-
EXCLUSIVITATE EVZ. Dosarele ICE Dunrea, fabrica
de bani a lui Nicolae Ceausescu (VI). Securitatea cuta
tablourile Regelui Mihai
Autor: Ionel Stoica | vineri, 25 aprilie 2014
Rapoartele ofiterilor de Securitate dezvluie c acestia aveau
date potrivit crora
Regele Mihai ar fi fugit din tar cu tablouri de milioane de
dolari. n 2005, cazul a
strnit controverse. Tablourile Casei Regale a Romniei au fost n
atentia ofiterilor
de Securitate, potrivit documentelor din arhiva desecretizat a
Intreprinderii de
Comert Exterior (ICE) Dunrea, aflate la CNSAS. Detaliile apar
ntrun raport
nedatat, dintr-un volum din anul 1990, privind operatiuni strict
secrete organizate
de Compartimentul Aport Valutar Special (AVS). Pe spatele
raportului se arat c
cel care poate da mai multe detalii despre operele de art regale
este colonelul
Nicolae Arnutu, fostul sef al Compartimentului AVS.
Potrivit ofiterilor, colectia de pictur constituit de Carol I a
intrat n patrimoniul national (fosta Colectie a Coroanei) n baza
vointei testamentare a acestuia. Dup dou inventare, n anii 1940 si
1947, s-a constat c din aceast colectie ar fi lipsit 37 de
tablouri, dintre care cele mai
-
valoroase: cinci opere semnate de pictorul spaniol El Greco.
Recuperarea acestor tablouri a constituit o problem n preocuparea
Centrului n intervalul 1977- 1984. Sediul problemei a fost
Compartimentul AVS, se arat n raportul citat. Ofiterii au plecat de
la dou premise: tablourile au fost luate de Carol al II-lea sau de
fiul acestuia, Mihai I. Operatiunea a primit n acte numele de
Duduia, dup porecla Elenei Lupescu.
Ofierii de Securitate au crezut c regele Carol al II-lea ar fi
luat tablourile
Prima variant
Carol al II-lea (1893-1953) a fugit din tar n 1940, dup ce a
abdicat si a lsat tronul fiului su Mihai I. Pe 3 iunie 1947, Carol
a luat-o de sotie pe Elena Lupescu (1896-1977), care a primit
titulatura de Elena de Hohenzollern. Restul vietii l-a petrecut n
exil si s-a stabilit la Estoril (Portugalia). Potrivit raportului
ofite rii romni, cu ajutorul diplomatilor, au deschis n Portugalia
un proces de capitatie si un proces de revendicare mpotriva lui
Monique Urdreanu, sotia maresalului Palatului, Ernest Urdreanu,
mostenitoarea testamentar a cuplului Carol al
-
II-lea -Elena Lupescu. Ambele procese s-au nchis n conditii
avantajoase prtii romne, n 1983, prin negocieri directe cu Monique
Urdreanu, n momentul n care a devenit evident c premisa a fost
fals, se arat n raportul declasificat.
Memoriile lui Carol
Totusi, securittii au fcut o conventie cu Monique Urdreanu si au
reusit s preia integral memoriile lui Carol al II-lea.
Micro-filmele au fost preluate de Arhivele Generale ale Statului si
pot fi publicate, n principiu, ncepnd cu 1993. Originalele au fost
donate de Monique Urdreanu Academiei portugheze Studierea ulterioar
a memoriilor a permis identificarea unei probe concludente privind
sustragerea tablourilor de ctre fostul Rege Mihai, se mai precizeaz
n raportul de la CNSAS.
Varianta II: Regele Mihai si anturajul
Cea de-a doua premis a Securittii a fost aceea c tablourile au
fost luate de Mihai si anturajul acestuia (fosta regin Elena si
aghiotantul Jacques Vergotti). Sub presiunea comunistilor, Regele
Mihai I a abdicat pe 30 decembrie 1947 si a prsit tara. Aceast
premis a fost sustinut prin probele imbatabile obtinute prin
mijloacele muncii speciale, care au permis: identificarea
majorittii tablourilor (n colectii publice sau particulare),
stabilirea legturilor si canalelor prin care fostul Rege Mihai
actiona pentru valorificarea tablourilor, stabilirea unor certe
posibilitti de cstig de cauz ntr-un eventual proces de revendicare
intentat lui Mihai - identificarea unei firme de avocati, suficient
de puternic/competent si n acelasi timp interesat de preluarea
cauzei (firma Gadsby and Hannah- New York, al crei coproprietar era
Pamfil Riposanu), se arat n raportul strict secret.
-
Operatiunile ofiterilor ICE Dunrea erau atent supravegheate de
Nicolae Ceausescu
Procesele deschise de comunisti n SUA
-
n raportul ICE Dunrea se arat c singurul tablou din Colectie
expus public era un El Greco, la Museum of Fine Arts- Huston, care
l-ar fi achizitionat de la Mihai. n anul 1983 s-au declansat dou
procese n SUA (Houston si New York). Miza acestora erau tablourile
lui El Greco, Portretul lui Giacomo Bosio (foto dreapta) si Sfntul
Sebastian.
Graba era deoarece exista riscul efectului prescriptiei
achizitive, conform legislatiei americane. n ciuda premiselor
pozitive de cstigare a proceselor (ceea ce ar fi permis actiuni
judiciare ulterioare de revendicare a ntregii colectii), la un
moment dat (1984- 1985) s-a ordonat nchiderea dosarului. Motivul
aparent: lipsa fondurilor necesare pentru cheltuielile de judecat
inerente, se mai arat n nota de la CNSAS.
Potrivit raportului, actiunile oficiale ntreprinse n Portugalia
si SUA au implicat urmtoarele persoane: Gheorghe Bdescu, fost
director MAE-Directia Consular, Ion Condor- consilier Ministerul de
Finante, Decebal Urdea fost ministru adjunct Ministerul de Finante
si Teofil Pop- Ministrul de Justitie.
Disparitia tablourilor a fost discutat de istorici si
politicieni
Raportul strict secret arta c nc exista posibilitatea de actiune
pentru identificarea celorlalte tablouri aflate n 1980/1981 ntr-o
colectie particular nelocalizat, din Elvetia, care, posibil, au
fost ulterior comercializate prin canale confidentiale de ctre
Mihai. n ultim instant, datele acumulate n lucrarea problemei ar
putea servi unei eventuale actiuni de contracarare a tendintelor
monarhiste, concluziona raportul.
Apare Printul Paul
Ofiterii au amintit c atunci cnd au copiat memoriile lui Carol
al II-lea, printre cei interesati se numra si nepotul nerecunoscut
al acestuia, printul Paul de Romnia. Cu ocazia prelurii (aprilie
1984) s-a sesizat interesul deosebit pentru aceste memorii,
manifestat de Paul Phillip Lambrino, prezent la deschiderea
arhivei, care a actionat pentru obtinerea unor copii ale
memoriilor, prin influentarea reprezentantilor prtii portugheze, se
arat n raport.
-
n 2005, Printul Paul a sustinut public c n acest caz este vorba
de 42 de tablouri care ar fi fost scoase din Romnia de Regele
Mihai. Abdicarea e clar c a fost negociat. Exist multe dovezi. A
plecat cu sase vagoane de cadouri, acuza acesta. n acelasi timp,
Regele sustinea c a plecat din Romnia fr nimic. Valoarea acestora
ar fi fost de milioane de dolari.
Tot atunci, scriitorii Mihai Pelin si Petru Romosan au dezvluit
c tablourile ar fi fost scoase din tar de Regele Mihai, n
portbagajul masinii personale cu care se deplasa n Anglia, la nunta
Reginei Elisabeta, cu o lun nainte de abdicare.
n 2005, premierul Clin -Popescu Triceanu i-a luat aprarea
Regelui. Afirmatiile referitoare la nsusirea fr drept de ctre
fostul monarh a unor bunuri de valoare sunt mai mult decat
ndoielnice. Mai mult dect att, autorittile nu dispun de dovezi n
acest sens, se arat n rspunsul lui Triceanu, la o interpelare din
Parlament. El arta c lucrrile din Colec tia Regal au fost nglobate
n inventarele muzeelor din Romnia.
Datele acumulate n lucrarea problemei ar putea servi unei
eventuale actiuni de contracarare a tendintelor monarhiste. RAPORT,
arhiva ICE Dunrea
Nicolae Plesit a lansat operatiunea Expozitia 1939
O alt operatiune strict-secret, privind opere de art, coordonat
de ofiteri din Compartimentul Aport Valutar Special (AVS), avea ca
tint recuperarea unor bunuri cu valoare de patrimoniu si istoric.
Aproximativ 90 de lucrri (pictur, gravur, sculptur) au fost
prezentate ca exponate n cadrul pavilionului Romniei cu ocazia
expozitiei Internationale de la New York, din anul 1939. Imediat
dup expozitie a nceput rzboiul, iar operele de art au rmas pe
continentul american.
Ordinul generalului
-
Operatiunea, denumit n acte Expozitia 1939, a fost demarat pe 8
decembrie 1982 si a fost aprobat de celebrul general de Securitate
Nicolae Plesit (foto stnga). Respectivele bunuri, fiind bunuri de
patrimoniu transmise n regim de custodie, pot si trebuie
revendicate n mna oricui s-ar gsi, suna ordinul temutului ofiter.
Pe cale oficial au recuperat 23 de picturi apartinnd Pinacotecii
Statului si Muzeului Theodor Aman si mai multe opere de art.
Dup ndelungi cutri, ofiterii au descoperit la Centrul Cultural
al Parohiei Sfnta Maria din Cleveland: Fresca n bronz cu aspecte
din istoria poporului romn, semnat de Mac Constantinescu, mozaicuri
ale Norei Steriade intitulate: Valea Prahovei iarna, Mozaicuri cu
voievozi si Asmul Ileana Cosnzeana. De asemenea, la Centrul
Cultural al Parohiei Sfntul Dumitru din New York, mozaicul Norei
Steriadi intitulat Procesiunea familiei Lpusneanu si mai multe
tablouri de Rodica Maniu.
Specialistii
Despre celelalte tablouri aflate n SUA si nerecuperate, Georgeta
Peleanu, fosta sef a Galeriei Nationale de Art a RSR, a explicat c
sunt falsuri sau au provenit din achizi tii si donatii ale unor
persoane care n perioada 1947- 1965 au reusit s le scoat din tar.
Seful ofiterilor AVS, colonelul Nicolae Arnutu, arta c pn atunci
s-a lucrat doar prin metode diplomatice si a cerut sefilor acordul
de a aduce operele de art prin metode specifice. Solictarea a fost
aprobat de acelasi Nicolae Plesit.
-
GARGARAGII DIN NOUA GENERATIE
Cozmin Gu
Cozmin Horea Gu are o bun vocaie de a combina prost i a
destrma
temeinic. Despre Cozmin Gu se pot spune multe lucruri, dar de
bine nu
prea. Traiectoria sa meteoric prin viaa public, de la gazetarul
de
provincie la efia unui trust de pres (pe care era aproape
s-l
falimenteze), la cea de figur de notorietate postsovietic a
turbulenelor
vieii politice i de afaceri dmboviene, a fost permanent
suspectat de
legturi intrinseci cu partea tenebroas a lumii serviciilor
secrete. De aici,
de la noi, dar mai ales de aiurea. Bine relaionat cu
ex-kaghebitii care au
luat caimacul mai multor mari privatizri i au dat n Romnia
tunuri de
succes internaional, a fost repede remarcat i livrat, cu kitul
de funcionare
cu tot, lui Adrian Nstase, un redutabil colecionar nu numai de
art, dar i
de talente negative din galeria "gulerelor albe". Menionm, n
treact i
printre alii, pe Sorin Tesu, Remus Truic, Ristea Priboi, Gabriel
Oprea-
Fixativ, cuplul Elena Udrea Dorin Coco, Dan Andronic i Cozmin
Gu.
Numitorul lor comun este acela c toi au cochetat cu ideea c nu
este bine
s se pun de-a curmeziul valului criminalitii transnaionale de
sorginte
postsovietic, pe ale crei resurse continu a se afirma viaa
politic a
Europei Centrale i de Est.
n anii 2001-2003, Cozmin Gu, n calitate de secretar general, a
inut
bine apsate frnele Partidului Social Democrat, gripndu-i
motoarele.
Dupa rejectarea din PSD, fondeaz pentru o scurt perioad
propria
micare, "Iniiativa 2003", i propriul partid la purttor, PIN.
nainte de
alegerile din 2004 se nregimenteaz n Partidul Democrat i duce cu
el, de
la PSD, suportul informaional secret cu care va susine prima
campanie
prezidenial a lui Traian Bsescu mpotriva lui Adrian Nstase.
n decembrie 2004, marile ambiii ale micului om politic au fost
frnte cu
brutalitate de Traian Bsescu. Acesta l-a exclus din aria
rezervat a
Palatului Cotroceni i apoi nu l-a numit director nici la SRI i
nici la SIE.
Probabil a ntrebat pe la servicii.
-
Cu coatele echimozate de atta dat cu ele, cnd n dreapta, cnd
n
stnga, personajul i consum anost cariera de deputat
[2004-2008]
obosindu-se s vorbeasc n Camer exact 11 minute i 59 de secunde,
n
nou intervenii din sumarul a ase edine, dar numai cnd a fost
silit de
mprejurri. Cu numeroase absente de la edinele Camerei, dar
nelipsit
din platourile televiziunilor i din paginile presei de
senzaional, Cozmin
Gu aproape c i-a luat locul de prezictor al lui Silviu Brucan.
Apoi,
gafeurul prin vocaie Mircea Geoan-Prostanacul l reapeaz i, n
marea
lui prostie, i-a angajat serviciile de consultan pentru
campania
prezidenial mpotriva lui... Traian Bsescu! Mercenar la mercenar
trage.
n pofida dezicerii lui Traian Bsescu de Cozmin Gu, surse demne
de
ncredere spun c acesta din urm s-a aflat n staff-ul
prezideniabilului
social-democrat cu ordinul de misiune primit din partea efului
unei structuri
speciale, inexistente oficial, dar invocat ori de cte ori ni se
ntmpl s
trim experiene inexplicabile. Oricum, Cozmin Horea Gu a fost
consilier
pentru milionarul basarabean Vlad Plahotniuc, Adrian Nstase
(PSD)
Traian Bsescu (PDL), Mircea Geoan (PSD), Marian Vanghelie
(PSD),
Sorin Ovidiu Vntu [martie 2010].
Cei care mai tiu cte ceva despre referinele serviciilor secrete
asupra
voiajelor, cnd n est i cnd n vest, ori viceversa, ale micului
guru pot s-i
neleag i mandatul mai recent de legatar al unor pri ale sale
din
afacerile controversate ale lui Sorin Ovidiu Vntu. Acum un an,
PSV
Company, fosta Petromservice, a fost cumprat de o firm care
este
deinut 50% de Cozmin Gu. Tranzacia a avut loc cu doar cteva
ore
nainte ca Liviu Luca, Sorin Ovidiu Vntu i directorii companiei s
fie
reinui de procurorii Parchetului General pentru devalizarea
societii.
Potrivit lui Gu, PSV, deinut n proporie de aproape 55% de
societatea
sa i a lui Maricel Pcuraru, s-a constituit la vremea respectiv
parte n
dosarul n care s-a cerut arestarea ,,lotului Vntu", pentru
recuperarea
prejudiciului, estimat de anchetatori la peste 83 de milioane de
euro.
De asemenea, Gu a negat orice speculaii cu privire la vreo
tranzacie n
favoarea lui Vntu.
-
Interesant e i apariia lui Gu n contextul declaraiilor fostului
ef al
FPS de pe vremea Conveniei Democrate, Radu Srbu, care afirma
c
patronul Mechel este personajul care a condus o serie de
operaiuni ale
serviciului de informaii al armatei URSS/Rusia, GRU, n decembrie
1989,
pe teritoriul Romniei. Grupul Mechel este patronat de
miliardarul rus Igor
Zyuzin, iar interesele oligarhului rus pe meleagurile romnesti
sunt
reprezentate de Boris Golovin, un fost ofiter Spetsnaz, falanga
extern a
GRU.
Iar Golovin face parte din Centrul de Afaceri Romano-Rus (CARR),
un club
select de afaceristi rusi proveniti din serviciile sovietice de
spionaj militar
care au infiintat in Romania un organism hibrid, cu rol de ONG,
dar si de
societatate comerciala. CARR a atras in randurile sale ofiteri
de informatii
controversati, precum si personaje care au avut probleme cu
legea. n
rndurile acestora l ntlnim i pe Mircea Popa, care, n vremea
lui
Ceauescu, a fost cercetat de Securitate, fiind bnuit c este
agent KGB.
Acum, Popa conduce Agenia de Pres Rusia La Zi, controlat de un
off-
shore din Insulele Virgine Britanice, reprezentat la noi de un
cetean
moldovean, Vitalie Dobanda, conectat la afacerile lui Sorin
Ovidiu Vintu.
Acum Popa a fondat Arabia la zi, care bate catre Irak, cu
precadere.
Rusia la Zi era sponsorizata de Mechel iar in perioada PSD,
Mircea Popa
a fost consilierul politic al lui Cozmin Gusa, care s-a remarcat
in peisajul
public, prin discursurile sale proruse. Gusa are vila la Cornu
pe aceeasi
proprietate cu Horia Bejan, omul lui Boris Golovin.
Rare BogdanPropunerea ca jurnalistul clujean Rare Bogdan s
candideze din partea PNL ntr-un Colegiu de deputai din Cluj a
fost o
surpriz pentru toat lumea. S nu fi avut PNL oameni destul de
poteni,
financiar i politic i cu un capital de ncredere la Cluj? Oricum,
pn la
urm a fost praf n ochi. Prin propunerea Rare Bogdan i apoi
refuzul
acestuia, PNL nu a fcut altceva dect s mai piard un Colegiu,
dup
Colegiul 10 care atrecut la PC, de data aceasta n favoarea PSD,
a Aureliei
Cristea mai precis.
-
Dar cuma ajuns Rare Bogdan un potenial candidat PNL la
Parlament?!
Mister, avnd n vedere c editorialistul Rare Bogdan a avut de-a
lungul
timpului o atitudine cel puin moale vizavi de primarul i apoi
premierul Emil
Boc. Iar apoi, cotidianul unde Rare Bogdan este director, Ziua
De Cluj, a
fost extrem de ngduitor cu primarul Apostu, att n perioada n
care
acesta se afla pe Moilor (sediul primriei) ct i n perioada n
care Apostu
era la Gherla, n arest preventiv. Mai mult, publicaia a trit
bine de pe urma
contractelor de publicitate cu administraia local i judeean
portocalie.Or, de unde aceast afinitate pentru PDL???
Ei bine, Caracatia Portocalie din Cluj nu stpnea doar zona
imobiliar
reprezentat de afacerea Tower, care avea ca parte integrant
proiectul
Silver Tower, o cldire de birouri din centrul Clujului evaluat
la cinci
milioane de euro i ridicat intr-un trziu, dup o serie de
inginerii
financiare i schimbri de asociai ce au dus la splarea unor alte
milioane
de euroi mbogirea deputatul PDL Daniel Buda, dup vnzarea
ctre
societatea Silver Development a unor apartamente i terenuri.
Tentaculele
caracatiei portocalii au ptruns i n pres.Pe traseul bani de la
stat,
inginerii financiare, imobiliare i achiziii de trusturi de pres,
se scoteau
castanele din foc cu mna unor interpui. Iar numita Di Ramona
Valerica
acoper n acte adevraii magnai ai presei i ai afacerilor
imobiliare din
Cluj. Anul trecut cotidianul.ro a pornit s afle cine era magnata
Clujului,
deintoarea n acte a complexului Silver Business Center, a
ziarului "Ziua
de Cluj" i a Televiziunii Realitatea Tv Cluj. La adresa din
Rmnicu Vlcea,
la ua unui apartament modest, deinut de o familie deloc bogat,
s-a aflat
c aceasta este plecat de trei ani din localitate, c firma la
care este
angajat acum i-a pus la dispoziie un apartament n Bucureti, n
care
locuiete mpreun cu prietenul ei, i c, pentru datorii majore,
Di
Ramona aprea i pe lista executrilor silite ale Primriei Rmnicu
Vlcea!
n Bucureti are un salariu ndestultor, astfel nct s poat s-i
ajute din
cnd n cnd i prinii pensionari, retrai la ar n Vlcea. Iar n
Bucureti,
magnata Clujului a fost gsit la sediul Casei de Insolven
Transilvania,
departamentul de ofertare. Casa de Insolven Transilvania este
cea care
-
s-a ocupat de o parte din firmele falimentare ale reelei Tower,
cum ar fi
chiar constructorul cldirii, Mox Construction. De asemenea, a
preluat cu
scandal de pres falimentul de la Rulmentul Braov i cel al
televiziunii
DTH, avndu-i drept creditori pe UniCredit iriac sau Discovery
Channel.
Casa de Insolven Transilvania are ca avocai pe Casa de
avocatur
"Cionca Bidiga Godinca", aceeai avocai care au pierdut
procesele
primriei clujene cu Impact n Megascandalul Lomb, o gaur de 56
mil.
Euro la bugetul local, tun nit de Boc i continuat de Apostu.
Aadar, cea mai puternic femeie de afaceri din Cluj era doar o
angajat
inut sub protecia Casei de Insolven Transilvania.
Ramona Di era asociat la Presa Zece SRL (deintoarea
RealitateaTv
Cluj i "Ziua de Cluj") cu Marius Baica, un tnr abia trecut de
douzeci de
ani, care la rndu-i deine societatea Nova Cominvest. Aceast firm
are
aciuni la Remarul 16 Februarie Cluj, societate controlat de omul
de
afaceri Clin Mitic, unul dintre apropiaii lui Vasile Blaga.
Agathe
Rudeanu, fiica lui Blaga, lucrase pe un post de consilier la
Remarul. Clin
Mitic, cunoscut ca un amic al Elenei Udrea, fusese cercetat
pentru
vnzarea ctre CFR Cltori a ase automotoare second-hand
cumprate
din Germania, la un pre de 16 ori mai mare dect cel real.
Printr-o alt
firm, Transferoviarul, unde Clin Mitic este acionar, s-au ctigat
pn
n 2010 contracte cu CFR Cltori n valoare de peste 200 de
milioane de
euro. Firma din Cluj a mai semnat un contract n valoare de 27 de
miliarde
de lei cu Societatea Naional a Lignitului Oltenia, pentru
reparaii de
locomotive. n doar un an de zile, firma abonat la contracte cu
statul
romn a mai ncasat cam un milion de euro de la Complexul
Energetic
Turceni i de la Societatea Naional a Lignitului Oltenia. Mai
mult, potrivit
unor surse, firmele deinute de Mitic nu sunt strine nici
lucrrile aferente
megalomanului proiect al lui Sorin Apsotu de reabilitare complet
a cii de
rulare tramvai din Cluj i schimbare complet a parcului de
tramvaie. Un
mizilic de 24 milioane euro, fr a include aici tramvaiele
poloneze, bani din
fonduri europene.
-
Altfel spus, Rare Bogdan era director la o publicaie deinut de
o
persoan no name, care era angajat la o Casa de Insolven
Transilvania
care descurcase iele afacerii Tower a deputatului PDL Buda i
care era
reprezentat de aceeai avocai care pierduser o serie de procese
ale
administraiei clujene. Mai mult, patroana lui Rare Bogdan, din
postura de
asociat, fcea afaceri imense cu statul pe filiera PDL
Blaga-Udrea. S nu
fi tiut Rare Bogdan nimic i el s fi fost dintotdeauna un liberal
convins?
Oare cum s nu fi tiut cnd anul trecut chiar Rare Bogdan declara
c,
prin Presa Zece SRL se intenioneaza preluarea a 29 de staii
locale tv din
Transilvania, pn la finele lui 2012. S fi fost ntmpltoare
atacurile
editorialistice ale lui Rare Bogdan la adresa lui Bsescu i n
care l
propunea pe Vasile Blaga pentru postul de preedinte al
Romniei?!Exclus, mai ales c, cireaa de pe tort, Bogdan Rare a
fost
asociat al actualului ef al Casei de Insolven Transilvania (unde
lucreaz
Ramona Di), Andrei Cionca. Acelai Cionca care, acum, se
intereseaz
aprig de un potenial cumprtor pentru Ziua de Cluj. i atunci de
unde
trecerea subit de la Buda-Udrea-Boc-PDL, la PNL?! E simplu,
robinetul
portocaliu de bani a disprut. Macazul trebuia schimbat! Iar unii
tare sper
c n-o muritu numa r s-o hodinitu! Divide et impera! Divide USL,
Impera
banul public i afacerile cu statul!
Silviu Mnstire
Un alt corifeu al postului TV este Silviu Mnstire. n rubrica
Dosar de
candidat el ia la puricat dosarele candidailor la alegerile de
luna viitoare,
nfiernd, pe un ton aproape stalinist, mai ales afacerile cu
statul ale
candidailor. Silviu uit ns c ani de zile tocmai el a fost pe
statul de plat
al statului!
Dup ce a terminat Liceul Teologic, Mnstire a schimbat macazul i
a
lsat sutana pentru pix. A trecut de la preoie la jurnalistic.i
nu de orice
fel, ci de investigaii, la Gazeta de Cluj.De unde a plecat cu
coada ntre
picioare.A urmat Money Channel, televiziunea de business lansat
de
Sorin Ovidiu Vntu, dup care Mnstire a renscut apoi i a schimbat
din
-
nou macazul. A trecut de la editorial la administraie: devine
administrator
provizoriu la o companie cu afaceri anuale de 2,9 mld. lei (680
mil. euro),
director la agenia de pres NewsIn, ef pe editia de Transilvania
a
publicatiei Gardianul si fost actionar la Ziua de Cluj. n toamna
anului 2007,
Silviu Manastire a reusit sa obtina contul de publicitate al
clubului Bamboo,
cnd a avut loc deschiderea oficiala la Cluj, prin intermediul
Silver Media.
Apoi a contractat servicii de publicitate de la mai multe firme
clujene pentru
promovare Cteva sute de milioane de lei vechi, sume pentru care
s-au
emis facturi si s-au platit taxe si impozite la stat in avans.
Din nefericire
pentru ei, prestatorii nu ncasaser nimic din aceste sume si au
trecut la
capitolul pierderi in propriile bilanturi. Pgubiii fluierau a
paguba si erau
angajati in procese lungi, costisitoare si inutile, cu atit mai
mult cu cit
Manastire nici nu le mai raspundea la telefon fostilor parteneri
din presa
clujeana.Mnstire declara nonalant acum cteva luni legat de
acest
aspect c Informaiile legate de activitatea mea n presa clujean i
mai
ales aspectele privind creanele ctre diferite instituii mass
media sunt
ruvoitoare i denaturate. Mii de firme au intrat n incapacitate
de plat,
nefiind vorba de vreo aciune premeditat a mea sau a firmelor
mele.
Informaiile sunt preluate de pe un site anonim, nimeni
neasumndu-i
responsabilitatea pentru ele. Adic, nu c cele prezentate nu
corespund
realitii, ci, ghinion, firma a intrat n incapacitate de plat. Ce
s-a ntmplat
cu banii, mister. Urmeaz civa ani de pelerinaje total ecumenice
prin
Bucureti i apoi, Phoenix renate din nou, de data aceasta pe
cmpii
portocalii, cu pete SIE: Boc-Vass-Bote-Ungureanu. Mnstire apare
n
ipostaza de consilier n Ministerul Economiei, mna dreapt a
Andreei Paul
Vass. Pardon, doctor Andreea Paul Vass, care la 33 de ani are
deja o
carier la care ali economiti de top mondial doar viseaz: Vass
este deja
doctor, lector universitar, cercettor la Institutul de Economie
Naional al
Academiei Romne, consilier pe probleme economice al
prim-ministrului
Emil Boc (noiembrie 2010 - aprilie 2012), consilier personal al
prim-
ministrului (2009 - noiembrie 2010), consilier n cadrul
Departamentului de
Politici Economice i Sociale al Administraiei Prezideniale, i
consilier n
cadrul Parlamentului European. Einstein era mic copil pe lng
Vass! A, s
-
nu uitm, fosta ef a lui Mnstire candideaz pentru un mandat
de
deputat n Colegiul 1 Oa, din partea ARD/PDL. i aceeai Vass a
fost la
un pas de a fi ministrul economiei n Guvernul Junior Unguent,
pardon,
Ungureanu! Revenind la Mnstire, acesta i-a demonstrat
abilitile
manageriale i economice deja la Cluj, cnd, din postura de
director al
Gardianul de Transilvania lsase datorii de peste 1,2 miliarde de
lei ctre
firmele care editeaz ziare i ctre televiziuni. Se pare ns c
aceste
abiliti manageriale i economice sunt apreciate de PDL, pentru c,
n
Guvernul Ungureanu, Mnstire devine responsabil cu imaginea
(purttor
de cuvnt) al ministrului Economiei, Lucian Bode. Dup cum vedei
o
sumedenie de firme private, nici un ban de la stat! i, cireaa de
pe tort: n
primvara acestui an, Silviu Mnstire e propus ca membru n
consiliul de
administraie al Transelectrica, companie la care statul deinea
la momentul
respectiv 73,7% din aciuni. Atunci, ministrul Lucian Bode a
solicitat
companiei s-i numeasc n consiliul de administraie pe
Gabriel-Adrian
Margin, directorul su de cabinet de la Ministerul Economiei, i
pe Silviu
Mnstire, consilierul su personal. Consiliul de Administraie
al
Transelectrica risca s devin un Turn Babel, plin de specialiti
unul i
unul: un jurnalist, un antrenor de fotbal, un specialist n tiine
militare i pe
Gheorghe Seculici, socrul lui Gheorghe Falc, primarul de la
Arad,
cunoscut mai ales ca finul preedintelui Traian Bsescu. Cum
episodul
venea la mai puin de dou luni dup ce fostul premier Emil Boc
a
scurcircuitat Transelectrica, numindu-l ca preedinte al
companiei pe
consilierul su personal Victor Vevera, un alt specialist absolut
n domeniu
(studii juridice i tehnice, doctor n tiine militare i informaii,
consilier
pentru securitate naional n Camera Deputailor, consilier n
MAI,
coordonator al grupul de lucru interdepartamental pe probleme
de
securitate energetic naional i membru n Consiliul de
Administraie al
Institutului Naional de Cercetare-Dezvoltare n Informatic din
subordinea
Ministerului Comunicaiilor). Numai c Vevera s-a retras din
fruntea
Transelectrica, rmnnd simplu membru al CA. La fel, sub
presiunea
mass media, propunerile lui Bode, nu au fost acceptate de
Transelectrica.
De notat faptul c Transelectrica este definit ca fiind o
companie
-
strategic pentru economia naional, responsabil pentru operarea
reelei
naionale de transport al energiei electrice, iar potrivit
Ordonanei de
Urgen 109 / 30.11. 2011 privind guvernana corporativ a
ntreprinderilor
publice (Seciunea 1, articolul 5) Consiliul de administratie
este constituit
din: a) un reprezentant al Ministerului Finantelor Publice,
licentiat in stiinte
economice si cu experienta in domeniul economic, contabilitate,
de audit
sau financiar de cel putin 5 ani de la data obtinerii diplomei
de studii
superioare; b) un reprezentant al autoritatii tutelare, cu
experienta de cel
putin 5 ani in domeniul de activitate al regiei autonome si/sau
in activitatea
de administrare de societati comerciale ori regii autonome; c)
3-5 persoane
cu experienta in administrarea/ managementul unor regii autonome
sau
societati comerciale profitabile din domeniul de activitate al
regiei
autonome, inclusiv societati comerciale din sectorul privat.
Aceste
persoane nu pot fi selectate din randul functionarilor publici
sau al altor
categorii de personal din cadrul autoritatii publice tutelare
sau al altor
institutii publice.
Iat aadar cine ridic piatra pentru a da n afacerile cu statul
ale
candidailor de la Parlamentare, iata cine intreaba nonsalant pe
seful
CNADNR, Cine v-a propus in functie, uitand sa intrebe Dar pe
mine cine
m-a propus la Transelectrica sau la Ministerul Economiei???.
Silviu
Mnstire, jurnalistul teolog, directorul de instituie media care
a lsat prjol
pe unde a trecut, consilierul ministrului Bode, mna dreapt a
Andreei
Vass, propunerea ministerului pentru CA al Transelectrica
Tot mai pe fata: CINE CONDUCE, DE FAPT, ROMANIA si ne alege
guvernatorii compradores? SEFA DNA PREMIATA SI
GLORIFICATA DE AMBASADA SUA, iar emisarul american NULAND
dezvaluie motivul real al LUPTEI IMPOTRIVA CORUPTIEI
controlul
geopolitic al Europei de Est
Si despre: ROMANIA OCUPATA, ROMANIA INFRICOSATA, ROMANIA
PENALA, balul cu mascati al procurorilor justitiei
independente
si cozile de topor agenti
-
VEDETI SI: Noua JUSTITIE PENTRU noua LUME, noii STAPANI
AI TARII si consolidareanoului SISTEM AL FRICII. De la
statul
de drept catre statul (in pozitie) de drepti trecand prin
EXEMPLARITATEA DOSARULUI TRANSFERURILOR
Mediafax: Nuland: SUA se vor concentra pe eliminarea
corupiei
din statele Europei Centrale i de Est
SUA i vor intensifica, anul viitor, activitatea n Balcani,
Europa
Central i de Est pentru a ajuta rile din aceast regiune s
promoveze o guvernare curat, o pres independent i s elimine
corupia, a declarat, joi, asistentul secretarului de Stat,
Victoria
Nuland, la o audiere n Congres.
Aceasta s-a referit la provocrile de securitate declanate de
anexarea
Crimeii de ctre Rusia, dar a subliniat c actuala criz din
Ucraina a scos la
iveal corupia care a atins toate aspectele vieii politice,
economice i
sociale.
Aceast tendin se remarc ns i n alte pri ale Europei, a mai
spus
asistentul secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene
i
eurasiatice.Vedem o tendin ngrijortoare n prea multe pri ale
Europei Centrale i de Est unde aspiraiile cetenilor sunt clcate
n
picioare de interesele oligarhilor corupi, care i folosesc banii
i
influena pentru a nbui opoziia politic, pentru a cumpra
politicieni i grupuri media, pentru a slbi independena judiciar
i
drepturile organizaiilor non-guvernamentale, a declarat Nuland,
n
cadrul unei audieri la Comisia pentru Afaceri Externe a
Senatului SUA.
Totodat, oficialul american a precizat c se dezvolt un numr
tot
mai mare de oligarhi i politicieni corupi, care lucreaz
mpreun,
inclusiv la nivel transnaional pentru a se proteja i pentru a se
ajuta
reciproc s-i menin influena. n multe pri ale Europei, lupta
mpotriva corupiei trebuie s fie o prioritate naional mai mare,
n
vederea protejrii i aprrii democraiei i suveranitii statale
()
-
Un astfel de sistem corupt nu numai c slbete democraiile din
interior, dar le face vulnerabile i la influenele de corupie din
afara
granielor care ncearc s exercite o influen politic i
economic
nejustificat asupra politicilor stat i a factorilor de decizie,
a afirmat
Victoria Nuland.
n anul care urmeaz, vei vedea c ne vom concentra pe
intensificarea activitii noastre n Balcani, Europa Central i de
Est,
n strns colaborare cu UE, pentru a ajuta aceste ri s promoveze
o
guvernare curat i responsabil, o societate civil activ i liber,
o
pres independent i pentru a ajuta guvernele i cetenii n
eforturile lor de a expune i elimina corupia oriunde s-ar
ascunde, a
mai spus asistentul secretarului de Stat.
Dincolo de revitalizarea legturilor noastre de securitate
transatlantice, noi
trebuie, de asemenea, s consolidm legturile economice i s
accelerm
creterea economic i crearea de locuri de munc de ambele pri
ale
Atlanticului, prin finalizarea acordului ambiios de
Parteneriat
Transatlantic pentru Comer i Investiii, a precizat Victoria
Nuland.
KOVESI (DNA) premiata de SUA, jandarmul mondial
Mediafax: Kovesi a primit premiul Femei curajoase din
Romnia din partea Ambasadei SUA
Procurorul-ef al DNA, Laura Codrua Kovesi, a primit, joi
sear,
premiul cel mare de la nsrcinatul cu afaceri al Ambasadei
SUA,
Duane Butcher, n cadrul primei ediii n Romnia a premiilor
Femei
curajoase din ntreaga lume.
Pe lng procurorul-ef al DNA, au mai fost premiate istoricul
Lya
Benjamin, pentru dezvluirile privind Holocaustul din Romnia,
poeta
i dizidenta Ana Blandiana, reporterul de investigaii Ondine
Gherghu, comisarul ef de poliie Viorica Marinca, prima
femeie
-
numit ef al unui inspectorat judeean de poliie, i ecologista
Felicia
Ienculescu-Popovici.
n anul 2007, Departamentul de Stat a nfiinat premiile Femei
curajoase din ntreaga lume, pentru a onora calitile de
conductor
al unei femei extraordinare care au jucat un rol important n
transformarea societilor lor. Femeile pe care le onorm n
aceast
sear au viei extraordinare. Realizrile lor demonstreaz
puterea
aciunii individuale i reflect valorile comune ale Romniei i
ale
SUA.Viziunea, curajul i hotrrea lor reprezint o surs de
inspiraie
pentru noi toi, a declarat Duane Butcher, la ceremonia de nmnare
a
premiilor, organizat la Ambasada SUA.
Este important s le srbtorim i s le preuim pe aceste femei
curajoase.
Ar fi bine dac ar exista mai multe ca ele n lume, a spus
diplomatul
american, adugnd c are marele privilegiu de a o premia pe
Laura
Codrua Kovesi, prima femeie procuror-ef al Direciei Naionale
Anticorupie (DNA), care a demonstrat curaj extraordinar,
luptnd
mpotriva infracionalitii i corupiei.
Sub conducerea sa, procurorii DNA au continuat s
investigheze
cazuri care ar fi fost de nenchipuit n urm cu un deceniu,
doamna
procuror-ef Kovesi a luptat pentru a pstra DNA puternic,
relevant
i independent. Ea este o for care lupt pentru reforma justiiei i
a
statului de drept, a spus Butcher.
n opinia diplomatului american, Laura Codrua Kovesi a demonstrat
o
combinaie rar ntlnit de cutezan i echilibru, trsturi
caracteristice ale unui lider adevrat, iar pe parcursul carierei
a nvins
obstacole pentru a-i ndeplini visurile. n pofida celor care au
avertizat-o
c va avea un viitor sumbru ca femeie procuror, ea a sfrmat
stereotipurile existente, a subliniat Duane Butcher.
Totodat, nsrcinatul cu afaceri a precizat c n perioada
2006-2012,
cnd a fost Procuror general al Romniei, Kovesi a adus tineri
-
profesioniti, a adoptat cele mai noi tehnici de investigaie i
a
insuflat o etic a independenei procurorilor. Butcher a declarat
c
procurorul-ef al DNA este un model pentru cei care se vor
dedica
eforturilor de a asigura dreptatea n societate.
Activitatea sa i a instituiei pe care o conduce este acum de
o
importan vital pentru aceast ar. Devotamentul su i al altor
curajoase femei procuror i judector demonstreaz rolul lor
crucial
n reformarea sistemului judiciar, a spus diplomatul
american,
adugnd c pentru el a fost o onoare i un privilegiu s lucreze
cu
Laura Codrua Kovesi n ultimii ani. Sunt realmente impresionat
de
talentul, devotamentul i perseverena sa, a mai spus Duane
Butcher, care sper c tinerii i tinerele din Romnia vor urma
exemplul altruismului su.
Nu tiu dac sunt cu adevrat o femeie curajoas, n nelesul strict
al
cuvntului, aa cum este definit el n dicionare.tiu ns c m-am
angajat
ntr-un efort constant i consecvent de a lucra cu profesionalism
i
corectitudine, a declarat Laura Codrua Kovesi.
Procurorul-ef al DNA a subliniat c s-a ghidat ntotdeauna dup
principiul
potrivit cruia legea trebuie s fie mai presus de orice i
oricine.
Mulumirea de a ti c ai fcut ce trebuia depete cu mult orice
eventuale neplceri cauzate de presiuni externe, de fore
interesate s
promoveze interese particulare, de imixtiuni neavenite i i d
puterea de a
continua, a mai spus Kovesi.
Totodat, procurorul-ef al DNA a mulumit Ambasadei SUA pentru
contribuia constant i consecvent la consolidarea principiilor
statului de
drept n Romnia, la dezvoltarea unei justiii independente i
impariale i la
consolidarea unor instituii din sistemul de justiie ca instituii
curajoase, pro
active i eficiente.
Realitatea.net (martie 2014)
-
MARK GITENSTEIN: Situaia din Ucraina e periculoas, ar putea
afecta i Romnia
MARK GITENSTEIN. Situaia din Ucraina e foarte periculoas i ar
putea
avea impact asupra Romniei, a declarat, duminic, la emisiuna Dup
20
de ani a Pro TV, fostul ambasador al SUA n Romnia, Mark
Gitenstein.
MARK GITENSTEIN. Ca romno-american i ca fost ambasador n
Romnia sunt, evident, profund ngrijorat de aceste chestiuni
i
mprtesc multe dintre temerile exprimate de preedintele
dumneavostr, de prim-ministrul dumneavostr.i de ministrul
Afacerilor
Externe. () Este o situaie foarte periculoas i ar putea avea
impact
asupra Romniei , a spus Gitenstein despre situaia din
Ucraina.
ntrebat dac i se pare c siuaia din Ucraina seamn cu cea din
Republica Moldova i Transnistria, Gitensteins a rspuns : Sunt de
acord
cu preedintele Bsescu i cred c e posibil, dei sper s nu fie aa,
s
ajungem s avem dou conflicte n regiune, n Transnistria i n
Crimeea,
ceea ce cred c ar fi tragic. El a precizat c este esenial
efortul intens
fcut de preedintele Obama i de secretarul de stat Kerry pentru
a
mpiedica o asemenea situaie. Nu mai vrem un alt conflict aici.
Da. Cred
c paralela e posibil. Categoric ,a adugat Gitenstein.
MARK GITENSTEIN a opinat c ceea ce s-a ntmplat n Ucraina nu
s-
ar putea ntmpla niciodat n Romnia datorit schimbrilor n
statul
de drept.
Poporul are putere aici. Cu ct poporul are mai mult putere, cu
att e mai
puin probabil ca mogulii s conduc ara. i asta se ntmpl din ce n
ce
mai mult n Romnia, pentru c dai putere oamenilor obinuii,
graie
pieei de capital, a respectrii legii, a spus fostul diplomat, n
prezent
membru al Comitetului Reprezentanilor din Fondul
Proprietatea.
El a artat c, n opinia sa, situaia din Ucraina are efecte mai
profunde
asupra statului de drept n genere, dar i asupra relaiilor
internaionale i a
securitii naionale. MARK GITENSTEIN a menionat c Federaia Rus
a
-
semnat un acord, n 1994, mpreun cu alte puteri nucleare,
angajndu-se
s respecte suveranitatea Ucrainei i graniele sale de atunci, cu
condiia
ca Ucraina s renune la armele sale nucleare.
Condiia era foarte important, nu numai pentru SUA, China i alte
puteri
nucleare, ci i pentru Rusia, deoarece vecintatea cu o putere
nuclear era
o mare ameninare. Ei s-au angajat n acest contract, ceea ce era
acest
acord. Din punctul meu de vedere, de cetean, Rusia trebuie
s-i
respecte angajamentele. Cred c i Romnia ar trebui s aib
aceeai
opinie, cu siguran SUA i aliaii si au aceast opinie, a spus
MARK
GITENSTEIN. ntrebat dac, avnd n vedere situaia exploziv
Ucraina,
SUA ar trebui s-i ntreasc prezena n Romnia n ceea ce privete
politica de securitate i militar, Gitenstein a rspuns :SUA au
deja o
prezen foarte solid, dar, dup ce vom instala rachetele la baza
militar
din Deveselu, va deveni i mai solid.
Dup cum sunt sigur c tii, a sosit recent o mare nav american,
cred
c e USS Truxtun, n Constana. Navele noastre militare viziteaz
regulat
Constana, le vei vedea i mai des. Sunt sigur c tii deja c la
Koglniceanu se desfoar o activitate foarte intens, trupe care
vin i
pleac, n special soldai care prsesc Afganistanul i trec prin
baza
aerian Mihail Koglniceanu. Asta va continua ,a adugat
Gitenstein. El
a spus c Romnia este ntr-o poziie foarte bun, ca aliat NATO,
apreciind
c Romnia este un aliat NATO extrem de valoros.
Ce face Mark Gitenstein pentru milionarul Dan Adamescu
Firma de avocatur Mayer Brown, unde lucreaz i fostul
ambasador
SUA la Bucureti Mark Gitenstein, a ncheiat un contract de
consultan cu Astra pentru o posibil listare a asigurtorului
la
Londra, dar proiectul este suspendat dup ce ASF a pus
asigurtorul
sub supraveghere special.
Am fost ntrebat ce trebuie fcut ca Astra s fie listat la bursa
londonez.
Firma mea are o mare experien n domeniu. Am fcut multe listri
la
-
bursa londonez pentru companii din ri n curs de dezvoltare, mai
ales
din Europa Central i de Est. Aa c am acceptat s vin cu o echip,
s
analizm situaia. Aa c am iniiat acel proces. N-am fost deloc
implicat n
activitatea de reglementare a asigurrilor. Odat ce au aprut
probleme, le-
am spus c, pn se rezolv, acel proiect va fi suspendat. Aceasta
este
situaia acum. Sper s ias cu bine din investigaie, s se rezolve
i, odat
rezolvat problema, vom redemara procesul, a afirmat Gitenstein,
la
emisiunea Dup 20 de ani difuzat duminic de PRO TV.
Gitenstein este avocat de profesie i a fost ambasador al SUA
la
Bucureti timp de peste trei ani. El i-a ncheiat mandatul n
decembrie 2012 i s-a ntors n SUA, unde a revenit la firma de
avocatur Mayer Brown. n luna aprilie a anului trecut, fostul
ambasador a fost ales membru n Comitetul Reprezentanilor la
Fondul Proprietatea.
Autoritatea de Supraveghere Financiar (ASF) a instituit pe 18
februarie,
procedura de redresare financiar prin administrare special a
Astra, liderul
pieei de asigurri, a suspendat acionarii i conducerea i a numit
firma
KPMG Advisory ca administrator special.
MARK GITENSTEIN: Nu vom ti pn n ultima clip rezultatele
alegerilor prezideniale din Romnia
Romnii sunt exact la fel ca n 2009 i nu se vor hotr dect n
ultima
clip, ceea ce va face ca rezultatul alegerilor prezideniale s nu
fie
tiut pn n ultima sear, a declarat, duminic, n emisiunea Dup
20 de ani a Pro TV,fostul ambasador al SUA n Romnia, Mark
Gitenstein.
ntrebat care crede c vor fi candidaii n turul doi la
prezideniale,
Gitenstein a rspuns: Am trit alegerile din 2009. Situaia era
foarte
volatil. Am prezis atunci c nu vom ti care va fi rezultatul pn
n
ziua alegerii. Am pariat c va fi o curs foarte strns i c nu va
fi
evident cine va ctiga. Pentru c romnii sunt, prin natura lor i
tiu
-
asta pentru c tatl me era romn, un romn foarte tipic nu se
hotrsc
dect n ultima clip. Pe de alt parte, au opinii ferme. Cred c
romnii sunt
exact la fel. Nu vom ti pn n ultima sear,a adugat
Gitenstein.
El a artat c are ndoieli n privina apariiei unui
candidat-surpriz, care s
influeneze rezultatul alegerilor. Am ndoieli n privina asta.
Cred c am
ti deja. Oricum, vom afla n urmtoarele sptmni dac exist
uncandidat-surpriz care s influeneze rezultatele. Dar cred c,
dintre
candidaii discutai, nu voi da nume aici, toi au alegtorii lor.n
prima
rund vor fi destul de divizai, a menionat Gitenstein. El a mai
spus c
ruperea USL nu este inexplicabil, fiind o alian dificil nc de
la
nceput.
Domnul Antonescu i domnul Ponta au avut nevoie de mult talent ca
s
menin aliana. Poziiile abordate de eiunul dintre partide e
liberal,
cellalt e de centru-stnga, aa c tensiunile au fost mari, de la
bun
nceput. Cred c a fost nevoie de mult talent pentru a menine
coaliia, mai
ales din partea prim-ministrului ntotdeauna am zis c nu va
rezista
mult, a precizat Gitenstein. El a spus c, n opinia sa, ruperea
USL a
fost parial influenat de alegerile europene, pentru c acolo
intervin
alte fore, n special legate de modul n care partidele sunt
grupate n
Parlamentul European, fapt care a mrit tensiunea n coaliie.
Solicitat
s comenteze existena, la nivelul politicienilor romni, a
credinei c
viitorul preedinte trebuie girat de americani, Gitenstein a
negat faptul c el
ar fi susinut vreun candidat sau c SUA gireaz candidai.
Nu.Eu n-am susinut pe nimeni. i cred c e irelevant. De ce v-ar
psa
de opinia mea privind preedintele? De ce ar conta vreun pic
cine
cred eu c trebuie s fie preedinte? i de ce a sprijini pe cineva
pentru
Preedinie, indiferent dac sunt sau nu ambasador? N-ar trebui
s
conteze deloc! Nu.Nu cred c e important.Cred c e nelalocul su ca
un
ambasador, ba chiar i un fost ambasador, s sprijine pe cineva
ca
preedinte, a spus Gitenstein.
Nota noastra:
-
Cum confruntarea geopolitica cu Rusia s-a ascutit, oficialii
americani incep
sa arate manifest ratiunile geopolitice care stau in spatele
frazeologiei
independentei justitiei, luptei impotriva coruptiei si a
statului de drept.
Scopul este controlarea stricta a Europei de Est si a Balcanilor
pentru
inlaturarea oricarei influente rusesti de peste granite. Scopul
real nu
este realizarea unui act de justitie, nici de asigurarea unui
sistem in care
cei puternici sa fie trasi in mod real la raspundere si,
bineinteles, nici
intarirea suveranitatii statale (ce cinism sa invoci asa ceva).
Obiectivul
este izolarea sau, cu un termen mai dificil de tradus, o
strategie de
containment a Rusiei de catre SUA, de aceasta data dusa nu
doar
prin combaterea influentei moscovite la varful statelor, ci si
pe teren
social, acolo unde, de altfel, se si manifesta legaturile
sociale si
economice reale. Este ceea ce descriam aici, pornind de la
actuala batalie
geopolitica din Ucraina:
Cateva observatii pe marginea confruntarii dintre SUA si RUSIA
de pe
MAIDANUL UCRAINEI. Machiavelismul american, brutalitatea
ruseasca si tragedia de a fi parte din meniu
-
Captain America, eroul unei populare benzi de desene animate
transpuse
in filme, in lupa cu oligarhii
SUA isi intareste, la nivel imagologic, aceasta dimensiune
nu
neaparat a jandarmului mondial, ci a justitiarului global,
perfect in
consonanta cu industria lor cinematografica, in care
procurorul,
politaiul si americanul-erou care fac dreptate in lume sunt
figuri
consacrate atat in blockbusters cat si in seriale.
Evident, sustinand lucrurile de mai sus, nu inseamna ca
oligarhii nu sunt
oligarhi, sau ca interesele exercitate de Rusia ar fi mai
nevinovate
decat cele americane.Remarcam doar ce se afla in spatele
propagandei,motivele reale care subintind politicile
Departamentului
de Stat. Nici nu inseamna ca daca oligarhii sunt pusi la punct
sau dusi la
puscarie o sa fie inlocuiti de altii ca ei in zona. Nu neaparat,
caci americanii
joaca mai civilizat.Oligarhii vor fi inlocuiti de corporatii,
adica de acea
oligarhie institutionalizata care lucreaza doar secundar cu mita
si
coruptia grosiera, pentru ca este acoperita formal de statul
devenit
instrument, unealta de lucru (apropo de suveranitate) la
dispozitia
acestora (vezi cazul Chevron, in care Jandarmeria a devenit
firma de
paza privata pentru companie, sau cazul bancilor straine,
care
beneficiaza de o Justitie special adaptata intereselor lor).
Astfel ca
nu e deloc intamplator ca Nuland pomeneste de TPP,
parteneriatul
transatlantic, prin intermediul caruia corporatiile americane
vor
beneficia de conditii favorizante mult mai largi, suveranitatea
statelor
nationale va fi mult mai restransa, inclusiv a justitiei.
Un exemplu concludent este dat chiar de fostul Ambasador al SUA,
Mark
Gitenstein, care e implicat in actiuni de lobby economic la
nivel inalt, pentru
diversi potentati din tabara corecta sau pentru corporatiile
americane. Si
mai interesante sunt declaratiile acestuia despre alegerile din
2009 si cele
urmatoare, prezidentiale, din acest an. E indoielnic faptul ca
Gitenstein
care calitati atat de mari de prezicator politic; pare ca avem
de-a
face, mai degraba, cu o self-fulfilling prophecy, una care
convine de
-
minune americanilor, care pare ca l-au citit si invatat pe
Stalin, cel
care zicea ca nu conteaza cine voteaza, ci conteaza cine
numara
voturile. Americanii nu doar ca profita, dar cauta cu dinadinsul
sa creeze si
sa repete de fiecare data aceasta situatie, in care politica
nationala e
divizata si competitia intre actorii politici este atat de
acerba, incat acestia
sunt strict dependenti de Marele Licurici. Tocmai de aceea,
ruperea USL,
desi pentru multi de aici irationala si greu de justificat in
acest moment,
pentru fostul ambasador americannu e nicio surpriza, dar este un
fapt de
nedisimulata satisfactie Nu ca USL ar fi pus vreo clipa in
amenintare
interesele americane, ci doar asa, preventiv, prezenta unui
actor
politic cu 70% voturi era ceva de netolerat, indiferent de
agenda
acestuia.
Practic, SUA matura (cu un gest viguros care aduce aminte de
celebrele desene propagandistice cu Lenin care matura vechea
oranduire capitalist- burgheza), zona
sociala gri care s-a dezvoltat cum a apucat dupa caderea
comunismului in Europa de Est si in Balcani, pentru a-si
instaura
propria ordine printr-un control sever. Ceea ce este de remarcat
este
ca SUA nu a putut sau nu a vrut sa genereze o varianta pozitiva
de
inlocuire a structurilor de putere postcomunista. Daca cineva
isi
-
inchipuie ca oamenii de jos, de la firul ierbii, erau atasati de
oranduirea
oligarhica postcomunista, atunci acela este unul lipsit cu totul
de minte.
Tocmai ca societatea a devenit foarte instrainata de propriul
stat, de
politica nationala, de propria comunitate.Vedem aproape zi de zi
cum
oligarhi locali sunt plimbati de DNA pe la politie sau prin
arest, si nu
exista mare emotie populara fata de acestia. Asta arata ca
acesti
potentati locali s-au iluzionat ca sunt votati de frumosi,
priceputi si iubiti ce
sunt de oamenii locului. Ei nu fac altceva decat sa culeaga
roadele
modului in care au guvernat comunitatile pana acum, modul in
care au
reprezentat, in bataie de joc, interesele acestora, precum si a
modului
rapace in care si-au vazut de afacerile lor.
Totusi, SUA nu a fost capabila sa genereze o contra-clasa
politica, o
contra-cultura care sa devina atractiva. Nu a fost capabila sau,
mai
degraba, nu a vrut.A lucrat cu oameni selectati din aceeasi
structura
oligarhico-securistoida, cu apucaturi de Lucasenko atlantisti,
cu
oameni mediocri, dar ultra-zelosi si slugarnici, lipsiti de
cuprindere si
chiar si de competenta, oameni care nu se disting prin altceva
decat
printr-un carierism rapace, capabil sa calce peste cadavre si
peste
tara, demn echivalent al coruptiei rapace a celorlalti. Sunt cei
care,
mediocri fiind, compenseaza prin zelul cu care executa
dispozitiile
lipsa lor de inaltime, sau, daca sunt, totusi, bine dotati
cultural sau
intelectual, printr-un mecanism sufletesc inexorabil, odata ce
au
pornit pe drumul vanzarii de sine si de tara, nu pot sa se
opreasca, ci
merg paroxistic pana la capatul acesteia.
Asta arata ca SUA nu e interesata sa contruiasca ceva real
socio-
politic, durabil, alternativ, pe meleagurile noastre. Singurele
sale
insistente sunt pe statul de drept, investitorii straini si
drepturile
LGBT. Adica pe frica, pe rapt economic si pereeducare culturala.
O
insistenta care, insa, in ultima perioada, din cauza ascutirii
conflictului cu
Rusia si a deplasarii lui in Ucraina,va deveni mult mai
sistematica si cu
valente regionale. Departe de a se opri, presiunea pe
independenta
justitiei va creste, caci Romania a devenit exportator in
materie de
-
lupta anticoruptie, cum ne asigura Ambasadorul Marii Britanii,
Martin
Harris:
Si ce cred eu ca e cu adevarat important acum este ca Romania
sa
foloseasca aceasta experienta si sa exporte stabilitate si
securitate,
impartasind-o cu alte state din regiune care au nevoie de
ea.
Saptamana viitoare sprijinim o conferinta pe care o gazduieste
Guvernul
Romaniei. Participa 11 state aflate in Procesul de Cooperare
Sud-Est
European (SEECP). Judecatori si procurori vor veni la Bucuresti,
inclusiv
din Marea Britanie si Germania, si vom vorbi despre cum duci la
capat
procesul de combatere a coruptiei si cum poti confisca bunurile
obtinute
prin coruptie. Toate cele 11 sunt state care isi doresc sa adere
la U.E.
Multe dintre ele sunt inscrise in procesul de accedere, iar
aderarea lor si
viitoarele lor succese in calitate de parteneri ai U.E. depinde
de reusita lor
in a face exact ce face Romania acum: stabileste sisteme
puternice pentru
statul de drept si lupta impotriva coruptiei.
Altfel spus, Romania devine un nod operational strategic,
baza
operationala de export in materie de colonizare institutionala
ca
strategie a SUA de a limita puterea Rusiei in Europa de Est. De
aceea,
termenul de paalc folosit de unii comentatori [vezi mai jos]
pentru a
descrie statutul nostru in Complexul de Putere Euro-Atlantic nu
este prea
nimerit, caci Imperiul Otoman nu ne-a transformat niciodata in
baza de
operatiuni pentru extinderea sa in alte zone. Nici sub URSS nu
am avut
acest rol, din cauza pozitionarii geografice, aflandu-ne in
interiorul lagarului
socialist, departe de orice zona sensibila. Singura oara in
istorie in care
am avut un rol geopolitic similar cu cel de astazi a fost in al
doilea
razboi mondial, cu Germania, cu consecintele dezastruoase de
rigoare. Spre deosebire de acea situatie, in zilele noastre
statul roman
este infinit mai infiltrat si controlat de aliatul
strategic.
Propagandistii atlantisti spun ca acest statut ne intareste
securitatea.
In realitate, singurul lucru cert este ca ne expune si mai
mult
dusmaniei Rusiei, care, atunci cand analizeaza zona Europei de
Est,
-
gaseste in noi un nod operational ce trebuie cu necesitate
slabit sau
chiar distrus.
Pana la urma, SUA va ramane la fel de instrainata de firul
ierbii, de
societatea romaneasca reala, ca si URSS-ul de acum 60 de ani.
O
prapastie pe care, din calcul cinic si din cauza unor
scopuri
instrumentale de relevanta imediata, o va trece apasand si mai
tare pe
pedala fricii, direct proportional cu incalzirea razboiului rece
pe
care-l are dus, deasupra capetelor noastre (sau direct prin ele)
cu
Rusia. Este ceea ce euro-atlanticii din pragmatism (cum ar fi,
de pilda,
un Dan Dungaciu) nu par sa accepte sau sa inteleaga.
Note:
Guvernatorii compradores: termen care semnifica elitele
locale
angajate in relatii reciproc-avantajoase cu centrul colonial,
autori ai
unor contracte de genul Rosia Montana si contributori directi
la
statutul de pamant parjolit pe care-l avem in Complexul de
Putere
Euro-Atlantic.
Containment: politica dusa de catre un adversar geopolitic
de
restrangere si limitare a zonei de influenta a unei mari
puteri
oponente.
Corectnews:
Romania, exceptia care confirma regula. Penala
Uitandu-se la televizor, urmarind presa scrisa si agentiile de
stiri, atat
romanii, cat si strainii interesati de aceasta tara sunt uimiti.
Din simplul
motiv ca se intampla ceva nemaivazut. Si nemaipomenit in
alte
parti.Agenda zilnica este dominata de teme penale. Poate ca,
se
intreaba unii, ar fi timpul sa modificam Constitutia. In sensul
ca, in loc sa
ne autodefinim ca un stat social care are, prin urmare, grija
ca
cetatenii sai sa traiasca mai bine, sa fie mai educati si sa se
afle intr-o
mai mare siguranta, ar trebui poate sa scriem in Constitutie
altceva. Si
-
anume ca suntem unstat penal.Un stat a carui principala
preocupare
este sa-i vaneze pe corupti. Pe coruptii reali si pe coruptii
imaginari.
Oare de ce, in nicio alta tara din Europa, nu asistam la un
asemenea
bal cu mascati? De ce in toate celelalte tari doar cand si cand,
extrem
de rar, prima pagina este ocupata de arestari, de procese si
condamnari penale? De ce la noi e altfel decat la ei? Nu este
coruptie in
Grecia? Cum asa?Nu s-a constatat in timpul crizei ca s-au
evaporat,
anterior, sume colosale de bani prin fel de fel de afaceri
frauduloase?Cu
statul.Sau pe bani europeni. Nu a fost nevoita Uniunea Europeana
si nu a
fost nevoit Fondul Monetar International si nu a fost silita
Banca Mondiala
sa imprumute statul elen cu sume colosale, pentru ca cei care au
creditat
acest stat, in primul rand societatile germane, sa-si primeasca
banii inapoi?
Dar oare cum s-a intamplat ca cele mai multe investitii in
Grecia, mai ales
pentru pregatirea olimpiadei, au fost facute de catre societati
germane? Nu
cumva acestea au dat spaga unor inalti functionari de la Atena,
pentru a
obtine respectivele contracte? Pe care apoi, conform legii
germane, au
trecut-o la rubrica comision si au dedus-o din profit? Ca, nu-i
asa, ceea ce
se poate la ei nu se poate si la altii. Dar, in legatura cu
asemenea acte de
coruptie, s-a pus, in linii mari, batista pe tambal. Iar daca la
Atena procurorii
isi fac anchetele, si asa se si intampla, ei actioneaza in
liniste, asa cum ii
sta bine unui mecanism menit sa apere legea. La Atena nu e
niciun
spectacol. Si nici la Berlin.In Germania se estimeaza ca
evaziunea
fiscala se ridica anual la circa 100 de miliarde de euro.Oare
acolo nu
sunt pedepsiti cei vinovati? Cei pe care legea germana ii apara
in
strainatate, dar nu ii apara in interiorul granitelor atunci
cand
savarsesc aceleasi fapte de mituire a functionarilor publici.
Evident ca
procurorii germani, care nu sunt DNA, pentru ca acolo nu exista
o
asemenea institutie, cum de altfel nu exista niciunde altundeva
in
lume cu exceptia Romaniei, lucreaza. Si inca temeinic. Dar nu
fac
spectacol.Si nu sunt agatati politicienii in mod selectiv si,
mai ales,
in campanii electorale.Anchetele se desfasoara continuu, nu
in
-
salturi, in mod echitabil, nu selectiv si ele sunt declansate
din
interiorul sistemului si nu din afara.
Dar nu exista coruptie in Italia?Ba da. Si inca cum. Ceea ce
lipseste este
balul mascat. Acelasi lucru il putem spune si despre Spania. Nu
exista
coruptie in Franta?Nu ar trai mai bine francezii daca acest
fenomen ar fi
diminuat cu 10-20 la suta?Ba da. Iar procurorii din aceasta tara
fac toate
eforturile. Chiar daca nu au norocul unei institutii cum e DNA.
Sau a
altei institutii cum este ANI, si ea tipica doar Romaniei.
Putem sa luam, daca dorim chiar cu toate datele statistice in
mana, situatia
din intreaga Europa. Stat cu stat. Si vom vedea de ce si in ce
fel noi am
devenit o exceptie. O exceptie care, asa cum aratam si cu un alt
prilej,
le convine de minune celor care vor sa stoarca Romania.
Celor
asmutiti de mirosul de gaze si de petrol de aici. Sau de
stralucirea
aurului.Sau de valoarea cuprului.Si, apropo, nu mira pe nimeni
oare
ca singurii investigati non-stop evident, dincolo de oamenii
politici
sunt oamenii de afaceri romani?Iar dintre straini, singurii
anchetati
sunt cei din statele lumii a treia? Oare de ce? Oare afaceristii
UE sau
chiar americani nu incalca legea?Sunt ei cu adevarat ingeri?
Nu cumva, asadar, procurorii romani, ma refer la cei din DNA, nu
sunt
doar abuzivi si ahtiati dupa spectacol, ci si selectivi? Slujesc
ei cu
adevarat interesului public?Sau, constient ori inconstient, s-au
pus in
serviciul altora? Si eu cred ca este necesar un clasament anual
al
procurorilor care au abuzat de functia lor. Macar la capitolul
lipsire de
libertate. Dar nu ar strica nici un clasament al acelor
procurori ahtiati
dupa balul mascat.
Din nou pasalac. Dupa 300 de ani (2012)
In 1711, tradarea lui Cantemir si apoi, in 1714, neascultarea
lui
Brancoveanu au pus capat relativei independente a
Principatelor
Romane.Imperiul Otoman ne-a transformat in pasalac.Un spatiu
geografic ocupat fara trupe. Cu concursul unor cozi de topor.
Din acel
-
moment, domnitorii au devenit spioni oficiali ai Portii. Acum,
dupa 300
de ani, suntem intr-o situatie asemanatoare. Avem un stat. Care
se
numeste Romania. Avem o Inalta Poarta.Disipata intre Washington
si
Bruxelles.Avem cozi de topor. Si parte de un pasalac.
Un stat era transformat in trecut in pasalac si este transformat
si astazi,
indiferent de denumirea oficiala, atunci cand reprezentantii
unei mari puteri
nu au incredere in aliatii interni. In cazul nostru, in aliatii
de la Bucuresti.
Acestia nu sunt egali cu cei care conduc vremelnic lumea. Pentru
ca nu au
suficienta demnitate. Pentru ca nu au forta pe care ti-o
confera
Sursa desen:
http://dalelumitica.blogspot.ro/2010/11/09-03-31-romania-
jefuita.html
demnitatea. Si, mai ales, pentru ca sunt prea mult interesati de
cariera, de
imbogatire si prea putin de destinul statului in care s-au
nascut.Aceste
verigi slabe ale unui stat national sunt transformate in cozi de
topor
ale puterii care, vezi Doamne, asigura protectoratul si in
spioni.In
primul rand, in spioni interni.Un stat poate fi astfel ocupat in
mod
pasnic. Fara trupe.Si poate fi secatuit de bunurile sale.
-
Dupa evenimentele din decembrie 1989, denumite de unii revolutie
si de
altii, printre care ma numar, lovitura de stat benefica, Romania
s-a aflat o
vreme in zona gri. Intre transee. Intre puterea, care palea, a
Moscovei si
cea biruitoare, a Occidentului euro-atlantic. O pozitie
periculoasa pentru un
stat. Trebuia sa alegem. Si am ales bine. Am ales sa ne integram
in NATO
si in Uniunea Europeana. Era singura garantie pe termen lung
de
securitate pentru un stat prea des agresat in ultimele sute de
ani de
Moscova.
Dar daca am ales bine ceea ce am ales, am procedat gresit in
modul in
care ne-am aliat si am declansat procesul de integrare in
alianta euro-
atlantica.Am pornit la drum cu o opinie publica, din nefericire,
extrem
de complexata.Excesiv de umila.Dispusa la orice fel de
compromis
pentru a fi primiti in NATO si UE. Si cu lideri care cel mai
adesea au
negociat in genunchi.Si cu chilotii in vine. Singuri ne-am
condamnat
sa intram in casa NATO si UE nu pe poarta principala, ci prin
usita
rezervata servitorilor.
Cheia acestui rau inceput este, cum precizam mai sus, absenta
barbatilor
de stat. La decizie s-au aflat nu patrioti, ci personaje ahtiate
dupa
cariera si bucate.La fel ca pe vremea pasalacului, si astazi, in
functiile
cheie ale statului roman, incepand cu cea mai inalta, sunt
plasati
exclusiv agenti ai Inaltei Porti, cu arcadele infipte la
Washington si
Bruxelles.Nu numai agenti de influenta.Agenti la
propriu.Personaje
dispuse sa vanda. Sa vanda ieftin sau pe nimic.
Capacul l-a pus aranjamentul cu FMI.Indatorarea in exces a
unei
Romanii care, de fapt, avea resurse. Si, nu intamplator, Inalta
Poarta a
inchis ochii atunci cand cei mai multi bani de la FMI, Banca
Mondiala
si UE au fost furati. Asta facea parte din troc.Dupa care a
urmat restul.
La care ma voi referi maine.
Noul pasalac (2012)
-
Prin urmare, dupa 300 de ani, Romania a devenit din nou
pasalac.
Adica un stat asistat. Ocupat fara trupe. Condus de
demnitari
autohtoni dar care, in realitate, sunt agenti ai unei Inalte
Porti. Adica
spioni.Si asta se intampla din mai multe motive.Primul si cel
mai important
fiind faptul ca partenerii euro-atlantici nu au incredere in
noi. Si, daca tot nu
au incredere si daca tot au transformat Romania in pasalac,
atunci si
soarta politica, economica si sociala a romanilor este tot
tipica pasalacului.
Intr-un pasalac contemporan, cum este statul roman, asa-zis
reformat sub
regimul Traian Basescu, toate principalele structuri ale
administratiei,
precum si ale serviciilor secrete si celorlalte institutii de
forta sunt
controlate. De la distanta. In functie de diviziunea muncii,
teleghidarea
are loc de la Bruxelles, din cateva capitale europene sau de la
Washington.
Ea se face prin intermediul unor cozi de topor.Exact ca in urma
cu 300
de ani, cand Principatele Romane au fost transformate in
pasalac. Cozile
de topor sunt personalitati ale vietii publice care s-au pus in
slujba unor
puteri straine.
Pentru a ma face mai bine inteles, le propun cititorilor sa-si
aminteasca ce
s-a intamplat in Romania dupa al Doilea Razboi Mondial. Cand noi
am fost
predati, cu cinism, Moscovei. Initial, Romania a fost invadata
de trupele de
ocupatie. In scurt timp, insa, nu a mai fost nevoie de
ele.Aparusera cadre
de nadejde autohtone, recrutate dintre tradatorii neamului,
scolite,
instruite si inregimentate la Moscova. Apoi, bine controlate,
aceste
cozi de topor erau propulsate in functii cheie de conducere
in
Romania, lasate sa-si faca de cap, sa-si construiasca un
univers
paralel in raport cu calvarul trait de cetatenii acestei tari,
sa fure, sa
siluiasca si sa huzureasca, cu singura conditie de a fi loiali
Moscovei.
Romania avea, in 1990 si in anii urmatori, sansa de a alege. De
a ramane
legata de Moscova.De a stationa in zona gri.Intre fronturi. De a
deveni un
partener egal si loial al democratiilor occidentale,
asumandu-ne
responsabilitatile si drepturile derivate dintr-un parteneriat
euro-atlantic.
Sau de a juca o carte care a mai fost jucata in urma cu 300 de
ani, cea
-
a acceptarii unei ocupatii fara arme, prin transformarea
Romaniei in
pasalac.
Din nefericire, mai multi importanti lideri politici romani au
ales aceasta
ultima solutie. Pentru ei, cea mai comoda.Iar Traian Basescu,
care nu
este singurul vinovat si nici singurul beneficiar, este cel mai
elocvent
exemplu de acest tip. Racolat de serviciile secrete romane
sub
comunism, transformat in ofiter acoperit, plasat in functii
cheie, inclusiv in
Occident, Traian Basescu a fost fie racolat, fie a cochetat,
nici nu se putea
altfel, cu serviciul secret sovietic. Inainte chiar de a ne
integra in NATO si
in Uniunea Europeana, treptat, serviciile secrete occidentale,
si in
special cel american, au preluat sub control multi dintre
agentii
existenti. Si, evident, a aparut o noua generatie de cozi de
topor
provenite din serviciile inteligente, cum ar fi, de exemplu,
Ungureanu
sau Neamtu.Pentru a fi santajabili si controlati, toti acesti
indivizi au
fost lasati sa fure. Cat au vrut.Maine revin asupra temei cu o
noua
analiza.
Slugi la pasalac (2012)
Dupa 300 de ani, pasalacul a fost reinventat in Romania. Este
cea mai
convenabila formula pentru partenerii euro-atlantici care nu
au
incredere nici in liderii autohtoni, nici in clasa politica de
la Bucuresti.
Pasalacul reprezinta ocuparea unei tari fara armata.Cu
sprijinul
nemijlocit al unor agenti interni.Cozi de
topor.Tradatori.Oameni
aserviti altor interese.Straine. Dar si robii propriei dorinte
de a detine
demnitati si de a se imbogati prin jaf.Acesti indivizi au
imunitate.Le-o
garanteaza Inalta Poarta. Care astazi este reprezentata de
Washington, de Bruxelles si de cateva capitale ale statelor
europene.
Sub aspect geostrategic, Romania ocupa o pozitie importanta,
motiv
pentru care a fost acceptata atat in NATO, cat si in Uniunea
Europeana, fara a fi indeplinit in prealabil toate conditiile
sub aspectul
democratiei si al economiei concurentiale de piata. Tocmai din
acest motiv,
-
neexistand un raport de incredere cu liderii politici locali, a
fost creat un alt
tip de raport. De complicitate, prin aservirea acestora.
Garantia respectarii intelegerii de catre liderii autohtoni este
dubla. Pe de-o
parte, preluandu-se modelul otoman si apoi modelul sovietic, cei
care au
voie sa conduca acest sistem numit pasalac, sub aspectul
administratiei
centrale ori din perspectiva serviciilor secrete si
institutiilor de forta, trebuie,
intr-o forma sau alta, sa se afle sub controlul direct al
serviciilor secrete
euro-atlantice. Vechii agenti ai securitatii au fost preluati,
convertiti si
asimilati iar acestora li s-au adaugat agenti noi, tineri,
scoliti la
Washington ori in capitale europene.Si racolati la fata locului.
Cel de-
al doilea mecanism de creare a starii de subordonare si
dependenta
este coruptia. Care atrage dupa sine santajul.
Acest aspect al coruptiei este un element cheie al constructiei
statale de tip
pasalac. In timp ce asupra Romaniei sunt create de 20 de ani
presiuni
uriase, in sensul semnalarii unui fenomen alarmant al coruptiei
si in
timp ce se si iau masuri efective impotriva celor care nu fac
parte din
sistem, oamenii sistemului sunt nu numai lasati, dar chiar
incurajati
sa fure.Pentru a fi mai usor controlati prin santaj. Cum altfel
s-ar putea
explica faptul ca, sub regimul Traian Basescu, oamenii
sistemului au
sifonat sume exorbitante din banul public, miliarde de euro
chiar in plina
criza economica, fara a fi suferit vreo consecinta? Cum se
explica faptul ca,
sub acest regim, coruptia s-a consolidat si s-a
institutionalizat, devenind
coruptie de stat? Si asta in conditiile in care a fost creata
Directia Nationala
Anticoruptie, un aparat urias, extrem de bine dotat si care
functioneaza
dupa modelul extrem de eficient al Directiei a IV-a a fostei
Securitati a
statului.
Evident, de furat fura nu numai ofiterii acoperiti, dregatori
ai
pasalacului, ci si apropiatii acestora.Si nu numai. Fura la
greu, in
complicitate cu autoritatile statului roman, si reprezentanti de
marca
ai democratiilor occidentale.
-
Fiindca asa functioneaza un pasalac.Il controlezi, pentru a
stoarce de
acolo profit. Pe cai institutionale, dar si pe cai
neinstitutionale. Maine,
despre cel mai pervers efect de pasalac: deznationalizarea,
dezindustrializarea si pauperizarea populatiei.
Efectul pervers al pasalacului (2012)
Dupa 300 de ani, Romania s-a transformat din nou in
pasalac.Cu
concursul si la cererea partenerilor euro-atlantici, care nu
au
incredere in autoritatile de la Bucuresti.Autoritati puse pe
furat,
dispuse la tradare, la duplicitate, la sacrificarea celor mai
elementare
interese nationale. In pasalac, cine nu face parte din sistem e
eliminat.
Iar din sistem fac parte multi dintre cei care provin din
fosta
securitate, preluati fiind de serviciile inteligente
euro-atlantice,
precum si cadre noi, de nadejde, formate si promovate in ultimii
20 de
ani.
Evident, nimeni nu va recunoaste oficial afirmatiile de mai jos.
Cum ar fi,
de pilda, aceea ca nu poti ajunge sef al unui serviciu secret
la
Bucuresti fara acordul prealabil al marilor puteri. Care nu-si
vor da
acordul decat pentru acele persoane pe care le au sub control.
Prin
intermediul acestor servicii dar si al unui puternic lobby
international este
impiedicata, pe orice cale, ajungerea la putere a acelor
persoane care nu
fac parte din acest sistem de pasalc modern. In acest moment,
si
presedintele Romaniei trebuie sa faca parte din sistem.
Precum
Basescu. Dar in ce scop se intampla toate acestea?
-
Dincolo de zbuciumul vietii
politice, dincolo de derapajele institutionale ori de natura
democratica, cel mai profund fenomen care a caracterizat
Romania
ultimilor 20 de ani estedezindustrializarea si
deznationalizarea.Marile
industrii, controlate de romani, de capitalul autohton, sunt in
prezent cvasi-
inexistente.De altfel, in general Romania a fost
dezindustrializata si
transformata intr-un furnizor de materie prima, intr-o piata de
desfacere
si intr-un exportator de forta de munca ieftina, calificata
si
necalificata.Pierderile, din perpectiva Bucurestiului, sunt
uriase. Beneficile
din perspectiva partenerilor euro-atlantici sunt si ele pe
masura. In timp ce
marea masa a populatiei este pauperizata iar clasa de mijloc
redusa
atat de mult incat sa ocupe doar un loc oarecare in vitrina,
multinationalele euro-atlantice ocupa pozitiile cheie in
intreaga
economie romaneasca, extragand profiturile prin intermediul
firmelor-
mama, care nu au sediile principale in Romania si care, deci,
nu
platesc impozite aici.Cu exceptia impozitelor pe forta de
munca.Statul
roman nu incaseaza nimic nici de pe urma celei mai dramatice
migratii
din istorie, cele cateva milioane de romani care lucreaza in
strainatate
platind impozite in statele gazda.
In acest timp, romanii lupta loiali, cu pretul sangelui si al
unor uriase
sacrificii materiale, pe toate fronturile asa-zisului
parteneriat euro-
atlantic.Un alt efect pervers al starii de pasalac este faptul
ca, in ciuda
valorilor occidentale, autoritatile euro-atlantice care
dirijeaza trenurile
in Romania ignora cea mai importanta institutie a democratiei.
Si
anume Parlamentul. De ce? Pentru ca singurul dusman real al
starii
-
de pasalac este poporul.Cetateanul. Care se exprima prin vot.
La
naiba cu votul in pasalac!
Iesirea Romaniei din prizonierat (2012)
La un interval de 300 de ani, Romania este din nou un pasalac.
In sensul
modern al cuvantului. O tara ocupata fara forte armate inamice.
Prin
indigeni, interesati de cariera politica si de bani.Transformati
in spioni ai
Inaltei Porti. Care sta pe trei piloni: Washington,
Bruxelles,
Berlin.Aceasta tara a devenit un important teritoriu
geostrategic
pentru alianta euro-atlantica, o piata de desfacere destul
de
importanta, un furnizor de materii prime si de forta de munca.In
acest
scop, Romania a fost dezindustrializata si deznationalizata.Cum
poate
fi schimbata aceasta situatie?
Pentru a da un raspuns corect, trebuie sa aflam cauza. Cauza nu
consta
doar in interesul pe care il au marile puteri de a-i stoarce pe
cei slabi. Si de
a obtine avantaje pe seama acestora. In definitiv, acest tip
de
comportament este caracteristic intregii istorii universale. In
alianta euro-
atlantica in care am intrat, cu mult entuziasm si uneori fara sa
fim constienti
de riscuri, beneficiem, pe termen mediu si lung, de o serie de
avantaje
indiscutabile. Iar dezavantajele, acelea pe care le-am enumerat
mai sus,
sunt generate, pana la urma, de noi insine. Suntem tratati asa
cum suntem
tratati, ca un pasalac, din simplul motiv ca reprezentantii
romanilor nu au
reusit sa-i convinga pe partenerii nostri ca, din perspectiva
Bucurestiului,
parteneriatul poate functiona in mod optim fara ingerinte
straine. Ca
democratia noastra este cu adevarat functionala. Ca economia
capitalista,
asa cum e si cata e, poate fi functionala. Consecinta acestei
neincrederi,
cea mai putin vizibila dar si cea mai dureroasa, este ca
partenerii euro-
atlantici au preluat, practic, conducerea Romaniei sub control.
Prin indivizi
transformati in agenti de influenta ori chiar in spioni.Acestia
sunt lasati,
drept recompensa, sa spolieze Romania fara a fi pedepsiti.
Dovada ca suntem transformati intr-un pasalac este ca,
pentru
partenerii euro-atlantici, asa cum s-a putut perfect radiografia
cu
-
ocazia procedurii de suspendare si demitere a lui Traian
Basescu, nici
macar Parlamentul nu a contat. Desi, in orice democratie
moderna,
Parlamentul este principala putere in stat care exprima vointa
libera,
democratica a cetatenilor sai.
Cum iesim din starea de pasalac? Renuntand la parteneriatul
euro-
atlantic?Ar fi din prea multe puncte de vedere o uriasa prostie.
O
catastrofa. Calea e alta. Aceea de a ne indrepta sira spinarii.
De a forta
lucrurile pana la punctul de unde putem discuta cu
reprezentantii
celorlalte state de la egal la egal. Fara a primi comenzi. Fara
a accepta
ingerinte. Fara a face plocoane...
[...]
Dilema Veche/ Vintila Mihailescu: Frica
Zilele trecute am citit un excelent editorial al lui Vasile Dncu
(sociologul)
despre Romnia nfricoat, despre frica generalizat care pare s
paralizeze ntreaga noastr societate. O societate fr politic sau
cu
o politic moart de fric, n care activeaz politicieni paralizai
de
spaime particularizeaz Dncu (omul politic). n aceeai perioad,
s-a
ntmplat s particip la o reuniune de oameni de afaceri i
bancheri, n care
PDG-ul unei mari bnci a rezumat, metaforic, dar nu lipsit de
realism,
crizele economice ca fcnd parte dintr-un ciclu universal al
societailor (ct
de ct) dezvoltate, mnate deopotriv i alternativ de lcomie i
fric. n
prezent, de pild, dup subreglementarea mnat de lcomie, ne
aflm
ntr-o suprareglementare guvernat i paralizat de fric, una
care
exacerbeaz un soi de control panicat, acolo unde, pn mai ieri,
a
domnit un bun plac relaxat i hulpav.
Metafore, desigur, dar metafore care traduc plastic acea stare
de
spirit pe care ncearc s o msoare sociologii, sau moralul
populaiei despre care se vorbea pe vremuri; pe scurt,
formulri
retorice, dar care exprim organic un ce fundamental i difuz,
greu
de conceptualizat, dar pe care l trim, sui generis, cu toii.Cci,
s nu
-
uitm, starea de spirit a romnilor att i cum poate fi ea
evaluat
sociologic s-a prbuit dramatic n ultimii ani i a ajuns s fie
cea
mai sczut din Europa (care nici ea n-o duce prea bine, de
altfel).
S vedem deci ce ne poate spune aceast metafor a fricii,
dincolo
de simpla retoric.
n primul rnd, spiritual, frica este o patologie a timpului,
care
blocheaz indivizi i colectiviti ntregi n clip, care ine omul
prizonier al momentului nfricoat, ducnd la o atrofiere treptat
a
imaginaiei, a aspiraiilor i a speranelor, a tot ceea ce l poate
orienta
spre un viitor; cci tomorrow never comes, nu-i aa?
Politic, Vasile Dncu face o list edificatoare (i imparial) a
consecinelor.
Pe scurt, viziunea politic i politica nsi snt reduse la
strategii, iar
acestea la reacii conjuncturale, n cutarea celui mai mic ru
pe
moment, i nu a vreunui bine oarecare n viitor. Astfel, una
dintre fricile
cele mai mari este frica de a guverna: se ntmpl deja de aproape
un
deceniu. Chiar dac au existat majoriti consistente, politicienii
au
guvernat minimal, dominai de frica de a nu pierde puterea i
tocmai din
aceast cauz au pierdut-o, de fiecare dat. n plus, de ceva
vreme,
frica de DNA sau de serviciile secrete nghea sngele n venele
politicienilor, care vor cuta mai mult s-i gseasc forme de
protecie dect s ncerce a aciona firesc, dup planuri sau
strategii
necesare: adio viziune, bine public, responsabilitate i
chiar
iniiativ!
Economic, lucrurile nu stau mai bine. n recenta i firava mea
experien cu
diverse corporaii i bnci, am fost surprins aproape de fiecare
dat de
ncremenirea n proiect a majoritii managerilor, de frica
aproape
explicit de a inova i de a-i asuma riscul unor astfel de inovaii
de care
tot ei spun, altminteri, c este neaprat nevoie. Dar aproape
singura
iniiativ de asigurare a profitului este reducerea cheltuielilor.
Iar cnd
exist, totui, iniiative, efii prefer, de regul, s vad ce face
concurena:
nti s-i asume alii riscul i, pe urm, dac merge, venim i noi.
Uneori,
-
blocarea n rutine, n reete magice care vin din Occident i de
sus cade de-a dreptul n ridicol. ntr-o prezentare care mi s-a
cerut de
ctre o foarte mare i respectabil companie, de pild, am fost
admonestat c am folosit nou slide-uri n loc de apte, care
este
cum de nu tii!? volumul optim de informaii, dincolo de care
memoria uman nu mai reine esenialul. Mi s fie
Totul se combin i se amplific la nivel social. Sperana moare
ultima, se zice, dar i cnd moare i chiar dac frica nu o omoar,
n
orice caz, o paralizeaz. Iar cnd orizontul de ateptri se
ngusteaz
dramatic i este tot mai golit de vise de viitor, membrii
societii i
caut fiecare salvarea unde cred de cuviin i unde pot: emigrare
n
afar sau downshifting nuntru, blazare introvert sau revolt
extravert (la fel de sterile i una, i alta) sau, mai la
ndemn,refugiu la
mitul eroului salvator, trecnd prin binecuvntarea mainilor i
descntece.
Doar n cele mai fericite cazuri, refugiul este cutat n cultur,
ntr-o
creativitate disperat, care sfideaz att economicul, ct i
politicul, i care
(iat o raz de speran!) reuete tot mai des. Dar acetia snt
oamenii
care deja i-au nfrnt frica.
Nu n ultimul rnd, frica se instaleaz n biologic, este ncorporat
i
duce la reacii aproape biologice: muc i fugi sau, pur i
simplu,
defulare printr-o agresivitate ecumenic, generalizat i
imparial.
Din trafic la televizor i de aici n reelele de socializare, o
gsim compact
i explicit pretutindeni, devenind una cu aerul pe care l
respirm. Nu cred
c mai este nevoie s insist sau s dau exemple, cci le cunoatem
cu
toii.
n ultim instan, generalizat, frica poate deveni o maladie
ontologic n msura n care duce la o atrofiere a sensului:
triesc
pentru c snt viu i o fac cu orice pre, chiar dac nu mai tiu de
ce.
[...]
-
NOUA JUSTITIE PENTRU NOUA LUME, noii STAPANI AI TARII si
consolidareanoului SISTEM AL FRICII. De la statul de drept
catre statul (in pozitie) de drepti trecand prin
EXEMPLARITATEA DOSARULUI TRANSFERURILOR
Cum este SILUITA INDEPENDENTA JUSTITIEI pentru SISTEMUL
BANCAR la indemnul FMI. Unde sunt aparatorii statului de
drept?
NORMALIZAREA ABUZULUI ca modus operandi in statul
procurorilorsau TERORIZAREA CETATENILOR SIMPLI, IN
FORMA CONTINUATA, in numele mincinos al luptei impotriva
coruptiei
Sa-i speriem de mici! TEROAREA STATULUI POLITIENESC
ASUPRA ELEVILOR DE LA LICEUL DIMITRIE BOLINTINEANU.
Grave confuzii, manipulari si contradictii intre Parchet si
Politie
CARE AR PUTEA FI SCOPUL SCANDALULUI Dimitrie
Bolintineanu si anchetei cu exces de zel de la Bacalauareat?
-
ATAC PREMEDITAT LA SCOALA, DETURNAREA AGENDEI
MEDIA sau PROVOCARE si INTIMIDARE SOCIALA?
Statul de drepti al NOILOR PROCURORI STALINISTI, Directia
Nationala a Abuzului si inceputul LICHIDARII LIBERTATII DE
EXPRIMARE. Am ajuns un stat politienesc (video)
NOI GRAVE ABUZURI STALINISTE ALE REGIMULUI BASESCU:
Slujba de Adormirea Maicii Domnului intrerupta in comuna
Suraia! Tarani scosi din biserici pentru a fi interogati de
procurorii DNA, obligatoriu cu mana pe Biblie!
REPUBLICA PROCURORILOR si pericolul pierderii increderii in
democratie
Traian Basescu si revenirea atmosferei anilor bolsevici:
TEROARE SI TUPEU
DOMNIA KNUTULUI PE SPINAREA ROMANULUI sau
STALINISMUL SE INTOARCE. Comisia Europeana cere
RESTRANGEREA LIBERTATII DE EXPRIMARE, iar agentii
propagandisti ai regimului Basescu vor SANCTIONAREA
POPORULUI
REINVIE SECURITATEA, CU ACTE-N REGULA? Sistemul judiciar
romanesc pe cale de a fi subjugat total de noua putere unica,
a
SERVICIILOR SECRETE
***
CINE SI CUM MAI CONDUCE ROMANIA? Dinu C. Giurescu,
Daniel Barbu, Bogdan Chirieac despre democratia UE,
salvatorul Gittenstein, justitia DNA si PASALACUL
ROMANIA (VIDEO)
GITENSTEIN VINDE TOT sau cum vor trece Romgaz si
Hidroelectrica in mainile strainilor
-
Lobbyistul MARK GITENSTEIN si sensul lui PAX
AMERICANA: Ne-am vandut suveranitatea ca sa avem bani
de spagi pentru Occident [VIDEO]
CUM AM SCHIMBAT STAPANUL SOVIETIC CU CEL AMERICAN
De ce ne iubesc americanii? [VIDEO, Realitatea TV]. Ce vrea
WESLEY CLARK de la noi?
Cum functioneaza LOBBY-ul Rosia Montana. COALITIA
CORPORATIILOR AMERICANE si DOMNIA LEGII
George Friedman in Romania: EURO NU, GAZE DE SIST
DA! Romania, PRIZONIERUL INSTITUTIONALIZAT al marilor
imperii
Philip Gordon, emisarul SUA trimis in Bucuresti dupa ce a
facut
ORDINE SI DISCIPLINA IN KOSOVO, intervenind pentru
PRESEDINTELE ALES DE AMERICANI
Vanzarea Romaniei catre americani continua, garantat si
fatis,
sub guvernul PONTA: WESLEY CLARK seful NATO si al
operatiunilor de bombardare a Serbiei CONSILIER AL
PREMIERULUI (video)
***
Cine ataca statul de drept, democratia si da lovituri de
stat? Parteneriatul TransAtlantic (TTIP) si Parteneriatul
TransPacific (TPP): cum se negociaza NOUA ORDINE
MONDIALA CORPORATISTA si ANTI-DEMORCATICA
Acordul de liber-schimb SUA-Uniunea Europeana: ATACUL
FRONTAL AL CORPORATIILOR IMPOTRIVA DEMOCRATIEI SI A
SUVERANITATII NATIONALE
-
Ordinea neoliberala SUA-UE: INTREAGA EUROPA AR PUTEA
AJUNGE LA MANA CORPORATIILOR. Santajul despagubirilor
catre RMGC ar putea fi doar un PRECEDENT
GLOBALIZARE ACCELERATA: crearea unei zone de PIATA
LIBERA intre SUA si Uniunea Europeana. Avantaj pentru
multinationale si capital
Cum este SILUITA INDEPENDENTA JUSTITIEI pentru SISTEMUL
BANCAR la indemnul FMI. Unde sunt aparatorii statului de
drept?
Ilie Serbanescu despre SPOLIEREA PIB-ului ROMANIEI de catre
MARILE CORPORATII
Ilie Serbanescu: STAPANUL SI-A DAT ARAMA PE
FATA!/ Neoiobagismul corporate
Confirmat oficial: MULTINATIONALELE DIN ROMANIA,
INEFICIENTE PENTRU ECONOMIE. Si un posibil model
explicativ: CUM FRAUDEAZA CORPORATIILE AFRICA