This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Întreprinderea IS ,,Cartus ” nu este foarte mare şi principalele legi şi acte
normative după care se conduce sînt:
Codul fiscal;
Codul civil;
Ordinul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova
„Normele pentru elaborarea şi realizarea măsurilor de protecţie a muncii”
№ 40 din 16 august 2001;
Legea contabilităţii;
Legea cu privire la inventariere;
şi alte legi ce reglementeaza activitatea economică şi financiară ,
activitatea de producţie
6
Pentru orice întreprindere baza juridică şi normativă de activitate este
foarte vastă, dat fiind faptul că legile reglementează absolut toate aspectele de
activitate a întreprinderii: structura juridică a activităţii de întreprinzător, etica
profesională a întreprinzătorului, înregistrarea activităţii de întreprinzător,
acordarea de licenţe pentru practicarea activităţii de întreprinzător, raporturile de
muncă, cerinţele fiscale, contractele activităţii de antreprenor, protecţia proprietăţii
industriale, soluţionarea conflictelor sau disputelor ş.a. Însă pentru o analiză
iniţială a bazei normative şi juridice de activitate a întreprinderii IS „Cartus. ” vom
aprecia principalele doua aspecte:
Reglementarea utilizării resurselor de muncă
Reglementarea impunerii fiscale.
Legile care reglementează activitatea de antreprenoriat a întreprinderii IS
„Cartus. ” sunt următoarele:
Legea cu privire la Societăţile cu Răspundere limitată
Legea Republicii Moldova „Privind acordarea de licenţe pentru
unele genuri de activitate ” nr. 451-XV din 30 iulie 2001
Legea Republicii Moldova „Privind înregistrarea de Stat a
întreprinderilor şi organizaţiilor”
Codul Civil al Republicii Moldova
Indiferent de faptul că disponibilitatea unor încăperi, utilaje şi resuse
financiare este unul din factorii primordiali ai activităţii de întreprinzător, mai
există încă un factor, în lipsa căruia chiar şi cele mai bune active şi investiţii de
capital nu ar putea garanta rezultatul dorit. Acest factor constituie resursele de
muncă a întreprinderii. Un şir de legi şi hotărîri reglementează un mare număr de
întrebări referitoare la relaţiile de muncă: mărimea salariului minim, durata
timpului de muncă, zilelel de odihnă şi sărbătorile, protecţia muncii, eliberarea şi
restabilirea din funcţie, răspunderea materială, alocarea indemnizaţiilor ş.a.
7
Practica relaţiilor de muncă ne arată că, contractul individual de muncă,
reprezintă cel mai des răspîndit act de legalizare a relaţiilor de drept între lucrător
şi angajator.
Principalele acte legislative care reglementează relaţiile de muncă din
cadrul întreprinderii analizate sunt următoarele:
Legea Republicii Moldova „Cu privire la retribuirea muncii” nr. 847-XV
din 14 februarie 2002
Legea Republicii Moldova „Privind protecţia muncii” nr. 625-XII din 02
iulie 1991
Codul muncii al Republicii Moldova din 28 martie 2003 № 154 – IV;
În cazul angajării personalului la lucru se depune o cerere de angajare, în
baza căreia se emite un ordin de angajare la serviciu care se prezintă angajatului
spre a lua cunoştinţă contra semnătură. Cu angajatul se încheie un contract de
muncă şi, după caz, un contract de răspundere materială pentru valorile primite în
gestiune.
După încheierea contractului individual de muncă, angajatul
completează într-un singur exemplar fişa personală de evidenţă a cadrelor, iar în
carnetul de muncă se fac înscrieri privind angajarea în câmpul muncii. Carnetul de
muncă se întocmeşte pentru toţi salariaţii angajaţi la întreprindere peste 5 zile şi se
înregistrează în registrul de evidentă a formularelor de carnete de muncă şi
registrul de evidenţă a circulaţiei carnetelor de muncă care sunt numerotate,
şnuruite şi semnate.
Transferarea la alt loc de lucru, din secţie în secţie, atribuirea altei
categorii sau calificări se face printr-un ordin de transfer, în baza cererii de transfer
a angajatului sau a deciziei administraţiei.
Concediile de bază şi suplimentare se acordă conform dispoziţiei sau
ordinului de acordare a concediului emisă pe baza cererii angajatului.
8
Contractul individual de muncă poate fi reziliat din iniţiativa salariatului
în baza cererii acestuia, administraţiei sau la cererea organelor judiciare prin
emiterea ordinului cu privire la concediere.
Ordinele şi dispoziţiile de mişcare a personalului se întocmesc în două
exemplare: un exemplar - pentru secţia de evidenţă a personalului, iar al doilea
exemplar se transmite în contabilitatea întreprinderii.
Legislaţia Republicii Moldova divizează durata muncii pe mai multe
categorii – normală, redusă, incompletă. Durata normală a timpului de muncă la
toate întreprinderile nu poate depăşi 40 de ore pe sîptămînă. La întreprinderea IS
„Cartus. ”, în legătură cu specificul domeniului de activitatea al întreprinderii
pentru salariaţi a fost introdusă, sîptămîna de muncă de şase zile lucrătoare.
Deoarece durată normală nu poate depăşi 40 ore săptămînal, prin urmare durata
zilei de muncă, determinată de condiţiile impuse de legislaţie, nu poate depăţi 7
ore. Reglementarea utilizării timpului de muncă în ajunul zilelor de sărbătoare
care se stabilesc suplimentar, restricţii şi facilităţi la durata timpului de muncă
(reducerea timpului de muncă cu oră).
În ceea ce priveşte remunerarea muncii, indiferent de forma de
remunerare stabilită la IS ,,Cartus ”, aceasta trebuie să se încadreze în limitele
prevăzute de legislaţie. Mărimea salariilor angajaţilor întreprinderii a fost indicată
în contractele individuale de muncă, statul reglementînd mărimea minimă a
salariului, salariile tarifare pentru lucrările speciale, mărimea compensaţiilor. În
cadrul întreprinderii IS „Cartus. ” muncă retribuită sub formă de salariu include, în
funcţie de caz:
Salariul de bază
Salariul suplimentar
Alte plăţi de încurajare şi compensaţii.
Retribuirea muncii se face o dată pe lună pentru salariaţi, salariul cărora se
stabileşte conform salariilor lunare ale funcţiei. Plata salariului se efectuează în
valută naţională, în afară de salariu angaţilor întreprinderii, conform pervederilor 9
legislaţiei angajatorul achită impozitul pe venit reţinut la sursa de plată, conform
prevederilor Codului Fiscal al anului gestionar şi efectuează plăţile în fondul
asigurărilor sociale şi în fondul de pensii.
Calcularea retribuţiilor pentru concediile angajaţilor are unele
particularităţi. Retribuţia pentru concedii se calculează pe baza salariului mediu
zilnic şi duratei concediului.
Salariul mediu se calculează conform Modului de calculare a salariului
mediu aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.426 din
25.11.1992, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează
perioadele, sumele şi tipurile de plăţi incluse la determinarea salariului mediu.
Conform articolului 9 al Legii Republicii Moldova „Cu privire la activitatea
de antreprenoriat şi întreprinderi” impunerea activităţii de antreprenoriat se face în
modul stabilit de legislaţia fiscală. Principalele acte normative care care
reglementează impunerea fiscală la întreprindere sunt:
Codul fiscal al Republicii Moldova
Legea Republicii Moldova „Cu privire la taxele locale” nr. 186-XII din
19 iulie 1994
În folosul statului se deduce o parte determinată a patrimoniului
întreprinderii în expresie bănească prin intermediul impozitelor şi taxelor.
Impozitele reprezintă o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu ţine de efectuarea
unor acţiuni determinante sau concrete de către organul împuternicit sau de către
persoana cu funcţii de răspundere a acestuia pentru sau în raport cu contribuabilul
care a achitat această plată. Taxa este o plată obligatorie cu titlu gratuit care nu este
impozit.
IS „Cartus ” este subiect al impunerii fiscale, corespunzînd definiţei date
de articolul 13 al Codului fiscal al Republicii Moldova, fiind personă juridică care
obţine venit din surse aflate în Republica Moldova pe parcursul perioadei fiscale.
Venitul obţinut de întreprindere corespunde definiţiei art. 18
a) venitul provenit din activitatea de întreprinzător 10
După cum urmează IS „Cartus. ” este plătitor a următoarelor impozite şi
taxe generale de stat:
a) impozitul pe venit
- impozitul pe venit reţinut la sursa de plată din salariu
b) taxa pe valoare adăugată;
c) impozitul privat;
şi a următoarelor impozite şi taxe locale:
a) impozitul pe bunurile imobiliare;
b) taxa pentru amenajarea teritoriului;
c) impozitul pe apă
Reţinerile din salariul muncitorilor se efectuaează în conformitate cu
prevederile legislaţiei (art. 148, alin. (1) din Codul muncii). Din salariul angajaţilor
se efectuează următoarele reţineri:
1. fiscale:
impozitul pe veniturile persoanelor fizice;
2. sociale:
contribuţii individuale de asigurări sociale de stat obligatorii – 5%
primele individuale de asigurare obligatorie de asistenţă medicală – 3%
3. diverse reţineri:
avansurile la salariile acordate anterior;
restituirea sumelor plătite în plus în urma unor greşeli de calcul;
avansul nerestituit la timp pentru deplasarea de serviciu;
în cazul concedierii salariatului înainte de expirarea anului de muncă,
în contul căruia el a primit de acum concediul, pentru zilele nelucrate
ale concediului;
plăţi la sindicatele de ramură, locale;
reţineri pentru daune materiale cauzate întreprinderii, comise din vina
lucrătorului şi recunoscute de el;
11
reţineri privind executarea titlurilor executorii (pensii alimentare,
compensaţiile prejudiciului material etc.);
reţineri pentru chirii,
reţineri pentru achitarea bunurilor procurate în rate,
plata pentru servicii comunale prestate de obiectele sociale ale
întreprinderii (cămine);
reţineri privind împrumuturile acordate anterior salariaţilor;
cotizaţii de membru al sindicatului;
sumele împrumuturilor acordate angajaţilor etc.
Toate reţinerile se efectuează pe baza următoarelor documente
justificative: fişa personală de calcul al impozitului pe venit, actul de rebut, actul
de inventariere, lista de plată, diferite contracte, titluri executorii, ordine ale
administraţiei etc.
Impozitul pe venit se calculează şi se plăteşte în conformitate cu legislaţia
RM în vigoare, pe parcursul anului. Impozitul pe venit se plăteşte trimestrial, în
forma de plată cu avans, în măsură de ¼ din impozitul calculat pe anul precedent,
dacă suma impozitului pe venit a depăşit 400 lei.
Întreprinderea IS ,, Cartus ’’.efectuează următoarele transferuri în bugetul
de stat şi local : 115/01 TVA - impozit general de stat , care reprezintă o formă de
colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care
sunt supuse impozitării pe teritoriul RM , precum şi a unei părţi din valoarea
mărfurilor , serviciilor impozabile importate în RM. Cota acestui impozit este de
20 % Perioada fiscală privind T.V.A. constituie o lună calendaristică, începînd cu
prima zi a lunii.
- 114/10 Impozitul pe imobil – impozitul local , care reprezintă o plată
obligatorie la buget de la valoarea bunurilor imobiliare. Se achită de către
subiectul impunerii în părţi egale nu mai tîrziu de 15 iunie şi 15
octombrie a anului curent .
12
- 122/28 Taxa pe amenajare a teritoriului – reprezintă una din taxele locale,
baza impozabilă a cărora serveşte numărul mediu scriptic anual al
salariaţilor, cota este de 10 lei anual pentru fiecare persoană , termenele
de plată a taxei şi de prezentare a dărilor de seamă fiscale sunt în fiacare
trimestru pînă în ultima zi a lunii următoare după trimestrul gestionat.
Capitolul III Analiza economico- financiară a întreprinderii
3. Analiza economico- financiară a întreprinderii
Activele întreprinderii, conform rezultatelor raportului financiar pe 2010-2011
sunt analizate în tabelul ce urmează:
Tabel 1
Analiza structurală a patrimoniului IS ,, Cartus ’’ .
Indicatorii Anul 2010 Anul 2011 Abaterea
Abs (+/-)
Abaterea
Rel (%)
1.Active pe TL
Active nemateriale
Programe informaţ 1-C 12837 12837 -
Amortizarea AN (12837) ( 5459 ) (7378) -
Active materiale pe TL
Mijloace fixe 235105 256843 21738 83,13
Uzura şi epuizarea AM (150110) (196195) (46085) -474,76
Total active pe TL 84995 60648 (24347) -10,75
Active curente
Materialele 20125 30151 459786 240,93
OMVSD 6550 31978 24840 -
Marfuri 10625 31390 20765
Total active curente 37300 93519 56219 343,9
2.1..Creanţe pe TS13
Creanţe aferente facturilor
comerciale pe TS
2122 3374 1252 -
Avansuri pe TS acordate 781 1293 512 444,15
Creanţe pe TS privind
decontările cu bugetul 3057 3068 11 195847
Creanţele pe TS
personalului
3 4 1 5991
Alte creante 105 105
Total creanţe pe TS 6068 6068 234,58
2.2..Mijloace băneşti
Casa 831 1677 846 -95,55
Conturi curente în monedă
naţională
351 1024 673 -29,13
Conturi curente în valută
străină
Total mijloace băneşti 1182 2701 1519 -50,42
Total general activ 130886 165827 34941 293,19
Sursa: Rapoartele financiare ale întreprinderii IS ,, Cartus ’’ Anexa 1 )Patrimoniul întreprinderii poate fi analizat nu doar la valoarea de bilanţ, dar şi la valoarea netă a
acestuia. În ultimul caz se foloseşte noţiunea patrimonuilui (activului) net.
Patrimoniul net = Total Activ – Datorii pe termen lung – Datorii pe termen
scurt.
În aceste condiţii conţinutul economic al indicatorului în cauză poate fi
expus astfel: patrimoniul net reflectă mărimea activelorcontrolate de întreprindere
care sunt formate numai pe seama surselor proprii de finanţare şi nu sunt
împovărate de datorii.
14
Tabelul 2
Analiza patrimoniuului net
2010 2011 Abaterea (+/-)
1.Total Activ
2.Datorii pe termen lung
3.Datorii pe termen scurt
130886
503
234228
165827
503
404769
34941
-
170541
4.Patrimoniul net (103845) (239445) (135600)
Sursa: Rapoartele financiare ale întreprinderii IS ,, Cartus ’’ Anexa)
Apariţia valorii negative a patrimoniului net confirmă, de regulă o stare de
criză, cînd întreprinderea nu dispunede active formatepe seama surselor proprii şi
activitatea pe deplin se finanţează datorită surselor împrumutate. Deci, se constată
dependenţa financiară absolutăa întreprinderii de creditorii acesteia. Însă în cazul
IS ,, Cartus ’’. valoarea negativă a patrimoniului net nu semnalează existenţa
aspectelor dificile în dezvoltarea întreprinderii.
Dacă vom face analiza la componentele Activelor pe Termen Lung vom
observa că sunt formate din Active nemateriale şi Active materiale pe TL, care la
rindul lor se clasifică în Programe informatice , Amortizare AN şi respectiv
Mijloace fixe, şi Uzura şi epuizarea AM. Programele informaţionale în 2011 si, in
expresie valorică de 12837 lei, respectiv a crescut şi Amortizarea AN cu 5459 lei.
La Activele materiale pe TL, la fel se observă o crestere. Mijloacele fixe se
majorează cu 21738 lei, sau 83,13 %, are loc o scădere a uzurii şi epuizării AM cu
40175 lei. Se înregistrează o reducere totală a Activelor pe TL de 10,75% ,de la
84995 lei în 2010 la 60648 lei în 2011 .
Stocuri de mărfuri şi materiale , care la rîndul lor se clasifică în Materiale,
OMVSD şi Producţie în curs de execuţie. Creşterea Materialelor a constituit 15
459786 lei sau 240,93% , iar OMVSD alcătuiesc 6550 lei în 2010, si 31978 în
2011, Totalul Activelor curente constituie 165827 lei în 2011, creşterea spre
deosebire de 2010 fiind de 130886
Informaţia conţinută în tabelul 1 atestă faptul că în structura IS ,, Cartus ’’
prevalează activele curente şi anume producţia în curs de execuţie. Se observă o
creştere absolută şi relativă acestei grupe de active, care de facto şi reprezintă
obiectul activităţii IS ,, Cartus ’’ adică comercealizarea armelor . Dacă în 2010
această categorie de active a constituit 10625 lei atunci în 2011 valoarea acestora a
alcătuit cu 31390 lei, astfel abeterea absoluta ajunghind la 20765 lei.
Avansurile reprezintă achitarea preventivă a mărfurilor sau serviciilor, care
în viitor vor fi înregistrate ca activele întreprinderii , astfel o creştere a avansurilor
presupune o creştere a activelor.
Creanţele pe TS privind decontările cu bugetul – acest indicator este o
generalizare a informaţiei privind existenţa , înregistrarea şi achitarea creanţelor
aferente decontărilor cu bugetul. Acest indicator a crescut în anul curent cu 11 lei
faţă de anul precedent, cînd a constituit doar 3057 lei. Această situaţie este
determinată de faptul că întreprinderea are de recuperat sume ale taxei pe valoarea
adăugată de la buget după comercealizarea marfurilor.
Creanţele pe TS ale personalului – reprezintă datorii ale angajaţilor faţă de
întreprindere , care pot apărea în urma:
- acordării avansurilor spre decontare (titularilor de avans);
- procurării de către angajaţi a mărfurilor cu achitarea în rate;
- recuperării de către gestionari a daunei materiale cauzate;
- altor datorii (privind pensiile alimentare şi alta titluri executorii, privind
plăţile efectuate în folosul angajaţilor pentru serviciile comunale etc.).
Ele pot fi înregistrate în contabilitare în baza urmatoarelor documente :
- dispoziţia de plată;
- lista (statul de plată);
- documentele cu titluri executorii;16
- lista de inventariere a creanţelor şi datoriilor;
- decizia privind recuperarea daunelor materiale cauzate;
- angajamentul de plată.
Tabelul 3
Ponderea componentelor activelor în Total Activ
Denumirea Ponderea în Total Activ
2010(%)
Ponderea în Total Activ
2011(%)
Active pe TL 0,6076 0,137
-Active nemateriale - 0,0015
-Active materiale pe TL 0,6076 0,1375
Active curente 99,39 99,86
Stocuri 72,79 82,18
Creanţe pe TS 19,84 16,88
Mijloace băneşti 6,17 0,778
Total Active pe TL 100% 100%
Sursa: Rapoartele financiare ale întreprinderii IS ,, Cartus ’’ Anexa 3,4)
Analizînd tabelul unde sunt prezentate toate componentele, ce compun
activele întreprinderii, observăm că ponderea cea mai mare o ocupă stocurile, în
2010 alcătuind 72,79%, iar în 2011 alcătuind 82,18%, în acest caz existenţa
volumului mare al stocurilor nu presupune „îngheţarea” mijloacelor băneşti,
deoarece stocurile la IS ,, Cartus ’’.reprezintă arme nevindute . Venit
întreprinderea IS ,, Cartus ’’ va obţine doar la vinderea acestor arme .
Activele pe termen lung au o pondere neînsemnată în Total Activ, care
reprezintă 0,6% în 2010 şi 0,137% în 2011; astfel activele pe termen lung la IS ,,
Cartus ’’ .nu sunt utilizate în procesul de producţie, ci pentru necesităţile generale
şi administrative ale întreprinderii. IS ,, Cartus ’’.
1) Costul mediu anual al Activelor = (130886+165827):2 = 148356.5 lei
17
2) Patrimoniul pus în gaj. Valoarea activelor pe termen lung şi activele curente,
înregistrate în calitate de gaj .
Indicatorul respectiv caracterizează corelaţiile interne existente între
elementele patrimoniului. Nivelul ridicat al acestui coficient determină tendinţa
spre accelerarea rotaţiei patrimoniului întreprinderii şi contribuie la reducerea
sumei mijloacelor economice necesare pentru menţinerea volumului activităţii.
Formarea patrimoniului necesar pentru desfăşurarea activităţii economico-
financiare a întreprinderii se efectuează pe seama diferitelor surse de finanţare. Din
punct de vedere al conţinutului economic, sursele de finanţare a activelor
reprezintă totalitatea drepturilor proprietarilor şi obligaţiilor agentului economic.
Componenţa surselor de finanţare a activelor, predominarea anumitor
componente asupra altora, evoluţia structurii pasivelor în mod direct determină
stabilitatea şi independenţa financiară a întreprinderii. De aici rezultă necesitatea
analizei pasivelor din partea conducerii întreprinderii pentru stabilirea strategiei de
dezvoltare şi dirijarea activităţii curente.
Raportul privind fluxul capiralului propriu constituie o parte componentă a
raportului financiar anual. Evidenţierea indicatorilor privind fluxul capitalului
propriu într-un formular separat este legată de importanţa acestei informaţii pentru
diferiţi utilizatori şi în special pentru proprietarii întreprinderii.
Drepturile proprietarilor întreprinderii sunt multiple şi diverse, însă pentru
contabilitate şi întocmirea rapoartelor financiare un interes mai mare reprezintă
drepturile care vizează repartizarea activelor, precum şi drepturile de proprietate
asupra întreprinderii în funcţiune, în cazul vinderii acesteea, întocmirii
documentelor pentru gaj etc. Una dintre cele mai importante sarcini ale Raportului
privind fluxul capitalului propriu o constituie prezentarea acestor drepturi.
La întocmirea Raportului privind fluxul capitalului propriu o mare importanţă
are delimitarea corectă a surselor de finanţare a activelor în surse proprii şi
împrumutate ( atrase). De corelaţia dintre sursele proprii şi împrumutate de
18
finanţare depinde aprecierea stabilităţii financiare a întreprinderii, a gradului de
risc legat de investirea mijloacelor în activitatea acesteia.
În capitolul 1 al Raportului privind fluxul capitalului propriu este prezentată
sub forma generalizată informaţia referitoare la capitalul propriu.
Tabelulul 4 Componenţa şi structura Pasivelor
Indicatorii Anul
2010
Anul
2011
Abaterea
+/-
1.Capital propriu 5400 5400 -
1.1.Capitat statutar şi suplimentar 5400 5400 -
1.2. Rezerve - - -
1.3 Profit nerepartizat(pierdere
neacoperită)
(458435) (458435) -
1.4Profitul net( pierderea neta) X (170188)
Total Capital propriu (453035) (628623) -2329071
2.Datorii pe TL
2.1Credite bancare pe termen lung -
2.2Împrumuturi pe termen lung -
2.3Avansuri pe termen lung primite -
2.4Datorii amînate privind impozitul pe
venit
503 503 -
Total DTL 503 503 -
.Datorii pe TS
3.1. Datorii financiare pe TS
3.2 .Imprumuturi pe termen scurt 234228 404769 170541
3.3. Datorii comerciale pe TS 15811 16678 867
3.4 .Datorii pe TS calculate
19
3.5 .Avansuri pe termen scurt primite 3252 3662 410
3.6.Datorii fata de personal 324283 359082 34799
3.7.Datorii privind asigurari 438
3.8.Datorii privind decontari cu bugetul 4127 3077 (1050)
3.9.Datorii fata de fondatori si alti
participanti 1279 1279
Total DTS 588418 788547 200129
Total General Pasiv 130886 165827 34941
Sursa: Rapoartele financiare ale întreprinderii IS ,, Cartus ’’ Anexa 3,4)
Crearea patrimoniului necesar pentru activitatea economico – financiară se
efectuează din diferite surse de finanţare.
Noţiunea de capital a căpătat o semnificaţie complexă de bunuri exprimate
valoric , care participă la procesul de producţie sub diferite forme, şi care sunt
rezultatul unui precedent proces productiv, defineşte noţiunea de “capital ” ca un
ansamblu de mijloace necesare pentu a asigura îndeplinirea funcţiei de producţie a
întreprinderii.
Crearea capitalului presupune colectarea de resurse , iar utilizarea lui o
imobilizare a MB, care implică anumite costuri. Capitalul social determină
valoarea minimă a activelor pe care trebuie să le deţină societatea comercială şi se
formează din aporturile fondatorilor, exprimate in lei. În anii 2010-2011 capitalul
social nu a suferit modificări, Acestea, respectiv, vor fi acoperite doar la momentul
obţinerii venitului de la vînzarea marfurilor de vinatoare .
Ca factor de producţie “ capitalul “ este caracterizat, cafiind o sumă de MB şi
materiale, numite “bogăţiile întreprinderii”.
Componentele capitalului capătă denumiri şi forme diferite, în dependenţă
de locul şi rolul lor în procesul economic, astfel maşinile, utilajele reprezintă
la impozitare (rd.130, f.nr.2), (282367) (170188) (112179)
5.Valoarea totală a activelor curente
(rd.460, f.nr.1), 45891 105179 59288
6.Valoarea totală a activelor (rd.470,
f.nr.1), 130886 165827 34941
7.
Ponderea activelor curente în
valoarea totală a activelor, % [(rd.5 :
rd.6) x 100]
35.06 63.42 28.36
8.Recuperabilitatea activelor curente,
(rd.1 : rd.5)6.55 3.6 (2.95)
9.
Rentabilitatea venitului din vânzări,
%
[(rd.3 : rd.1) x 100]
51.7 66.9 15.2
10.Rentabilitatea activelor, %
[(rd.4 : rd.6) x 100](215.7) (102.6) (113.1)
28
Din tabel rezultă că la întreprinderea IS ,, Cartus ’’ se observă o tendinţă de
scadere a rentabilităţii activelor în anul de gestiune faţă de anul precedent de la
(215.7) la (102.6 ) % sau cu (113.1) puncte procentuale ( (215.7) – (102.6) ).
Şi totuşi, pentru o apreciere mai obiectivă a rezultatelor obţinute, trecem la
analiza factorială a modificării acestui indicator, folosind metoda „substituţiei în
lanţ” ( tabelul 10).
Conform rezultatelor obţinute se poate constata că scaderea rentabilităţii
activelor comparativ cu anul precedent cu (113.1) puncte procentuale a fost
condiţionată de influenţa pozitiva a factorului 1 (modificarea ponderii activelor
curente) în valoarea totală a activelor, care a contribuit la micşorarea indicatorului
rezultativ, respectiv cu: 0,01 puncte procentuale. Concomitent, sub influenţa
pozitivă a factorilor 2 (modificarea recuperabilităţii activelor curente) , 3
(modificarea corelaţiei dintre profitul impozabil şi profitul brut şi 4 (modificarea
rentabilităţii comerciale) indicatorul rezultativ s-a majorat respectiv cu 0,06, 0,01
şi 0,33 puncte procentuale.
După cum se observă, ponderea principală în modificarea indicatorului
rezultativ оi revine modificării corelaţiei dintre profitul impozabil şi profitul brut.
Aceasta se datorează influenţei următorilor factori:
1. majorării profitului brut cu -155446 (influenţat negativ de elementele „Alte
venituri operaţionale” şi „Alte cheltuieli operaţionale”, respectiv cu );
2. de creşterea profitului perioadei de gestiune până la impozitare cu –(112179)
(influenţat negativ de „Rezultatul din activitatea investiţii” şi pozitiv de
„Rezultatul din activitatea operaţională” respectiv cu –132,5 şi 13,2miilei)
Desfăşurarea activităţii economice a întreprinderii generează permanent
mişcarea mijloacelor băneşti, care este reflectată în Raportul privind fluxul
mijloacelor băneşti. După esenţa economică, fluxurile mijloacelor băneşti
reprezintă încasările (afluxurile) şi plăţile (retragerile) mijloacelor băneştiefectuate
în cursul perioadei de gestiiune respective. Diferenţa dintre suma încasărilor şi
plăţilor constituie fluxul net de mijloace băneşti. 29
Astfel IS ,, Cartus ’’.se observă existenţa tendinţelor negative în situaţia cu
fluxurile mijloacelor năneşti. În primul rînd, atrage atenţia apariţia fluxului negativ
din activitatea operaţioanlă în sumă de 139670 lei. Deasemenea, întreprinderea nu
îndreaptă mijloacele băneştiîncasate pentru procurarea mijloacelor fixe, ceea ce, în
mod normal, ar fi reflectat prin flux net negativ din activitatea de investiţii. Lipsa
de atenţie cuvenită faţă de acest aspect poate crea dificultăţi în procesul
desfăşurării activităţii operaţionale din insuficienţa potenţialului tehnic. Fluxul net
pozitiv din activitatea financiară în sumă de 139135 lei nu a compensat pe deplin
efectul negativ din activitatea operaţională. În consecinţă, la IS ,, Cartus ’’.în
perioada de gestiune s-a constatat depăşirea plăţilor băneşti asupra încasărilor în
sumă totală de 258820 lei .
30
Caracteristica de producere a studentului Academiei de Studii Economice.
Eremia Andrei
In perioada 12.03.2012 pina 12.05.2012 studentul Academieii de Studii Economice Eremia Andrei si-a desfasurat stagiul de practica in cadrul Intreprinderii de Stat
IS ,, Cartus “ . Pe parcursul acestei perioade studentul a aplicat creator cunostintele si deprinderile de munca , s-a prezentat zilnic la lucru, si-a manifestat capacitatile prin aplicarea in practica a cunostintelor accumulate in timpul studiilor. A studiat continutul documentelor normative-tehnice in vigoare si modul de livrare a marfurilor lansate pe piata de consum .
In perioada efectuarii stagiului de practica a respectat cu strictete regulile regimului intern si a realizat in intregime programul practicii. In aceasta perioada sa incadrat in activitatea de comercializare a bunurilor de larg consum, manifestind o atentie deosebita fata de continutul sistemului de comercealizare a marfurilor.
Pe parcursul efectuarii stagiului de practica sa bucurat de autoritate si stima in colectivul intreprinderii. In concluzie pot mentiona ca studentul Eremia Andrei dupa absolvirea studiilor poate active ca merceolog.
Conducatorul practicii IS ,,Cartus “
Gondiu Vasile
31
Anexe : Compartimetului economic a fost intocmit in baza datelor convetntionale, deoarece Intreprinderea IS ,, Cartus” este o intreprindere de Stat cu date informationale confidentiale si accesul la ele sunt limitat.
LEGE Nr. 982 din 11.05.2000 privind accesul la informaţie
Articolul 7. Informaţiile oficiale cu accesibilitate limitată(1) Exercitarea dreptului de acces la informaţie poate fi supusă doar restricţiilor reglementate prin lege organică şi care corespund necesităţilor:a) respectării drepturilor şi reputaţiei altei persoane;b) protecţiei securităţii naţionale, ordinii publice, ocrotirii sănătăţii sau protecţiei moralei societăţii.(2) În conformitate cu alineatul (1) al prezentului articol, accesul la informaţiile oficiale nu poate fi îngrădit, cu excepţia:a) informaţiilor atribuite la secret de stat, reglementate prin lege organică, a căror divulgare neautorizată sau pierdere poate aduce atingere intereselor şi/sau securităţii Republicii Moldova; [Art.7 al.(2), lit.a) în redacţia LP 66 din 07.04.11, MO110-112/08.07.11 art.299]b) informaţiilor confidenţiale din domeniul afacerilor, prezentate instituţiilor publice cu titlu de confidenţialitate, reglementate de legislaţia privind secretul comercial, şi care ţin de producţie, tehnologie, administrare, finanţe, de altă activitate a vieţii economice, a căror divulgare (transmitere, scurgere) poate atinge interesele întreprinzătorilor;c) informaţiilor cu caracter personal, a căror divulgare este considerată drept o imixtiune în viaţa privată a persoanei, protejată de legislaţie, accesul la care poate fi admis numai cu respectarea prevederilor articolului 8 din prezenta lege;
Conducatorul unitatii economice
Gondiu Vasile
32
Bibliografie:
Nota informativa referitor la intreprinderea IS Cartus.
Raportuurile economico-financiare 200-2011 .
LEGE Nr. 982 din 11.05.2000 - privind accesul la informaţieLegea cu privire la Societăţile cu Răspundere limitată
Legea Republicii Moldova „Privind acordarea de licenţe pentru unele genuri de
activitate ” nr. 451-XV din 30 iulie 2001
Legea Republicii Moldova „Privind înregistrarea de Stat a întreprinderilor şi
organizaţiilor”
Codul Civil al Republicii Moldova
Legea Republicii Moldova „Cu privire la retribuirea muncii” nr. 847-XV din 14 februarie 2002 Legea Republicii Moldova „Privind protecţia muncii” nr. 625-XII din 02 iulie 1991 Codul muncii al Republicii Moldova din 28 martie 2003 № 154 – IV;