Vizitati www.tocilar .ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Aspecte generale privind fluviul Dunarea Introducere Fluviul Dunărea, a purtat la diferite popoare şi în diferite timpuri diverse nume: Cel dintâi nume, cel pe care trebuie să-I fi avut la Egipteni, care au cunoscut pentru prima oară fluviul până la ivoare, este I!"#$!% După Egip teni, Fenicienii au fost printre cei dintâi care au poposit la gurile sale, se pare în epoca bronului, şi I-au numit: &'I!$(% "otuşi cel dintâi nume purtat sigur de Dunare este I!"#$!, denumire cunoscută la "raci şi apoi la )reci% Cu *++ ani înaintea erei noastre'esiod este primul scriitor care il preintă sub acest nume% El îl arat ă ca cel mai mare râu al Europei cunoscut în acea vreme, ca fluviu al oceanului, dându-i adesea epitetul de frumosul curent sau rîul cu undele frumoase% "ot sub numele de I!"#$! îl găsim la toi scriitorii vec.i, luându-l şi ei probabil din spusele popoarelor ce locuiau pe malurile Dunării de /os% &e vremea 0rg onau i lor, Du nă re a era cu no sc ut ă su b nu me le de I!"#1 ş i er a considerată ca un fluviu lat şi adânc, ivor mănos pentru mare, pe care el o îmbogăeşte cu tributul apelor sale% !ub acest nume este cunoscut şi mai tîriu, pe timpul lui 'erodo t, care I-a viitat la gurile sale, spunând despre el că avea maIuriIe locuite şi că foarte muli oameni cunoşteau aceste maluri% 'erodot îl considera ca cel mai mare fluviu care se cunoştea pe atunci% 0lii îl numeau marele I!"#1 sau bătrânul I!"#1% #omanii au latiniat numele grec şi l-au făcut I!"E#, păstrându-l multă vreme, însă întelegând prin el Dunărea de /os% )E(E20 D1(3#II Pagina 1 din 27
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
7/21/2019 Aspecte Generale Privind Fluviul Dunarea
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
De la confluena (erei, afluent de stânga
6;m A+B>7 până la gura "imocului, afluent de dreapta 6;m @>,7, Dunărea formeaă grania
între #omânia şi Iugoslavia mai departe până în aval de oraşul !ilistra 6;m =B>,A7 constituie
frontiera între #omânia şi ulgaria şi intră apoi pe teritoriul român% De la gura &rutului 6;mA=,A7, afluent de stânga, până la începutul Deltei, Ceatalul Ismail 6;m B*, 5m =7,
Dunărea formeaă frontiera între 5oldova şi #omânia% <a ceatalul Ismail, Dunărea se
împarte în două brae: C.ilia şi "ulcea% Frontiera trece prin braul C.ilia între ;m B şi ;m
+, unde grania urmeaă talvegul 6firul apei7 care separă insulele "ătarul 5ic 6!alangic7,
Dalerul 5ic şi Dalerul 5are de malul drept al braului% 5ai departe, de la bifurcarea braului
C.ilia 6în aval de localitatea 4îl;ovo7, frontiera trece mai întâi prin braul !tari !tambul şi
apoi prin braul 5usura%
Cursul Dunării de la ivoare până la mare%
De la Donauesc.ingen până la "utlingen 6;m ?BB7, Dunărea curge mai întâi spre
sud-est şi după aceea spre nord-est până la #egensburg 6;m ?=B*7% De la #egensburg, unde
atinge punctul cel mai nordic al cursului său, Dunărea se îndreaptăspre sud-est şi se menine
pe această direcie până la )HnG 6;m AB*A7% De la )HnG Dunărea curge spre est, pentru ca
în regiunea oraşului 4a 6;m AB*,>7 să cotească brusc spre sud, direcie pe care o păstreaă
până la 4u;ovar 6;m A===7%
Pagina " din 27
7/21/2019 Aspecte Generale Privind Fluviul Dunarea
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
De aici şi până la &alan;a 6;m A?*@7, Dunărea curge spre nord-est şi apoi până la gura
"isei 6;m A?A,>7, spre est% De la gura "isei până la 0rcer 6;m BBA7, Dunărea făcând o curbă
pronunată, curge spre sud-est şi apoi spre est, direcie pe care o urmeaă până la 2imnicea
6;m >>7, unde atinge punctul del mai sudic al cursului său% După aceea coteşte spre nord-est
şi curge în această direcie până la Cernavoda 6;m =++7% De la Cernavoda înainte, Dunărea
curge spre nord pentru ca de la gura !iretului să se îndrepte usor spre est, direcie pe care o păstreaă aproape până la vărsarea în 5area (eagră%
ainul de recepie al Dunării%
ainul de recepie al Dunării, având o suprafaă de @AB+++ ;m? acoperă teritoriul ce
se întinde între latitudinile ?o +>J şi >+o ?>J nord şi longitudinile ?o BJ şi +@o +BJ est%
ainul Dunării se întinde la nord şi la nord-vest pe versanii orientali ai 5unilor &ădurea (eagră şi cei meridionali ai 5unilor avariei şi oemiei, pe partea orientală a
platoului oemiei şi 5oraviei, aproape tot bainul Carpilor, şi pe lângă acesta prin
cursurile de apă ale !iretului şi &rutului pe o mare parte ai versanilor orientali ai lanului
Carpailor%
<a sud şi sud-vest, suprafaa bainului .idrografic se întinde pe coastele 0lpilor
$rientali şi cele septentrionale ale Carpailor, 0lpilor Iulieni, Dinarici, şi 0lbaniei de nord, pe
partea septentrională a munilor #ila şi a lanului alcanilor şi în fine pe platoul Dobrogei%
Pagina 7 din 27
7/21/2019 Aspecte Generale Privind Fluviul Dunarea
#egiunea Deltei, de la )alai la 5area (eagră 6A>A ;m7, preintă ca afluent &rutul%
Dintre toi aceşti aflueni, următorii au o importană deosebită din punct de vedere
economic:
Inul cu o lungime de >?> ;m
"isa cu o lungime de *BB ;m, din care A>+ ;m navigabili până la "o;ai
!ava A+? ;m lungime, din care + ;m navigabili până la !isa;
5orava cu o lungime de ?+ ;m
!iretul cu o lungime de >=> ;m, din care A>+ ;m pot fi amena/ai pentru navigaie
&rutul, *>+ ;m lungime, din care + ;m pot fi amena/ai pentru navigaie%
După ce-şi adună apele din munii &ădurea (eagră, Dunărea, tăind lanul munilor
!uabi, formeaă primul defileu sau prima poartă%
!trăbate apoi podişul avariei, adunând din 0lpi o mulime de aflueni cu ape bogate
vara, provenind din topirea ăpeilor şi g.earilor%
După ce iese din podişul avariei, valea se strâmteaă din nou între 0lpii calcaroşi şi
munii &ădurea oemiei, unde trece prin al doilea defileu, pentru ca apoi să-şi lărgească din
nou valea în bainul 4ienei%
9ncărcându-se cu apele 5oraviei Dunărea trece prin al treilea defileu între Carpaii
mici şi prelungirile 0lpilor austrieci, de unde iarăşi scapă la larg în câmpia 1ngariei%
După ce trece prin al patrulea defileu, situat între munii aconi şi 5atra, Dunărea seîndreaptă brusc spre sud, străbătând câmpia /oasă ungară până la confluena cu Drava% De aici
se îndreaptă spre răsărit primind pe stânga pe "isa şi apoi pe dreapta pe !ava şi 5orava%
9ncepând de la aiaş şi până la "urnu !everin, Dunărea străbate Carpaii, creându-şi
cel de-al cincilea defileu lung de A?> ;m%
!trânsă între coastele Carpailor sudici şi ramura vestică a munilor !tara &lanina,
Dunărea preintă o vale cum rar se poate vedea%
4alea sa devine când îngustă în clisuri, când se lărgeşte, având aspectul unor lacuriliniştite% Clisurile cele mai însemnate sunt cele de la Caane şi cele de la &orile de Fier%
Pagina $ din 27
7/21/2019 Aspecte Generale Privind Fluviul Dunarea
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
udapesta 5oldova 4ec.e 6;m AB-A+@7
5oldova 4ec.e Drobeta "urnu !everin 6;m A+@-*=A7
Dunărea de /os:
Drobeta "urnu !everin răila 6;m *=A-AB+7
răila !ulina 6;m AB+-+7
0ceste sectoare nu sunt limitate în mod riguros, dar ele au totuşi particularităile lor şi
se disting unele de altele prin condiiile lor nautice specifice
(04I)0LIE NI ($LI1(I DE 'ID#$<$)IE
(avigaia este ştiina şi arta conducerii în sigurană a navelor pe căi navigabile, de a
stabili drumul de parcurs şi de a determina poiia navei în raport cu acest drum% 9n linii mari
se deosebeşte: navigaia maritimă, pe mări şi oceane, navigaia pe ape interioare, pe râuri,
fluvii, canale şi lacuri navigabile%
(avigaia pe ape interioare constă din conducerea navelor sau a convoaielor de nave
de-a lungul râurilor, fluviilor, canalelor, sau pe suprafeele de ape navigabile ale lacurilor,
prin observarea punctelor de reper şi a balia/ului, precum şi prin cunoaşterea condiiilor
.idrologice locale%
'idrologia este ştiina care se ocupă cu studiul proprietăilor generale ale apelor din
natură, precum şi cu măsurarea diferitelor elemente variabile în timp şi în spaiu ale acestora%
'idrografia este o ramură a .idrologiei care se ocupă cu descrierea şi caracteriarea
apelor dintr-un anumit teritoriu, studiindu-le în ansamblu condiiile fiico-geografice% 9ntr-un
sens mai restrâns, .idrografia este topografia maritimă sau fluvială care se ocupă cu
cercetarea şi descrierea amănunită a suprafeelor de apă şi ridicarea planimetrică a funduluimărilor şi cursurilor de apă, în care se navigă, cu amena/area lor cu mi/loace pentru asiurarea
navigaiei 6faruri, semnale, geamanduri etc%7%
'idrosfera este unul dintre învelişurile globului pămîntese, care este alcătuit din apă
6oceane, mări, lacuri, g.eari, ape curgătoare, ape subterane7%
!uprafaa solidă a globului pământesc este formată din continente şi insule, iar cea
lic.idă din oceane şi mări% 0ceste ape, împreună cu toate apele pe suprafaă uscată, cu
numeroase pâne de ape ascunse în scoara tare a &ământului şi marea cantitate de vapori
Pagina 11 din 27
7/21/2019 Aspecte Generale Privind Fluviul Dunarea
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
care plutesc neîncetat prin păturile de aer ale atmosferei, alcătuiesc cel de-al doilea înveliş al
globului pământesc, numit .idrosferă%
Din întreaga suprafaă a &ământului 6>A+ milioane ;m?7 uscatul acoperă numai ?*P
6A* milioane ;m?7, iar apa BAP, adică aproape trei sferturi 6=A milioane ;m?7%
9n emisfera nordică, învelişul de apă ocupă ++P din suprafaa ei, iar în cea sudică,
@AP%
0pele continentale sunt toate apele din interiorul continentelor, şi anume : pârâuri,
râuri, fluvii, lacuri etc%
Circuitul apei între oceane şi continente% E8istena apelor continentale este legată de
cea a mărilor şi oceanelor cu care are loc un sc.imb neîntrerupt% Din caua căldurii puternice
a !oarelui, o bună parte din apele de la suprafaa mărilor şi oceanelor se transformă în vapori%
0ceştia, ridicându-se în atmosferă dau naştere formaiunilor de nori% &urtai de vânturi şi duşi
deasupra continentelor, vaporii întâlnesc pături de aer cu temperaturi mai /oase şi atunci câd
atmosfera depăşeşte un anumit grad de umiditate se transformă în picături de apă sau ace sub-
iri de g.eaă, care cad pe pământ sub formă de ploaie sau ăpadă%
&icăturile de apă aduse de ploaie pe pământ iau drumuri diferite: unele se transformă
imediat în vapori - datorită căldurii - şi se ridică din nou în atmosferă, o parte se scurg pe văi
iar altele se infiltreaă în pământ, până ce dau de straturi impermeabile, la suprafaa cărora se
adună dând naştere pânelor de ape subterane% 0colo unde straturile scoarei pământeşti sunt
înclinate, apele subterane pornesc la vale şi uneori ies din nou la suprafaa pământului, dând
naştere ivoarelor care alimenteaă pâraiele% 0cestea curg mai departe, se varsă în râuri trec
apoi în fluvii şi în sfârşit a/ung acolo de unde au plecat, în mări şi oceane% De aici, apa
porneşte din nou pe acelaşi drum%
0pa provenită din topirea ăpeilor urmeaă în general aceeaşi cale ca şi apa
provenită din ploi%
!traturile permeabile şi impermeabile formarea ivoarelor şi a apelor curgătoare%!coara pământului este formată din straturi diferite din punct de vedere al permeabilitătii%
!traturile permeabile sunt formate din roci care permit apei să pătrundă uşor prin ele%
Dintre acestea fac parte: nisipurile, pietrişurile, piatra spartă, gresia şi rocile care au multe
crăpături%
!traturile impermeabile sunt formate din roci care nu lasă aproape de loc să treacă apa
prin ele% Dintre acestea fac parte: argila, mâlul, şisturile argiloase, granitul fără crăpături şi
altele%
Pagina 12 din 27
7/21/2019 Aspecte Generale Privind Fluviul Dunarea
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
0pele provenite din ploaie şi ăpadă se infiltreaă până când a/ung la un strat
impermeabil% Ele îmbibă rocile permeabile aflate deasupra stratului impermeabil, formând
pâne de apă%
"oate apele infiltrate în pământ se numese ape subterane%
Ivoarele% Dacă stratul impermeabil are o înclinare oricât de uşoară, apa subterană se
scurge în direcia înclinării% 0pele subterane se scurg foarte încet, deoarece trebuie să se
infiltree printre particule de rocă% 9n lacul în care stratul impermeabil apare la suprafaa
pământului, apa subterană iese afară, formând un ivor%
Cantitatea de apă sau debitul ivoarelor depinde de grosimea şi întinderea pânei de
apă care le alimenteaă%
0pele curgătoare sunt ape provenite din ploi, topirea ăpeilor şi g.eurilor, precum şi
din colectarea ivoarelor ele se scurg de-a lungul văilor, sub formă de pâraie, râuri, şi fluvii%
5ai multe pâraie mici unite între ele formeaă pâraie mari, iar mai multe pâraie
formeaă râuri mici acestea la rândul lor dau naştere râurilor mari şi, în sfârşit, acestea din
urmă unite într-o vale comună formeaă fluviile, care printr-o deltă, liman sau estuar, se varsă
în mare sau în lacuri mai întinse%
Cel mai mare dintre râurile care se unesc se numeşte rîu principal% 0pele care se varsă
în râul principal se numese afluenii lui% <ocul de unde ia naştere râul se numeşte ivor%
9ntâlnirea a două râuri se numeşte confluenă% <ocul unde râul se varsă în mare, lac sau alt
râu, se numeşte gură%
Dacă un observator se aşeaă cu faa spre sensul în care curge un curs de apă, malul
din dreapta se numeşte malul drept, iar cel din stînga, malul stâng% 0dâncitura pe fundul
căreia curge râul se numeşte albia râului, care se compune în mod obişnuit din două pări:
albia minoră şi albia ma/oră%
Formarea văilor% &entru a înelege cum se formeaă văile cursurilor de apă,trebuie să
se cunoască, mai întâi, aciunea unui şuvoi de apă de ploaie% Nuvoiul curge pe coastă luând cuel boabe de nisip şi pietriş mic, pe care le cară în /os% "reptat, şuvoiul sapă un mic şan% Cu cât
înclinarea 6panta7 este mai mare, cu atât şuvoiul curge mai repede şi cu atât mai repede este
săpat şanul% Nuvoaiele mari de apă sapă şanturi mai adânci% &e baa acestor observaii, se
trag următoarele concluii:
- cu cât panta este mai mare, cu atât apa curge mai repede
- cu cât apa curge mai repede, cu atât albia se adînceşte mai repede
- cu cât şuvoiul are mai multă apă, cu atât mai repede este spălată şi adâncită albia%
Pagina 13 din 27
7/21/2019 Aspecte Generale Privind Fluviul Dunarea
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
&rofilul longitudinal al unui curs de apă într-un anumit sector este dat pe de o parte de
intersecia unui plan vertical cu oglinda apei pe direcia curgerii indicând linia pieometrică
sau linia de pantă longitudinală, iar pe de altă parte de intersecia aceluiaşi plan cu fundul
cursului de apă, care marc.eaă linia de fund a albiei sau talvegul% &rofilul longitudinal
preintă pante de suprafaă din ce în ce mai mici dinspre amonte în aval, provenite din
adâncituri în unele poriuni ale reliefului fundului văii, datorită rocilor slabe pe care cursul de
apă le străbate%
(ivelul unui curs de apă într-un anumit punct se măsoară fie în raport cu cota ero
convenională a unei mire .idrometrice apropiate, fie faă de nivelul suprafeei mării,
considerată ca nivel de baă 6pentru ara noastră, 5area (eagră7
(ivelurile Caracteristice ale unui curs de apă la un punct dat sunt următoarele:
nivelul cel mai scăut cunoscut, cel mai coborât nivel care s-a înregistrat de când se
fac observaii%
etia/ul nivelul convenional de referină de pe un curs de apă, corespunător în general
apelor scăute de obicei se consideră nivel de etia/ media nivelurilor mici ale râului pe o
perioadă lungă de observaii
etia/ul de navigaie şi de regulariare 6E(#7, nivelul a cărui frecvenă atinge *P
nivelurile mai mici decât acestea pot avea cel mult pe o durată de P dintr-un an, adică cel
mult ?? ile
nivelul mediu, media tuturor nivelurilor care au avut loc într-o perioadă de timp
considerată
nivelul cel mai înalt cunoscut, nivelul cel mai ridicat care s-a înregistrat de când se fac
observaii%
(ivelurile minime şi ma8ime, luate de obicei în consideraie, sunt acelea ce se
înregistreaă în regim de scurgere liberă a cursului de apă%
Debitul unui curs de apă este cantitatea de apă 6în metri cubi7 care se scurge printr-oseciune transversală a lui în unitatea de timp 6o secundă7, la un moment dat%
Creşterea şi scăderea debitului de apă depinde de regimul precipitaiilor din bainul de
recepie şi de felul cum acestea sunt repartiate în timp%
9ntreaga înfăişare şi viaa cursurilor de apă este strâns legată de clima şi relieful
inuturilor în care se află%
Debitul unui curs de apă variaă în timp înregistrându-se variaii foarte mari% Debitele
caracteristice ale unui curs de apă sunt: debitul mediu, pe o anumită perioadă de timp, debitul
Pagina 1 din 27
7/21/2019 Aspecte Generale Privind Fluviul Dunarea
b7 bifurcaia şenalului, /onciunea şensalului şI perioadele situate în limitele şenalului
se balieaă cu:
geamandură sferică cu beni oriontale roşii şi veri, şcondru, /alon cu beni
oriontale roşii si veri prevăute cu semn sferic cu beni oriontale roşii şi veri
lumină albă intermitentă, perioadă Asec% 6+,> sec% lumină albă, +,> sec% întuneric7la navigaia în apă acest semnal poat fi lăsat atât la babord cât şI la tribord%
c7 <ocurile de staionare se balieaă astfel :
la malul drept: cu geamandură luminată de dreapta 6cilindrică vopsită în roşu şI
inscripionată cu litera ″ &″ 7, lumină roşie, perioadă ,+ sec%6?%+ sec% lumină roşie, ?,+ sec
întuneric7
Pagina 1" din 27
7/21/2019 Aspecte Generale Privind Fluviul Dunarea
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
A%Introducere
&entru e8ecutarea navigaiei pe ape interioare se folosesc o serie de documente
nautice specifice care asigură baa regulamentară şi documentară necesare siguranei
acesteia%
A%A%Documentele folosite în navigaia fluvială asigură:
6cunoaşterea de către navigator a lesgislaiei actualiate ce reglementeaă această
activitate6
6cunoaşterea specificului onei asigurări .idrografice şi de navigaie6
6cunoaşterea regulilor specifice6
6cunoaşterea modificărilor survenite în semnaliarea şenalului navigabil şi în general
a modificărilor apărute în one ce pot influena buna desfăşurare a traficului naval%
?%Documente nautice pentru navigaia pe ape interioare
Documentele nautice folosite pentru navigaia fluvială 6pe ape interioare7 sunt
următoarele:
?%A%#egulamentul de navigaie pe Dunăre în sectorul românesc-A**=
?%?%#eguli speciale de navigaie pe Dunărea de /os%
?%=%#eguli speciale de navigaie pe sectorul român al Dunării fluviale%
?%%'arta de navigaie a Dunării 6rutiera7%
?%>%uletinul .idrometeorologic pentru Dunăre%
?%%0lbumul curbelor Dunării
?%A%#egulamentul de navigaie pe Dunăre în sectorul românesc-A**=
?%A%A%#egulamentul de navigaie pe Dunăre în sectorul românesc #%(%D% repreintă baa /uridică a navigaiei fluviale 6el a fost elaborat de Inspectoratul de stat al (avigaiei
Civile şi a fost aprobat prin $rdinul 5inistrului "rannsporturilor nr%*Q%+*%A**?%
#%(%D%reglementeaă modul de desfăşurare al navigaie fluviale şi modul de aciune
în diferite situaii ce pot apare pe timpul acestei activităi%
?%A%?%#%(%D% cuprinde un prim capitol de dispoitii generale prin care sunt definii o
serie de termeni sunt preentate îndatoririle conducătorilor şi ec.ipa/elor şi documentele de
bord şi reglementeaă modul de aciune în situaii caracteristice refritoare la :6obiecte periculoasea la bord6
Pagina 23 din 27
7/21/2019 Aspecte Generale Privind Fluviul Dunarea
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
6prote/area căi navigabile6
6deteriorarea lucrărilor de artă6
6salvare şi eşuare, scufundare, poluare6
6controlul6
6desfăşurarea activităilor sportive6
6adăpostirea şi iernarea navelor6
?%A%=%#%(%D% se aplică pe căile navigabile româneşti în acvariile porturilor blocurilor
de adăpostire, de încărcare-descărcare inând cont de reglementările specile ale autorităilor
competente locale %
?%A%%#%(%D% conine în afara dispoiiilor generale umătoarele capitole referitoare la:
6mărci şi scări de pesca/6
6semnaliarea viuală a navelor6
6semnaliarea de i6
6semnaliarea de noapte6
6semnaliari speciale6
6semnaliarea sonoră, legătura radio telefonică6
6semnaliarea şi balia/ul căii navigabile6
6regulile de navigaie6
6regulile de staionare6
?%?%#eguli speciale de navigaie pe Dunărea de /os%
0ceste reguli se aplică pe Dunărea maritimă de la răila la !ulina 6Dunărea de /os7 şiau fost întocmite în baa RConveniei despre regimul (avigaiei pe DunăreR elgrad-A*@ şi
a RDispoiiilor Fundamentale relative la navigaia pe Dunăre R adoptate de Comisia Dunării
prin deciia sesiunii a @-a din A**+ şi au fost adoptate prin $rdinul A*QA**? al ministrului
transporturilor%
Pagina 2 din 27
7/21/2019 Aspecte Generale Privind Fluviul Dunarea