Depresia Depresia reprezint o tristee patologic. Depresia
normal" este reprezentat prin excelen de reacia de doliu" -
tristeea pe care o resimim in urma decesului unei persoane dragi
sau n urma unei alte pierderi importante. Depresia patologic se
nsoete de o important scdere a activitii sau, din contr, de o
hiperactivitate neproductiv, lipsit de rezultate, de finalitate -
consecin a asocierii clinice foarte frecvene a depresiei cu
anxietatea. Pentru bolnav devin dificile chiar i cele mai banale
activiti, preocuprile obinuite nu-i mai fac plcere, recompensele,
succesele l las indiferent, eventualele sale hobby-uri i se par
lipsite de orice interes. Activitatea sexual a bolnavului poate s
diminueze pn la dispariie.Incapacitatea de a resimi plcere sau de a
se bucura, anhedonia caracteristic depresivilor poate merge pn la
ceea ce se numete anestezie psihic dureroas" - pacientul este
contient de scderea capacitii sale de rezonan afectiv i sufer din
aceast cauz. Depresiile cele mai frecvente sunt de intensitate
moderat. Ele apar. de regul, dup unul sau mai multe evenimente
psihotraumatizante, ceea ce denumim n limbajul de fiecare zi
necazuri" sau suprri". In multe cazuri aceste depresii se pot
ameliora i de la sine, fr un tratament anume, chiar dac mai lent
decit dac ar fi fost tratate. In alte cazuri depresia are un aspect
endogenomorf", cand (dincolo de o serie de controverse de strict
specialitate) ea se caracterizeaz printr-un numr de trsturi aparte:
evoluie autonom (adic evoluie puin dependent de diferitele
modificri, evenimente din mediul nconjurtor imediat al bolnavului),
caracter vital" (trstur greu de descris in cuvinte, legat de
scderea marcat a energiei, apoftei de via", de pierderea oricror
perspective cat de cat optimiste sau - cel puin - lipsite de
pesimism, asupra propriei existene), simptome somatice
caracteristice (scderea apetitului, scderea n greutate, trezirile
matinale - adic deteptarea din somn mult naintea orei cnd ar fi
necesar, cu imposibilitatea readormirii - constipaie etc), uneori
simptome psihotice (in special delirante, pe tematici sumbre,
triste, Cassandrice" - de ruin, de pierdere a oricrei valori a
propriei persoane, de incurabilitate etc). Depresiile endogenomorfe
necesit tratament psihiatric specializat. Ele prezint risc de
sinucidere.Depresiile mascate" reprezint o a treia varietate,
caracterizat, n mod paradoxal, prin lipsa tririi sentimentului de
tristee din partea bolnavului. Dac i se adreseaz ntrebri intite,
bolnavul relateaz multe din simptomele caracteristice sindromului
depresiv, dar rspunde c nu se simte trist". Psihoterapie online
Putina lume stie ca tristetea prelungita, starile continue de teama
sau panica fara un motiv aparent, lipsa de incredere in propria
persoana, sentimentele de durere sufleteasca si de disperare care
apar in momentul unui esec, al unei despartiri sau al pierderii
unei persoane dragi sunt suferinte care pot fi depasite cu ajutorul
psihoterapiei.Psihoterapia1
cognitiv-comportamentala este printre putinele forme de
psihoterapie ce poate fi efectuata si online si sa aiba aceeasi
eficienta ca in cazul sedintelor tinute in cabinet. Exista multe
tipuri de psihoterapie, insa psihoterapia cognitiv-comportamentala
este fundamentata in totalitate prin cercetari si studii
stiintifice. Psihoterapeutul isi propune sa ofere cunostinte,
lamuriri, incredere si suport, astfel incat persoana aflata in
suferinta sa isi poata controla din ce in ce mai bine emotiile si
comportamentul. Am intalnit multi oameni care ajunsesera sa creada
ca nu mai au nicio sansa, ca viata lor s-a sfarsit si ca nu vor mai
scapa niciodata de durerea si chinul pe care le simt. Am intalnit
oameni care, dupa ani de suferinta, indoiala, ezitare, neincredere,
panica, insingurare si durere, in doar cateva saptamani si-au
regasit echilibrul, increderea in ei si pofta de viata. Unii au
evoluat in cariera. Altii si-au regasit armonia in familie. Tineri
sau mai putin tineri si-au invins temerile si, dupa ani de
singuratate si chinuri, si-au gasit parteneri de viata impreuna cu
care sunt acum fericiti. Stresul, depresia, anxietatea, atacurile
de panica, timiditatea (lipsa de incredere in sine), fobiile
(agorafobie, claustrofobie etc), dependentele (de substante, de
persoane etc.), insomnia, starile de nervozitate si furie,
problemele specifice adolescentei, problemele de comunicare (in
cuplu, in familie, la serviciu) pot fi tratate prin
psihoterapie.Iar pentru asta nici macar nu mai este nevoie sa te
deplasezi pana la un cabinet. Daca te confrunti cu vreuna dintre
problemele pe care le-am mentionat mai sus, acum ai posibilitatea
sa le rezolvi pur si simplu de acasa (sau chiar din biroul tau). Nu
ai nevoie decat de un calculator conectat la internet. Impreuna cu
o echipa profesionista si dedicata de psihoterapeuti am pus la
punct un program de psihoterapie online in care am introdus toate
cunostintele pe care le-am strans in peste 7 ani de psihoterapie
cognitiv-comportamentala. Timiditatea (lipsa de incredere in sine),
stresul, anxietatea, atacurile de panica, depresia, fobiile
(agorafobie, claustrofobie etc), dependentele (de substante, de
persoane etc.), insomnia, starile de nervozitate si furie,
problemele specifice adolescentei, probleme de comunicare (in
cuplu, in familie, la serviciu), chiar si problemele de dinamica
sexuala psihogene (impotenta, probleme cu erectia, ejacularea
precoce, anorgasmia, frigiditatea etc.) pot fi tratate prin
psihoterapie. Daca te confrunti cu vreuna dintre problemele pe care
le-am mentionat mai sus, acum ai posibilitatea sa le rezolvi pur si
simplu de acasa( sau chiar din biroul tau). Nu ai nevoie decat de
un calculator conectat la internet, pe care probabil ca il ai deja
de vreme ce citesti aceste randuri, de programul Skype (sau Yahoo
Messenger cu voce) instalat pe calculatorul tau si de o pereche de
casti cu microfon pe care le gasesti in comert la preturi
accesibile. Durata unei sedinte de psihoterapie on-line este de 50
de minute. Dupa prima sedinta, vom sti care este numarul de sedinte
de care ai nevoie pentru a rezolva total problema pe care o
ai.2
Cea mai noua forma de psihoterapie sau dezvoltare personala
online este sub forma unui program (aplicatie online) ce cuprinde
intregul proces psihoterapeutic, asa cum se intampla si in cabinet.
Acest program este realizat intr-un format de o sedinta pe zi, pe
parcursul unor abonamente de 1,2 sau 3 luni. Fiecare luna de
abonament include si o sedinta gratuita pe Skype, Yahoo Messenger
cu voce sau in cabinetul din Bucuresti. Acest program include toate
cele 3 etape ale psihoterapiei si poti beneficia de inregistrare si
primele 3 sedinte in mod gratuit, astfel incat sa intelegi despre
ce este vorba si cum te poate ajuta. Programul poate fi accesat pe
www.gandestesanatos.ro si poti afla detalii despre cum functioneaza
si despre ce cred utilizatorii pe Forum, unde poti intra in contact
cu ei si iti poti descrie situatia dupa ce te-ai inregistrat.
Pentru programare si detalii poti sa ne contactezi telefonic
(0724.306.188 ; 0722.762.805) sau prin e-mail (
[email protected] sau [email protected]
). Salut.Am venit in cabinetul dlui Dinu cu agorafobie si atacuri
de panica. Boala era veche, de 11 ani, de la decesul sotului meu.
Am urmat mai multe sedinte de psihoterapie care mi-au fost de un
mare folos, domnul Dinu a explicat mecanismele atacului de panica,
lucru care m-a facut sa inteleg ce mi se intampla. Acum, dupa
cateva luni de sedinte, ma simt foarte bine. Nu credeam ca ma mai
pot vindeca de o afectiune care tinea de atat de mult timp. Sunt
sanatoasa, totul este in regula. Acum mai vin la cabinet pentru
alte probleme legate de fiica mea pe care vreau sa le lamuresc.
Sunt sigura ca si aceste probleme se vor rezolva. Pentru toti cei
care au asemenea probleme, va recomanda terapia domnului gabriel
Dinu. Buna ziua.Va impartasesc experienta mea pentru a sublinia
importanta tratamentului adecvat si la timp al atacurilor de
panica, pentru ca in lipsa unor demersuri in cunostinta de cauza,
viata si activitatea noastra sunt afectate, pierdem momente din
viata care nu se mai intorc. Deci, povestea mea incepe acum 9 ani
cand in urma unor perioade foarte incarcate (peste 14 ore de
program fara pauze chiar si sambata si duminica) am avut primul
atac de panica.Aveam 27 de ani, eram sanatoasa si plina de energie
si dintr-o data am inceput sa am stari puternice de ameteala, de
lesin, senzatia ca imi pierd controlul, neliniste. Imi pierdusem
pofta de mancare si chiar pofta de viata. Eram ingrijorata pentru
ca nu stiam ce mi se intampla, iar teama ca am sa innebunesc ma
ingrozea. Este greu de descris senzatia, insa in momentele acelea
credeam chiar ca o sa fac un infarct sau comotie cerebrala, desi nu
stiam despre ele decat teoretic, insa toate simturile ma
parasirera.De asemenea ma gandeam ca am sa distrug tot ce
construisem ( aveam o cariera) si era ingrozitor. Cu stari de
ameteala, tremurul mainilor si al corpului, senzatie de moleseala,
de derealizare, ca imi pierd controlul si am sa innebunesc,
transpiratie sau frisoane, lipsa poftei de mancare (nu mai mancam
nimic nici nu stiam din ce traiesc nici macar in3
forta nu mai intra nimic),insomnie.Cand am venit la Gabi Dinu
eram conform testului Hamilton pe care l-am completat in stare
severa de anxietate (17 era scara) Incepand cu a doua sedinta imi
revenise pofta de mancare, dormeam, nu mai tremuram, mergeam la
serviciu, aveam stari din ce in ce mai bune. Incepand cu a treia
sedinta eram deja un om activ si independent care nu mai avea teama
de stari. Ideea este si vreau sa subliniez ca daca va duceti din
timp la psiholog problemele se rezolva mult mai repede.Ce-i drept e
ca problemele mele erau destul de vechi aproape 10 ani de zile. Si
a trebuit sa se accentueze si mai si ca eu sa iau atitudine in fata
lor. Adica sa am un aproape intreg an catastrofal in care in
fiecare zi gandurile mele erau axate aproape exlcusiv pe aceste
probleme. Fiecare zi era un nou cosmar cu gandul intre a innebuni
sa imi pierde serviciul nu mai eram deloc functional si viata mea
se desfasura intre a rezista la job si a zace acasa intre 4 pereti
cu gandurile mele. Am ajuns la Gabi printr-o cunostina si am zis ok
hai sa incerc documentandu-ma inainte despre el despre psihoterapie
si tot asa. Desfasurarea sedintelor era total diferita de ce stiam
eu, mi se parea mai mult ca o discutie libera cu explicatii si in
care totul e permis de la limbaj la a etala orice problema.
Probabil cheia unei vindecari nu consta in cat costa o sedinta sau
cat de bun e terapeutul ci in relatia ta cu el. Pana la urma e ca
si cum ai o bicicleta dar nu stii sa mergi pe ea. O ai degeaba.Cam
asa si la mine, mi s-a explicat mi s-a dat o cheie care functiona
ramanand doar ca eu sa o folosesc. Pe masura ce o pui in practica
vezi ca dracul nu e asa de negru si toate problemele tale sunt de
fapt o cale de a evolua de a deveni un om o persoana mai buna.
Depresie.Ce bine e cand ajungi sa te bucuri de viata! As vrea sa
impartasesc celor care sunt in situatia in care am fost eu, unele
dintre experientele mele, poate ca in randurile mele vor gasi un
motiv in plus sa apeleze la un psiholog pentru a fi ajutati sa
inlature barierele ce impiedica trairea a ceea ce vor cu adevarat.
Eu il recomand pe dl. psiholog Gabi Dinu si veti vedea si de ce, si
vreau sa-i multumesc si pe aceasta cale pentru rabdarea si
sfaturile pe care le-am primit. Am ajuns sa discut cu dl Gabi Dinu
in urma unui diagnostic primit din partea unui psihiatru: episod
depresiv major. Am trecut in copilarie prin mai multe traume:
maltratare sexuala la varsta de 4-5 ani, pedepse corporale severe
din partea parintilor pana la varsta de 14 ani, certurile zilnice
dintre parinti intr-un limbaj foarte violent, consumul de alcool in
familie, neglijarea si neatentia parintilor in perioada mea de
crestere si dezvoltare fizica si sufleteasca.Toate aceste lucruri
ma transformasera intr-o persoana lipsita de curaj care traia
intr-o lume proprie trista si cetoasa, inhibitoare a
constientizarii oricarei trairi sau sentiment, iar fata de cei din
jur afisam o masca, ca si cum totul ar fi fost normal si totusi cu
aceasta masca i-am pacalit si am reusit sa nu ma izolez si sa nu
fiu izolata. Dar, o data cu trecerea timpului, toate gandurile si
problemele refulate inca din copilarie au iesit brusc la iveala
cerand sa fie rezolvate, si aceasta stare m-a facut sa intru
intr-un blocaj psihic si nu numai (nu mai mancam, nu puteam dormi
deloc noaptea,4
dar in schimb dormeam toata ziua, si ce-a fost mai rau, am
observat o vizibila reducere a capacitatilor mentale si dorinta de
a muri). In primele sedinte de consiliere psihologica am facut un
prim pas si anume acela de a-mi da voie sa traiesc sentimentele din
acel moment (acestea erau de ura fata de toate persoanele si de tot
ce tinea de trecut meu).Sfaturile dlui Gabi m-au ajutat sa
constientizez ca si eu sunt libera sa traiesc asa cum vreau, sa
invat din trecut daca este ceva de invatat si sa renasc din
propria-mi cenusa, dar pentru asta am avut nevoie de un mic ajutor,
desi atunci nu constientizam lucrul acesta. Acum ma simt uimitor de
bine. Am invatat sa filtrez orice gand care imi apare in minte, sa
ma interoghez continuu referitor la ceea ce vreau sau nu, sa fiu
mai indulgenta si mai atenta afectiv cu mine insami si cu ceilalti,
am devinit sociabila si in sens sincer, dar cel mai important lucru
pentru mine este acela ca am simtit cum e sa te bucuri si cel mai
mult ma bucur de linistea si ordinea interioara care mi-au patruns
in minte. Ce bine e sa ai mintea limpede, sa te uiti cu degajare la
trecut si poti sa-ti dai seama de ceea ce vrei in prezent si sa
simti ca ai resurse necesare pentru a ajunge in viitor asa cum
ti-ai propus! In fiecare zi, cu pasi marunti, scap de cronicitatea
tristetii si prejudecatile pe care le aveam si sunt uimita de
complexitatea fiintei mele.As indrazni sa sugerez fiecaruia sa
mearga la un psiholog ca la un test de sanatate de rutina, si spun
acest lucru pentru ca nici eu nu credeam ca am nevoie de ajutor
profesionist, dar acum nu mai sustin acelasi lucru, dl Gabi m-a
ajutat sa-mi dau seama ce-mi este de folos din multitudinea de
lucruri pe care mi le pot permite. Nu lasati pe maine pe puteti
face astazi! Chiar daca am trecut prin niste experiente nefericite,
singurul meu regret este ca ulterior, au trecut niste ani, care
puteau fi petrecuti altfel, dar totusi ma bucur ca am profitat de
sansa de avea un extraordinar suport psihologic pentru a-mi vindeca
ranile si de a ma impaca cu cicatricile, sansa pe care parintii
mei, din pacate, nu au avut-o din motive de inteles si de aceea,
cred eu, ca nerezolvandu-si problemele personale au ajuns mai apoi
la consum de alcool, neintelegeri si alte lucruri triste cu efect
atat asupra lor cat si a celor din jur. Ar fi bine sa profitam de
rabdarea, experienta umana si caldura psihologilor. Introvertirea
se poate trata Salut,am 19 ani si pana acum 1 an am fost un
introvertit convins.Imi ziceam ca nu am nevoie de nimeni,ca pot si
singur dar asta era adevarat doar pe jumatate pentru ca atunci cand
gandesti asa iti inchizi orizonturile si dai de un fel de
claustrofobie.Iti da o ambitie enorma,si te fascineaza cateodata
singuratatea dar sunt momente in care vrei sa comunici cu cineva si
nu poti ,ca si cand ai fi inchis in propria capcana. Pana la urma
mi-am dat seama ca nu mai merge asatrebuie sa sparg cumva gheata si
exact atunci a aparut si oportunitatea de a ajunge la un doctor
psiholog. Mi s-a parut exact ce-mi trebuia. Si am inceput sa-l
vizitez pe D-l Gabi Dinu, am constatat ca mi-e usor sa vorbesc cu
dansul orice problema ma framanta, si tot vorbind mi-am dat seama
ca incepusem sa ma eliberez de tensiunea aia.5
Imi promisese ca imediat dupa bacalaureat o sa-mi dea o carte
care-mi va schimba felul in care gandesc. Lucrurile au inceput sa
se puna pe roate la scoala. De la codasul aproape invizibil
ajunsesem subiect de disctutie in cancelariela bac la mate luasem
9.95. Noi perspective incepusera sa apara, nicicand n-as fi
indraznit sa ma gandesc sa intru la o facultate dar am reusit chiar
la Constructii in Bucuresti. Apoi l-am vizitat pe D-l Gabi si i-am
povestit tot ce reusisem si i-am cerut cartea pe care mi-o
promisese.Intr-adevar imi schimbase felul de a gandi,si mi-a
rezolvat si problema cu ateismul. Restabilirea Echilibrului Buna,
si eu am participat cateva luni de zile la sedinte de terapie cu
dra Roxana Niculescu. Problemele mele erau cam aceleasi cu ale
celorlalti clienti, nimic deosebit, unele vechi, altele noi, unele
pe care nu le pot schimba si sunt nevoita sa le accept si sa
traiesc cu ele (dar sunt sigura ca se vor rezolva si acestea in
timp ). Am venit la terapie pentru ca ma simteam ca atunci cand
mergi cu trenul, iar cand porneste din statie nu iti dai seama daca
mergi cu fata sau cu spatele si parca nu merge nici in sensul
corect. Am avut unele asteptari de la psiholog si acestea mi-au
fost indeplinite plus altele care m-au surprins si impresionat, cum
ar fi grija si suportul pe parcursul perioadelor dificile.
Multumesc mult Roxana, sedintele de terapie m-au ajutat enorm.
Ipohondrie Buna ziua tuturor! O sa va spun si eu povestea mea, sper
eu cu final fericit Acum un an, pe fondul unor probleme la servici
, niste neintelegeri cu sefii , am inceput sa dezvolt atacuri de
panica si am inceput sa fiu preocupata excesiv de starea mea de
sanatate. Orice problema cat de mica se tranforma in mintea mea
intr-o boala incurabila in cateva secunde . Din nefericire am
pierdut mult timp si multi bani pana lam intalnit pe Gabi Dinu. Am
aflat apoi adevarata sursa a problemelor mele si am invatat multe
despre mine. Atacurile de panica s-au rarit si treptat treptat am
inceput sa preiau controlul asupra emotiilor negative. Am invatat
ca nu exista o lume ideala in care oamenii se inteleg perfect unii
cu ceilalti si ca pur si simplu unele lucruri trebuiesc luate ca
atare. Odata ce am inteles asta, am inceput sa fiu din ce in ce mai
putin preocupata de bolile mele imaginare .Nu pot zice ca nu ma mai
ingrijorez, insa o fac cu mult mai multa detasare.Pana atunci
fugeam de orice lucru care imi facea rau. E un sentiment normal, o
sa ziceti. Numai ca as fi ratat multe oportunitati daca as fi
continuat asa . Trecand peste astfel de momente dificile am capatat
curaj si incredere si mai ales puterea de a trece peste multe alte
probleme care s-au mai ivit in cale. Secretul este ca nu exista
nici un secret.Nu ne dam seama de ce suntem in stare decat cand ne
infruntam fricile .
6
Buna ziua! Am intrat pe acest forum la sugestia domnului Dinu,
cu intentia de a informa oamenii de rezultatele terapiei pt.
copii.Ca sa fiu concisa, am ajuns cu Florin, baiatul meu, la
cabinetul domnului Dinu in primavara lui 2007. Eram disperata.
Florin nu mai mergea la toate orele, statea tot timpul cu un coleg
de factura proasta, se lua in gura cu noi si nu mai aveam niciun
control asupra lui. Ma feream de sotul meu, sa nu afle ca Florin nu
se duce la toate orele, ca altfel il batea si-l pedepsea foarte
rau. In primele sedinte am venit doar eu cu Florin, insa dupa ce
Mircea, sotul meu, a vazut ca baiatul nostru s-a mai linistit si a
inceput sa fie mai politicos, a venit si el la cabinet. Ce pot sa
spun, am reinvatat sa fim parinti si am invatat sa ne tratam
copilul cu seriozitate. In primul rand ne-am dat seama de ce era
furios, suparat si nu mai vorbea cu noi. Nici nu vreau sa ma
gandesc unde s-ar fi ajuns daca nu apelam la domnul Dinu, avand in
vedere ca Florin are colegi care se si drogheaza. Acum este foarte
incantat de fotografie si isi da silinta sa invete bine ca sa aiba
un aparat bun si sa poata colinda tara pentru a face poze frumoase.
Sunt tare mandru de fiul meu si pot spune ca cel mai intelept lucru
a fost sa mergem la psiholog, la indrumarea unui medic psihiatru.
Un prieten la nevoie se cunoaste Acum dupa ce v-am spus povestea
mea de cosmar as dori din inima sa va spun ce m-a determinat sa
lupt,sa reinvat sa zmbesc;sa merg mai departe. Acum ceva timp am
descoperit emisiunea Confidential la Radio Lynx,moderata de
psihologul Gabi Dinu. Desi timida de felul meu am inceput sa-i
povestesc lui Gabi intamplarile neplacute din viata mea,incet,cu
grija si cu profesionalism Gabi mi-a castigat increderea,si desi
eram sceptica la inceput m-a convis sa merg la o sedinta
psihologica;lucru pe care l-am facut cu cea mai mare placere.
Datorita primei sedinte,am inceput sa am incredere in mine si sa
fiu putin mai optimista. Faptul ca cineva ma asculta,ma intelegea
si mai ales nu ma acuza de nimic,nu ma judeca mi-a redat increderea
in mine. Din fericire a doua tentativa de viol,s-a produs dupa
prima sedinta,asa ca discutia cu Gabi a fost de mare ajutor. Ce ma
determinat sa accept ajutorul unui psiholog? simplu
disperarea,teama si in mod special pesimismul meu dus la extreme.
Sincer nici mie nu imi vine sa cred ca am facut asta,dar inainte de
prima sedinta il cunosteam pe Gabi de ceva timp de la radio
bineinteles;asa ca,chiar nu mam simtit ciudat.Sfatul meu pentru cei
care doresc ajutorul unui psiholog este sa mearga la cabinet,si sa
considere ca merg la un prieten nu la un profesionist. Defapt la
mine asta este secretul: am mers la prietenul meu,nu la psihologul
meu. Multumesc Gabi Dinu Psiholog Gabriel DinuTel.:
0724.30.61.88Mail: [email protected] Web:
http://www.psihosolutii.ro/ Depresia si cauzele ei Din ce in ce mai
multi oameni acuza aceasta tulburare psihica. Depresia este o
tulburare afectiva care are ca si trasatura specifica tristetea
profunda, stare ce persista perioade indelungate. Cea mai serioasa
forma a acestei tulburari este depresia majora.7
Acest diagnostic se poate stabili cand 5 sau mai multe simptome
au loc timp de minim 2 saptamani, dintre urmatoarele: - dispozitie
depresiva in cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi; -
diminuare marcata a interesului sau placerii pentru toate sau
aproape toate activitatile, aproape in fiecare zi; - pierdere
semnificativa in greutate, desi nu tine dieta, sau luare in
greutate; - insomnie sau hipersomnie aproape in fiecare zi; -
agitatie sau lentoare psihomotorie aproape in fiecare zi; -
fatigabilitate sau lipsa de energie aproape in fiecare zi -
sentimente de inutilitate sau de culpa excesiva; - diminuarea
capacitatii de a gandi sau de a se concentra, ori indecizie aproape
in fiecare zi; - ganduri recurente de moarte( nu doar teama de
moarte), ideatie suicidara recurenta fara un plan anume, ori o
tentative de suicid sau un plan anume pentru comiterea suicidului.
Exista si forme mai usoare de depresie, unde intensitatea sau
durata simptomelor este mai mica. Care sunt cauzele acestei
tulburari? In primul rand este nevoie de unul sau mai multe
elemente declansatoare, cum ar fi pierderea cuiva drag, o
despartire, un esec, o problema de sanatate, stres la serviciu
etc.. Cum orice emotie are in spate( in constient sau in
inconstient) o cognitie( un gand) sau o credinta, atunci, in
momentul in care apar aceste stari neplacute este clar ca s-au
activat astfel de ganduri. Gandurile sau credintele care provoaca
stari depresive se numesc ganduri sau credinte irationale. Acestea
sunt adevarata cauza a depresiei. Astfel se explica de ce oameni
diferiti reactioneaza diferit in cazul aceleiasi probleme( pentru
ca, la un nivel constient sau inconstient, gandesc diferit). Sa va
dau cateva exemple de ganduri irationale care pot provoca stari
depresive: este ingrozitor si catastrofal ce mi se intampla!, ar
trebui neaparat ca lumea sa fie mai buna cu mine si sa-mi fie mai
usor in viata, altfel viata mea este insuportabila si
ingrozitoare!, sunt un ratat, un prost, nu sunt in stare de nimic!,
daca nu sunt perfect si nu ma place toata lumea, nu am nici o
valoare! etc. Sunt si alte modalitati de a gandi si credinte care
pot duce la depresie. Ce ar trebui sa faca o persoana care are
astfel de simptome? In primul rand, daca acea persoana nu mai poate
functiona din punct de vedere social si personal, macar la un minim
acceptabil, este nevoie sa apeleze la un psihiatru, care ii va
prescrie medicatie antidepresiva. Aceasta medicatie ii va diminua
simptomele, astfel incat sa redevina cat de cat functionala. Cum
medicatia nu are capacitatea de a schimba gandurile irationale
constiente sau inconstiente ale unei persoane, urmatorul pas este
apelarea la psihoterapie( daca simptomele nu sunt foarte puternice
si persoana este cat de cat functionala, atunci poate apela din
start la psiholog). Psihoterapia, in special cea
cognitiv-comportamentala, ii arata acestei persoane cum
functioneaza mintea si toate aceste simptome, apoi ii pune la
dispozitie toate8
instrumentele necesare( reprezentate de tehnici specifice) unei
restructurari cognitive, in sensul unei gandiri rationale. Un lucru
foarte important care se intampla in terapie este aducerea in
constient a tuturor gandurilor si credintelor irationale
responsabile de simptome si, evident, dezbaterea acestora. Cu
respect!Psihoterapeut Gabriel Dinuwww.psihosolutii.ro P.S.: Daca
echilibrul psihic va este tulburat, accesati pagina de Contact a
siteului si faceti o programare. Psihoterapia se poate face si
online, asa cum am scris AICI. Totodata, va puteti impartasi
dificultatile pe forumul siteului, unde puteti afla si ce cred
clientii nostri despre terapie. Depresia Generalitati.Depresia,
cunoscuta intre specialisti sub numele de tulburare depresiva
majora (sau tulburare unipolara), face parte dintre tulburarile
dispozitiei si se caracterizeaza prin aparitia unuia sau mai multor
episoade depresive severe. Raspandire.Conform studiilor
epidemiologice, prevalenta maxima a depresiei majore variaza intre
5-9% la femei si 2-3% la barbati, cu valori mai mari intre 25 si44
de ani si un mic varf in adolescenta. Riscul aparitiei unui episod
depresiv major, pe toata durata vietii, ajunge pana la 25% pentru
femei si 12% pentru barbati. EtiologieOpinia acceptata in generalcu
privire la tulburarea depresiva majora este ca aceasta boala are un
determinism multifactorial, in geneza ei fiind implicate numeroase
cauze.Factorii etiologici incriminati se pot grupa in trei
categorii mari: biologici, psihologici si sociali. 1. Generalitati
2. Factori biologici 3. Factori psiho-sociali 4. Simptomatologie si
criterii de diagnostic Factori biologici. 1. Aminele biogene.Pe
baza studiilor biochimice, s-audezvoltat pana in prezent mai
multeteorii ale aminelor biogene, fiecaredintre acestea subliniind
rolul unui neurotransmitator (serotonina, noradrenalina,
acetilcolina, GABA, dopamina). in general, in etiologia depresiei
majore, mecanismul serotoninergic este considerat deprima
importanta. Ipoteza depresiei serotoninergice, emisa de Van Praag
(1996), a suferit mai multe modificari pana in prezent, cand se
accentueaza mai mult importanta dezechilibrului raportului dintre
serotonina, noradrenalina si acetilcolina. 2. Reglarea
neuroendocrina.Hiperactivitatea axului hipotalamo
hipofizo-suprarenal, cu secretie crescuta de cortizol, si
hipoactivitatea axului hipotalamo-hipofizo tiroidian, cu eliberare
scazuta de hormon tireostimulant (TSH), au un rol recunoscut in
etiopatogenia tulburarii depresive. Alte perturbari neuroendocrine
observate in depresie sunt: eliberarea scazuta de hormon de
crestere (STH), hormon foliculostimulator (FSH), hormon
luteinizant(LH) si testosteron.
9
3. Somnul.Perturbarea somnului in depresie include debutul
intarziat al acestuia, descresterea latentei somnului cumiscari
rapide ale globilor oculari (REM), cresterea duratei primei
perioade REM si somn delta anormal. 4. Fenomenul Kindling.Prin
Kindling se intelege fenomenul prin care, dupa stimularea
subliminala repetata a unui neuron, se genereaza un potential de
actiune sau chiar crize epileptice. Natura periodica a unor
tulburari ale dispozitiei si eficienta medicatiei
anticonvulsivante, utilizate ca timostabilizatori, au generat
ipoteza ca tulburarile afective ar putea fi consecinta acestui
fenomen din lobii temporali. 5. Factorii genetici.Tulburarea
depresiva majora are un caracter familial, studiile epidemiologice
demonstrand ca este de 1,5-3 ori mai frecventa printre rudele
biologice ale persoanelor depresive. Studii recente au demonstrat
ca depresia majora si dependenta de nicotina au factori de risc
genetici comuni. 6. Anomalii structurale cerebrale.Cele mai
importante modificari structurale cerebrale evidentiate cu ajutorul
imagisticii prin rezonanta magnetica (MRI) au fost la nivelul
regiunilor subcorticale, in special aria periventriculara, talamus
si corpii striati. 7. Alterari metabolice cerebraleExaminarea
alterarilor metabolice cerebrale prin tomografie cu emisie de
pozitroni (PET) a pus in evidenta o hipofrontalitate preponderent
stanga, alaturi de o crestere a metabolismului glucidic in anumite
zone limbice. Factori psiho-sociali 1. Factori subconstienti.Dupa
Freud, problemele aparute infaza orala a dezvoltarii psihosexuale
(in primul rand privarea de dragostea si sprijinul matern)
impiedica dezvoltarea afectiva normala. Pierderile precoce
neprelucrate ingreuneaza prelucrarea pierderilor ulterioare. La
adult, depresia debuteaza in momentul in care acesta este
confruntat cu o pierdere reala, amenintatoare. 2. Factori
cognitiviTriada cognitiva descrisa de psihiatrul Aaron Beck
prezinta domeniile in care depresivii manifesta negativism: a.
imagine de sine negativa; b. interpretare negativa a trairilor; c.
privire negativa asupra viitorului. 3. Factori
comportamentali.Teoria behaviorista a neajutorarii invatate
(learned helplessness) este o teorie care asociaza depresia cu
incapacitatea sau limitarea persoanei in a controla evenimentele,
situatiile. 4. Evenimente de viata stresante.Evenimentul de viata
cel mai frecvent asociat cu dezvoltarea ulterioara a depresiei este
pierderea unui parinte inaintea varstei de 11 ani. Adesea, asemenea
evenimente stresante preced primele episoade ale tulburarii
depresive si cauzeaza modificari neuronale permanente, care
predispun persoana la episoadele ulterioare. Simptomatologie si
criterii de diagnostic Conform Manualului de Diagnostic si
Statistica a Tulburarilor Mentale IV(DSMIV) criteriile de
diagnostic ale unui episod depresiv major sunt:10
A. Cinci (sau mai multe) dintre urmatoarele simptome prezente in
cursul aceleiasi perioade de doua saptamani si care reprezinta o
modificare fata de nivelul anterior de functionare; cel putin unul
dintre simptome este: fie (1) dispozitia depresiva, fie (2)
pierderea interesului sau placerii: Nota: Nu se includ simptomele
care este clar ca se datoreaza unei conditii medicale generale ori
unor idei delirante sau halucinatii incongruente cu dispozitia. (1)
dispozitie depresiva (echivalentul sentimentului de tristete
accentuata, goliciune interioara) in cea mai mare parte a zilei,
aproape in fiecare zi; la copii si adolescenti, dispozitia poate fi
iritabila; (2) anhedonie (diminuare marcata a interesului sau
placerii pentru toatesau aproape toate activitatile), cea mai mare
parte a zilei, aproape in fiecare zi; nici macar efectuarea
activitatilor vesele sau a hobby-urilor nu mai ofera placere
persoanei afectate; (3) pierdere semnificativa in greutate sau
castig ponderal fara legatura cu o anume dieta (de exemplu o
modificare de mai mult de 5% din greutatea corpului intr-o luna)
sau scadere/crestere a apetitului aproape infiecare zi (multi
indivizi sesizand ca se forteaza sa manance); (4) insomnie sau
hipersomnie (episoade prelungite de somn, dificultate detrezire
etc.) aproape in fiecare zi; (5) agitatie sau lentoare psihomotorie
aproape in fiecare zi; (6) fatigabilitate (oboseala, epuizare) sau
lipsa de energie aproape in fiecare zi; (7) sentimente de
inutilitate sau de culpa excesiva ori inadecvata (care poate fi
deliranta) aproape in fiecare zi (nu numai autorepros sau
culpabilizare in legatura cu faptul de a fi suferind); (8)
diminuare a capacitatii de a gandi, sau de a se concentra ori
indecizie aproape in fiecare zi (observata mai ales la cei care
efectueaza preponderent munca intelectuala: studenti, elevi,
programatori de computer etc.); (9) ganduri recurente de moarte (nu
doar teama de moarte), ideatie suicidara recurenta fara un plan
anume sau o tentativa de suicid ori un plan anume pentru comiterea
suicidului. B. Simptomele nu satisfac criteriile pentru un episod
mixt (maniaco-depresiv). C. Simptomele cauzeaza o detresa sau o
deteriorare semnificativa clinic in domeniul social, profesional
ori in alte domenii importante defunctionare. D. Simptomele nu se
datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante (de
exemplu un drog, un medicament) ori ale unei conditii generale
medicale (de exemplu hipotiroidism). E. Simptomele nu sunt
explicate mai bine de doliu (adica dupapierderea unei fiinte
iubite), simptomele persista mai mult de doua luni ori sunt
caracterizate printr-o deteriorare functionala semnificativa,
preocupare morbida de inutilitate, ideatie suicidara, simptome
psihotice sau lentoare psihomotorie. DR. Faluvegi ISTVN11
Tratamentul Depresiei.Scapi de Depresie, Anxietate i Tulburri n
28 ore. Detalii Aici - www.tratament-depresie.ro Elimin DEPRESIA
NaturalScap de Depresie i Anxietate n 7 Zile. Scapi de Chin!
Detalii Aici - www.trateaza-depresia.ro Anxietate si depresieScapa
de anxietate, panica,depresie Afla ce poti face pe forumul nostru -
www.psihosolutii.ro Modalitati de a preveni depresia prenatala
Generaliati. Depresia prenatala este o tulburare a starii afective
care conduce la aparitia unor trairi de tristete si pierdere a
sperantei in cazul femeilor care urmeaza sa aduca pe lume un copil.
Teama de necunoscut, factorii biologici specifici sarcinii si lipsa
de sprijin emotional sunt elementele care declanseaza de regula
instalarea acestei afectiuni psihice frecvente. Prin urmare,
adoptarea unor modalitati pentru a preveni depresia prenatala este
deosebit de utila viitoarelor mame. Pregatirea temeinica pentru
graviditate, nastere si intervalul dificil postpartum constituie
cea mai eficienta strategie de lupta impotriva depresiei asociate
cu maternitatea. Cuprins articol 1. Generaliati 2. Introspectia 3.
Analiza familiala 4. Satisfacerea nevoilor proprii 5. Relatia de
cuplu 6. Consilierea Introspectia Intrucat componenta psihologica a
sarcinii ofera femeii o noua identitate - cea de mama -
identificarea in prealabil cu noul statut este de maxima
importanta. Stabilirea masurii in care gravida este sau nu
pregatita sa fie parinte, cunoasterea aptitudinilor proprii de a
oferi o crestere si o educatie corespunzatoare si creionarea unor
asteptari realiste de la viitor pot preveni un soc emotional care
s-ar putea declansa ulterior. Analiza familiala Ranile netratate
ale copilariei influenteaza comportamentul de parinte in mod
semnificativ. Prin urmare, constientizarea eventualelor traume
ramase din relationarea cu parintii sau fratii si rezolvarea lor pe
cat posibil ajuta la preintampinarea problemelor similare in raport
cu noul-nascut. Satisfacerea nevoilor proprii Intocmirea unei liste
de necesitati pentru intregul an de maternitate si imaginarea
situatiilor cu care femeia insarcinata se va confrunta ajuta la
acomodarea treptata cu noua
12
etapa a vietii si favorizeaza identificarea lucrurilor la care
viitoarea mama va renunta odata cu venirea pe lume a bebelusului.
Relatia de cuplu Cei doi factori principali asociati cu depresia
gravidelor sunt problemele de cuplu si sarcina nedorita. Daca
relatia dintre parinti este dezechilibrata, partenerul nu este
implicat cu adevarat in proces, ba chiar pare ca bate in
retragere,sansele declansarii unei crize postpartum sunt extrem de
mari. Consilierea Vreme de secole intregi, procesul de a deveni
mama a fost intru totul subestimat de omenire. Sprijinul emotional
este la fel de important ca orice alta pregatire pentru nasterea si
cresterea copilulul,desi este in continuare neglijat. Femeile care
se simt confuze, speriate, anxioase si intr-o stare de apatie
crescanda isi pot restabili echilibrul psihic si afectiv cu
ajutorul unui psihoterapeut. M.N. (27 ani, Sex Masculin)
Diagnostic: Depresie, Insomnie, Atacuri de Panica,Hipertiroidie
"Dupa decesul tatalui meu, am intrat intr-o stare acuta de
tristete. Am fost foarte apropiat de tatal meu si disparitia lui
m-a marcat profund. Am incercat sa imi modific obiceiurile,
prietenii si familia m-au sustinut, au mers si la discutii cu un
psiholog, am urmat si un tratament cu antidepresive. Starile
reveneau si au izbuncnit si atacurile de panica. Disperat, l-am
sunat pe dr. Tutu. Am inceput tratamentul in februarie anul trecut,
cu acupunctura si niste produse din plante medicinale, cand a fost
nevoie mi-a facut si focul tibetan si rearanjarea vertebrelor.
Somnul mi-a devenit linistit dupa aproape 1 saptamana de la
inceputul tratamentului, am inceput sa imi limpezesc mintea si sa
ma simt din nou eu. Dr. Tutu mi-a explicat ca socul mortii tatalui
meu a creat un dezechilibru profund in plan psiho-afectiv, ceea ce
a produs in zona tiroidei si a veziculei biliare tulburari
functionale; nu l-am crezut si am facut niste analize de tiroida.
Asa era, deja intrasem in faza de hipertiroidie. Mi-a prescris si
un regim pentru revitalizare, am eliminat din alimentie cafeaua,
nessul, alcoolul, tutunul si grasimile. Sincer, n-am crezut foarte
mult la inceput ca o sa izbutesc, dar dr. Tutu mi-a aratat ca
pentru probeleme mele de sanatate cel mai bun tratament a fost al
dansului. Am inceput sa citesc mai mult despre acupunctura si
istoria medicinei traditionale si realizez ca noi, ca oameni, ne-am
indepartat cam mult de adevar, iar faptul ca ne-am nascut intr-o
epoca nu inseamna ca trebuie sa calcam in picioare istoria
stramosilor negand sau neintelegand. Acum sunt in postura celui
care nu intelege de ce nu am facut mai devreme acest gen de
tratament.Va recomand tratamentele doctorului Tutu, mi-a fost si
prieten si medic si m-a ajutat sa ma regasesc pe mine si sa accept
plecarea tatalui meu."
13
Depresie De la Wikipedia, enciclopedia liber
Pictur de Ferdinand Hodler (1892). Depresia clinic este o stare
mental de tristee/amrciune care persist pe perioade ndelungate.
Simptome care dureaz mai mult de dou sptmni i de o severitate care
ncepe s mpiedice desfurarea normal a activitilor zilnice deja
semnific depresie clinic. Se presupune c doar o mic parte din cei
care sufer de depresie ajung s contientizeze aceast afeciune i s se
supun tratamentului corespunztor. Motivele sunt frica de
stigmatizare social, orgoliul personal i ignorana. Spre deosebire
de credina popular, chiar i cazurile de depresie sever pot fi
tratate medical i vindecate. Se estimeaz c n anul 2020 depresia va
deveni a doua cauz de dizabilitate la nivel mondial, dup afeciunile
cardiovasculare. n prezent, boala afecteaz aproximativ 121 milioane
de oameni pe glob. n Romnia, a fost depistat o cretere semnificativ
a episodului depresiv major odat cu vrsta, de la 2,1% 2,6% (18-49
ani) la 4,4% 5,2 % (peste 50 de ani) cu un ritm de cretere de 1,2
puncte procentuale pentru fiecare grup de vrst (50-64 ani i peste
65 de ani).[1] Cuprins 1 Simptome 2 Cine are risc sa faca depresie?
3 Statistici 4 Note 5 Bibliografie 6 Legturi externe Simptome
sentimente de anxietate sau de ngrijorare fr un motiv evident;
sentimentul de a fi copleit (chiar de activiti obinuite); lipsa
apetitului cu scdere n greutate, dar sunt i pacieni care au
creterea poftei de mncare; insomnie, dar i creterea duratei de
somn;14
plns facil; toleran sczut la frustrare. Stare depresiv Pierderea
interesului pentru activiti care nainte produceau plcere
Incapabilitate de a mai simi emoii Fric Auto-nvinovire
Auto-comptimire Sentiment de neajutorare Stim de sine sczut Gnduri
despre moarte i/sau suicid Oboseal fizic i/sau mental Cine are risc
sa faca depresie? Au risc de a face depresie urmatoarele categorii
de persoane: Care au avut episoade depresive anterior Care au avut
sau au tulburare depresiv in familie la frai/surori sau prini
Femeile mai frecvent decat barbatii Cu varsta mai mic de de 40 ani
Perioada de dup nastere Cu alte boli -Parkinson, diabet,
cardiopatie ischemic, cancer Care consuma unele medicamente -
diureticele tiazidice, digital, metildopa, cicloserina, hormoni
anticonceptionale orale sau steroizi anabolizani, antiinflamatoare
nesteroidiene [2] [3] [4] [5] [6] [7] Mai multe studii tiinifice au
descoperit corelaii statistice ntre anumite pesticide agricole i
depresia Sunt singure sau fr susinere din partea familiei Au
evenimente stresante sau mediu familial/social/profesional stresant
Consuma substane psihoactive Statistici Depresia face parte din
cele mai frecvente tulburri psihice care afecteaz un segment tot
mai mare al populaiei la nivel mondial i, de cele mai multe ori,
este factorul principal al sinuciderilor[8]. La nivel global,
depresia afecteaz aproximativ 121 de milioane de oameni [8]. n
Europa se estimeaz c 50 de milioane de persoane sufer de aceast
boal[8]. Note 1. ^ Depresia este mai frecvent dect diabetul,
stabilete primul studiu de specialitate realizat n Romnia 2. ^
Psychiatric disorders among Egyptian pesticide applicators and
formulators.By Amr MM, Halim ZS, Moussa SS. In Environ Res.
1997;73(1-2):193-9. Lien vers PubMed15
3. ^ Depression and pesticide exposures among private pesticide
applicators enrolled in the Agricultural Health Study. By Beseler
CL, Stallones L, Hoppin JA, Alavanja MC, Blair A, Keefe T, Kamel F.
In: Environ Health Perspect. 2008 Dec; 116(12):1713-9.Lien vers
PubMed 4. ^ A cohort study of pesticide poisoning and depression in
Colorado farm residents. By Beseler CL, Stallones L. In Ann
Epidemiol. 2008 Oct; 18(10):768-74.Lien vers PubMed 5. ^ Mood
disorders hospitalizations, suicide attempts, and suicide mortality
among agricultural workers and residents in an area with intensive
use of pesticides in Brazil. By Meyer A, Koifman S, Koifman RJ,
Moreira JC, de Rezende Chrisman J, Abreu-Villaca Y. In J Toxicol
Environ Health A. 2010; 73(13-14):866-77. Lien vers PubMed 6. ^
Suicide and potential occupational exposure to pesticides, Colorado
1990-1999 , By Stallones L. In J Agromedicine. 2006;
11(3-4):107-12. Lien vers PubMed 7. ^ {{{2}}} By Parrn T, Hernndez
AF, Villanueva E. In Forensic Sci Int. 1996 May 17; 79(1):53-63.
Lien vers PubMed 8. ^ a b c Cum i de ce se sinucid romnii, 28 iunie
2011, Aura Costache, adevarul.ro, accesat la 28 iunie 2011
Bibliografie Legturi externe Depresia, o boal urban care poate avea
efecte devastatoare,martie 2009, Adevrul Suntem o lume de
deprimati: Cautam remediu!, 2010, Cecilia Stroe, Descoper Depresia
problema sociala? Depresia, o boal urban care poate avea efecte
devastatoare2009 Serviciu solicitant, datorii, dri la stat, relaii
euate, lipsa banilor, ndatoriri, oboseal, suprasoliciri, dureri,
ghinioane, insomnii, trafic, ntr-un cuvnt stres. Iat pricipalul
vinovat pentru una dintre cele mai rspndite afeciuni psihice
depresia. Cu toii am gndit la un moment dat n via "sunt deprimat".
Ca afeciune psihic, depresia poate aprea n viaa oricui, oricnd,
indiferent de vrst. Uneori strile de deprimare reprezint doar o
form uoar a afeciunii, alteori ea se agraveaz n timp ducnd la
efecte absolut devastatoare ca sinuciderea sau acte de violen
ndreptate asupra celor din jur. Sinuciderile cauzate de depresii
cronice fac mai multe victime n UE dect accidentele rutiere.Un
raport al Parlamentului European arat c decesele prin sinucidere
cauzate de depresii cronice fac mai multe victime n UE dect
accidentele din trafic. Reprezentanii Parlamentului ndeamn statele
membre s ia n calcul programe de prevenire a acestei afeciuni
psihice. O problem important este c pacienilor care sufer de
tulburri psihice nu li se acord ajutor ntr-un stadiu incipient al
afeciunii, a16
spus raportorul PE Evangelia Tzampazi. Din cele aproximativ
59.000 de sinucideri anuale n UE, 90% sunt atribuite unei tulburri
psihice. Se estimeaz c pn n 2020, depresia va deveni cea mai
obinuit boal n lumea dezvoltat. Jobul, un factor important n starea
psihic a individului.Potrivit raportului PE, condiiile de munc joac
un rol important n sntatea mintal a populaiei: Anumite tehnici
manageriale, lips de comunicare, hruirea, zgomotul, volumul de munc
excesiv i lipsa siguranei la locul de munc alimenteaz stresul,
contribuie la apariia tulburrilor mintale i determin lucrtorii s
solicite pensionarea anticipat sau pensionarea pe caz de
invaliditate. omajul i lipsa unei sigurane financiare sunt ali doi
factori care ne pot dezechilibra mental, mai noteaz raportul. Iat
ce se ntmpl atunci cnd nivelul de stres crete peste limite Care
sunt simptomele care ar trebui s te fac s-i pui ntrebarea: Sufr de
depresie sau doar trec printr-o pas mai proast a vieii mele? *
Tristee continu, team puternic, nelinite, sentimentul de deertciune
* Lips de speran, pesimism, trecutul i viitorul sunt vzute n culori
ntunecate *Sentimente de vinovie, prere de sine proast, neajutorare
* Pierderea plcerii pentru activiti care-i aduceau bucurie i
plcere, inclusiv viaa sexuala * Tulburari de somn: trezirea matinal
cu sentimentul de team i stupoare; mbuntire uoar a dispoziiei spre
sear * Pierderea apetitului i scdere n greutate * Scderea energiei,
dinamismului; oboseala i senzaia de lentoare * Gnduri despre
moarte, sinucidere i chiar tentative de suicid * Neastampr,
nelinite, iritabilitate * Dificulti de concentrare, memorare i n
luarea deciziilor Problemele de zi cu zi ca traficul, aglomeraia,
solicitarea continu ne fac s trecem prin mcar una dintre aceste
simptome n fiecare zi. Astfel, adesea putem identifica greit
depresia ca afeciune psihic i ca surs a tuturor neajunsurilor, sau
din contr putem s ignorm o problem de sntate ale crei efecte pot fi
devastatoare. Diferenele ntre tristee i depresie.Cu toate c se
consider c depresia este o stare de tristee extrem, exista o foarte
mare diferenta ntre depresia clinic i starea de tristee. Tristeea
constituie o reacie uman natural fa de circumstane percepute ca
defavorabile. Fiecare individ simte tristeea intr-un anumit moment
al vietii sale. Lucrurile se schimb ns n cazul depresiei.
17
Persoanele ce prezint o depresie clinic descoper c sentimentele
negative nu pot fi explicate prin termeni logici. Poveele de la
prietenii bine intenionai sau de la familie produc de multe ori
sentimente de frustrare pentru ca nu sunt aplicabile. Comparativ cu
tristeea, depresia poate dura sptmni, luni, i n anumite cazuri
chiar ani ntregi. Persoanele triste, chiar dac se simt ru, continu
s fac fa vieii. Un individ depresiv, ns, se simte extrem de
neajutorat i copleit de problemele i de sentimentele pe care le
triete. Ce este depresia?Depresia este o afeciune psihic,
caracterizat printr-o perturbare serioas a echilibrului emoional i
o diminuare considerabil a calitii vieii, pe o perioad lung de
timp. Aceast afeciune se manifest ca o trire de suferin i tristee
profund i adesea afecteaz apetitul, somnul i prerea despre tot ceea
ce nconjoar. Persoanele care sufer de depresie nu pot, pur si
simplu, s fac fa situaiei, s treac peste ceea ce este rau i s se
simt bine. Fr tratament simptomele pot s dureze sptmni, luni sau
chiar ani. Care sunt cauzele depresiei?Nu exist un rspuns clar la
ntrebarea despre cauzele depresiei. Depresia este de obicei
declanat de o combinaie de factori biologici, psihologici i factori
din mediu. Unele trsturi psihologice pot crete vulnerabilitatea fa
de depresie. Persoanele care au o prere proast despre ei, o viziune
pesimist asupra lumii sau care sunt expui la stres au un risc mai
mare de a dezvolta o depresie. Depresia poate fi cauzata de: *
factori biologici: deficiente de oxigenare cerebrala, disfunctii
hepatice in asociere cu disfunctii splenice si tiroidiene,
alimentatie necorespunzatoare, etc. * factori psihologici:
conflictele interioare sau nemultumirile sunt mai intense si mai
numeroase decat multumirile si satisfactiile personale * factori
sociali: mediu familial si social neadecvat, mediu profesional
suprasolicitant, etc. * factori de mediu: poluare, lipsa expunerii
la razele solare, expunere la radiatii, etc. Pacientii care sufer
de depresie triesc de obicei o stare de ngrijorare i de tristee. Ei
se simt nefericiti, lipsii de ajutor i abandonai. Sunt nemultumii
de lucrurile din jurul lor i nimic nu-i poate face fericii. PREREA
SPECIALISTULUI: Domnul Prof. univ dr. Florin Tudose, eful secie
Psihiatrie a Spitalului Universitar din Bucureti, explic unde tratm
depresia, dac exist o predispoziie genetic pentru aceast afeciune i
dac colile, instituiile i companiile ar trebui s ofere asisten
gratuit asisten psihologic.18
Domnule profesor, unde tratm depresia? La psiholog, la psihiatru
sau o putem trata singuri prin autosugestie i reprimare?Depresia
este o boal, nu un moft sau o tristee cu care ne ducem la medic sau
s ne scuzm fa de ceilali atunci cnd nu putem s inem pasul cu ei.
Concluzia este logic i anume c depresia se diagnosticheaza corect i
se trateaz la medic, care ne poate, n cunostin de cauz, trimite la
un tratament psihologic mai corect, la o psihoterapie care poate fi
facut de un pisholog calificat sau de un medic calificat n
psihoterapie. Problema cea mai mare este c din pcate se alege calea
autosugestiei, ncercarea de a ignora sau bagateliza semnele
depresiei i astfel i fac apariia autoterapiile toate purtatoare de
eec i de accentuare a depresiei. Te poti nate cu o predispozitie la
starile de depresie?Exist depresii pentru care predispozitia
genetic este important aa cum se ntmpl n tulburarea afectiv bipolar
i chiar n unele forme de alcoolism nsoit de depresie se tie de cnd
lumea aa numitul temperament melancolic sau bilios predispune la
depresie. De asemenea fiecare cunoate familii n care persoanele
sunt mai morocanoase, mai triste i mai predispuse la depresie.
Poate depresia s duca la manifestari violente?Dintre manifestarile
violente comportamentul suicidar ocupa un nedorit i detaat prim
loc. Alturi de sinucidere automutilarea este un pericol pentru
depresiv, dar exist i o manifestare violent care privete persoane
pentru care n general depresivul a avut sentimente pozitive i am
numit aici sinuciderea altruist n care subiectul sinuciga antreneaz
partenerul de via, copiii sau chiar ntreaga familie pe care
depresivul nu dorete s o lase prada urciunilor i vicisitudinilor.
Depresia se afl n strns legatur cu stresul. Credei c ar trebui ca
colile, instituiile i companiile s ofere gratuit asisten
psihologica?Este sigur ca multe, dar atenie nu toate formele
depresiei se afl n legtur cu stresul. Acest lucru este sigur i
demonstrabil att n dimensiunea lor biologic ct i n cea psihologic.
n lumea ntreag exist asiten psihologic gratuit n coli i alte
instituii de nvmnt i n multe instituii publice sau companii. Exista
chiar trasnaionale care ofer posibilitatea salariailor s se
adreseze n mod gratuit i confidenial psihiatrului la nevoie i chiar
pltesc un numar de ore de terapie (e drept destul de limitat) celor
care le este recomandat de medic, dar atenie, nimeni nu consider
terapia un moft sau un hobby de bon ton un fel de fitness al minii.
Lucrurile necesit o abordare serioas i contiina c vor conduce la
rezultate. n Romnia lucrurile nc nu sunt nici macar pe deplin
nelese i nu este clar cine i ce trebuie s fac chiar pentru bolnavii
mai grav. Ce este sigur este c n lumea ntreag19
depresia va deveni n urmatorul deceniu a doua cauz important de
incapacitate de munc i atenie una dintre principalele cauze de
mortalitate. Cum tratm depresia n comparaie cu alte afeciuni
mentale, tratamentul depresiei are cele mai favorabile rezultate.
Aproximativ 80% dintre pacienti - tratati corespunzator (cu
antidepresive) - sunt complet vindecati.Tratamentul farmacologic
ramane principala metod de terapie. Medicamentele utilizate n
tratarea depresiei sunt: antidepresivele triciclice, modulatori ai
recptarii serotoninei i inhibitori ai metabolizrii serotoninei sau
altor mediatori.Durata tratamentului este de cel putin 5-8 sptmni;
daca rezultatele la tratament sunt bune, este recomandat ca
tratamentul antidepresiv sa fie meninut chiar mai mult timp (6 luni
sau mai mult), pentru a preveni revenirea simptomelor. Medicul
psihiatru ine cont, n stabilirea tratamentului, nu doar de
trsturile particulare ale afeciunii pacientului, dar i de vrsta i
sexul pacientului, de debutul afeciunii, de rspunsul individual la
tratament, de eventualele afeciuni asociate.Exist multe metode de
psihoterapie, dar ele se bazeaz pe atenia i suportul acordat
pacientului la nevoie. Contientizarea, suportul i sfatul venite de
la o persoan disponibil asigur cele mai bune rezultate.Pacientul
poate fi de asemenea asistat n ceea ce privete soluionarea
problemelor sale sociale. Pacienii au nevoie de suportul celor
apropiai. Activitatea fizic este de asemenea benefic pentru
imbunatairea dispoziiei. Efortul fizic poate determina eliberarea
de substante naturale - endorfine. Efectele endorfinelor sunt
similare cu cele ale preparatelor antidepresive sau neuroleptice.
Suntem o lume de deprimati: Cautam remediu! A spus-o Organizatia
Mondiala a Sanatatii (OMS), la finele anului trecut: pana in 2030,
unica si adevarata plaga sociala la nivel mondial o va reprezenta
depresia clinica: o maladie din pacate de cele mai multe ori
subevaluata, in pofida faptului ca este deja mai raspandita decat
cancerul sau SIDA. Depresie fara leac Tot potrivit datelor OMS, in
clipa de fata, in lume exista peste 450 milioane de persoane
afectate de aceasta dereglare psihica, mai ales in tarile in curs
de dezvoltare, iar aceasta cifra este destinata sa creasca dramatic
in urmatorii 20 de ani. O problema serioasa de sanatate publica, in
opinia expertilor OMS, avand in vedere ca "epidemia silentioasa" de
depresie provoaca in fiecare an circa 800.000 de sinucideri, mai
ales in tarile Europei orientale, si in principal in randul
populatiei tinere (cu varsta cuprinsa intre 15 si 44 de ani). In
acelasi timp insa, cu ceva timp in urma, un cercetator american a
reusit sa puna mana pe documentele secrete ale unor companii care
produc antidepresive si a descoperit ca ele nu sunt deloc mai
eficiente decat efectul placebo. Ba dimpotriva.20
Din 2002 incoace, Irving Kirsch, profesor la Departamentul de
Psihologie al Universitatii Hull, din Marea Britanie si profesor
emerit al Universitatii Connecticut, Statele Unite a publicat mai
multe studii care demonstreaza ca toate acele pastile care se
presupune ca ar trata depresiile nu au in realitate niciun efect.
Pentru a-si verifica banuielile si a "constrange" FDA-ul (Food and
Drugs Administration) sa scoata de "sub cheie" ceea ce altminteri
nu ar fi ajuns niciodata la urechile omului obisnuit, adica toate
acele date in baza carora au fost aprobate sase dintre
antidepresivele cele mai vandute in Statele Unite: citalopram
(elopram), fluoxetina (prozac), nefazodone (reseril, retras de pe
piata din cauza unor daune hepatice), paroxetina (seroxat),
sertralina (zoloft), venlafaxina (efexor), Kirsch a fost nevoit sa
faca apel Freedom of Information Act, legea americana care
tuteleaza dreptul de acces la informatiile de interes public.
Profesorul Kirsch, cercetatorul care s-a luat la tranta cu
Prozacul.Astfel Kirsch a aflat ca in 47 de studii clinice
controlate, majoritatea sponsorizate de companiile producatoare,
doar la 10-20% dintre pacienti s-a inregistrat un beneficiu datorat
efectiv actiunii farmacologice a moleculei respective, in timp ce
la 80-90% dintre persoanele afectate de depresie, remisia bolii a
survenit doar gratie efectului placebo. Anul acesta, mitul
antidepresivelor a fost zdruncinat serios sub greutatea unui studiu
de anvergura publicat in luna ianuarie in "Jama"' (Journal of
American medical Association). Cercetarea s-a bazat pe datele
obtinute in cadrul Women's Health Initiative, la care au participat
160.000 de femei, si dincolo de faptul ca sustine fara putinta de
tagada inutilitatea acestor pilule in tratamentul depresiilor, mai
da ceva la iveala: faptul ca adminstrate la femeile aflate la
menopauza, antidepresivele cresc riscul de accident vascular
cerebral si deces (date publicate in Archives of Internal
Medicine). O lovitura dura, care vine dupa ani de polemici pe tema
riscurilor asociate utilizarii acestor medicamente. Hainele noi ale
imparatului. Intr-un interviu acordat publicatiei italiene
L'espresso, profesorul Kirsch - care este si autorul unui articol
de rasunet pe aceasta tema, intitulat sugestiv "Medicamentele noi
ale imparatului: dezintegrarea mitului antidepresivelor" -,
explica: "Ne miscam pe un teren alunecos. Aceste medicamente
functioneaza nu gratie mecanismului lor de actiune, ci datorita
efectului placebo, dar acest adevar a fost tinut ascuns ani de
zile. In practica clinica, pe de alta parte, daca un pacient
suferind de depresie se simte mai bine, medicul nu are cum sa
stabileasca de ce se intampla acest lucru. Astfel ca de multe ori
crede ca este efect al medicamentului si-l prescrie in continuare".
Dirty little secret Un sondaj recent realizat in Marea Britanie a
aratat ca 44% dintre specialisti incep sa ia in calcul alternative
la aceste medicamente, pe masura ce sunt publicate noi rezultate;
cu toate acestea, consumul de antidepresive este inca in crestere,
si multi medici le prescriu fara sa stea pe ganduri, ca prima
abordare chiar si in cazul celor mai minore depresii, desi in
majoritatea cazurilor ar trebuie sa se apeleze la ele in ultima
instanta, si doar dupa ce toate celelalte tratamente au dat
gres.21
Si daca de o eventuala rea-credinta a medicilor nu poate fi
vorba, cui ii apartine atunci responsabilitatea? "Informatiile cele
mai relevante au fost tinute ascunse timp de doua decenii, in
pofida faptului ca toti specialistii erau la curent cu ceea ce un
coleg de-al meu, implicat in studiile de inregistrare a
medicamentelor, a definit public drept ", crede Kirsh. Ca atare,
adevarata critica a acestuia se indreapta impotriva mecanismelor de
aprobare a medicamentelor si, mai ales, a posibilitatii pe care o
au si in prezent companiile farmaceutice de a tine ascunse datele
nefavorabile reiesite in urma studiilor clinice. "Guvernele si
agentiile de reglementare din domeniu ar trebui pe de-o parte sa le
oblige sa dea publicitatii toate rezultatele studiilor, fie ele
pozitive sau negative, si pe de alta parte, sa comande propriile
studii, independente, nu numai pentru a verifica afirmatiile, ci
mai ales pentru a cauta alte tratamente". Suspectii de serviciu
Monoaminele (dopamina, serotonina) sunt neurotramitatorii favoriti
ai psihiatrilor si ca atare sunt si foarte populare printre
producatorii de medicamente. In mod deosebit, de 20 de ani incoace,
se considera ca serotonina (cel mai putin cunoscut
neurotransmitator, in pofida a 50 de ani de cercetare) este
"molecula fericirii" si ca asanumita "depresie clinica" ar fi
cauzata tocmai de un nivel scazut al acesteia (pe care
antidepresivele l-ar normaliza). Datele genetice si de laborator
demonstreaza insa ca lucrurile nu stau asa, spune Irving Kirsh. "O
demonstreaza de altfel si faptul ca exista antidepresive care cresc
productia de serotonina (precum fluoxetina), altele care o
diminueaza (tianeptina) si altele care n-o influenteaza in niciun
fel, iar efectele tuturor sunt identice. Asta pentru ca serotonina
nu are nicio legatura: cel care functioneaza este doar efectul
placebo". Facts Un grup de psihiatri de la Universitatea Chicago a
demonstrat, potrivit unui articol publicat in "Archives of General
Psychiatry", ca in creierul soarecilor deprimati sunt prezente mai
multe modificari genetice, dar genele implicate nu au nicio
legatura nici cu cele ale serotoninei si nici cu cele ale altor
neurotransmitatori. Un alt grup de psihiatri (de la Centre for
Addiction and Mental Health din SUA) a publicat in aceeasi revista
date care demonstreaza ca enzimele corelate serotoninei nu sunt
deloc crescute la persoanele deprimate, cum ar fi fost de asteptat
daca ele ar fi fost cauza. Exista numeroase gene implicate in
depresie. In mod deosebit, un studiu pe soareci a aratat caalterand
o anumita gena se obtin modificari profunde ale starii de spirit;
in urma unor autopsii, specialistii au mai demonstrat si ca aceeasi
gena, foarte bine reprezentata in creier, este exprimata in
cantitati inferioare normei la persoane care sufera de dereglare
bipolara. Alte gene implicate, potrivit concluziilor unui studiu
realizat pe un esantion format din 1.500 gemeni monitorizati pe o
perioada de 15 ani, ar putea fi cele asociate anxietatii si
insomniei la copii.22
Nivelul de cortizol, hormonul stresului, este mai ridicat la
persoanele cu depresie, iar recent, un studiu prezentat in cadrul
unui congres de specialitate in Statele Unite, a demonstrat ca o
alterare a nivelurilor de cortizol este prezenta si la copiii obezi
(acelasi hormopn intervine si in metabolismul grasimilor).
Sinucleinele sunt mici proteine suspectate de multa vreme ca joaca
un rol important in depresie, intrucat functia lor este aceea de a
regla nivelul anumitor neurotransmitatori. Noi date confirma ca
atat animalele, cat si oamenii afectati de depresie au niveluri
ridicate de sinucleine si la ora actuala sunt in curs cateva studii
menite sa verifice daca vreo modulatie a acestora poate avea un
efect terapeutic. CITESTE SI: Multe ore de privit la televizor =
risc mai mare de depresie Curentul electric trateaza depresia Un
nou medicament contra depresiei Un simplu test de sange poate
diagnostica depresia Depresia o problema sociala? Dr AV Ditoiu
Spitalul Fundeni Depresia este o stare psihica caracterizata in
principal prin scaderea chefului de viata, asociata cu aversiune
pentru orice activitate. Care sunt simptomele depresiei? Persoana
cu depresie are urmatoarele simptome: Stare persistenta de
anxietate, insatisfactie, pesimism Sentimentul de vinovatie
Probleme de concentrare, de rememorare a detalilor si de luare a
deciziilor (evita sa ia decizii) Oboseala, lipsa de energie, stare
de epuizare, slabiciune fizica si psihica Iritabilitate sau
areactivitate la diferiti stimuli Insomnie, trezire matinala sau
somnolenta excesiva Foame permanenta sau lipsa poftei de mancare cu
scadere in greutate Scaderea interesului fata de activitati care
inainte ii faceau placere (vizite, cumparaturi, sport, sex,
activitati sociale) Sentimentul de inutilitate sau lipsa de valoare
a persoanei proprii Ganduri de sinucidere (in cazuri severe, idei
repetate de moarte Tendinta la izolare de prieteni si familie
Probleme de sanatate persistente, daca simptomele nu se datoreaza
unei boli sau unui medicament/drog/alcool, etc. Cele mai frecvente
simptome care pot simula o boala organica, sunt: o Durere de cap
(cefalee/ migrena) cronice, permanente o Dureri de spate, fare
legatura cu efortul, schimbarile climatice, etc o Dureri musculare
si articulare generalizate, neexplicabile prin existenta unei
boli23
Dureri prelungite in piepr, in zona inimii, la persoane
tinere/relativ tinere, fara relatie cu efortul, stresul, fara o
boala de inima cunoscuta o Simptome digestive greata la orice,
diaree, constipatie, dureri abdominale in diferite zone, variabile
in timp (se muta din o parte in alta) o Ameteli, uneori cu
tulburari de echilibru Se considera ca cine are cel putin cinci
dintre grupele de simptome mentionate, are sanse mari sa aiba
depresie. Manifestarile depresive pot diferi la barbat fata de
femeie. Daca barbatii cu depresie au iritabilitate, probleme cu
somnul, slabiciune fizica, si lipsa interesului pentru activitatile
care inainte le faceau placere, femeile depresive au predominent
sentimente de autoinvinovatire si apetit crescut pentru dulciuri
(ciocolata). Se spune ca cca 25% dintre femei si 10% dintre barbati
fac cel putin un episod de depresie pe parcursul vietii, in
majoritatea cazurilor exitand riscul reaparitiei si altor
episoade.o
Cine are risc sa faca depresie? Sunt predispuse la a face
depresie persoanele care au: episoade depresive anterior tulburare
depresiva in familie la frati/surori sau parinti femeile varsta mai
mica de de 40 ani perioada de dupa nastere existenta altor boli
-Parkinson, diabet, cardiopatie ischemica, cancer unele medicamente
diureticele tiazidice, digitala, metildopa, cicloserina, hormoni =
anticonceptionale orale sau steroizi anabolizanti, antiinflamatoare
nesteroidiene persoane singure sau fara sustinere din partea
familiei existenta unor evenimente stresante sau mediu
familial/social/profesional stresant consumul de substante
psihoactive Cum evolueaza un episod de depresie? De obicei, dupa o
perioada variabila de zile sau saptamani, cu tratament sau fara si
cu suportul celor din jur, majoritatea cazurilor revin la
activitatea obisnuita, dar unele simptome pot persista. Dr Ditoiu
Alecse Valerian Spitalul Fundeni Clinica Medicala Buna seara
domnule doctor!Am sa trec direct la subiect: sunt diagnosticata cu
tulburare anxioasa depresiva in remisie. Am facut tratament
aproximativ 1 an cu Coaxil, tratamentul l-am terminat la inceputul
lunii martie si am intrat pe tratamet cu Persen, de luat un drajeu
la nevoie. Trecerea de la Coaxil la Persen a fost acceptata de
organism si nu am avut nici un fel de problema. Am insa probleme de
cateva saptamani. M-am gandit initial ca sunt meteo-dependenta si
ca datorita alergiei la frig si a gripei trec prin stari mai
neplacute, am avut rabdare pana ce m-am vindecat de gripa,24
acuma vremea s-a incalzit asa ca nu mai sufar nici de frig si
nici de neplacerile cauzate de alergia la frig. Totusi, starile de
rau persista si nu mai stiu ce sa fac. Mananc fructe si multe
legume, lactate, deloc carne. Nu beau alcool si nici bauturi
carbonatate. Fac plimbari cat pot de des si de curand am reinceput
exercitiile fizice acasa, sperand ca voi scapa de starile
neplacute. Dorm in fiecare noapte 8 ore. Evit starile conflictuale
sau negative. Incerc sa imi mentin o stare pozitiva si relaxata.
Totusi nu ma simt bine. Am stari de voma, ameteli, ma trezesc cu
durere de cap si cu stare de voma si tremor la nivelul mainilor.
Imi e foarte greu sa ma pun pe picoare dupa ce m-am trezit, fie ca
e la 8 dimineata sau la 10.00. Imi e foame tot timpul, desi mananc
suficient. Ma simt extrem de irascibila in special dupa ce ma
trezesc si seara cand ajung acasa. Am permanent un sentiment de
vinovatie ca nu am ajuns sa fac tot ce am avut in plan. Ma simt
lipsita de energie si nu imi vine sa ma apuc de nimic pentru ca ma
simt foarte obosita. Munca pe care o am nu este istovitoare sau
stresanta, nu ma solicita foarte mult si imi permite un program de
somn de 8 ore si nu numai. Munca de birou, de la 12.30 la 18.00, cu
toate acestea, cand ajung acasa ma simt franta de oboseala, desi
nici drumul dus intors de la birou nu este obositor. Am devenit
foarte nervoasa si apatica din aceste cauze. Apetitul sexual e in
crestere, contrar starilor pe care le am si parca din ce ma simt
mai obosita din aia ma simt mai receptiva din acest punct de
vedere. Precizez ca mai sufar si de spondiloza cervicala discurile
C4 C5. Am citit ce ati scris despre depresie si am indraznit sa va
scriu. Credeti-ma din suflet ca m-am saturat de umblat la medici si
spitale, de aceea am indraznit sa va scriu. Nu as vrea sa reiau
tratamntul cu Coaxil sau alt medicament de acel tip. Am inteles ca
am o problema si cu nivelul serotoninei. Repet, nu am nici un motiv
fizic sau psihic in jur care sa ma faca sa ma simt astfel,
dimpotriva, am un trai linistit in comparatie cu cel pe care il
aveam inainte de tratament, cei din jur ma sustin, nu traiesc in
stres, dar totusi corpul si psihicul meu se comporta de parca as fi
intr-un permananet razboi. Am facut si terapie psihologica. Deja am
trecut prin toate etapele si nu vreau sa o iau de la capat.
Intrebarea mea este: Ce e de facut pentru ameliorarea simptomelor
pe care le-am descris in conditiile in care nu mai vreau sa merg
din nou la medic deoarece doar gandul ca trebuie sa ajung acolo ma
face sa ma simt ingrozitor? Am ales sa va scriu avand in vedere ca
diagnosticul pe care il am face parte din ceea ce ati descris dnv
mai sus.Multumesc si astept un raspuns de la dnv! Depresia se
trateaz i se vindec, ns este necesar o schimbare de mentalitate
Depresia se trateaz i se vindec, ns este necesar o schimbare de
mentalitate, n schimb, netratat corect, boala evolueaz ctre
cronicizare, cu deteriorarea important a calitii vieii persoanei,
la care se pot aduga complicaii, precum suicid sau consum de
substane, spun medicii. tiin-Sntate o Vrei s te lai de fumat?
Alimentele care te ajut s renuni la acest obicei25
STUDIU: Perioadele dificile influeneaz tipul de alimente pe care
le consumm o Dispozitiv inspirat din serialul "Star Trek" care te
poate scpa de MIGRENE o Cercettorii au inventat, n mod accidental,
ochelarii care vindec daltonismul Depresia se trateaz i se vindec,
ns este necesar o schimbare de mentalitate (Imagine:
Shutterstock).Depresia reprezint, la nivel global, una dintre cele
mai frecvente cauze ce afecteaz starea de sntate, cu impact asupra
funcionalitii pacientului, scderea productivitii i a capacitii de
lucru, izolare i, n cazuri severe, pierderea dorinei de a tri. La
nivel global, depresia afecteaz aproximativ 121 de milioane de
oameni. n Europa se estimeaz c 50 de milioane de persoane sufer de
aceast boal. n prezent, depresia major este a patra boal ca
rspndire pe glob, reprezentnd una dintre problemele grave de
sntate. Conform estimrilor Organizaiei Mondiale a Sntii, n anul
2020 depresia va fi a doua cauz de dizabilitate, imediat dup
afeciunile cardiovasculare. Prevalena depresiei este de dou ori mai
mare la femei dect la brbai, prezentnd o cretere semnificativ odat
cu vrsta. Una din patru femei va primi tratament pentru depresie la
un moment dat, comparativ cu unul din zece brbai. Asociaia Romn de
Psihiatrie i Psihoterapie i Liga Romn pentru Sntate Mintal, cu
sprijinul companiei AstraZeneca, au lansat, mari, programul "Nu eti
singur. Nu eti singura!", care i propune s atrag atenia asupra
impactului pe care aceast suferin l are n ceea ce privete calitatea
vieii, dar i s semnaleze faptul c poate fi tratat.Obiectivul
programului vizeaz informarea despre depresie, pentru ca pacienii s
recunoasc din timp manifestrile acestei boli i s se adreseze
medicului psihiatru. "Depresia se poate vindeca, dar este nevoie de
un diagnostic corect, cu evidenierea tipului depresiei, n special
diferenierea ntre depresia unipolar i cea bipolar i iniierea unui
tratament specific. Tratamentul se adreseaz cauzei, adic
dezechilibrul biochimic la nivelul sistemului nervos central, i nu
efectului, de aceea persoana afectat nu are de ce s se team", a
spus mari ntr-o conferin, Mirela Manea, medic psihiatru la Spitalul
Clinic "Alexandru Obregia".Depresia poate s apar la orice vrst, ns
la 32 de ani este cea mai frecvent ntlnit. "Depresia se trateaz i
se vindec, ns este necesar o schimbare de mentalitate, de la a ne
fi ruine s recunoatem, la o abordare proactiv. Depresia nu este
exclusiv o boal a femeilor, dar este ntlnit mult mai frecvent n
rndul acestora, de aici motto-ul programului Nu eti singur. Nu eti
singura!, a spus confereniar doctor Ctlina Tudose, medic primar
psihiatru la Spitalul "Alexandru Obregia" din Bucureti.o
26
Netratat corect, depresia evolueaz ctre cronicizare, cu
deteriorarea important a calitii vieii persoanei, la care se pot
aduga complicaii, precum suicid, consum de substane, a adugat
medicul Ctlina Tudose. "Dei este frecvent ntlnit, lucru confirmat
de studii epidemiologice desfurate n Romnia, depresia este uneori
dificil de recunoscut, diagnosticat i tratat. Recunoaterea i
tratarea depresiei sunt afectate de atitudinea negativ a
publicului", a spus Bogdana Tudorache, medic psihiatru la Spitalul
"Alexandru Obregia". n Romnia, printre aspectele particulare ale
diagnosticului i tratamentului pacienilor cu depresie se numr
dificultatea acestora de a discuta despre problemele lor emoionale
i tendina de a solicita ajutor doar pentru probleme de natur fizic,
reticena de a se adresa direct medicului specialist psihiatru, din
teama de stigmatizare, ignorarea bolii pentru o perioad lung de
timp, ct i lipsa de reacie a familiei, prietenilor, colegilor i
adesea a tuturor celor din jur, au mai spus specialitii psihiatrii.
5 semne care anun depresia Nici prin gnd nu i-a trecut c o durere
de cap sau la nivelul articulaiilor poate s semnaleze apariia unei
depresii, nu-i aa? Specialitii au identificat cteva simptome mai
neobinuite care sunt corelate cu strile depresive. Afl care sunt
acestea!Pn acum tiam c stresul, o stare de oboseal accentuat, lipsa
de energie, creterea n greutate, insomnia, dificultile de
concentrare, izolarea social, iritabilitatea i anxietatea sunt
simptome ale depresiei. Dar, ine-te bine c vei descoperi lucruri
noi care te vor face s fii mai atent la simptomele pe care le
resimi pe parcursul zilei. 1. Te dor articulaiile. Nu cred c ai
asociat vreodat durerea articular cu o posibil depresie. Ei bine,
specialitii spun c strile depresive se pot manifesta i prin durere
de cap, durere de spate, durere de stomac sau disconfort la nivelul
articulaiilor. 2. Suferi de constipaie sau diaree. Miscrile
intestinale, nevoia de a merge la toalet prea des sau dificultatea
de a defeca sunt cauzate de strile de anxietate, care reprezint un
simptom al depresiei. 3. Te adnceti n munc sau nu ai chef de nimic
i "vegetezi". Potrivit psihiatrilor, fiecare dintre noi reacionm
diferit n faa depresiei. Fie c eti apatic i nu-i vine s te dai jos
din pat, fie c eti hiperactiv i te "ngropi" n munc, toate aceste
aciuni ascund o stare depresiv. 4. Ai gnduri paranoice i temeri
nejustificate. 10% dintre persoanele care sufer de despresie ntmpin
aceast problem, raportnd psihiatrului ca au gnduri delirante.
Atunci cnd iluziile pun stpnire pe gndurile tale i le consideri
reale trebuie s tii c te confruni cu o problem serioas i ai nevoie
de ajutor, avertizeaz psihiatrii. 5. Nu ai chef de sex. Atunci cnd
unul dintre parteneri nu mai prezint interes pentru27
actul sexual, de obicei dm vina pe plictiseal, rutin, anumite
tratamente medicametoase, vrst, ns omitem strile depresive.
Specialitii susin c lipsa apetitului sexual poate s fie un simptom
al depresiei, n special atunci cnd brbatul constat anumite probleme
erectile.80-90% din cazurile de depresie se pot vindeca Dei
depresia este considerat boala secolului n care trim, iar numrul
persoanelor depresive este n continu cretere, specialitii susin c
80-90% din cazurile de depresie pot fi tratate cu succes.
Organizaia Mondial a Sntii estimeaz c n 20 de ani depresia va fi
cea mai ntlnit problem de sntate care va afecta rile dezvoltate att
din punct de vedere economic ct i social. Statisticile arat c
aproximativ jumtate dintre bolile mentale se instaleaz nainte de
vrsta de 14 ani. Astfel, 20% dintre copiii i adolescenii din
ntreaga lume sufer de boli legate de sntatea mental sau au probleme
corelate cu acestea. Jumtate dintre oamenii care i pun capt vieii
au ntre 14 i 44 de ani. Rata cea mai mare de sinucideri se
nregistreaz la populaia de sex masculin din Europa Oriental. tiai c
...Potrivit unor cercetri recente, strile depresive: constituie un
posibil simptom al maladiei Parkinson dubleaz riscul de demen la
adolesceni cresc riscul de obezitate mresc riscul de complicaii n
diabet cresc riscul de deces la persoanele cu cancer n timpul
sarcinii pot s provoace naterea prematur duc la apariia bolilor de
inim. 10 secrete pentru a invinge depresia Cand esti deprimat,
ultimul lucru care iti trebuie este sa ai in fata ta o lista de
asteptari de tot felul. Nu te forta in primul rand sa implinesti
acele asteptari! Singurul lucru care trebuie respectat este primul
punct. Dupa aceasta, poti experimenta celelalte in functie de cum
simti tu si dupa caz. 1. Treci la fapte si accepta ajutor!Cauta
carti, pe internet, invata despre simptome, afla cu ce ai de-a
face. Multe site-uri si chiar carti au teste ca sa afli daca ai asa
ceva. Nu te hazarda sa o vindeci singur, uneori e nevoie de ani
buni de medicatie corespunzatoare, indrumare si practicarea multor
alte metode. Nu trebuie sa iti fie rusine cu ea, dar nici sa o lasi
netratata. 2. Concentreaza-te!De obicei, sentimente de disperare si
lipsa de ajutor domina viata unui depresiv. Incearca opusul, o
atitudine plina de speranta - e obligatoriu, caci totul se produce
pe plan mental. Chiar si in Biblie se zice: "Nu va ingrijorati
pentru ziua de maine, caci ziua de maine se va ingrijora pentru
sine insusi.28
Fiecare zi are deja caile ei pline de probleme." (Matei). De
asemenea, se mai spune: " Nu va lasati inimile sa se ingrijoreze si
sa nu aveti teama de nimic". Alta cale este sa vorbesti cu tine
insuti, spunandu-ti lucruri si afirmatii frumoase despre tine
(chiar daca nu intotdeauna sunt adevarate). Indreapta-ti atentia
catre lucruri pozitive, de preferat mai putin materiale. 3. Fii
prietenos!Fiind prietenos si sociabil iti ridica incredibil de mult
moralul. Evita sa fii singur. Depresia evolueaza mult in
singuratate. Mai tarziu nu o sa iti para rau ca ai incercat chiar
daca simti nevoia de izolare. 4. Zambeste!Gaseste un mod de a-ti
starni zambetul, amuzamentul (site-uri cu umor, filmulete haioase,
comedii, carti comice, etc), iar daca poti sa te bucuri de ele
razand cu prietenii, e si mai bine. Fa pe clovnul uneori, e mai
bine sa starnesti rasul decat plansul. Gaseste-ti punctul sensibil,
si anume ce te face sa razi si exploateaza-l cat poti 5. Tine
ritmul!Muzica te face sa iti pierzi controlul picioarelor si te
face sa vibrezi. Te face sa vrei sa canti. Cantatul si dansul
trimit semnal creierului tau ca esti fericit. Asa ca lasa-ti libere
aceste impulsuri, nu le bloca, ele reprezinta ceva pozitiv in viata
ta.Chiar si muzica religioasa are un impact foarte bun asupra
psihicului. 6. Incearca sa fii ocupat mereu!Implica-te in
activitati cotidiene, mai mult sau mai putin importante, de la
voluntariat (care te ajuta sa iti indrepti mintea de la problemele
tale), pana la lucruri marunte pe care le poti face acasa. 7. Mergi
pe "fizic"In afara de exercitiul fizic propriu-zis, contactul fizic
este la fel de important. Organismul are nevoie de miscare ca sa
fie sanatos si mersul pe jos unul din cele mai simple exercitii.
Vin apoi plimbatul cainelui, relaxarea in natura. Ca si exercitiul
fizic, apropierea fizica are si ea proprietati curative. Cand te
simti deprimat, imbratiseaza pe cineva, reduce stresul si
tensiunea. 8. Asculta linistea!Vorbeste cu Dumnezeu daca esti
credincios, daca nu, mediteaza, asculta linistea si elibereaza-te,
arunca toate gandurile negative atunci cand simti ca te cuprind. 9.
Obtine iertare - dar si ofera iertare!Multi psihiatri afirma ca
depresia este un sentiment de vina sau manie, care se intorc catre
tine. Atunci cand esti suparat pe tine sau pe cineva pentru un
lucru savarsit in trecut si nu lasi iertarea sa te domine, te va
domina depresia. Iertarea ia mai mult timp, insa e un pas foarte
important pentru vindecare. 10. Fii recunoscator!Fii recunoscator
pentru ca existi, pentru ce ai, pentru ce poti, si pentru tot ce
natura ti-a daruit! Aceasta inseamna fie rugaciune de multumire in
fata lui Dumnezeu sau poate chiar tie insuti. Si aminteste-ti ca
depresia nu este fatala si nu dureaza la nesfarsit! Spera, treci la
actiune, nu mai astepta!29
Depresia - tipuri, simptome si cauze Cu totii ne simtim tristi
uneori. Face parte din natura noastra umana. Dar starile depresive
ce dureaza perioade indelungate de timp nu sunt normale. In plus,
de multe ori ele sunt cauzate doar de o tulburare a starii noastre
de spirit. Uneori este foarte evident cand cineva este deprimat.
Poate parea trist, nu face lucruri care de obicei ii provocau
placere, se descrie ca simtindu-se neinsemnat si inutil. In cazul
altor persoane, insa, depresia poate fi mai putin evidenta. Unele
dintre aceste persoane nici nu admit ca se simt triste sau ca au o
stare proasta. Ei par schimbati doar pentru persoanele apropiata.
Iata, deci, care sunt simptomele depresiei: - tristete persistenta,
anxietate - sentimente de inutilitate sau de pesimism; - sentimente
de vinovatie sau neputinta; - pierdere de interes sau placere
pentru hobby-uri sau activitatile obisnuite, inclusiv pentru sex; -
energie scazuta, oboseala, senzatie de incetineala; - capacitate de
concentrare redusa sau dificultate de luare a deciziilor; -probleme
de somn, trezire dimineata devreme sau dormit prelungit; -
modificari ale apetitului sau/si ale greutatii; - ganduri de moarte
sau sinucidere, tentative de suicid chiar; - neliniste sau
iritabilitate; - stima de sine scazuta; - probleme fizice
persistente, precum dureri de cap, tulburari digestive, dureri
cronice ce nu raspund la tratamentele de rutina. Cele mai frecvente
tipuri de depresie: Depresia majora.Efectele depresiei majore pot
fi de-a dreptul invalidante pentru pacient. Ea poate provoca
tulburari ale proceselor fiziologice normale - hranirea, somnul,
nivelul de activitate fizica, capacitatea de concentrare si de
realizare a diferitelor sarcini. Daca nu este eliminata, depresia
majora poate duce la pierderea productivitatii, declin functional
si cresterea riscului mortalitatii. Depresia psihoticaDepresia
psihotica are 3 parametrii de caracterizare: tristete profunda,
scaderea activitatii intelectuale, scaderea activitatii motorii. In
cadrul ei apare notiunea de durere morala: tristete profunda si
idei delirante de inutilitate si de autoacuzare.Este insotita de
imobilitate psihointelectuala, gandire lenta,30
latenta mare la elaborarea raspunsului la intrebari, voce
soptita, stare de imobilitate fizica (motorie): umeri cazuti,
priveste in pamant (nu-si priveste interlocutorul). Din cauza
acestor manifestari, apare dorinta de sinucidere, dar bolnavul nu
actioneaza in acest sens (lipsa capacitatii de a trece de la idei
la fapte). Depresia psihotica apare in pusee, la aproximativ 10 %
din populatie, mai frecvent la varsta de 40-60 de ani si mai rar la
adolescenti. Ca perioada de aparitie, este mai frecventa la
sfarsitul primaverii si inceputul verii Depresia Dr. Augustin
Cupsa.Medic specialist Neurologie Depresia - consideratii generale
Depresia a devenit cea mai frecventa suferinta mintala la nivel de
comunitate. Un studiu desfasurat de catre Organizatia Mondiala a
Sanatatii a atestat faptul ca depresia afecteaza circa 121 de
milioane de persoane de pe intregul mapamond. Se estimeaza ca
anual, 3 - 15 % din populatia generala prezinta un episod depresiv,
dintre care 0,4 - 5 % sunt episoade depresive severe. In Europa,
din 1000 de adulti, 58 prezinta tulburare depresiva majora (adica
33,4 milioane de persoane). Toate aceste cifre ingrijoratoare au
facut ca depresia sa devina in acest moment una dintre cele mai
studiate afectiuni psihice. Depresia - cauze Cauzele depresiei nu
au putut fi elucidate pe deplin, in ciuda eforturilor depuse.
Viziunea unanima actuala a cercetarilor si clinicilor impune un
model bio-psihosocial in care, la instalarea depresiei, contribuie
atat perturbari biochimice la nivelul creierului cat si cauze
psihologice (personalitati fragile) sau sociale (stresul cotidian,
evenimente de viata negative, ostilitatea mediului, etc.). In
aproape un sfert din cazuri, primul episod depresiv se produce ca o
reactie la un eveniment de viata negativ. Ulterior insa, episoadele
se pot repeta fara nicio cauza aparenta.Unele medicamente pot si
ele sa induca fenomene depresive : antihipertensive, contraceptive
orale si hormonii, stimulante sau supresoare ale apetitului
alimentar, analgezicele si antiinflamatoarele, antibacterienele si
antimicoticele. Dintre afectiunile medicale generale care pot sa
favorizeze aparitia unor stari de depresie, cele mai frecvente sunt
cele neurologice (boli cerebrovasculare, epilepsia),
endocrinologice (tulburarile tiroidiene si ale altor glande
endocrine), cele infectioase (infectia HIV, mononucleoza, pneumonia
virala si bacteriana, tuberculoza) si inflamatorii. In cazul
femeilor, menopauza, sindromul premenstrual si nasterea recenta
reprezinta cauze posibile suplimentare pentru depresie. Riscul este
mai mare in cazul persoanelor care au antecedente de tulburari
afective sau un istoric de afectiuni psihice in familie, de consum
de alcool sau substante psihoactive.Aproape un sfert din adultii
tineri prezinta un episod depresiv major pana la31
varsta de 24 de ani, acest grup populational fiind mai expus
decat oricare altul riscului de declansare a depresiei. Depresia
instalata in aceasta perioada critica a vietii poate avea
consecinte nefaste de mare amploare pe termen scurt - cuprinzand
aici deteriorarea relatiilor interpersonale, functionarea
deficitara socioprofesionale si riscul de adictie sau consum de
substante psihoactive dar si pe termen lung afectand intreaga
dezvoltare neuropsihica. Depresia manifestari.Multiplele fete ale
depresiei Cele mai obisnuite manifestari ale episodului depresiv -
denumit in mod curent depresie - sunt dispozitia depresiva,
reducerea interesului si a bucuriilor traite inaintea instalarii
afectiunii. Energia scade semnificativ si pacientul resimte o
oboseala permanenta cu diminuarea consecutiva a activitatiilor. Nu
de putine ori, astenia marcata este problema care il determina pe
acesta sa caute ajutorul medicului dar de cele mai multe ori nu a
unui psihiatru. Odata declansata depresia, capacitatea de
concentrare scade, increderea in sine dispare si se instaleaza o
viziune negativa, pesimista asupra viitorului. Apar insomnii, pofta
de mancare diminuata ajungandu-se uneori la o scaderea
semnificativa in greutate. In cele mai severe cazuri apar idei sau
acte de autovatamare sau suicid.Nu de putine ori, depresia se
manifesta prin acuze somatice nespecifice - cefalee, ameteli,
disconfort general, dureri si manifestari gastrointestinale. Avem
atunci de a face cu o depresie "mascata" in care pacientul ajunge
sa consulte inutil tot felul de medici si se supune unei serii de
investigatii care sunt costisitoare, nefolositoare si chiar
chinuitoare, fara a descoperi o cauza concreta a suferintei sale.
In mod particular, tinerii pot sa prezinte iritabilitate,
nervozitate si irascibilitate in locul unei dispozitii triste sau
abatute, manifestari care induc in eroare familia(e) si
anturajul.Diagnosticul depresiei se poate pune numai de catre un
psihiatru. Deoarece nu exista pana in acest moment nicio explorare
imagistica specifica si nicio analiza de sange care sa certifice
existenta depresiei, diagnosticul se bazeaza pe un interviu clinic,
o discutie din care un specialist exersat poate sa extraga
elementele cheie ale acestei tulburari.Unii clinicieni se folosesc
de scale diagnostice - chestionare scurte care cuantifica sub forma
unui scor amploarea acuzelor pacientului. Organizatia Mondiala a
Sanatatii si Asociatia Americana de Psihiatrie stipuleaza
necesitatea un numar de simptome care sa se manifeste neintrerupt
pe o perioada de cel putin doua saptamani. Nu trebuie uitat faptul
ca pe langa episodul depresiv major exista si alte tulburari de
spectru depresiv (depresia minora, distimia, tulburarea de adaptare
cu elemente depresive) in care simptomele sunt fie mai putin
exprimate fie dureaza o perioada mai mica de timp dar care necesita
de asemenea instituirea tratamentului. De aceea, in cazul
depistarii unor manifestari depresive de tipul celor mentionate
anterior este necesar sa consultati un medic psihiatru. Depresia
tratament.Depresia poate fi controlata
32
Tratamentul depresiei este unul complex cuprinzand atat
abordarea medicamentoasa cat si cea psihoterapeutica. Cele doua
modalitati de interventie nu numai ca nu se exclud ci se
completeaza reciproc. Pe de o parte, psihoterapia accelereaza
procesul de vindecare si actioneaza acolo unde si cand
medicamentele nu reusesc sa ajunga. Este bine stiut faptul ca orice
antidepresiv are nevoie de un timp de actiune - intre 2 si 4
saptamani pentru a-si atinge eficacitatea maxima, de aceea
sedintele de psihoterapie au valoare deosebita la inceputul
tratamentului. Pe de alta parte, s-a constatat faptul ca aproape
jumatate din pacientii cu depresie abandoneaza tratamentul (sau il
efectueaza inconstant) odata ce starea lor psihica se amelioreaza.
Psihoterapia are darul de a crea o alianta terapeutica, de a
diminua sentimentul de izolare si senzatia pacientului ca suferinta
lui nu poate fi inteleasa de ceilalti si de a spori comunicarea
acestuia cu restul lumii. Implicit de aici decurge si o mai buna
complianta la tratament iar pacientul devine constient de faptul ca
abandonarea precoce a medicatiei se insoteste de recidive ale
bolii. Astazi clinicienii beneficiaza de o gama larga de optiuni
atunci cand vine vorba de antidepresive. Dezvoltate incepand cu
anii '50, antidepresivele au trecut prin mai multe generatii, au
fost elaborate medicamente din ce in ce mai eficiente si mai bine
tolerate de catre pacienti.Atunci cand alege un antidepresiv,
psihiatrul ia in considerare tipul depresiei si simptomatologia
particulara a subiectului dar si varsta modul de viata, existenta
altor afectiuni asociate sau cure medicamentoase. Totusi nici un
medicament nu este lipsit de efecte adverse iar pacientul trebuie
sa stie ca este nevoie uneori de perseverenta pentru a surmonta
perioada initiala mai dificila a tratamentului si ca intodeauna
trebuie sa puna in balanta beneficiile tratamentului si efectele
neplacute (de cele mai multe ori nesemnficative si pasagere). Si
mai important, pacientul trebuie sa stie ca antidepresivul : nu
este un tranchilizant care diminueaza angoasa sau nelinistea dar nu
produce efecte durabile si in nici un caz nu rezolva depresia nu
este un somnifer sau alt medicament care sedeaza si impiedica
desfasurarea activitatilor obisnuite nu provoaca dependenta
indiferent de cat timp este administrat Tratamentul depresiei
necesita insa o anumita rigoare si disciplina din partea
pacientului, el trebuie urmat fara intrerupere, zilnic, mai multe
luni de z