum s fie cunoscut de alte persoane.
Principiul aplicabil exteriorizrii consimmntului este principiul
consensualismului, adic prile sunt libere s aleag forma de
exteriorizare a voinei lor. De la acest principiu exist i excepii,
constnd n necesitatea ca manifestarea de voin s mbrace o form
special, cum este cazul actelor solemne sau formale. Prin excepie,
tcerea valoreaz consimmnt atunci cnd: legea prevede acest lucru n
mod expres, ca, de exemplu, art.1437 Cod civil, potrivit cruia dup
expirarea termenului stipulat prin contractul de locaiune, dac
locatarul rmne i e lsat n posesie, atunci se consider locaiunea ca
rennoit, efectele ei se regleaz dup dispoziiile articolului relativ
la locaiunea fr termen; prin voina expres a prilor se atribuie
tcerii o anumit semnificaie juridic, n semn de consimmnt; n materie
de ofert acceptare, se apreciaz c tcerea la o ofert fcut exclusiv n
favoarea destinatarului ei valoreaz acceptare potrivit art.1138 Cod
civil n materia remiterii de datorie; cnd tcerea are valoare de
consimmnt potrivit obiceiului. Consimmntul trebuie s nu fie alterat
prin vicii de consimmnt. Legea civil cere ca formarea voinei s fie
liber, neinfluenat, nealterat prin ceea ce numim vicii de consimmnt
sau vicii ale voinei. Viciile de consimmnt sunt: eroarea, dolul
(sau viclenia), violena i leziunea.
35
2. Viciile de consimmnt 2.1. Eroarea 2.1.1. Definiie Prin eroare
se nelege falsa reprezentare a realitii la ncheierea unui act
juridic civil248. Art.953 Cod civil prevede: Consimmntul nu este
valabil cnd este dat prin eroare..., iar art.954 Cod civil prevede:
Eroarea nu produce nulitate dect cnd cade asupra ubstanei
obiectului conveniei. 2.1.2. Clasificare n funcie de gravitatea i
efectele pe care le produce, eroarea poate fi: -eroare-obstacol,
-eroare-viciu de consimmnt -i eroare-indiferent. Eroarea-obstacol
este acea fals reprezentare a realitii care mpiedic formarea
actului juridic civil. Ea este cunoscut i sub numele de eroare
distructiv de voin249. Eroarea-obstacol este cea mai grav form a
erorii. Ea poate cdea asupra naturii actului ce se ncheie, cnd o
parte crede c ncheie un anumit act juridic civil (contract de
vnzare-cumprare, n loc de vnzare cu clauz de ntreinere). Falsa
reprezentare a realitii poate cdea asupra identitii obiectului, cnd
o parte crede c trateaz cu privire la un anumit bun, iar cealalt
parte are n vedere alt bun (de exemplu, o parte vrea s vnd un
imobil din provincie, iar cealalt parte accept, creznd c este vorba
de un imobil situat n Cluj-Napoca). Eroarea-viciu de consimmnt este
falsa reprezentare a realitii ce cade fie asupra calitilor
substaniale ale obiectului actului, fie asupra persoanei
contractante. Aceast eroare, numit i eroare grav250, nu este
distructiv de voin, n sensul c ea nu nltur consimmntul, ci doar l
viciaz. Eroarea substanei obiectului actului juridic constituie
viciu de onsimmnt numai cnd se refer la calitile substaniale ale
obiectului, deoarece partea care a ncheiat actul juridic i-a
manifestat voina numai n considerarea
36
acestor caliti, pe care n mod eronat le-a crezut adevrate. n
acest sens, art.954 alin.1 Cod civil precizeaz: Eroarea nu produce
nulitate dect atunci cnd cade asupra substanei obiectului
conveniei. Eroarea-indiferent este falsa reprezentare a unor
mprejurri care sunt ns mai puin importante la ncheierea actului
juridic civil (de exemplu, eroarea asupra strii civile a
cumprtorului, eroarea asupra solvabilitii contractantului etc.).
Sanciunea care intervine n cazul erorii-obstacol este nulitatea
absolut a actului juridic civil, deoarece n acest caz nu s-a format
acordul de voin. Eroarea viciu de consimmnt atrage nulitatea
relativ a actului juridic civil. Eroarea indiferent poate atrage o
diminuare valoric a prestaiei, dar poate rmne i fr nici o consecin
juridic. n funcie de natura realitii fals reprezentate, eroarea
este de dou feluri: eroare de fapt i eroare de drept. Eroarea de
fapt const n falsa reprezentare a unor situaii faptice, n momentul
ncheierii actului juridic civil, situaii care privesc obiectul
actului, valoarea sau contractantul. Eroarea de drept const n falsa
reprezentare a existenei sau n cunoaterea inexact a coninutului
unui act normativ sau a unei norme juridice. 2.2. Dolul 2.2.1.
Definiie i reglementare Dolul este acel viciu de consimmnt care
const n inducerea n eroare a unei persoane prin utilizarea de
mijloace viclene sau dolosive pentru a o determina s ncheie un act
juridic civil. Cu alte cuvinte, dolul este o eroare provocat (spre
deosebire de eroarea propriu-zis, care are un caracter spontan). n
afar de art.953 Cod civil, care prevede: Consimmntul nu este
valabil cnd este .... surprins prin dol, Codul civil consacr dolul
n art.960, care prevede: Dolul este o cauz de nulitate a conveniei
cnd mijloacele viclene ntrebuinate de una din pri sunt astfel nct
este evident c, fr aceste
37
mainaii, cealalt parte n-ar fi contractat. Dolul nu se
presupune. 2.2.2. Clasificare n funcie de natura elementelor asupra
crora poart, distingem: dolul principal i dolul incidental. Dolul
principal este acela care cade asupra unor elemente importante,
determinante la ncheierea actului juridic civil. Acest dol atrage
anularea actului. Dolul incidental (dolul incident, secundar,
accesoriu) este acela care cade asupra unor mprejurri
nedeterminante pentru ncheierea actului juridic civil. Acesta nu
atrage anularea actului, ci d dreptul doar la o aciune n despgubire
pentru eventualele diferene de pre. 2.2.3. Structura dolului Dolul
este alctuit din dou elemente255: elementul obiectiv i elementul
subiectiv. Elementul obiectiv sau material const n utilizarea de
mijloace viclene (mainaiuni, iretenii, manopere dolosive,
frauduloase) pentru a induce n eroare. Elementul subiectiv,
intenionat const n intenia de a induce n eroare o persoan pentru a
o determina s ncheie un act juridic civil. 2.2.4. Condiii Pentru a
constitui viciu de consimmnt, dolul trebuie s ndeplineasc dou
condiii cumulative: s fie determinant pentru ncheierea actului
juridic civil; s provin de la cealalt parte. Dolul s fie
determinant pentru ncheierea actului juridic civil const n cerina
ca dolul s priveasc elemente hotrtoare pentru ncheierea actului, n
sensul c, dac partea aflat n eroarea provocat ar fi cunoscut
adevrul, nu ar fi ncheiat acel act juridic. Aprecierea dolului
viciu de consimmnt se face subiectiv, de la caz la caz, n mod
concret, avndu-se n vedere i pregtirea i experiena de via a
victimei dolului. Dolul s emane de la cealalt parte se deduce din
art.960 alin.1 Cod civil (mijloacele viclene ntrebuinate de una din
pri...). Aceast cerin este aplicabil att actelor juridice
bilaterale cazul n care se vorbete de cealalt parte ,
38
ct i n cazul actelor unilaterale, cum este cazul testamentului,
care este act juridic unilateral. Asemenea erorii, nu este necesar
ca dolul s fie comun, adic s existe pentru fiecare parte a actului
juridic bilateral. Dac ar exista reciprocitate de dol, atunci
fiecare parte ar avea dreptul s cear anularea actului pentru dolul
a crui victim este. 2.2.5. Proba dolului Aa cum rezult din art.960
alin.2 Cod civil, dolul nu se presupune; partea care invoc existena
dolului pentru pronunarea nulitii actului juridic civil trebuie s
fac dovada existenei acestuia. Fiind un fapt juridic stricto sensu
, proba se poate face cu orice mijloc de prob admis de lege. Dovada
dolului este mai uor de fcut, comparativ cu eroarea, datorit
elementului su material. Dolul, fiind viciu de consimmnt, este
sancionat cu nulitatea relativ a actului juridic civil. Fiind
totodat un delict civil, dolul d dreptul la o aciune n despgubire n
condiiile art.998 Cod civil. 2.3. Violena 2.3.1. Definiie i
reglementare Violena este acel viciu de consimmnt care const n
ameninarea unei persoane cu un ru de natur s-i provoace o temere ce
o determin s ncheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi
ncheiat. Codul civil reglementeaz violena ca viciu de consimmnt n
art.955 958. Astfel, art.956 Cod civil stabilete: Este violen
totdeauna cnd, spre a face o persoan a contracta, i s-a insuflat
temerea, rezonabil dup dnsa, c va fi expus persoana sau averea sa
unui ru considerabil i prezent; art.957 dispune: Violena este cauz
de nulitate i cnd s-a exercitat asupra soului sau soiei, asupra
descendenilor i ascendenilor; art.958 stabilete c simpla temere
reverenioas, fr violen, nu poate anula convenia; art.959 prevede:
Convenia nu poate fi atacat pentru cauz de violen dac, dup ncetarea
violenei, convenia s-a aprobat expres sau tacit sau
39
dac a trecut timpul defipt de lege pentru restituiune. 2.3.2.
Clasificare Dup natura rului cu care se amenin, avem violen fizic i
violen moral. Violena fizic exist atunci cnd ameninarea cu rul
privete integritatea fizic ori bunurile persoanei, victima ajungnd
n situaia de a servi ca un simplu instrument n ncheierea actului
juridic civil; de exemplu, forarea minii unei persoane de a semna
un nscris ce constat un act juridic. O asemenea ameninare este mai
mult dect un viciu de consimmnt, n sensul c aceasta are ca efect
lipsa consimmntului. Violena moral sau psihic este tot o ameninare
cu un ru, care privete onoarea, cinstea ori sentimentele persoanei,
de natur s-i provoace acesteia o traum care o determin s ncheie un
act juridic civil. Dup caracterul ameninrii, deosebim: violen
legitim i violen nelegitim. Violena legitim sau just este aceea
fcut n exercitarea unui drept subiectiv. O asemenea ameninare nu
este viciu de consimmnt. De exemplu, creditorul l amenin pe
debitorul su cu darea n judecat dac nu i execut de bunvoie
obligaia. Violena nelegitim sau injust este acea ameninare care nu
este bazat pe un drept subiectiv. Aceasta atrage anulabilitatea
actului juridic. 2.3.4. Condiiile violenei Pentru ca violena s
constituie viciu de consimmnt, trebuie ntrunite cumulativ dou
condiii260: s fie determinant pentru ncheierea actului juridic
civil i s fie injust (nelegitim). Condiia s fie determinant pentru
ncheierea actului juridic civil necesit anumite precizri. Astfel,
art.956 Cod civil precizeaz c temerea trebuie s fie raionabil cu
dnsa dup persoana ameninat , adic s fie de natur a determina la
ncheierea actului juridic. n aprecierea caracterului determinant,
hotrtor al temerii sale, se ia n considerare persoana victim a
40
violenei sub aspectul vrstei, forei, gradului de cultur, starea
psihic, persoana de la care provine violena, locul unde se exercit
violena, timpul cnd se exercit violena etc. Condiia s fie injust
(nelegitim, ilicit), deoarece nu orice ameninare, prin ea nsi,
constituie violen viciu de consimmnt. Aceast condiie este ndeplinit
ori de cte ori actele de violen nu sunt fcute n exercitarea unui
drept subiectiv i n limitele legii. Vom fi n prezena violenei viciu
de consimmnt, n situaia n care, dei se urmrete realizarea unui
drept subiectiv (a unui drept de crean), mijloacele folosite n
acest scop sunt n afara legii (creditorul l amenin pe debitor cu
moartea). 2.4. Leziunea 2.4.1. Definiie i reglementare Leziunea
viciu de consimmnt const n prejudiciul material suferit de una din
pri din cauza disproporiei vdite de valoare dintre dou prestaii.
Disproporia de valoare trebuie s existe chiar n momentul conveniei.
Printre viciile de consimmnt prevzute n art. 953 Cod civil,
leziunea nu este trecut. Aceasta este considerat ca atare n alte
reglementri. Astfel, art. 951 Cod civil prevede c: Minorul nu poate
ataca angajamentul su pentru cauz de necapacitate dect n caz de
leziune, iar art. 1165 Cod Civil precizeaz: Majorul nu poate pentru
leziune, s exercite aciunea n resciziune. Art. 1157 Cod civil
prevede c Minorul poate exercita aciunea n resciziune anularea unui
contract pentru leziune pentru simpla leziune n contra oricrei
convenii. Acest articol a fost implicit modificat prin dispoziiile
art. 25 alin. 1 i 2 din Decretul nr. 31/1954 pentru punerea n
aplicare a Codului Familiei i a Decretului nr. 31/1954 referitor la
persoanele fizice i juridice, text potrivit cruia (1) Aplicarea
dispoziiilor referitoare la aciunea n anulare pentru leziune se
restrnge la minorii care, avnd vrsta de 14 ani mplinii, ncheie
singuri, fr ncuviinarea prealabil a autoritii tutelare,
41
dac aceste acte le pricinuiesc vreo vtmare. (2) Actele juridice
ce se ncheie de minorii care nu au mplinit vrsta de 14 ani sunt
anulabile pentru incapacitate, chiar dac nu este leziune. 2.4.3.
Condiii Din reglementarea i definiia leziunii rezult c sunt
necesare urmtoarele condiii pentru a se putea cere anularea actului
pentru acest viciu de consimmnt: -leziunea s fie consecina direct i
nemijlocit a actului respectiv (art.1158 Cod civil prevede c,
atunci cnd leziunea rezult dintr-un eveniment cauzal i neateptat,
minorul nu are aciunea n resciziune); -leziunea s existe n raport
cu momentul ncheierii actului juridic; -disproporia de valoare ntre
contraprestaii s fie vdit. 2.5. Comparaie ntre viciile de consimmnt
Cele patru vicii de consimmnt examinate prezint urmtoarele asemnri:
sanciunea este aceeai: anulabilitatea actului juridic civil; viciul
de consimmnt trebuie s fie dovedit, acesta nu se prezum; viciul de
consimmnt trebuie s fie determinant pentru ncheierea actului
juridic; este suficient ca viciul s afecteze consimmntul unei
singure pri n actele bilaterale , nefiind necesar ca viciul s fie
comun. ntre viciile de consimmnt exist i unele deosebiri: sub
aspectul probei, eroarea este mai greu de dovedit (deoarece ea
const ntr-un element subiectiv), n timp ce dolul, violena i
leziunea sunt mai uor de dovedit prin faptul c au n structur i un
element obiectiv, exterior; eroarea viciaz consimmntul numai cnd
privete calitile substaniale ale obiectului sau ale persoanei, pe
cnd dolul viciaz voina, indiferent asupra crui element determinant
poart eroarea provocat;
42
eroarea este aplicabil att actelor unilaterale, ct i actelor
bilaterale, pe cnd dolul, violena i leziunea privesc, n principal,
actele bilaterale; dolul i violena constituind n sine fapte ilicite
pot atrage, pe lng sanciunea nulitii relative, i rspunderea civil
delictual, adic obligarea celui vinovat la plata de despgubiri. Top
of the Document Obiectul actului juridic 1. Definiie Prin obiect al
actului juridic civil se nelege conduita prilor stabilit prin actul
juridic, respectiv aciunile ori inaciunile la care sunt ndreptite
ori de care sunt inute prile. Din cuprinsul definiiei se poate
observa c obiectul actului juridic civil se identific cu obiectul
raportului juridic civil ce izvorte din actul respectiv. Obiectul
actului juridic civil nu poate fi confundat cu coninutul sau
efectele actului juridic civil, respectiv, cu drepturile subiective
civile i obligaiile nscute din actul juridic. 2. Condiiile de
validitate a obiectului actului juridic civil Pentru a fi valabil,
obiectul actului juridic civil trebuie s ndeplineasc urmtoarele
condiii generale obiectul s existe; -s fie n circuitul civil; -s
fie determinat sau determinabil; -s fie licit i moral precum i
anumite condiii speciale: -cel ce se oblig s fie titularul
dreptului; obiectul s conste ntr-un fapt personal al debitorului;
-Cel ce se oblig trebuie s fie titularul dreptului. Top of the
Document Cauza (scopul) 1. Definiie i reglementare Cauza sau scopul
actului juridic este acea condiie de fond, esenial i general, care
const n obiectivul urmrit la ncheierea unui asemenea act.
43
n art.948 Cod civil se precizeaz o cauz licit ca o condiie
esenial, iar art.966 Cod civil menioneaz: Obligaia fr cauz sau
fondat pe o cauz fals, sau nelicit, nu poate avea nici un efect.
Art.967 Cod civil arat c o convenie este valabil chiar dac nu este
expres cauza acesteia i, totodat, c, pn la dovada contrar, cauza
este prezumat. n art.968 Cod civil sunt precizate situaiile n care
cauza este considerat nelicit, i anume, cnd este prohibit de legi,
cnd este contrar bunelor moravuri i ordinii publice. Ca element
esenial al actului juridic civil, cauza nu se confund nici cu
consimmntul i nici cu obiectul, fiind element de sine stttor. Cauza
mpreun cu consimmntul formeaz voina juridic, aceasta din urm
cuprinznd i scopul urmrit de parte atunci cnd i-a dat consimmntul
la ncheierea actului juridic, obligaia pe care i-a asumat-o
nereprezentnd altceva dect mijlocul prin care se ajunge la
realizarea scopului respectiv. Cauza nu se confund nici cu izvorul
efectelor juridice, deoarece s-ar confunda partea cu ntregul. 2.
Elementele cauzei n dreptul nostru civil se admite c exist dou
elemente care compun cauza actului juridic: scopul imediat i scopul
mediat. a) Scopul imediat (direct), numit i scopul obligaiei, difer
n funcie de categoria de acte juridice civile, fiind identic n
cadrul aceleiai categorii: n contractele sinalagmatice, scopul
imediat const n reprezentarea sau prefigurarea mintal a
contraprestaiei; n aceast situaie, reciprocitii de prestaii ale
prilor i corespunde reciprocitatea de cauze; n contractele
unilaterale cu titlu gratuit, scopul imediat const n intenia de a
gratifica; n contractele reale, scopul imediat const n
reprezentarea remiterii lucrului; n contractele aleatorii se
consider c elementul risc constituie cauza obligaiilor prilor.
Scopul imediat este un element abstract i invariabil n cadrul unei
categorii de acte juridice civile.
44
b) Scopul mediat (indirect), numit i scopul actului juridic
civil, const n motivul determinant al ncheierii unui act juridic
civil i privete fie nsuirile contraprestaiei, fie anumite caliti
ale celeilalte pri. Scopul imediat se caracterizeaz prin aceea c
este subiectiv i variabil de la o categorie de acte la alt
categorie i, chiar n cadrul aceleiai categorii, de la un act la
altul. De exemplu, n cazul contractului de vnzarecumprare, scopul
imediat const n destinaia concret ce urmeaz a se da lucrului
cumprat, respectiv, sumei ce reprezint preul, astfel nct difer de
la cumprtor la cumprtor (o persoan cumpr o locuin pentru a o dona
cuiva, iar o alt persoan cumpr o cas pentru a face o investiie),
respectiv, de la vnztor la vnztor (o persoan vinde un lucru pentru
ca din suma obinut ca pre s i cumpere un alt lucru, iar o alt
persoan vinde un alt lucru pentru ca din suma obinut s plteasc o
datorie). 3. Condiiile cauzei Din reglementrile cuprinse n art.5,
966, 968 Cod civil rezult c, pentru a fi valabil, cauza trebuie s
ndeplineasc urmtoarele condiii: s existe, s fie real, s fie licit,
s fie moral. a) Cauza trebuie s existe. Aceast cerin este prevzut
de art.966 Cod civil, care dispune c obligaia fr cauz .... un poate
avea nici un efect. Aceast condiie de valabilitate a cauzei este
neleas diferit n literatura de specialitate. Astfel, ntr-o opinie,
se consider c lipsa cauzei se confund cu cauza fals, care este, n
esen, o eroare asupra cauzei, ntruct orice persoan contient care
ncheie un act juridic civil urmrete un anumit scop. ntr-o alt
opinie, se consider c lipsa cauzei nu are independen conceptual, ea
fiind ncorporat n conceptul de cauz fals. n ce privete scopul
imediat, inexistena i falsitatea cauzei nu se confund n toate
cazurile, iar n ce privete scopul imediat, lipsa acesteia se reduce
la o eroare asupra cauzei.
45
b) Cauza trebuie s fie real. Aceast condiie a cauzei este expres
prevzut de art.966 Cod civil: Obligaia ... fondat pe o cauz fals
...nu poate avea nici un efect. Cauza nu este real, ci fals, cnd
exist eroare asupra motivului determinant, adic asupra scopului
mediat. Falsitatea cauzei atrage nulitatea relativ a actului
juridic282. De exemplu, o persoan gratific o alt persoan printr-o
donaie, creznd c gratificatul i este o rud apropiat, ca mai trziu s
descopere c ea nu este nici mcar rud ndeprtat. Motivul determinant
al voinei sale de a gratifica l-a constituit calitatea persoanei
gratificate. Deoarece reprezentarea acestei caliti nu a corespuns
realitii, exist eroare asupra nsuirilor persoanei, iar cauza este
fals. c) Cauza s fie licit. Cerina este prevzut de art.966 Cod
civil: Obligaia ... nelicit nu poate avea nici un efect i de
art.968 Cod civil, care prevede: Cauza este nelicit cnd este
prohibit de legi, cnd este contrarie bunelor moravuri i ordinii
publice. Din articolul 968 Cod civil rezult c se declar ilicit
actul juridic civil att n situaia n care scopul este prohibit de
lege, ct i n situaia cnd acesta este contrar bunelor moravuri i
ordinii publice. Prin urmare, n actele juridice, cauza este ilicit
cnd vine n contradicie cu normele imperative ale legii. Ilicit
poate fi doar scopul mediat. d) Cauza trebuie s fie moral. Scopul
actului juridic civil este moral atunci cnd este n concordan cu
regulile de convieuire social, respectiv cu bunele moravuri. 4.
Rolul cauzei Rolul cauzei actului juridic civil este dat de
importana acestei condiii eseniale a oricrui astfel de act juridic.
Aceast importan este subliniat de urmtoarele idei: cauza constituie
garania voinei libere i contiente n actul juridic civil. Aceasta
rezult din cele dou condiii: cauza s existe i cauza s fie real;
prin condiiile cerute de lege cauza s fie licit i cauza s fie moral
, se constituie un instrument eficace de
46
aprare a ordinii publice, economice i sociale, precum i de
asigurare a respectrii moralei; cauza constituie un criteriu de
clasificare a actelor juridice n acte cu titlu oneros i acte
juridice cu titlu gratuit; cauza constituie i un criteriu de
apreciere a valabilitii obiectului actului juridic civil. 5. Proba
cauzei Potrivit art.967 alin.1 Cod civil, Convenia este valabil cu
toate c, cauza nu este expres, iar potrivit alin.2 din acelai text
de lege, cauza este prezumat pn la dovada contrarie. Din cuprinsul
textului de lege menionat rezult dou prezumii relative: prezumia de
valabilitate a cauzei, indiferent de faptul redrii ei n nscrisul
constatator al actului juridic; prezumia de existen a cauzei, ceea
ce nseamn c ea nu trebuie dovedit. Cu privire la mijloacele de
prob, acestea pot fi admise potrivit dreptului comun, deoarece
existena cauzei poate fi dovedit prin orice mijloc de prob, iar
inexistena i falsitatea ei pot fi probate prin dovedirea lipsei
discernmntului, a lipsei unui element esenial la ncheierea actului
juridic ori erorii asupra mobilului determinant. Imoralitatea i
ilicitatea cauzei pot fi dovedite cu orice mijloc de prob legal.
nclcarea cerinelor legale privitoare la cauz este sancionat n mod
diferit: ilicitatea sau imoralitatea cauzei, cu nulitate absolut,
iar lipsa de cauz i cauza fals, cu nulitate relativ.
Top of the Document
(capitolul I/2 din bibliografie)Forma actului juridic civil: -
forma cerut ad probationem; - forma cerut ad validitatem; - forma
cerut pentru opozabilitate fat de terti.
Forma actului juridic civil47
1. Definiie Prin forma actului juridic civil se nelege
modalitatea de exteriorizare a manifestrii de voin fcut cu intenia
de a crea, modifica sau stinge un raport juridic civil concret.
Expresia forma actului juridic este utilizat n doctrin n sens
restrns i n sens larg. n sens restrns (stricto sensu), prin forma
actului juridic se nelege tocmai modul de exteriorizare a voinei
juridice interne. Acest neles este crmuit de principiul
consensualismului. n sens larg (lato sensu), prin forma actului
juridic civil se neleg condiiile de form, care apar sub trei
aspecte: -forma cerut pentru nsi valabilitatea actului juridic
civil, ad validitatem; -forma cerut pentru probarea actului juridic
civil, ad probationem; -forma cerut pentru opozabilitatea actului
juridic fa de alte persoane, fa de teri. 1.1. Principiul
consensualismului Forma actului juridic civil n sens restrns
stricto sensu este dominat de principiul consensualismului. Acest
principiu nseamn c simpla manifestare de voin este nu numai
necesar, ci i suficient, pentru ca actul juridic civil s ia natere
n mod valabil din punct de vedere al formei pe care o mbrac
manifestarea de voin fcut n scopul de a produce efecte juridice.
Principiul consensualismului nu este expres consacrat cu caracter
general. Existena sa este dedus, nendoielnic, din faptul c acest
principiu este consacrat pentru anumite acte juridice, precum
contractul de vnzare-cumprare (art.1295 alin.1 Cod civil, potrivit
cruia vinderea este perfect ntre pri i proprietatea este de drept
strmutat la cumprtor, n privina vnztorului, ndat ce prile s-au
nvoit asupra lucrului i asupra preului, dei lucrul nc nu se va fi
predat i preul nc nu se va fi numrat), sau, cu titlu mai general,
contractele translative de drepturi reale (art.971 Cod civil, care
dispune c n contractele ce au ca obiect translativ
48
proprietatea sau un alt drept real, proprietatea sau dreptul se
transmite prin efectul consimmntului prilor i lucrul rmne n
rizico-pericolul obnditorului, chiar cnd nu i s-a fcut tradiiunea
lucrului); legea civil consacr expres excepiile de la principiul
consensualismului, care n esen sunt trei: forma cerut ad
validitatem, forma cerut ad probationem i forma cerut pentru
opozabilitate fa de teri. 1.2. Clasificarea condiiilor de form
Condiiile de form a actului juridic civil se clasific, n principal,
n funcie de consecinele juridice ale nerespectrii lor. Astfel,
distingem: forma cerut pentru valabilitatea actului juridic civil,
cunoscut i sub denumirea de forma ad validitatem sau forma ad
solemnitatem, a crei nerespectare atrage nulitatea absolut a
actului juridic civil; forma cerut pentru probarea actului juridic,
care se mai numete i forma cerut ad probationem, a crei
nerespectare nu atrage nevalabilitatea actului juridic civil, ci, n
principiu, imposibilitatea dovedirii lui cu un alt mijloc de prob;
forma cerut pentru opozabilitatea fa de teri, a crei nerespectare
se sancioneaz cu inopozabilitatea. Acest lucru nseamn c tera
persoan este n drept s ignore actul juridic care trebuie adus la
cunotina altor persoane prin ndeplinirea formalitii impuse de lege
n acest scop. Dup sursa ori izvorul care cere o anumit form pentru
actul juridic civil, distingem: forma legal, adic cea impus de
legea civil; forma voluntar ori convenional. Top of the
Document
2. Forma cerut ad validitatem2.1. Justificare, caractere i
condiii Forma cerut ad validitatem este condiia de form a actului
juridic civil care const n respectarea cerinelor de form
49
impuse de lege sub sanciunea nulitii absolute a actului juridic
respectiv. Obligativitatea impus de lege cu privire la forma
necesar pentru nsi valabilitatea actului juridic civil are la baz
urmtoarele raiuni: -pentru anumite acte juridice, forma special
constituie un mijloc de control al statului asupra unor operaiuni
juridice de o importan deosebit att pentru pri, ct i pentru
societate; -pentru alte acte juridice, forma special reprezint un
mijloc de atenionare a prilor cu privire la consecinele importante
ale actelor pe care le ncheie (ca, de exemplu, cazul donaiei,
ipotecii, renunrii exprese la succesiune etc.); -asigurarea
libertii i certitudinii consimmntului cum este cazul testamentului.
Caracterele juridice ale formei ad validitatem sunt urmtoarele:
est