Ghid de conversaţie francez Franceza este o limbă romanică vorbită în principal în Franţa , dar şi în multe alte părţi ale lumii. În Europa se vorbeşte în Luxemburg , sudul Belgiei şi vestul Elveţiei ). În America de Nord franceza este vorbită în (Québec , New Brunswick , Ontario şi alte regiuni din Canada , precum şi în unele zone din statul Louisiana , din Statele Unite ale Americii . Alte ţări în care se vorbeşte franceza sunt fostele colonii franceze din Africa de Nord şi de Vest , Haiti , Martinica şi Guadelupa (în Marea Caraibelor), Guiana Franceză (în America de Sud ), Tahiti şi multe alte insule din Oceania . Franceza a fost multă vreme limba diplomaţiei şi a comunicării internaţionale şi, cu toate că după al Doilea Război Mondial a fost în mare măsură înlocuită cu engleza, rămâne o cerinţă pentru oamenii cu şcoală din lumea întreagă să aibă competenţe cel puţin de bază în folosirea limbii franceze. Francophonie vă poate ajuta în pregătirea planurilor dumneavoastră de călătorie dacă sunteţi în căutarea unei ţări sau a unui oraş de limbă franceză. Pronunţarea Spre deosebire de a celorlalte limbi romanice şi în mod asemănător cu cea a englezei, scrierea franceză nu este fonetică. Aceeaşi literă poate reda sunete diferite, şi de multe ori unele litere nu se pronunţă. În general, consoanele finale de cuvânt nu se pronunţă: allez (mergeţi) se pronunţă "ale", nu "alez"; tard (târziu) se rosteşte "tar", nu "tard". Şi e final este de obicei mut. În schimb, dacă cuvântul următor începe cu o vocală, consoana finală este deseori pronunţată; acest fenomen se numeşte liaison (legătură). Cuvintele se accentuează pe ultima silabă pronunţată, dar unele cuvinte nu se accentuează. Acestea sunt articolele, prepoziţiile şi unele conjuncţii, care formează împreună cu cuvântul următor un grup cu un singur accent. Vocale Vocale orale Uneori vocalele scrise poartă accente, care în general nu influenţează pronunţarea. Cel care are importanţă este é, în opoziţie cu è. a, à, â ca "a" în "tată" e uneori un sunet între "ă" şi "ö" din germană, alteori nepronunţat, alteori pronunţat la fel ca é sau ca è é
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Ghid de conversaţie francezFranceza este o limbă romanică vorbită în principal în Franţa, dar şi în multe alte părţi ale lumii. În Europa se vorbeşte în Luxemburg, sudul Belgiei şi vestul Elveţiei). În America de Nord franceza este vorbită în (Québec, New Brunswick, Ontario şi alte regiuni din Canada, precum şi în unele zone din statul Louisiana, din Statele Unite ale Americii. Alte ţări în care se vorbeşte franceza sunt fostele colonii franceze din Africa de Nord şi de Vest, Haiti, Martinica şi Guadelupa (în Marea Caraibelor), Guiana Franceză (în America de Sud), Tahiti şi multe alte insule din Oceania. Franceza a fost multă vreme limba diplomaţiei şi a comunicării internaţionale şi, cu toate că după al Doilea Război Mondial a fost în mare măsură înlocuită cu engleza, rămâne o cerinţă pentru oamenii cu şcoală din lumea întreagă să aibă competenţe cel puţin de bază în folosirea limbii franceze.
Francophonie vă poate ajuta în pregătirea planurilor dumneavoastră de călătorie dacă sunteţi în căutarea unei ţări sau a unui oraş de limbă franceză.
Pronunţarea
Spre deosebire de a celorlalte limbi romanice şi în mod asemănător cu cea a englezei, scrierea franceză nu este fonetică. Aceeaşi literă poate reda sunete diferite, şi de multe ori unele litere nu se pronunţă.
În general, consoanele finale de cuvânt nu se pronunţă: allez (mergeţi) se pronunţă "ale", nu "alez"; tard (târziu) se rosteşte "tar", nu "tard". Şi e final este de obicei mut. În schimb, dacă cuvântul următor începe cu o vocală, consoana finală este deseori pronunţată; acest fenomen se numeşte liaison (legătură).
Cuvintele se accentuează pe ultima silabă pronunţată, dar unele cuvinte nu se accentuează. Acestea sunt articolele, prepoziţiile şi unele conjuncţii, care formează împreună cu cuvântul următor un grup cu un singur accent.
Vocale
Vocale orale
Uneori vocalele scrise poartă accente, care în general nu influenţează pronunţarea. Cel care are importanţă este é, în opoziţie cu è.
a, à, â ca "a" în "tată"
e uneori un sunet între "ă" şi "ö" din germană, alteori nepronunţat, alteori pronunţat la fel ca é sau ca è
asemănător cu "e" din "Petre", dar pronunţat cu gura mai închisă è, ê, ai
asemănător cu "e" din "Petre", dar pronunţat cu gura mai deschisă i, î
ca "i" în "inel" o, ô, au, eau
aproximativ ca "o" în "om" u, ù, û
pronunţat ca "ü" în germană, cu buzele ţinute ca pentru "u", dar cu limba ţinută ca pentru "i"
ou ca "u" în "uşă"
eu, œ, œu pronunţat ca "ö" în germană, cu buzele ţinute ca pentru "o", dar cu limba ţinută ca pentru "e"
y ca "i" în "inel", uneori ca "i" în "iată"
Pe vocale poate să apară semnul diacritic tremă ( ¨ ), care împiedică participarea vocalei la perechile de litere care se pronunţă ca un singur sunet. Exemplu: maïs (porumb), care se pronunţă „mais”, în opoziţie cu mais (dar), pronunţat „me”.
Vocala a din la articol hotărât şi pronume, precum şi vocala e din le articol hotărât/pronume şi negaţia ne pot să cadă şi să fie înlocuite în scris cu un apostrof ( ' ). Aceasta se întâmplă când cuvântul următor începe cu o vocală sau cu h mut [ex. l'homme (pronunţat „lom”) – „omul”].
Vocale nazale
Se întâlnesc înaintea altor consoane decât dublu „n” sau „m”, ori la sfârşit de cuvânt. Se pronunţă ca şi cum ar fi urmate de sunetul „n” pronunţat fără ca vârful limbii să atingă dinţii.
an, en, em „a” nazal
ain, in, im „e” nazal
on „o” nazal
un aproximativ „ö” nazal
Semivocale
Acestea formează diftongi cu vocala care le precedă sau care le urmează, adică se pronunţă într-o silabă cu acestea.
i, y, ll (ex. pied – „picior”, yeux – „ochi”, billet – „bilet”) formează diftongi cu vocala următoare, pronunţându-se ca „i” în „iepure”
il, ill (în unele cazuri) (ex. sommeil – „somn”, fille – „fată”) formează diftongi cu vocala precedentă, ca „i” în „temei”, „ii”
o (înainte de i sau y, care în acest caz se pronunţă „a”, respectiv „ai”) (ex. trois – „trei”, envoyer – „a trimite”), ou (înainte de a, e, i) (ex. douane – „vamă”, jouet – „joc”, oui – „da”), u (în grupul de litere qua) (ex. équateur – „ecuator”)
aproximativ ca „o” în „oare”, ca „w” în cuvintele englezeşti „way”, „winter” u (nu după o, înainte de a, e, i) (ex. persuader – „a convinge”, muet – „mut”, nuit – „noapte”)
„ü” pronunţat într-o silabă cu vocala următoare
Consoane
b ca "b" în "băiat"
c uneori ca "c" în "caiet" (înaintea consoanelor şi înainte de a, o şi u), alteori ca "s" în "sat" (înainte de e, i şi y)
ç ca "s" în "sat" (înainte de a, o şi u)
ch în general ca "ş" în "şopron", uneori ca "c" în "caiet"
d ca "d" în "dor"
f ca "f" în "fată"
g uneori ca "g" în "gură" (înaintea consoanelor şi înainte de a, o şi u), alteori ca "j" în "joc" (înainte de e, i şi y)
ge + vocală ca "j" în "joc" (e fiind mut)
gu + vocală ca "g" în "gură" (u fiind în general mut)
gn "n" muiat, ca în "neam" în graiul maramureşean
h de obicei nu se pronunţă, dar uneori împiedică legătura cu cuvântul precedent sau căderea vocalei din la, le, ne
j ca "j" în "joc"
k numai în cuvinte străine, ca "k" în "kilogram"
l, ll (uneori) ca "l" în "loc"
m
ca "m" în "mal" n
ca "n" în "nor" p
ca "p" în "păr" ph
ca "f" în "fată" q(u)
în general ca "c" în "caiet" r
poate fi pronunţat ca "r" în "rol", dar fără a rula puternic limba s
uneori ca "s" în "sat" (înaintea unei consoane, alta decât s), alteori ca "z" în "zori" (între două vocale)
ss ca "s" în "sat"
t, th ca "t" în "tun"
v ca "v" în "vagon"
w numai în cuvinte străine, ca "v" în "vagon" sau ca "o" în "oare"
x ca "x" în "extrem" sau în "exemplu"
z ca "z" în "zero"
Listă de enunţuri
În franceză sunt două grade principale de politeţe. Unul se caracterizează în primul rând prin adresarea cu tu (tu), celălalt prin adresarea cu vous (dumneavoastră). În Franţa adresarea cu vous este mai frecventă decât în Canada. În acest ghid se foloseşte numai adresarea cu vous, în afară de enunţurile de genul "Pleacă de-aici!" care sunt ofensive prin definiţie.
Enunţurile din acest ghid sunt în franceza vorbită în Franţa. Chiar dacă unele par ciudate în alte ţări francofone, ele sunt totuşi înţelese.
Enunţuri de bază
Bună ziua. Bonjour.
Bună dimineaţa. Bonjour.
Bună seara. Bonsoir.
Noapte bună Bonne nuit.
La revedere Au revoir.
Salut. Salut.
Pa. Salut.
Ce mai faceţi? Comment allez-vous ?
Mulţumesc, bine. Bien, merci.
Cum vă numiţi? Comment vous appelez-vous ?
Cum te cheamă? Comment tu t'appelles?
Mă numesc ______ . Je m'appelle ______ .
Îmi pare bine (de cunoştinţă). Enchanté(e).
Vă rog. S'il vous plaît.
Mulţumesc. Merci.
Cu plăcere. Il n'y a pas de quoi. (În Québec: Bienvenue.)
Da. Oui.
Nu. Non.
Scuzaţi-mă. Pardon., Excusez-moi.
Ïmi pare rău. (Je suis) désolé(e)., Excusez-moi.
Nu înţeleg. Je ne comprends pas.
Nu vorbesc (bine) franceza. Je ne parle pas (bien) français.
Vorbiţi româneşte? Parlez-vous roumain ?
Este cineva (aici) care vorbeşte româneşte? Est-ce qu'il y a quelqu'un (ici) qui parle roumain?
Atenţie! Attention !
Unde este toaleta? Où sont les toilettes ?
Probleme
Lasă-mă în pace! Laissez-moi tranquille !
Pleacă de-aici! Allez-vous-en !
Nu mă atinge! Ne me touchez pas !
Chem poliţia! J'appelle la police!
Poliţia! Police !
Hoţul! Au voleur !
Ajutor! Au secours !
Ajutaţi-mă, vă rog! Aidez-moi, s'il vous plaît !
E nevoie urgentă de ajutor. C'est une urgence.
M-am rătăcit. Je suis perdu(e).
Mi-am pierdut sacoşa / poşeta. J'ai perdu mon sac.
Mi-am pierdut portofelul. J'ai perdu mon portefeuille.
Mi-e rău. J'ai un malaise.
Sunt bolnav(ă). Je suis malade.
Sunt rănit(ă). Je suis blessé(e).
Am nevoie de un medic. J'ai besoin d'un médecin.
Pot folosi telefonul dumneavoastră? Est-ce que je peux utiliser votre téléphone ?
Numere
1 un
2 deux
3 trois
4
quatre 5
cinq 6
six 7
sept 8
huit 9
neuf 10
dix 11
onze 12
douze 13
treize 14
quatorze 15
quinze 16
seize 17
dix-sept 18
dix-huit 19
dix-neuf 20
vingt 21
vingt-et-un 22
vingt-deux 23
vingt-trois 30
trente 40
quarante 50
cinquante 60
soixante 70
soixante-dix sau septante (în Belgia şi în Elveţia) 80
quatre-vingt sau huitante (în Belgia şi în Elveţia, cu excepţia Genevei), sau octante (în Elveţia)
90 quatre-vingt-dix sau nonante (în Belgia şi în Elveţia)
100 cent
200 deux cents
300 trois cents
1000 mille
2000 deux mille
1.000.000 un million
numărul _____ (tren, autobuz, telefon etc.) numéro _____
jumătate demi, moitié
mai puţin moins
mai mult plus
Timp
acum maintenant
mai târziu plus tard
mai devreme plus tôt
înainte avant
după après
dimineaţa le matin
azi dimineaţă ce matin
înainte de masă
dans la matinée după amiază
l'après-midi azi după amiază
cet après-midi seara
le soir astă seară
ce soir în timpul serii
dans la soirée noaptea
la nuit
Oră
Cât e ceasul? Quelle heure est-il ?
Este _____ Il est _____
... ora unu noaptea. ... une heure du matin.
... ora două noaptea. ... deux heures du matin.
... ora 12 ziua / amiază. ... midi.
... ora două după-amiază / ora 14. ... deux heures de l'après-midi / quatorze heures.
... ora şase seara / ora 18. ... six heures du soir / dix-huit heures.
... ora şapte fără un sfert / ora 18.45. ... sept heures moins le quart / dix-huit heures quarante-cinq.
... ora şapte şi un sfert / ora 19.15. ... sept heures et quart / dix-neuf heures quinze.
... ora şapte şi jumătate / ora 19.30. ... sept heures et demi / dix-neuf heures trente.
... ora 12 noaptea. ... minuit.
Durată
_____ minut(e) _____ minute(s)
_____ oră (ore) _____ heure(s)
_____ zi(le)
_____ jour(s) _____ săptămână (săptămâni)
_____ semaine(s) _____ lună (luni)
_____ mois _____ an(i)
_____ an(s), année(s) zilnic(ă)
quotidien(ne) săptămânal(ă)
hebdomadaire lunar(ă)
mensuel(le) anual(ă)
annuel(le)
Zile
azi aujourd'hui
ieri hier
mâine demain
săptămâna asta cette semaine
săptămâna trecută la semaine dernière
săptămâna viitoare la semaine prochaine
luni lundi
marţi mardi
miercuri mercredi
joi jeudi
vineri vendredi
sâmbătă samedi
duminică dimanche
Luni
ianuarie janvier
februarie février
martie mars
aprilie avril
mai mai
iunie juin
iulie juillet
august août
septembrie septembre
octombrie octobre
noiembrie novembre
decembrie décembre
Scrierea datelor şi a orelor
Datele sunt scrise sub forma zi.lună.an. şi se exprimă complet în felul următor: 18.12.1963 – le dix-huit décembre dix-neuf cent (sau mille neuf cent) soixante-trois. Cele două moduri de exprimare se pot folosi pentru anii de la 1100 la 1999. Pentru prima zi din lună se foloseşte numeralul ordinal (le premier).
Orele se notează cu litera h după număr: 18 h 30 ("dix-huit heures trente").
Culori
negru (neagră) noir(e)
alb(ă) blanc (blanche)
gri gris(e)
roşu (roşie) rouge
albastru (albastră) bleu(e)
galben(ă) jaune
verde vert(e)
portocaliu (portocalie) orange
violet(ă) violet(te)
brun(ă) brun(e)
maro marron
roz rose
Transporturi
Autocar şi tren
Cât costă un bilet până la _____? Combien coûte le billet pour _____ ?
Vă rog un bilet până la _____. Un billet pour _____, je vous prie.
un bilet numai dus un aller simple
un bilet dus-întors un aller-retour
Unde merge trenul / autocarul ăsta? Où va ce train / bus ?
Unde este trenul / autocarul de _____? Où est le train / bus pour _____ ?
Trenul / Autocarul ăsta opreşte la _____? Est-ce que ce train / bus s'arrête à _____ ?
Când pleacă trenul / autocarul la _____? Quand part le train / bus pour _____ ?
Când soseşte trenul / autocarul la _____? Quand est-ce que le train / bus arrive à _____ ?
biroul de bagaje la consigne
linia la voie
peronul le quai
naveta la navette
Direcţii
Unde este _____ Où se trouve _____
... gara? ... la gare ?
... autogara? ... la gare routière ?
... aeroportul? ... l'aéroport ?
... centrul oraşului? ... le centre-ville ?
... hotelul pentru tineri ? ... l'auberge de jeunesse ?
... hotelul _____? ... l'hôtel _____ ?
... ambasada / consulatul României / Moldovei? ... l'ambassade / le consulat de Roumanie / Moldavie ?
Unde se găseşte _____ Où est-ce qu'il y a _____
... un hotel? ... un hôtel ?
... un hotel pentru tineri? ... une auberge de jeunesse ?
Unde sunt _____ Où est-qu'il y a _____
... hoteluri? ... des hôtels ?
... restaurante? ... des restaurants ?
... baruri? ... des bars ?
... locuri de vizitat? ... des sites à visiter ?
Puteţi să-mi arătaţi pe hartă? Pouvez-vous me montrer sur la carte ?
stradă rue
şosea route
autostradă autoroute
Cotiţi la stânga. Tournez à gauche.
Cotiţi la dreapta. Tournez à droite.
drept înainte tout droit
spre _____ vers le/la _____
după _____ après le/la _____
înainte de _____ avant le/la _____
Uitaţi-vă după _____. Repérez le/la/les _____.
intersecţie carrefour
nord nord
sud sud
est est
vest ouest
în sus en haut
în jos en bas
Taxi
Taxi! Taxi !
Duceţi-mă la _____, vă rog. Emmenez-moi à _____, je vous prie.
Cazare
Aveţi camere libere? Avez-vous des chambres libres ?
Cât costă o cameră pentru o persoană / două persoane? Combien coûte une chambre pour une personne / deux personnes ?
În cameră este / sunt ... Est-ce que dans la chambre il y a...
... cearşafuri? ...des draps ?
... baie? ...une salle de bain ?
... telefon? ... le téléphone ?
... televizor? ... la télé ?
... conexiune internet? ... une connexion à l'internet ?
Pot să văd camera? Je peux voir la chambre ?
Nu aveţi vreo cameră _____ Vous n'avez pas de chambre _____
... mai curată? ... plus propre ?
... mai ieftină? ... moins chère ?
... mai liniştită? ... plus tranquille ?
... mai mare? ... plus grande ?
... mai mică? ... plus petite ?
Bine, o iau. Bien, je la prends.
Vreau să stau _____ noapte/nopţi. Je compte rester _____ nuit(s).
Puteţi să-mi recomandaţi alt hotel? Pouvez-vous me conseiller un autre hôtel ?
Aveţi ... Avez-vous ...
... safe? ... un coffre-fort ?
... boxe? ... des casiers ?
Micul dejun este inclus în preţ? Est-ce que le petit déjeuner est compris ?
La ce oră este micul dejun? À quelle heure est le petit déjeuner ?
Vă rog să-mi faceţi curat în cameră. Veuillez nettoyer ma chambre.
Puteţi să mă treziţi la ora _____? Pouvez-vous me réveiller à _____ heures ?
Vreau să vă anunţ că plec. Je veux vous signaler mon départ.
Bani
Pot să plătesc cu dolari americani? Acceptez-vous les dollars américains ?
Pot să plătesc cu card de credit?
Acceptez-vous les cartes de crédit ? Pot să schimb bani aici?
Je peux changer de l'argent ici ? Unde pot să schimb bani?
Où est-ce que je peux changer de l'argent ? Puteţi să-mi schimbaţi un cec de călătorie?
Pouvez-vous me changer un chèque de voyage ? Unde pot să schimb un cec de călătorie?
Où est-ce que je peux changer un chèque de voyage ? Care este cursul de schimb?
Quel est le taux de change ? Unde este un bancomat?
Où je peux trouver un distributeur de billets ?
Mâncare
O masă pentru o persoană / două persoane, vă rog. Une table pour une personne / deux personnes, je vous prie.
Meniul, vă rog! La carte, s'il vous plaît !
Care este specialitatea casei? Quelle est la spécialité de la maison ?
Aveţi vreo specialitate locală? Est-ce que vous avez une spécialité locale ?
Sunt vegetarian(ă). Je suis végétarien(ne).
Nu mănânc carne de porc. Je ne mange pas de porc.
Puteţi să gătiţi ceva uşor? Pouvez-vous préparer quelque chose de léger ?
meniu fix menu
à la carte à la carte
micul dejun Franţa: petit-déjeuner; Belgia, Canada, nordul Franţei: déjeuner
prânz Franţa: déjeuner; Belgia, Canada, nordul Franţei: dîner
cină Franţa: dîner; Belgia, Canada, nordul Franţei: souper
Aş vrea _____. Je voudrais _____.
... brânză. / caşcaval. ... du fromage.
... cârnaţi. ... des saucisses.
... carne de cerb. ... du cerf.
... carne de mistreţ. ... du sanglier.
... carne de porc. ... du porc.
... carne de pui. ... du poulet.
... carne de vită. ... du boeuf.
... cod. ... de la morue.
... fasole. ... des haricots.
... fructe de mare. ... des fruits de mer.
... fructe. ... des fruits.
... homar. ... du homard.
... legume. ... des légumes.
... melci. ... des escargots.
... o salată. ... une salade.
... orez. ... du riz.
... ouă. ... des oeufs.
... pâine (prăjită). ... du pain (grillé).
... paste. ... des pâtes.
... peşte. ... du poisson.
... pui de baltă. ... des grenouilles.
... somon. ... du saumon.
... stridii. ... des huîtres.
... şuncă. ... du jambon.
... tăiţei. ... des nouilles.
... ton. ... du thon.
Un pahar _____, vă rog. Un verre _____, s'il vous plaît.
... cu apă (minerală) ... ... d'eau (minérale) ...
... cu apă carbogazoasă ... ... d'eau gazeuse ...
... cu apă plată ... d'eau plate ...
... de suc de fructe ... ... de jus de fruits ...
... de vin alb / roşu ... ... de vin blanc / rouge ...
O ceaşcă _____, vă rog. Une tasse _____, s'il vous plaît.
... de cafea ... ... de café ...
... de ceai ... ... de thé ...
... de lapte ... ... de lait ...
O sticlă _____, vă rog. Une bouteille _____, s'il vous plaît.
... de apă (minerală) ... ... d'eau (minérale) ...
... de apă carbogazoasă ... ... d'eau gazeuse ...
... de apă plată ... d'eau plate ...
... de suc de fructe ... ... de jus de fruits ...
... de vin alb / roşu ... ... de vin blanc / rouge ...