Dictionar francez-roman, roman-francez - Valeria Budusan ... francez-roman, rom… · I Procedeul marcarii prin cifre romane nu se aplicd in cazul in care modificirile afecteazd,

t

l

I1

.I ' VALERIA BUDUSAN

i,,:., CLARA rsz-lrncAn

ffiWFRA}TCEZ'ROUAXROMAX-P'RANCEZ

Edilie revizuti ;i completati

(cu un minighid de conversalie)

Coordonator: prof. dr. Gheorghe Hag

ootlcD,y

=-"ffiJ

'$TTINTA

IALFABETUL FONETIC

INTERNATIONALt

VOCALE]

ORALEta] sa, 6ne, femme, po€le [al[e] pr6, cahier, les, nez '

tel pdre, f€te, palais, furetlil ami, mais, stylo tel[o] mor, tdt, chaud, peau

[c] corps, automne

tQl peu, heureux t6l[s] de, peler

tce] fleur, seur[u] lourmi

tyl tu, d0, eu t<bl

NAZALEbanc, champ, lent, temps

pain, jardin, important

bon, ombre

brun, parfum

CONSOANE

tpl poup6e

ltl t€te

[bl bonbon

[d] d6dier

film

sens6

chat

[1] montagne

[q] camping

[v] votre

fz) zdzayer

[3] joujou

tfJ

lsl

rjltkl coq [g] gros

[] lilas

[n] rue

[m] m€me

[n] notre

SEMICONSOANE

[] soleil, travailler [w] trottoir

VI

[y] puis

VII

]PREc|zARlPRlVlND,ALcATUlREA

$l UTILIZAREA DIGTIONARULUI

prezenta luciare lexicograficS, reunind intr-un singur volum doud dicliona-

re, unul.francez-romdn gi aitut rom6n-francez, se adreseazA, cu.precidere, unui

public acolar qi universitar, adici elevilor 9i studen{ilor rloritori a invdga,lirnba

i.un..ri sau, in cazul altora, a-9i spori 9i perfecliona cunoEtinleledespre aceastd

limbd.Evident, diclionarul se adreseazd oricirei persoane iare se interesbazd,'intr-un

fel sau altul, de sistemul lexical al limbii franceze'--' i" ;;;; .;prJegte

"ruuo.u.iu,i"tre oele doud,diciionare. reunite in prezentul

volum, nu exisid deosebiri esenliale: De aceea aceste considerafi i se referA la ambe-

le, cu prdciz6riie de rigoare pentru unul sau altul, atunci cdnd este cazul' \ '

in principiu, un articol din diclionar cuprinde urmatoarele elemente:

a) cuvdntul-titltr. tipdrit cu aldinel

bj transcrierea foneticd a pronun!6rii cuvdntului{itlu, inclusd in parante2e drep-

te, in-oazul dic!ionarului francez-romdn:

imprudent, e [ePnYda, et];c) o prescurtaie indicand categoria gramaticald a cuvantului+itlu, tipdrita cu

litere cursive:s.m., s.f., aclj., pron , nttnt., utlv.' v. etc (a se vedea Listaprescurtitrilor)' in'cazul

in car" ac"luiaii cuvdnrtitlu ii corespund doud categorii gramaticale, acest.lucru

este marcat prin cele cloud prescurtdri corespunzdtoare: s m'f'' s m"adi' etc';

d) traducere:t in limba iiancezd, respectiv ln lirnba romdnl a cuvAntului+itlu.

Evident, alegerea echivalentului in lirnba in care se traduce a fost impusa' de

sensul ;;i de particularitalile de intrebuinlare ale cuvdnhrlui-titlu. Daci; in 'interiorul

aceleia;i categorii gramaticale, cuvdntul+itlu are doud sau mai multe semnificalii

diferite; echivalentele in limba liancezS, respectiv in limba romdnS, sunt numelotate

cu cifrc arabe:

profil s.r. l. proiil; 2. aspect, fotme (1.):3' personnalit6 fl/'r6alit6 s.r/. 1. realitate, adevdr; 2, en - de fapt'

in cazul in care doui sau mai multe semnificafii ale cuvAntului-titlu inseamnd

schimbarea corespunzatoare a clasei gramaticale, acest fapt este marcat prin cifre

romane tipdrite cu atdine Ei plasate in fala prescurtf,rii corespunzatoare:

serioi L nrli. serieux. ll' arlv. serieusement 4 lua fu - prendre au sdrieux'

forestier, idrel.acli. silvic, lorestier.ll.s.nt.' le garde - pf,durar'

I

Procedeul marcarii prin cifre romane nu se aplicd in cazul in care modificirileafecteazd, genul substantivelor sau tranzitivitatea, intranzitivitatea, reflexivitatea ver-belot intrucet un substantiv masculin (s.m.) qiun substantiv feminin (s.f.),respectivun verb tranzitiv (v.t.) gi un verb reflexiv (v.r) nu constituie clase gramaticale diferi-te. In aceste situa,tii delimitarea a fost marcatd prin cifre arabe.

In unele cazuri, traducerea in limba francezd, respectiv in limba romdni, a cu-vdntului-titlu se face prin doud sau trei cuvinte. Acestea sunt desp6r{ite prin virguld,dac6 sunt sinonime, gi prin punct gi virguld, dacd au sensuri apropiale, fbra a fisinonime:

adAncire s./ approfondissem ent (m.), creusement (iz).adeverin{i s.,f attestation, certification, confirmation, rlcepisse (m.).midi s.zz. l. amiaz| ora doudsprezece (ziua); 2. te Midi sudui Franlei;e) Atunci cdnd substantivele franceze, echivalente ale cuvintelor, diferE, ca gen,

de cuvdntul-titlu, ele sunt urmate de prescurtarea care desemnea zd, genul r..p"iti r,inclusi intre p ar anteze:

anunf s.tt. annonce (f.)greutate s./ poids (m.)linigte s.rf silence (m.)f) Articolele confin, desigur, exemple destinate a ilustra sensurile cuvinte-

lor-titlu. Pentru raliuni de economie de spaliu, adesea in cadrul .exemplelor aparetilda (-), un semn grafic ce inlocuiegte intotdeauna cuvdnrul-titlu in forma sa inltia-Ia, adicd in forrr'ra cu care el apare ca intrare sau titlu de articol. Exemplele sunttipdrite cu litere cursive, fiind urmate de traducerea in limba romdni, respectiv inlimba francezd:

cuties.,fboite-deconserveboitedeconserves; -clescrisoriboiteauxlettres;- de viteze boite de vitesses.

peur s.,f fncd avoir une - bleue a-i fi foarte ficd; de - de de teamd s6.In cazul in care exemplul ilustrativ con{ine cuvdntul-titlu sub o form6 diferiti,

prin flexiune, de cea inilial[, el este scris ln intregime:gazos adj. gazeux apd minerald gazoasd eau mindrale gazeuse.Uneori, mai ales in cazrl substantivelor, cuvdntul-titlu este utilizat la plural in

exemplul ilustrativ. in aceasti sirualie. dupd tildd 1-) figureazd terminalia de plural acuv6ntului-titl u respectiv:

rustique adj. rustic, !6rdnesc des traditions -s.Pentru o utilizare eficienti a dic{ionarului e recomandabil sE se consulte, c6nd e

cazul, anexele.

VIII

DICTIONARFRANCEZ.ROMAN

I

A, a [a] s.n. prima literd a alfabetuluifrancez,vocald.

i lal prep. [d+le-au; dfles-aux]. a nu seconfunda cu pers. III. sg. v. avoir: in-dic6: 1. locul il arrive * Parrs el soseg-te la Paris: 2. direclia je vais - l',!colemerg la gcoald; 3. desiinalia elle ,lcrit- son ami ea ii scrie prietenului sdu; 4.mijlocul tu vas - bicyclelle tu mergi cubicicleta; 5. instrumentul les enfantsjouefi au ballo,? copiii se joacd cu min-gea; 6, dgstinalia obiectului une machi-ne : laver o magini de spil at; 7 . intro-duce un complement indirect il donne- Michel un toup de fil;8. modul nar-cher - grands pds a merge cu pagi mari.

abaissant, e [abesd, eI adj. (Jig.) umili-tor, degradant.

abaissement labesma] s.rr. cobordre,reducere; injosire.

abaisser [abese] u.t. ur l. a cobori la unnivel inlerior - la vitre de la voiture a

cobori geamul unui automobil. le ter-rain s'abaisse terenul coboar6; 2. amicgora, a scddea- les prix;v.i. v.t: (/ig.)a se umili, a cobori la s'- d demanderpardon a se umili prin a cere iertare.

abandon [ab5d6] s.n. pirisire, renun-

[are, abandon.abandon'ner [abidcne] u.l. l. a pdrisi, a

abandona' sa famille; 2. a renunla lale pilote a abandonnd la course au troi-sidme virage pilotul a abandonat cursala al treilea viraj; v.l. v.r 3. (ig.),a seldsa pradd s'- au ddsespoir a se ldsaprada disperarii.

abaque [abak]s:zn. (mat.) l. abac; soco-titoare cu bile; 2. diagramd graficd.

abasourdir [abazundin] ut. .1. a asurii;2. (/iS-l a stupefia. a ului.

abasourdissant, e [abazundisS, et] adj.l. asurzitor; 2.(fS.) uluitor, niucitor.

A'

abAtardir [abataRdiR] v-L v.r a degenera,a(-gi) pierde calitSlile rasei. I

abat-jour [abajun] s.m. invar. abajvr.abattage [abata3] s:2. 1. tliere, dobo-

rAre (despre copaei); 2. exploatareaunei ga'lerii de mini.. .'

abattement [abatma] s.n. 1. oboseald,epuizare frzicd: 2. descurajare, depresiemorald.

abattoir [abatwaR] s.z. loc de sacrifi-care a animalelor, abator.

abattre [abatn] uL L. a tdia, a demola -trn arbre a tdia un copac; - les murs ademola zidurile; 2. a sacrifica un ani-inal - uh cheval bleitsd a sacrifica uncal rhnit; 3. a sldbi. a obosi /a malatlieI'a abattu boala l-a sldbit;4, a descu-raja. a deprima la disparition de samdre a abattu Mireille; v.r a se abateasupra une 'lpidemie s'est abattue sur

,la r!Si9.n o epidemie s-a abdtut asuprareglunll.

abbatial, e {abasjalJs,{ biserica unei abalii.abbaye [abei] s.r{ mdndstire.abb6 [abe] s.n. abate, preot.abbesse [abes]s.,f stare!['(la o minbstire).abcis [apse] s. z. l. bubd, abces; 2. pun-

gd cu puroi.abdication [abdikasj6] s./ abdicare, re-

nun[are la putere.abdiquer [abdike] vl. a abdica, a renuh-

la la putere - la cortronne a renun{a.lacoroand (despre un rege).

abdominal, e, aux [abdcminal, o] adj.(anat.) abdominal les muscles abdomi-raax mugchii abdominali.

abeille [abej] s.,{ albina.aberrance [6bends] s,/. aberafie, anoinalie.abirnation [abenasj6] s.f. l. (astr, fiz)

deformare; 2, (med.) anomalie anato-mic6, fiziologich, fizicd; 3. eroare dejudecata. aberaIie.

ABTTISSANT ACCELfRER

I

at)Gtissant, e fabetisa, 6\ adj. careindo-bitocegte, proste$te un travail dur et -.

ab0tissement [abetismA] s.rn. indobito-cire.

abhorrer [abcRe] v l. a avea oroare de, a

detesta - la froide pluie d'autontne a

detesta ploaia rece de loamnd.abime [abim] s.n. l. prdpastie addnc6,abis; 2. (fiq.) o cantitate mare un -d' ennui o imensd oboseali.

abimer [abime] v.l. a strica - un livre a

strica o cafie; v.r. l, (/iS.) a se cufundain gdnduri; 2. a se strica les fruits sesont abimts ctu grand soleil fnscteles-au stricat la soare.

abject, e [ab3ekt] adj. josnic, abject.abjurer [abjyne] v./. a abjura, a renega.abn6gation [abnegasj6] s./ abnega[ie,diruire de sine, devotament.

aboiement fabwam5] s.m. ldlrat.abolir [abclin] v.r. a aboli. a suprima -

I'esclavage a aboli sclavia.abolition [abclisj6] sJ. (jur.) abolire, li-

chidare.abominable [abcminabl] adj. abomi-

nabil, dezgustdtoq infi ordtor.abominablement [abcminablm6] adv.

ingrozitor, extrem de se conduire - a

se purta ingrozitor.atromination [abcminasjo] s.,f 1 tichlo-

gie, mArgdvie; 2. 6tre en .' a fi urdt de(catre).

abondamment [abodama] adv. abun-dent, din belgug.

abondance [ab6d6s] s.l l. abundenfa,cantitate mare - defi'ttits; 2. bogd(ie.

abonder [ab6de] v.i. a abunda - en a flplin de.

abonnement [abcnmi] .s.m. abonamentla ziar (telefon, tren etc.).

abord [abcn] s.rn. 1. acces, abordare; /oc.adv.;2. dds I'abord chiar de la ince-pul; d'abord mai intdi; toLrt d'abordinainte de orice, in primul rdnd; 3. (p/.)aux abortls in imprejurimi.

abordable [abcndabl] adj. abordabil,apropiat, accesibil.

abordage [abcnda3] s.llr. (mat) abordaj.aborder [abcnde] v.i. l. a aborda; 2. a

acosta, a ajunge la fdrm; v.l. l. a atacao corabie; 2. a se adresa cuiva; 3. a tra-ta un subiect.

aborigine [abcni3en] adj. s.m.f. l. abo-rigen, bigtinag din Australia; 2.(lie.)autohton.

abouter [abute] v.r. (tehn.) a imbina, a

pune cap la cap.aboutir [abutin] vi. 1, a ajunge la, a dain la route aboutit d la for6t drumulajunge la pddure; 2, a reuqi, a frnalizales recherches n'ont pas abouti cerce-tlrile nu au dat rezultate.

atroutissement [abutismS] s. m. rezultal.aboyer [abwaje] ui. a ldlra.abrasion [abnazio] s.f. (geol.) abraziu-

ne, erodarea falezelor prin forla valu-rilor.

abr6g6 [abne3e] s.m. rezumat un - dudiscours du prisident un rezumat aldiscursului pregedintelui.

abr6ger [abne3e] u. l. l. a prescurta - unnrot;2.a reduce. a trunchia - un le.yte.

abreuver [abnceve] v.t. aaddpa (un ani-mal); v.r ase addpa les animattx se sontabreuvds d la riviire animalele s-auadipat la rdu.

abreuvoir [abncewan] s.rr. addpdtoare,

.igheab, troaca pentru addparea anima-lelor.

abr6viation [abnevjasj6] s./ abreviere,prescurtare.

abri [abni] s.nr. addpost Afie it l'- a fi.laaddpost; se nrcttre d l'- a se pune laaddpost.

abricot [abniko] s.m. cais[ (fruct).abricotier [abaikctje] s.n. cais (pom).abriter [abnite] v.t. v.r a (se) addposti; a

(se) proteja le parapluie abrite Mireil-le de la pluie umbrela o protejeazd peMireille de ploaie.

abrogation [abncgasj6] s.,f desfi inlare,anulare, abrogare - d'un ddcrcl abro-garea unui decret.

abroger [abncae] v.l. a abroga o lege,decrete, ordonan!e.

abrupt, e [abnypt] adi. abrupt, inclinat,in panti.

abruti, e [abnyti] L cdj. stupid, indobi-tocit, abrutizat.ll. s.m..1. prost, idiot.

abrutissant, e [abnytisS, 6tl adj. abruti-zant.

abrutissement [abnutisma] s. m. abruti-zare, indobitocire.

ABS [abees] s.m. (tehn.) ABS, sistemantiblocaj auto.

abscise [absis] s.f. (mat.) numbr care per-mite definirea poziliei unui punct, ab-scisA.

absence [apsds] sl absenld, [iPs6.absent, e [aps5, a! adj. l. absent, ab-

senta;2. (lig.) distrat, neatent.absent6isme [apsateism] s.nr. l.lipsa de

perseverenfA; 2. absenld sistematic5,absenteism.

absenter [apsSte] ur a lipsi c6tva timp,a absenta.

abside [apsid] s.f. (arhit.) absida uneibiserici.

absolu, e [apscly] l. adi. l. fdrd limita;2. total, integral; 3. (/iS.) intransigent;4. (mat.) valoarea absolutd. II.s.nr. ide-ea de absolut.

absolument [apsclym6] ndv. f. in modnelimitat; 2. in mod categoric;3. in modobligatoriu, neap5rat.

absolution [apsclusj6] s.,{ 1. (relig.) ier-tarea pdcatelor'2. (iur.) achitarea unuiacuzat.

absolutisme [apsclytism] s.m. (ist.) ab-solutism - royal absolutism regal.

absorbable [apscnbabl] adj. cate poatefi absorbit.

absorbant, e [apscnb6, ell. adj. l. ab'sorbant; 2. (fig.) captivant II. s.m. corpabsorbant.

atrsorber [apscnbe] v./. l. a absorbi; 2. a

consuma, a ingera in intre gime;3. (ig.)a anexa Lrne soci1ti commerciale absorbeune autre;4, a captiva, a Preocupa.

absoudre [apsudn] v.t. l. a ierta'2. (rc-/rg) a absolvi, a ierta de pdcate;3. (iur.)a achita.

abstenir [apstanin] v.t: a se abline de lacevas-deparler.

abstinent, e [apstin6, a\ l. adi. cumpd-tat. Il. s.m.f. abstinent, care se ablinede la excese (mdncare, bautura).

abstraction [apstnaksj6] s./ l. separa-re, abstractizare faire - de a face abs'traclie de; 2. ignorare a unui obiect, a

unei idei elleJait - de ma propositionea nu ia in seami (ignora) propunereamea.

abstrait, e [apstna, el] adj. abstractI'art -.

abstraitement [apstnetm6] adv. (in mod)abstract.

absurde fapsynd] ad7. absurd, {hrd sens.

absurdit6 [apsyndite] s.,f l. absurditate,lucru, idee imposibil de realizal; 2.(am.) stlupiditate.

abus [aby] s.n. exces, abuz i - des midi-caments est dangereux abuzul de me-dicamente este periculos.

abuser fabyzelv.t. l. a abuza, a face ex-cese il neJaut pas - du caf,!;2. aptofr-ta, a ingela il a abus6 de la confiancede ses parents a abtzat de incredereap[rinlilor s[i.

abusivement [abyzivm6] adv. (in mod)abuziv, excesiv.

abyssal, e, aux [abisal, o] adj. l. abisa|'2.(fi7.) profund, {bri tund.

acabit [akabi] s.m. (peior.) soi, teapd.

acacia [akasja] s./ salcAm.acad6micien, ne [akademisje, spn] s.m.f.

academician.acad6mie [akademi] s./ academie.acad6mique [akademik] adj. l. acade-

mic; 2. riguros. exigent; 3. convenlio-nal, rece il a bti trop - avec nous el afost prea pretentios cu noi.

acajou [aka3u] .r.m. acaju, mahon.acalorique [akalcnik] adi. fAtd calorii.acariAtre [akanjatn] atlj. arldgos, ursuz.accablant, e [akabl6, 5t] adj. coptegitor,

apdsAtor.accablement [akablem6] s.n. l. istovi-

re, sleire a puterilor; 2. ffig.) tristelemare, apdsare.

accabler [akable] v.t. l. a coplegi - decontpliments;2. a apdsa la douletrr les

accablait durerea ii apisa; 3. a umili;4. (loc ) - d'injures a injura.

accalmie [akalmi] s./. l. acalmie; 2. ras-timp de liniEte.

accaparer [akapane] v.t. l. a acapara, a

monopoliza; 2. a reline pentru sine i/ aaccapare tout le jardin el ;i-a relinut(insugit) toatd grddina; 3. (/iS.) a relineaten!ia.

acc6der [aksede] v.t. l. a avea acces la;2. a ajunge Ia, a rdzbate.

acc616rateur, trice [akselenatcen, tnis] I.adj. care accelercazd, accelerator. II.s.z. pedald de acceleralie.

acc6l6rer [akselene] v.t. a accelera, a

grdbi.

ACCENT

t

accent [aks6] .r.m. l. accent il a un -anglais el are un accent englezesc; 2.insisten{d.

accentuel, le [aksdtyel] adj. (fon.) slla-bd, sunet accentuat.

accentuer [aksdtye] v./. a accentua, asublinia.

acceptabilit6 [akseptabilite] s.,f care esteinleles de un vorbitor (despre fraze).

acceptabfe [akseptabl] adj. acceptabll,admisibil.

accepter [aksepte] v.t. l. a primi t uneinvitation; 2. a suporta - J on destin; 3.a fi de acord - une idde;4. a consimfi- d'acctteillir qr. a consimti de a primipe clneva.

accis [akse]s.2. f. intrare, acces; 2. cri-zd, puseu - de violence acces de vio-lenfa; - defidvre puseu de febr5.

accessibilit6 [aksesibilite] s.r{ accesibili-tate.

accessible [aksesibl] adj. l. acceslbil unlieu dy'ficilement -;2. (/ig.) ugor de in-leles rn texte -;3. ffi4.) abordabil unepersonne -.

accessoire [akseswan] I. adv. accesoriu,secundar. II. s.nr. componenti comple-mentarA ks -s d'automobile accesorii(piese) de automobil.

accessoirement [akseswanm6] adv. (inmod) secundar, anex.

accessoriste [aksescnist] l. s-m.f. recu-zitor (de teatru, cinema, televiziune).II. comerciant de acccsorii pentru ma-gini gi motociclete.

accident [aksidS] s.n. l. accident- d'a-vion; 2. (med.) complicalie subiti *cardiaque.

accidentel, le [aksidatel] adj. accidental,intdmplStor.

accise [aksi4] sf. tec.) taxd, acciz.acclamation [aklamasj6] s.f aclamalie,

ovatie.acclamer [aklame] y.r. a aclama, a-fi

exprima aprobarea.acclimatation [aklimatasj6] s.rf aclima-tizare, acomodare jardin d'- grddind,zoologicS.

acclimater [aklimate] v.t. v.r. a (se) acli-matiza.

accolade [akclad] s.r{ l. imbr[liqare; 2.(gram.) acoladd.

accolement [akclmS] s.n. legare, unire,strdngere.

accoler [akcle] v.t. l. aface o acoladd; 2.a lipil 3, a impreunal v.r a se sprijini, ase agAla de.

accommodation [akcmcdasj6] s./ aco-modare, adaptare.

accoJnmodement [akcmcdmd] s.m. l,acord, invoialS ; 2. implcare, aranja-ment il accepte tout -.

accommoder [akcmcde] v.t. l. a aranja,a potrivi elle a accomodd la chambrepour les enfants; 2. a pregdti, a asezo-na alimentele - le poisson avec unesauce; v.r.3. a se obignui s'- de la si-tuation.

accompagnateur, trice [akopalatcen,trisl s.m. f. l. insolitor, ghid,;2. (muz.)acompaniator.

accompagnement [ak6papm5] s.m. l.insolire; 2. (muz.) acompaniament mu-zical.

accompagner [ak6pape] I. v.l. 1. a in-so!i;2. (muz.) a acompania; 3. a addu-ga, a alitura - sa lettre d'une photo aalitura scrisorii sale o fotografie;Il.v.r.l. a sc intov6rd$i cu; 2. a se acompania(la un instrument muzical).

accompli, e [ak6pli] adj. l. indeplinit,teminat une tdche -; 2. desivdrgit; 3.

ffig.) faptimplinitse trouver devant unfait - a se gisi in fafa unui fapt impli-nit.

accomplir [akoplin] v.t. 1. a realizainin-tregime, a{rnaliza;2. a executa, a seachita de - une tdche a se achita de osarcind; y.r: a se indeplini son souhaits'est accompli urarea lui s-a indepli-nit.

accomplissement [ak6plismS] s.m. l. re-altzare, efectuare; 2. (/ig.) desdvdrgire.

accord [akcn] s.z. l. convenfie, potri-vire, concordanld; 2. (muz.) acord; 3.(gram.) acord, corespondent intre for-me gramaticale (gen, numdr etc.); 4.(loc.) tomber d'- a se intelege; d'uncommun - de comun acord.

accordage [akcndag] s.m. (mttz.) acor-dajul unor instrumente l'- du piano.

accord6on [akonde6] .s.2. acordeon.accorder [akcnde] v. r. l. a pune de acord;'2. a da, a conferi - une d,lcoration; 3.

ACHALANDE

(muz.) a acorda -' un piano; Y.r l. a se

intelege, a fi de acord; 2. (gram.) a se

ac,orda I'adjectiJ's'acc:orcle en genre eten nombre adjectivul se acordd in gen

gi numdr; 3. a consim{i s'- d (de).accore [akcn] aclj. al:rvpr (!dnn, coastd).accostable [akcstabl] arli. 1. acostabil rrrr

port -;2, abordabil, ugor de abordat.a'ccostcr [akcste] rr.l. I' a acosta; 2- (lig.1

a aborda pe cineva.accoter [akcte] u.l. ur: a se rezema, a se

propti de s'- (contre) sur.

accottement lakotme] s.n. (constr.)acostalnent (de $ine).

accouchement [akufmS] .t.11. na$terea

unui copil - sans douletu'nagtere lirddurcri.

accoucher [akufe] ui. a naqte - d'trn gar-

Eon a na$le un baiat.accoucheur, euse [akyfcen, Qz] l. ad1.

doctor. rnamo5. Il. { /. mox$a . -

accouder [akude'| v.r: a se sprijini ill coa-te.

accouplement [akuplam6] .s.rir. f . impe-rechere, itnpreunare; 2. cuplare, conec-lare.

accoupler [akuple] r,:/. I' a reuni sexualmasculul gi f'emela; 2. (Jig ) a reuni doitermcni sau doud lucruri difcrite; v.r a

se uni sexual (anirnale).accourir [akunin] ui. a veni alergdnd.accoutrer [akutne] v.t. v.r. a (se) impo-

polona, a-qi pune bijuterii, gablonluri.accoutumer [akutyme] r,:/.ur a se obig-

acc16diter [aknedite] v.1. a recunoa$teoficial calitatea cuiva - un attachd nti-litaire a acredita un ata$at militar; ur a

se rAspandi cette idde s'uccrtditctit vileaceastl idee se r[spAndea repede.

accr6diteur, euse [akReditoea, Qzl s.m.l.(jur.) garaot, giranl.

accr6ditif lakReditifl s.nr. (t'in.) a$editiv.sare acrediteazd.

accroc [aknck] s.nt. l. rupturd, agltAtLl-rd 2. (fhm.) piedicd; 3. de t-ect.

accroche-coeur [akncJkcen] s.rr. cdr-liont.

accrocher [akncJe] v.l. a agdta, a reltneles branches ont accrochi ses chet"etrrramurile i-au agAtat pdrul; v:r 1. a se

agd{a de; 2. (/ig ) t' se crampona de.

accroissement laknwasmS]s.2. l. (ag'ic.)cre$tcre. dczvoltarc; 2. 1/6.r sporire.

accroitre [aknwatn] v.l. a miri, a creftc,a da importan{d - lo popularit|: v.r. a

se dezvolta, a cre$te dvanl lo premiAreI'inttr€t du public' s'accroit inainteapremierei intercsul publicului cregte.

aicroupir [aknupin] ur: a se ldsa pe vinc,a se chirci.

accroupissement [aknupisma] s.rn. gcde-

re pe vlne.accueil [akcej] s.rr. l. prirnire, intdmpi-

nare; 2. centru de prirnire.[q:er d'- cd-min de primire.

accucillant, e lak€jel ,r,//. primitor. os-pitalier.

aicueillir [akcejin] ].:1. a prirlli lavorabilpe cineva, a gdzdui.

acculer [akyle] v.l. L a incolli pe cineva;2, (ig.) a impinge la, a constrAnge; nrl. a se lipi cu spatelc de perete; 2. a se

da inapoi cu spatelc.accumulateur [akymylatcen] s.rt. l. ont

strAngdtor; 2, (eler:tr.) acumlllator; 3.acumulator de automobi le.

accumulation [akymylasjo] s./. l. (in.)acumulare de londuri; 2. ingramidire.

accumuler [akymyle] t,./. a acumula, a

aduna.acc u sat if [akyzatif] .s. 11. ( gr am. ) acuzatit.accusation [akyzasj6] s./. 1. acuzare, in-

vinnire; 2. (ur.) ac{iune in justilie.accusatoire fakyzat'"vanl acli. (jtu:) in

expresii $,stime - procedurd penalhaccuser [akyze] ul. 1. a invinovafi; 2. a

scoate in evidenll, a sublinia; 3. (adn.)- t.'tc.eptiotl de a conllnna. a aviza depnmlre.

aierbe [asenb] utli. I' acru, inlepdtor; 2.(fg.) sever, aspru, caustic une critiqtte-.- o criticd nccrufdtoare.

ac6r6, e [asene] adj. l. asculit, tran$ant;2. (Jig.) jignitor, catrs.Lic parler cl'un tctn

- a vofbi pe un ton.llgnltor.ac6teux, euse lasetQ, Qzl adi. oletit, cu

gust de otet. acril.ac6tone lasetcn] s../. (r.:hin.) acetonA.achalandage [aJalada3] .r.n. l. atrage-

rea clientelei ; 2, clienteld; 3. totalitateamirfLrrilor dintr-o prdr dlic.

achaland6, e fafalSde] ad7" l. cu multiclienli; 2. inlesal cu mdrluri (despremagazin).

-

ADRENALINEACHALANDER

t

achalander [aJalade] v.t. l. a atrageclienti; 2. a aproviziona.

acharnement [aJannamS] s.n. invergu-nare, inddrjire.

acharner [aJannelv.r a se invergunas'-sur, s'- conhe qn., s'- au travail.

achat [aJa]s.ra. cumphrdflrd,faire de; -s.acheminement [aJeminmS]s.n. f . indru-

mare, dirijare; 2. inaintare progresivd.acheminer [aJ(e)mine] v.t. a dirija, a

duce; v.r a se indrepta spre s'- vers levillage a se indrepta spre sat.

acheter lallel v.t. v.r: a cumpdra, a-gicumpira.

acheteur, euse [aftcen, Qz] s.mJ. cum-pdrdtor, client.

achdvement [aJevmS] s.la. 1, terminare,desivdrgire; 2, finisare.

achever [{ve] v./. 1. a duce la bun sfdr-qit; 2. a da lovitura de gralie.

achromatique [akncmatik] adj. ffi2.)acromatic, filtreaz5, lumina albd fbrd sdo descompunS.

acidit6 [asidite] s.f. l. (chim.) aciditate,gust acru; 2. ffig.) caustic des parolespleines d'-.

acidul6, e [asidylel adj. acigor bonbons -s.acier [asje] s.n. l. o]el; 2. (ig.) coeurd'- inimd de piatr5.

aci6r6, e [asjene] adj. care con{ine o!el.acm6 [akme]s.n.,f punct culminan! apo-

geu.acompte [ak6t] s.m. (fin.) aconI, arvunf,.A-cdt€ [akote] s.nr. 1. accesoriu; 2. su-

pliment, adaos.i-coup [aku] s.m. oprire bruscd, zdrun-

cindturi, goc.acoustique [akustik] l. s..f. rezonanld,

acustici. ll. adj. acustic.acqu6rir [akenin] v.l. a dobdndi, a de-

veni proprietar: u r a obgine pentru sines'* une rdputation a-{ face o rcputalie.

acquiescer [akjese] v.i. a aproba, a con-simJi.

acquisition [akizisi6] .s.,{ achizilie, cum-pdrare, dobdndire.

acquit [aki] s. rr. l. chitanli, plar6;2. ver-dict d'- sentinfd de achitare; 3. ffi7.)par - de conscience pentru a avea con-gtiinla impdcatd.

acquitter [akite] v.l. l. a pl5ti o datorie;2. (ur.) a declara nevinovat, a achita;

v.r 1. a-gi achita o datorie; 2. $g.) a seachita de o sarcini.

dcre lakal adj. I. acru, acid; 2. (fi.g.) caus-tic, aspru.

icret6 [akrete] s.f. l. acreald, senzalie deacru;2. @g.) causticitate l'- du toncausticitatea tonului.

acrimonieux, euse [aknimcnjQ, Qzl adj.1. artdgos, pus pe ceartd; 2. muqc[tor,caustic.

acropole [akncpcl] s.f (ist., arhit.) par-tea cea mai inalti a unei cetiti grecegti.

acte [akt] s.m. l, acl, document oficial;2. acliune un - courageux o ac[iunecurajoasf,.

actif, ive [aktif, iv] adj.l. activ, dinamic;2, eftcace, cu efect.

action [aksj6] s./ 1. ac{iune; act l'- d'unroman acliunea unui roman;2. efect /'-des antibiotiques; 3. acliune, cotA-par-te din capitalul unei societali.

actionnaire [aksjcnen] s.m.f. (ec., fin.)ac!ionar (la o intreprindere).

activer [aktive] v.r. l. a accelera; 2. a in-tensifica; v.r a se preocupa intens s'-dans la cuisine.

activeur [aktivcen] s.nt. (chim.) substan-!d activantA.

activit6 [aktivite] s./ l. dinamism. ener-gie; 2. ocupalie, preocupare;3. activi-tate, perioadi de acliune.

actualisation [aktyalizasj6] s./ actuali-zare, aducere la zi.

actualit6 [aktyalite] s./ l. actualitate -mddicale;2, (pl.) rnformalii les -s de20 heures d la tdle gtirile de la ora 20la televizor.

actuel, le laktytll adj. la ordinea zilei,actual.

actuellement [aktyelmS] adu in momen-tul de fa1d, acum.

acuit6 [akyite] s./ l. asculime, intensi-tate I'- d'un sor intensitatea unui su-net; 2. sensibilitatea unui sim! /'- vi-suelle;3.perspicacitate l'- de la pensde.

acupuncture [akypoktyn] s.rf (med.) acu-punctura.

adaptateur [adaptat@R] .r./r4. (tehn.) dis-pozitiv de adaptare, adaptor - de cou-rafi Abctuique.

adaptation [adapiasj6] s.f. l. adaptare;2. transpunere l'- d'un roman pour latiltvision.

nrlapter ladapte] v.t. l. a adapta - le tu-.yau au robinet a adapta leava la robi-net; 2. a transpune; v. r a se obignui s '-a la vie d la campagne.

addiction [adiksjo] s.f. (angl., med.) de-penden{d a organismului de medica-mente, droguri.

addition [adisjo] s.r{ 1. opera{ie de adu-nare; 2. noti de platd.

additionner [adisjcne] v.t. l. (mat.) aaduna cifre; 2. a adduga - de la farinea adduga {Ein6.

adenom [aden6] s.m. (med.) adenom,tllmoare benignd.

adepte [adept] s.m..f. adepI, aderent /es

-s du catholicisme.ad6quat, e [adekwa, al] adj. adecYat,

convenabil.adh6rence [adenSs] s.,f l aderare, (a)-

lipire; 2. aderenld l'- d'une roue ade-ren{a unei rofi.

adh6rer [adene] v.i. l. a adera, a r5m6neatagat; 2. (ig.) a adera la o idee, la omigcare - au mouvement dcologiste.

adh6sif [adezif] adj. s.m. adeziv, lipici.adh6sion [adezjo] s.r/. l. adeziunc, con-

simlire; 2. actiunea de a adera la o or-ganizatie.

ad hoc [adck] (loc.) adj. invar. peloc.adieu [adjQ] l. interj. adio. II. s.m. 16-

mas-bvn.faire ses -x d quelq'un a sedespdr{i de cineva.

adipeux, euse [adipQ, Qz] adj. (anat.)adipos, gras.

adjacent, e [ad3as5, a\adj. l. adiacent,aldturat; 2. (mat.) angles'-s unghiuriadiacente.

adjectif [ad3ektifl s.z. adjectiv.adjectival, e, aux [ad3ektival, ol adj.

(gram.) adjectival.adjoindre [ad3wedn] v.l. ur 1. a (se) aso-

cia s'- d une alfaire;2. a (se) incorpora.ad.ioint, e [adgwE, et] I. adj. adjunct. IL.s.rr..l loctiitor.

ad.i url ication [ad3ydikasj6] s./ adjude-cirlc (1rrin licitalie) - d'un march6.

adjuger [ad3yge] v./. a atribui, a da, a

ncotrlri rrr: a-gi atribui, a-gi insugi, a-giacljtttlccrr.

adJur(,r lrrrl,lrlel u./. a implora.admcllrr' lirrlrnetnl v.t. l, a admite, a

primii 2.;t lt tle lcord.

administration [administnasjo] sl 1.administrare; 2. gestiune, administrare.

administrer [administne] v.l. 1. a admi-nistra, a conduce; 2. a da, a administra

- un mddicament;3. (iur.) - une preuvea prezenta o dovad5.

admirable [adminabl] adj. admirabll,remarcabil, minunat.

admirer [admine] v.t. v.r a (se) admira.admission [admisj6] s.,f 1. admitere, pri-

tnire examen d'- examen de admitere;2. acceptare, recunoagtere.

admonestation [admcnestasjo] sl f .admonestare, mustrare; 2. avertisment.

admonester [admcneste] v.t. a cerla, a

admonesta.ADN [adeen] (biochim.) prescurtare pen-

tru acide dtsoxyribonucldique aciddezoxiribonucleic, elementul de bazdal celulei vii.

adolescent, e [adcles5, 5t] s.zz.,f adoles-cent.

adonis [adcnisl s.m. (hm.) tdnir frumos.adonner [adcne] v. r a se deda, a se pasi-

ona pentrus'- ri l'|tude a se dedica stu-diului.

adopter [adcpte] v.t. l, a adopta * unenfant;2. (/iS.) a-qi insugi - wte philo-sophie.

adoption [adcpsjo] s.f. l. (jur) adopta-re, iniliere; 2.(/iS.) insugirea unei idei.

adorable [adcaabll adj. adorabil, ferme-cator.

adoration [adcnasjo] s.rf l. adorare, ve-nera{ie; 2. cult; 3. iubire mare.

adorer [adcne] u.r. a adora, a venera.adoucir [adusin] v.t. l. a indulci; 2.aate-

nua, a tempera - la tempdrature; 3.

ffig.) a atenua - la tristesse; v.r. a de-veni mai blAnd, mai temperat son in-quiitude s'adoucit neliniqtea lui se cal-meaz6.

adoucissage [adusisa3] s.ln. (tehn.) lus-truire, glefuire, polizare.

adoucissement [adusism6] s.m. l. indul-cire;2. (fi4.) alinare (a unei dureri); 3.(ig.) atenuare, moderare.

ad patres [adpatnes] loc. adv. (am.) al-ler - a muri; envoyer - a ucide.

ad16naline [adnenalin] s.l (fiziol.) adre-nalini.